ANUL LI, Nr. 1-2, IANUARIE-IUNIE, 2000 BUCURESTIORTODOXIA 117 asa cum s-a intémplat in cazurile celebre ale aceluiasi Iacob Heraclid Despotul si al lui Iacob Paleologul. . Ceea ce trebuie, de asemenea, remarcat este replica ortodoxa la incercarile propagandistice luterane. fn Rusia intalnim o reacfie foarte violenta impotriva oricaror idei religioase innoitoare $i straine Ortodoxiei. In Moldova, replica orto- doxa in fafa incercarii violente de introducere a protestantismului in aceasta fara a sfarsit cu uciderea inifiatorului acestei acfiuni, in timp ce in Transilvania orto- docsii s-au aparat prin instrucfiuni care se dadeau preofilof pentru a se lepada de legea lui "Martin Ereticul". fn Ortodoxia greaca replica ortodoxa a fost o replica la nivel academic, in care a fost aratatd luteranildr credinja ortodoxa drept conti- nuatoare a tradifiei autentice a Bisericii primare. Efectele acestei propagande luterane fn sanul Ortodoxiei nu pot fi cunoscute cu exactitate. Uneori si-a atins.intentia, alteori a ramas fara rezultat. A dus de asemenea la o cunoastere'a celor doua confesiuni, cunoastere care atinge punctul culminant in corespondena dintre’ patriarhul leremia II si teologii luterani din Tiibingen. Ortodoxia a beneficiat, uneori, material de pe urma acestei propa- gande, asa cum s-a intémplat in Transilvania, tinde luteranii au dat un ajutor deci- siv pentru tiparirea primelor carfi in limba romana. Aceste efecte culturalizaroare se intalnesc si la unele dintre popoarele ortodoxe slave, care datoria activitafii lui Primus Truber si a lui Hans Ungnad au primit c&rfi de teologie in limbile lor, desi acestea erau presdrate uneori de idei reformatoare. Propaganda luterana printre ortodocsi a facut ca cele doud lumi: a Rasaritu- lui si a Apusului european sa se reintalneasca. Reintalnirea lor si dialogul pe care lau purtat mai ales in secolul al XVI-lea au ardtat ca de fapt erau doua lumi strdine, doud lumi de mult desparfite si diferit dezvoltate in istorie, fiecare dintre ele avand la baz ceea ce a considerat a fi esenfial din invajatura crestina. Lute- ranii cdutind inca o identitate, ei au cdutat in Ortodoxie ceva care sd le dea mai mult identitate, dar nu puteau sa renunfe. nici la identitatea pe care Luther si Melanchton le-o didusera, Faptul c& Protestantismul s-a nascut din tipul de spiri- tualitate apusean-catolic, spiritualitate determinata esenfial de duhul Fericitului Augustin, cdutitoare a dreptifii divine si avand drept caracteristica 0 conceptie ~ mai mult antropologica, decat una cosmica, a facut ca el s rimana pentru Orto- doxie o lume destul de straind la acea vreme. INTERPRETAREA ALEGORICA A CANTARIL CANTARILOR {N TRADITIA IUDAICA $I iN TRADITIA CRESTINA Protos. lect. dr. JUSTINIAN CARSTOIU 1. Interpretarea alegorica in traditia indaica Atat tradifia iudaicd, cat si cea crestina, au privit Cdntarea Cantarilor din aceeasi perspectiva: aceea a infelesurilor ascunse care se afla in spatele infelesu- lui prim, literal. Adevaratul mesaj nu este, sub nici o forma, cel imediat, nemij- locit. Cuvintele, care aparent vorbesc despre dragostea dintre Mire si Mireasa,oe ORTODOXI, 118 5 1 si . . a: gintre Iahve $i poporul sau pe de conduc cititorul spre sensurile tainice ale ull ny o parte, ori dintre Hristos si Biserica, pe de al © infelegere a fieciry . 5 supune . ei a ra rea dintre Iahve si Israel, 9 nih Interpretarea alegoricd in m‘ ; ‘ facut-o P. Jouon: "Cantarea fiind 0 detaliu din oper ca avand o semmiticayi® 3 7 afirmafie pertinenta asupra cart, ee j bund modalitate pentru a 0 infelege opera iudaica, adresdndu-se iudeilor, cea ma pape apreciem ce le putea spune mu ar fi'a gindl evesiest €1 Seah Se pte Dumne7eul lor si pentru neam, unor suflete cuprinse de o mare dr Sapatilort! alegoria lui Ichova si Isracl, atat de familiara profetilor cee * precum vedem, se face apel la obiceiul profesilor SS Sees eat on Dumnezeu si poporul Sau prin mijloace alegorice. in ie 2 oporul siti ps vremea profetului Osea, reprezentarea legaturii dintre Iehova stp Ey prin imaginea relafiei dintre sof si sofie devenise frecventa si binecunos: peat Astfel, la Osea, Dumnezeu se adreseazd poporului in aceiast ‘termeni: "si le vei logodi cu Mine pe vecie si te vei logodi Mie dupa dreptate si bundcuviinta, intru bunatate si dragoste; si te vei logodi Mie intru credinciosie, ca sd cunostica « Eu sunt Domnul!"(Osea 2, 21-22). * . ; Cand. Dumnezeu isi mustra poporul, El se adreseazd proorocului astfel: "Mergi $i strigd la urechile fiicei lerusalimului si zi: Asa graieste Domul: Mi-am adus aminte de prietenia cea din tinerefea ta, de iubirea de pe cand erai mireasi gi Mi-ai urmat in pustiu, in pamdntul cel nesemédnat" (Jer. 2, 2-3). La Isaia intal- nim aceeasi imagine conjugal, cAnd ahve se adreseaza lui Israel: "Caci barbatul tau este Facatorul tau, si numele Lui: Domnul Savaot si Rascumpardatorul este - Sfantul lui Israel. Dumnezeu a tot paméntul se cheama!" (Isaia 54, 5). Din citatele anterioare vedem ca folosirea paralelei sot-sofie pentru Dumnezeu- Israel este frecventa la profefi. Nu ne mira, deci, interpretarea alegorica a Céntarii. Exista insa dovezi in Misna ca aceasta interpretare nu era unanim acceptata. Astfel, Rabbi Akiba afirma: "Acela care cénta Cantarea Céntarilor in silile een si face din ea o cAntare profana nu afe dreptul de a veni pe lume" rl Si in Zohar gasim o referire impotri 5 Cantarilor ca de un cantec profan, Script ue : lura se incor 4 C. , Langa Cel Preasfint, binecuvéntat fie Numele Sau, of arose fel de sac, ured njosit si s-au servit de mine ca de o gluma » Sli spune: Copii tai m-au ‘a petrecerile lor"4, ? : n $i populatitaten ca: susfinut canonicitatea sa. Se pare ins ef ee arilatea cari si fi rol si | sees care avea pareri superlative despre Cantare: mite iin it avut si Rabbi Akiba —_———- mea nu valoreaza cAt ziua 1. P. Juoun, Le Cantique des Cantiques, Paris, Cantiques d‘apres a tradition julve, Les Presses teu ti P. 13, apud Pau 8 des Univers : I Vulliaud, Le Cantique des "In Dictionary of the pasa Te ei 1025,» 8 Vol. IV, Ed. J. Hastings, T. & , Keter Publishin, si ful siu Rats He ebraica de Jean de Pauly, trad. in romana cae Eleazar, Zohey gue Jerusalem, 1974, col. 147. . Francise, harul, . Ed. Antet, Bue rae splendor, trad. dipORTODOXIA : ' : ‘ : 119 in care Cantarea Céntarilor a fo: ¢ area C st data Israelului. Toate Scripturi Cantarea Cantarilor este Sfanta Sfintelor"S, De tt fe Sian atunci canonicitatea carfii nu a Sensul dat Cantarii a mai variat f pului. Vom intlni diferite dezvoltir Insd, intt-o oarecare masura de-a lungul tim- Comentariul lui Saadia ori in hae ale interpretari sale in Targum, Talmud, in Nn ceea ce 1 c jstorie’ lui eosin eaeeae acesta “interpreteaza Cantarea ca o alegorie a de-al Treilea Templu"®, § in Egipt pana fn era mesianica si reconstructia celui Talm a si ti ‘ 2 Mirele, pee oeeeola acela tip de interpretare, Aflim cd "Dumnezeu este ‘ael este Mireasa''7. Metoda exegetica practicata aici este extrem de spectaculoasa pentru un ochi neavizat: se separa Wi mba litere, se inlocuiesc unele cuvint i ae aa eee eases vinte cu al tele. Numerele joaca un rol deosebit. Unele, fase ow Ruru, sapte, prin injelesurile pe care le ascund, dezvaluie sensurile rea - Metodele aplicate in Zalmud riman valabile pentru toate culegerile jaice. Comentariul lui Saadia (sec. IX-X) ofera o infelegere a Cantarii similara cu cea a Targumului. Este vorba de istoria poporului ales, de la iesirea din Egipt si primirea Legii, trecand prin toate suferinjele, pana cand in finele Cantarii, aflam un "Israel restaurat, al Treilea Templu reconstruit si intreg poporul supunandu-se voinfei lui Dumnezeu". Personajele ce apar de-a lungul Céntarii sunt Dumnezeu, sub chipul Mirelui; comunitatea lui Israel sub chipul Miresei; Moise, Aaron si Miriam, reprezentafi de insofitorii Mirelui. Ce este interesant fn acest comentariu e faptul ca relatia Dumnezeu-popor devine din ce in ce mai stransa: “Israel a fost desemnat cu numele: de logodnica, deoarece nu a intrat inca in Canaan, dar el este numit mireasa incepind din momentul cind Dumnezeu i-a dat pamantul fagaduit"!2, Prejuirea de care se bucura Cantarea Céntarilor la evrei se intrevede insa, pe regul, abia in Zohar "aceasta cAntare este rezumatul intregii Scripturi, rezumatul imprastierii lui Israel printre popoare si al eliber morfilor si al evenimentelor care vor avea loc pana in de-a intregii creafii, uma sale, rezumatul invierii v Vor é Sabatul Domnului. Aceasta cdntare confine tot cea ce existi si tot ce va exista. Toate evenimentele care se vor petrece in mileniul al saptelea, care este Sabatul Domnului, sunt rezumate in Cantarea Céntarilor™, Modul in care evreii infeleg Cantar rentul utilizarii liturgice a aceste! ¢ —_———_—_ 5, "Song of Songs", Encyclopedia 6. Ibidem, col 147. rea Cantarilor este intregit si de conside- "|mpreuna cu Cartea lui Ruth, Plangerile Judaica, Keter Publishing House, Jerusalem, 1974, col. 147. , id, op. cit., p. 59. 5 a : fi ee bite ares vreventand aceste metode rbinice, Villaud alimmé c@interpretrierabi- ice se fi ae voalystica rabinicd si ncurmand sub nici o forma fantezia personald a fiecdrui nige se fae Ture tatorii modemi este evident. ' interpret" (Ibidem, p. 60). Aluzia la comen 9. Ibidem, p. 105. Ibidem, pp- 103-104, tt rab ‘Soheon ben Yobai $i fiul-siu, roinana C, Francisc, Ed. Antet, Buc. fa. P- 11S. Rabbi Bleazar, Zoharul. Cartea splendorii, trad. inp ; ORTODOXI,* 120 fs lui Ieremia, Ecclesiastul si Cartea Esterei as citite la anumite sarbatori. Cantarea se citea In a opt ie Sensul Pastelui pentru iudei araté cd singura interp iudaic raméane cea alegorica. E we iteau citi Un amanunt imaperdant il constituie faptul ca rabinii a eer ei Céntarii Céntarilor decat celor trecugi de o anumité vs ee i ani), condifie socotita necesara pentru infelegerea corec a a se clegea 9 infelege Aceasta ar fi, in linii mari, modalitatea in care Sinagoga infeleg iy re resi Be Céntarea. Ne putem intreba daca aceasta viziune este acceptata ort m sateen catolici si protestanfi. fn ceea ce-i priveste pe cei din urma, acestia nu ace > a unele excepfii, 0 ipoteza alegorica. Cat despre opinia catolicd (daca se poate vorbi de 0 opinie unitara), in Dictionnaire de Theologie Catholique sunt formulate unele obiectii. Pe de o parte, "Israel era poporul lui Iehova; lehova, ci al lui Tisus Hristos"!3, F ; Pe de altaparte, in Cantare nu i se aduce miresei nici 0 acuza de infidelitate, ceea ce este in totald opozifie cu intreg Vechiul Testament, unde inchinarea la idoli este privitd si denunfata ca infidelitate conjugala-a poporului Israel fafa de Dum- nezeul siu. +” cele cinci suluri care eray zi a sarbatoririi Pastelui"!?, plauzibila in spagiul ri Solomon nu a fost tipul lui 2. Interpretarea alegorica in traditia crestinad a. Prezentare generala - Biserica crestina preia in in traditia rabinica tipul de interpretare al Cantarii, adaptindu-I propriilor real . Modul de exegeza adoptat este cel alegoric!4, Relafia dintre mire si mireasa este vazutd ca semnificand unirea lui Tisus Hristos cu Biserica ori cu sufletul omenesc. 12. J. W. Rothstein, op. cit, p. $89, 13, "Cantique des Cantiques”, in Dictionnaire de The, E, Amann, trisieme tirage, 2, deuxieme pare, Libevia 14 nicola! despre Cintarea Cinttrilor din Dietione ie as cxptimg foarte bine raportl dintre Vechiul gi Noul Testament an ced’ @ Bible, Ed, F. Vigouroux, cares ang tea Veche este tipul celei Noi, iar Sinagoga prepay alt Sensuluiacestei cdi: "CU cele} dint cuvintele Cantarii decat inten sens indine fi inoge Bisetica. Dar nu putem aplica wane tes Can gatl poate ft considerat ca formand un acetone adica in aceeasi masura in sts gies Cantiques’, in Dictionnaire de la Bible, Ba. yet POPCT CU cel nou" (H. Lesete, Paris, 1923, t. 11, premier partie, c, 197), Se: F. Vigouroux, Librairi : 15. Origen, Omiilii la Cantar Stearns ey aA n ea Caintaril Lajcu; studiu introductiv si note Pr. prof. T. Bodom, Fae Bodogae + Ed. Institutului Bib ologie Catholique, Ed, A, Vacant, E, Mangenot, e Letouzy et Ane, Paris, 1923, col. 1678. Pr. prof. N, Neaga i Z: ricii Ortodoxe Romane, Buc., 1981. lic si de Misiune al Bise-ORTODOXIA 121 _ + Afirmatiile Parintilor, desi identi eeoeser sensul Céntarii nu ee sub i Reet ae Oo a ae te oo de refinut, Cunoastem din istoria Bisericii primare, aceea a lui Teodor de lopsuesti care face din Céntarea C&ntarilor o Opera fara vreun infeles tainic. Opinia sa a fost combatuta de Teodoret de Cir: "Prin mireasa Sf cel turd infelege Biserica si Hristos este cel iT numeste mire"lé. nt Serie 7 oe ste cel pe care il numeste mire"!6, Citatele patristice pe aceasta tema sunt abundente. Prezentim in continuare doar cateva exemple: "Solomon uneste Biserica cu Hristos si canta dulcele epita- lam (scurt Poem sau cantec de nunta) al nunjii celei sfinte", scria Fericitul Ieronim ‘ Acelasi mod de interpretare jl intalnim gi la Fericitul Augustin: Cantarea Cantarilor este bucuria spirituala a sufletelor sfinte la nunta regelui si a reginei cetafii, Hristos si erica. Dar aceasta bucurie este ascunsa de metoda alegorica pentru a face dorinfa mult mai puternica si descoperirea mai placuta la . aparifia mirelui sia miresei'!8, Dupa Sfantul Berard de Clairvaux: "Solomon, . sub inspirafie divina, a cdntat slava lui Hristos si a Bisericii, harul dragostei sfinte si tainele nunfii vegnice"!9, O caracteristica a interpretarilor din Biserica crestina primar este valorifi- carea ingenioasa a fiecdrui detaliu. Astfei, comentariile la Cantarea Cantarilor devin locul unde inspiratia sfanta a interprefilor se manifesta din plin. Spre exem- plu, pentru Toma d'Aquino, sensul Cantdrii il reprezinta "descrierea dragostei lui lisus Hristos pentru Biserica Sa in trei epoci diferite: a) in vremurile de inceput, cAnd iudeii refuza sa intre in societatea cea noua (Cant. 1-3,6); b) in vremurile intermediare, cand Biserica a crescut si a inglobat neamurile (Cant. 3,7-6,9); c) la sfarsitul vremurilor, cdnd Israel se va converti si va fi mantuit (6,10-8,13)"20, i fn afara de interpretarile de care am pomenit, mai existé una, comund mai multor exegefi. Este vorba despre infelegerea Canidrii ca un simbol al unirii lui Hristos cu Fecioara Maria. Aceasta aparfine Sfantului Ambrozie si este apoi pre- luata de catre unii scriitori medievali?!. fae in timpurile moderne opiniile sunt foarte diversificate. Pe langa alegoristi in injelesul traditional al cuvantului, au aparut si interprefi moderni care injeleg tex- tul si in sens literal, imediat, dar insista ca principalul mesaj este cel simbolic. Astfel, ei "recunosc mai multe identi sub chipul miresei, aceasta find, pe rand, Israel, Biserica, Fecioara Maria si credinciosul insusi"22, 3 In Cant, prolog, t. LXXXI, col. 27, apud H. Lesetre, "Cantique des Cantiques", in earn Bibie BaF. Vigouroux, Librairie Letouzey et Ane, Paris, 1926, t Il, premier psr- “tie, ¢. 194. 17. Ieronim, Ep. Lill, 7, ad 18, Fer. Augustin, De civit. 49. St Beniard de Clairvaux, cit, col. 194. eo * : ea » Ol, 194. stique des Cantiques", in Dictionnaire de Theologie Catholique, Ea. A. Vacant, E. Mang ee cand stage tD, deuxieme parte, Librairie Letouzy et Ane, Paris, 1923, cal. 1679 Fan ED. A. Hubbard, *“Cantarea Cantril’, in Dieyionar Biblic, red. prine. J.D. Douglas, ind , 1995, p. 239. : : i or ald ee. The Interpretor's Dictionary of the Bible, vol. TV, Ba G. A. Buti ‘Abingdon, Nashwille, eleventh printing, 1980, P 422. Paulin, t. XXII, col. 279, apud H. Lesetre, op. cit., col. 194. Dei, XVI, 20, t. XLI, col. 556, apud H. Lesetre, op. cit, col. 194. Sup. Cant., Serm. I, 8, . CLXXXII, col. 788, apud H. Lesetre, op.a | ORTODOXIA 122 b. Argumente ale interpretarii alegorice a oe Pete Je cestui tip de a infelege Unul dintre cele mai puternice argumente a jpturd folosité imaginea Céntarea Céntérilor este faptul ca in intreaga Sfanta crea si poporul Siu, in unirii conjugale pentru a descrie fie unirea dintre el Noului Legamént timpul Legii Vechi, fie unirea lui Hristos cu Biserica, 1n ¢ Asadar se justificd interpretarea propusa. pects . i Pasajele ‘din Vechiul Testament in care se folosesc ren oe a «deja prezentate: Osea 2, 19 si urm., ler. 2, 2 si usm, Isaia 94, 0, fii nun sa Testament, lisus se numeste pe Sine mire: "$i lisus le-a zis: pot © evaluat fie trigti cdta vreme mirele este cu ei? Dar-vor veni zile cand ee t He u i la ci si atunci vor posti". Parabolele despre fmparafia lui Dumnezeu lolosesc $i ele alegoria nupfiald (Matei 22, 2-10; 25, 1-13), iar Sfantul loan Botezatorul, vorbind despre sine, isi spune "prietenul mirelui’': "Cel ce are mireasa este mire, lar ‘Priete- . nul mirelui, care sta si asculta de mire, se bucura cu bucurie de glasul lui. Deci aceasta bucurie a mea s-a implinit" (Ioan 3, 29). . Daca mai adaugam la aceste exemple gi celebrele cuvinte ale Sfantului Pavel de la Efeseni 5, 22-32, observam ca Sfanta Scriptura foloseste frecvent in sens simbolic cdsatoria. Unirea dintre mire gi mireasa este cea mai intima unire care se poate realiza intre doua fiinfe umane. De aceea nu trebuie s4 ne miram ca Duhnnezeu recurge Ia acest simbol pentru a arata atat dragostea Sa faja de oameni, cat si intimitatea dintre Dumnezeu si om. ; Alt argument al acestui tip de infelegere este faptul cd "cea mai mare parte a detaliilor Cantarii se pot aplica lui isus Hristos si Bisericii Sale"23, ¢, Contraargumente ale interpretarii alegorice Opiniile contrare injelegerii traditionale a Cantarit Cantarilor pornese de la marea si evidenta problema a textului biblic aflat in discufie: lipsa, cel pufin la prima vedere, a unei chei care sa faciliteze exegeza. Atunci cand un profet foloseste relatia dintre mire si mireasa fn sens simbolic, procedeul este rr gorica in privinja interpretarii alegorice si tipologice: abordari este indoiclnic. Abundenfa detaliilor gi absent: la o semnificajie spirituala mai profunda a carfii sunt pretarii alegorice sau tipologice''?5, Un alt punct slab al talmacirii date de Sinagoga si di mara ar fi, in opinia criticilor, faptul ca, de obicei, profe} ca despre o logodnica infidela. Contrar acestei interpretar} vorbeste despre o mireasa fara pata26, izibil?4, lata o parere cate- emeiul exegetic al acestor a Oricaror indicii cu privire argumente impotriva inter- _ le Biserica cregtina pri- Vorbese despre Israel Cantarea Céntarilor 23. "Cantique des Cantiques", in Dictionnaire de Theolog; ; Mangenot, E. Amann, troisieme tirage, 1.2, deuxieme partie {ieee «caolique, Ed. A. Vacant, F. tie, i col 1678; in continuare, autorul detaliaza: "lisus Hristes, eae Letouzy et Ane, Paris, 1923, imparat, 3, 7-41, pastor, 1, 6; plin de dragoste pentru mireasa Su pinevoitr, 1, 2; frumos $5, 10-16; moasa, 1, 4 (..); la inceput este mica, 8, 8; isi cauta mirele 3 2( 'randul sau, Biserica este fru 24. CEN. K. Gottwald, op. cit., p. 422, "3:2(.)" idem, col 1673. 25. D, A. Hubard, op. cit., p. 239. 26. R. E, Murphy, New Catholic Enc pelopedi Washington DC, 1967, p. 69. peas Vol. TI, Me Graw-Hin Book Company,ORTODOXIA 3. Modul de in’ ye Sfantul Grigor 1) Origen felegere al CAntarii Canta ee it CAntarilor |: rie de Nyssa si Sfantul Grigorie baer Radacinile i ari interpretarii patristi yi Origen. El 4 i patristice la Cantarea Céntari 5 * : Os ee a are un eomentarin is Cates Cae tie se gasesc in opera lui , 32, 2) din al cérui text s-au pisttat doar f or (cf. Busebiu, Istoria Bisericeasca, Mai exista fined doua omilii de éelos loar fragmente in traducerea latina a lui Rufin. ii cele det Genili ee coe a in traducerea lui leronim?7. q Origen tsi defineste re af i Rufin, despre care vom vorbi in continuare, aparfindnd Scolit din ‘Alexandeia)." panel sale exegetice binecunoscute (ca jumi invizibile pe care aaa ae vizibila a este decdt umbra fugara a unei rani is i ie SA ne-o redea pe de-a-nti i - buie sane servea A drept ghid fn aceasta cercetar Fi si re Se functie"28. Toate scrierile sfinte s fel eerste se pane farpaalal ay Of ‘inte se adres “omului spiritual", celest, iar nu "omu- . O infelegere profand, lumeasca, constitui i é Interpretarea lui Origen este ‘al i ae ine sulle , rea | S legorica prin excelenfa. Mirele este Hrist mireasa este Biserica. Autorul di 0 semi ie si i prieteni lui nireasa €: ica. nificafie si celorlalfi i mirelui si ai miresei: "In aceia, insa, care desi devotati ie betas aoe i. A Gea Fi $i ti, nu sunt precum fi descrie cuvantul, mae ee fi eal izat 0 oarecare propisire pe calea mantuirii, vid sufletele credii ciosilor si se identifica cu fecioarele din alaiul miresei, cata vreme prin Ae i ced care au ajuns la «starea barbatului de varsity recunoastem pe tinerii jin jurul mirelui 31. Origen aduce in discutic si alte sase carfi si cfteva texte ale Vechiului Testament si considerate ca reprezentand diverse etape ale istoriei hui Israel, ultimul text, al saptelea fiind reprezentat prin Cantarea Céntarilor. "in aceasta a gaptea etapa, aceea a odihnei, gradul suprem al viefii mistice, Mirele dialogheaza cu Mireasa.""" Cheia injelegerii textului biblic rezida in interpretarea Céantarii ca find momentul nunfii dintre Mire si Mireasa, dintre Hristos si Bise- rica, dintre Mantuitor si sufletul omului33. Conceptia despre Logos, Biserica gi suflet fn comentariul lui Origen la CAntare: CAntarilor cele 6000 de volume ale sale si un comentariu la Can- volume, in care "s-a intrecut pe iné insusi", dupa apre- { comentariu, care a facut valva in epoca patristica Origen a scris intre tarea Cantarilor, in zece cierea Fericitului leronim. Aces! —_———_—— 27. Introducere la Origen, Omilii la Cantarea Cantarilor, trad, Pr, prof. T. Bodogae, Pr. prof. N. Neaga si Z. Lajeu; studiu introductiv si note Pr. prof. T. Bodogze, ad. Institutului Biblic si de Misiune al BOR, in PSB 6, p. 307. : i ‘ 28. Origen, Homelies sur Te Cantique des Cantiques, introduction, traduction et notes de Dom 0. Rousseau, deuxieme edition, Sources Chretiennes, nr. 37 bis, Les Editions du Cerf, Paris, 1966, p. 39. 29. Origen "rezerva lectura ‘comentariului sdu acelora case sunt la o varsté avansata din punct de vedere spiritual, in. masura sa infeleagd ce jnseamna dragoste spirituala", la Dom de Rousseau, cit. p. 27. ; a Pe Pom de Rousseau, oP. cll P39. 31, Origen, Omilié la Cantarea Cintaritor, trad. 32, Dom de Rousseau, op. cit P 34. 33. Ibidem, P- 34. wns pe 310.ORTODOXIA 124 eaannnaaestey oo tiitorilor bisericesti ulte. , partes inspirafie pentru majoritatea sor t de Ferici i a constituit un izvor de inspirafie pent dus si rezumat ericitul nei care au explicat Cantarea Céntarilor, a POG. SL 35-198). Teronim in doua omilii si de Rufin in patru cap . a Cantarilor, € un epitalam, Origen apreciazi ca opera lui Solomon, ee personaje ale cdror roluri sau o piesa de teatru, dupa moda anticd, cu mai "pasnicul" simbolizeaza ic: mirele- on comentatorul le interpreteaza alegoric: mirele- Sree azi cand sufletul ome- pe Logosul-Hristos, "Domnul picii", mireasa simbolize = i im sunt suflet nese, edind Biserica, cénd pe amfndowa laolalta, fetele din Terusalim ele care asteapta la usa miresei sosirea mirelui. fe eae eae Comentariul este de o deosebita valoare teologica, de ona ee duhovniceasca si de o remarcabila finuta literara. Origen s' Prpepatec senna: - altul documentafia biblicd si psihologia’ pentru a reda nunta Logosului-mire cu Biserica si sufletul mireasa. a Peerinalbaia Alegorismul aplicat acestei lucrari exagereazi uneori dimensiunile ideilor si faptelor, dar in general atare interpretare a fost admisa de Biserica. . a. Logosul-Mire : Logosul-Cuvantul-Hristos-Mirele, personajul principal a Carui prezenfa spiri- tual sau venire asteptati de mireasa reprezinta intreaga desfasurare a acestui neasemuit imn al dragostei duhovnicesti, este "Unsul" prin excelenja, "Hristosul", adic acela ce raspandeste cea mai prefioasi mireasma: "Miresmele tale-s balsam mirositor, mir varsat este numele tau; de aceea fecioarele te jubese" (1, 2), "Miro- sul miresmelor tale e mai presus de toate aromatele", Mirele vine uns cu toate miresmele, Mirul este taina profetica. Evanghelia ne spune ca femeia pacatoasa a uns cu mir Picioarele lui Iisus, iar o alta l-a varsat pe capul lui. (Luca VII, 37-38; Matei XXVI, 7). : Dupa cum mirul isi raspandeste pana departe mirosul, tot aga e raspandit si numele lui Hristos¥4. Hristos poarta mireasma Sfintului Duh, care a umplut "toata casa acestei lumi si casa intregii Biserici"; de asemenea, "toata casa Siti care participa la mireasma lui Hristos, oferindu-] darul Credinjei ca pe a nard si pri- mind in schimb harul Sfantului Duh si mireasma invajaturii duhovnic 33 Pi Hristos este izvor de apa vie, E] este nard care raspandest area A, mirul cu care cei ce sunt ungi devin “hristosi" fet ear arene aon este st", CUM Se Zice in, Psalm: "Nu atingefi u atingefi 34. Origen, Omilia I la Cantarea Céntarit T,, XXV, nr 3-4, 1973, p. 165, OF 4s trad, Fer. Tet 35. Idem, Coment. la Cantarea Studi teologice, XXV, nt. 3-4, 1973, : onim, PG. XML, 41 BCD, inS. ‘antariloy J, trad, ae fad. Rufin, PG, XI, 140 CD-141 A, in rev.ORTODOXIA Ef 125 Logosul se ofera 0 eS du-le roade cu Sasa Mateo ae Vor sa se destepte duhovniceste, aritan- tirile spiritului36. . € numai toata hrana, ci sunt toate desfa- Textul lui Sol ard apoi i ee A narcisul din cial apoi pe mire cu narcisul si cu crinul: "Ew sunt it np, crinul de prin valcele" (Cant. Cant., Il, 1). Legea iudaica a ees cure Logos lui Dumnezeu la inflorirea si la desavarsirea roadelor. ceresc si date See Fl cout a F pe fal iubraicare ee € ca: "nici Solomon in toata slava lui nu s-a imbracat ca unul din acestia" (Matei VI, 29). ‘ Mirele ajunge crin in aceasta valcea prin aceea ca Tatal ceresc L-a imbracat intr-un vesmant trupese cum nici Solomon n-a putut sé aiba in toata slava sa. Precum in valcea, El s-a facut crin, asa si sufletul sau Biserica, se face crin® imitindu-] pe ED7. Logosul se face crin atét pentru sufletele simple si drepte, cat si pentru cele care cauta adancimile duhovnicesti si care prin lumina curajiei lor: si prin stralucirea infelepciunii lor devin gi ele-crini38, Mantuitorul e numit si piatra taiata fara maini omenesti din munte si care s-a ficut munte mare ca un "rege al regilor" si pontif al pontifilor, putand fi numit chiar munte al munfilor. Peste aceia care graie stiinfei si invafaturii lor s-au facut munfi si coline, Logosul lui Dumnezeu salté cu multa vrednicie, devenind pentru ei izvor de apa vie, care curge spre a vesnica39, eee La Mantuitorul nu se ajunge usor. Inainte de a intemeia Biserica Sa, El a fost ispitit de diavol si a invins cursele ispitelor. Nimeni altul n-a putut birui aceste curse caci, dupa cuvantul Scripturii, “foi au pacatuit" (Rom. Ill, 23), "nu e drept pe pamdant care sa faci binele si sa nu pacéituiasca" (Eccl. VII, 21) sau "nimeni nu e curat de intinare chiar de ar fi viata lui o zi" (lov XV, 14). Numai Domnul si Mantuitorul nostru n-a avut pacat, osén- dind pacatul prin sfinfenia Lui‘?, b. Biserica mireasa Mireasa simbolizeazii Biserica: "ea trebuie sai fie fara pata si fara zbarcitura, « ~ dup cuvantul Apostolului — sd o in/atiseze sieyi Biserica slavita, neavand pata + sau zharcitura, ori altceva de acest fel, si sa fie sfad $i tart de prihana (Bfes. V, 27), idee scumpa eclesiolo; patristice, indeosebi Sfantului Ciprian gi Feri- citului Augutin4!, Biserica ¢ adunarea tuturor sfinjilor. eee Biserica e asezata nu numai pe temelia apostolilor, Ci gl pe cea a profejilor ; a e de la inceputul lumii si @ sal disluit gi silagluieste in tofi sfinjii de atunci si na astazi. Ingerii care s-au aratat Jui Avraam la stejarul Mamvri purtau cu ei Biserica, reveland in acclasi timp taina Sfintei Treimi™’. 36. Ibidem, III, 161 D, 162A, p. 166. 37. Ibidem, Il, 149 BC, 150 AB, p. 166. 38. Ibidem, Il, 150 C, p. 166. 39. Ibidem, Ill, 171 CD, p. 166. 40. Ibidem, III, 183 AB, 184 A, p- 167. ! 41. Omilia I, ta Cantarea Céntirilor, 49B, P17 6a 2. Comentariu a Cantarea Cantarilor, 1, 84, CD, 85 A, P- 10% t 43. Ibidem, I, 134 CD, p. 167.ORTODOXIA eu care a uns cu nard picioarele ireasd ca este ea spune despre m! ; am Se Py vast, din care S-a nascut si faria, Mireasa-Biserica este reprezentaté $1 de Mi lui lisus gi le-a sters cu parul capului as ee A a A Biserica neamurilor, iar fratele ei ¢ popor _L numeasca fiul fratelui'44, Hristos dupa trup, ceea ce determina Biserica sa kG mea, porumbifa mea" (Cant. ., Cuvintele: "Scoala, vino, iubita mea, frumon sc reli din Vechiul Testament Cant. II, 10) imbolizeaza, zice Origen, Cae niese si nu inainteaza din litera . la Evanghelia Noului Testament. Daca Bie ‘nit sa vind de la cele trupesti la duh, ea nu se poate uni cu mirele ei, Hristos. oo de la Lege la Evanghelie. la cele duhovnicesti, de la cele vazute Lee ‘deplina cu Hristos si in dragostea Marea putere a Bisericii sta in unirea ei dep! u nue numai protectorul, ci nemuritoare a Acestuia pentru ea45, Fiul lui Dumneze Dupa cum sufletul salas- © insasi inima gi fiinfa ei. Biserica € trupul lui Hristos. i ei ci, Membrii Bise- luieste in trup, tot asa Logosul in Biserica. El ¢ principiul viefii e1. ' ricii nu fac nimic fara Logos*®. . oan a fs Biserica e frumoasa sisi pastreaza frumusefea numal unita cu Cuv Antul hui Dumnezeu. De aceea ea e indemnata de Mire sa fie foarte aproape de EL. "Cat de frumoasi esti tu, draga mea! Cat de frumoasa esti! Ochi de porumbija ai" (Cant. . CAnt. IV, 1). Cine are ochi de porumbita vede, cele drepte si primeste mila pentru ca priveste curat, cu ochii puri, ai adancului inimii. Cine infelege Legea duhov- niceste, acela are ochi de porumbifa47. ‘ : Obrajii Bisericii se vad asa de frumosi pentru ca au fost sarutafi de Mire, care §i-a curajit mireasa in baia apei botezului, facdnd-o sé nu mai aibe nici pata, nici zbarcitura, dandu-i in acelasi timp cunoasterea de sine. Prin cunoasterea de sine Biserica nu uita cd e mireasa Imparatului, ca e frumoasa, facuta frumoasa de mire si ca e obligata sa-si pastreze demnitatea. Daca nu se cunoaste pe sinc Biscrica nu va paste oi, ci capre. Curafia si fecioria sunt afirmate metaforic prin frumoasa podoabi a obrazu- lui Bisericii. Aceasta frumuseje a obrajilor, adica a curafeniei si a castitafii, se aseamana cu aceea a turturelelor. y . Biserica e asemanata cu turtureaua, fiindcaé i unirea cunoaste alt barbat#8. O alta podoaba a Bisericii Sea a gatul ci, adica ascultarea de Hristos. E mare laud atunci cand ascultarea ei echivaleaza cu ascul i care €2-o'l Siragul de mi tare al ascultai le arvanatdccavae cs ae sree a Dusa in casa de oaspefi sau "casa vinului" mira oa ra a Bisericii . vazute acolo pe toate le intrecea grajia iubirii ca a pric : inteles: ca dintre cele mare decat toate, ca ca singura nu va cadca niciodaias = caincensta este;mal Ranita de dragoste in aceast Defi, i - A . paharul Sfintei Taine, Biserica cere si rijinita a Peete Privit la jertfa si la pernifa de mirt, care da nu numai cea mai dulce miter Mirelui gi se agaza pe ; sma, dar si cea mai dulce roada. tos ea nu sirage margaritare de la ‘a miresei, mare slava Biseri 44, Ibidem, Il, 142 C, p. 167. ‘ 45. Ibidem, MI, 182 ABC, p. 168. 46. Contra lui Cets, 6,48, vol. II, 1899, 47. Omilia II, 4,50 BC, 51 A, p. 168. 48. Comentariu la Cant. Cént., 11 132 49. Ibidem, 133 BC, p. 168. P. 119-120, BC, p. 168,ORTODOXIA ‘ E 7 Comiunitatea credinciosilor e intarité prin aceia care rodesc si cresc fn fapte bune. Cei ce nu vin la credinfa cu toata increderea si libertatea nu aduc roadele credinfei. Insusi Tatal planteaza arborii roditori in Biserica lui Hristos care e "raiul desfatarilor duhovnicesti"5°, : De aceea glasul Bisericii_universale care marturiseste adevarata credin{a este dulce, pe cand al ereticilor este neplicut; tot astfel privita duhovniceste fafa Biseri i ¢ frumoasi, pe cand cea a ereticilor este urdta, Biserica, porumbifa cu spatele de aur siaripile de argint, stand intre cele doud Testamente, e chemata sa vind acoperita sub umbra pietrei pentru a nu suferi ceva din partea ispitelor care 0 asalteaza>!, _ _ Daca regina Sabei, adicd Biserica neamurilor, a admirat injelepciunea gi iscusinfa hi Solomon aga si Biserica, petrecdnd pe pamént si intre oameni, aduce lauda lui Hristos. Cand ea va ajunge la plinatatea Adevarului, atunci va vedea toata infelepciunea Lui, nu caacum in oglinda sau ca in ghicitoare, ci fafa catre fafa (I Cor. XIII, 12). : Va vedea atunci si casa pe care Si-a zidit-o El, adicd taina intruparii, casa zidita de infelepciunea Lui, va privi si la mancarurile lui Solomon, adica la voinfa si desavargirea operei Lui (oan IV, 34), apoi la salasul copiilor Lui, adica la ierar- hia bisericeasca: episcopi, preoti si diaconi, pe urma la vesmintele Lui care imbraca pe cei ce se boteaza (Gal. III, 27), la paharnici, adica la invafatorii care potrivesc Cuvantul lui Dumnezeu cu invafitura pentru popoare, spre a bucura inimile acestora. Dupi ce va fi vazut toate acestea, in casa imparatului picii, frumoasa mireasa va zice uluita: "Pentru cuvantul Tau pe care |-am cunoscut ca este adevarat, am venit la Tine. Toate cuvintele care imi erau spuse gi pe care le ascultam cand erant pe paméant din partea invafafilor si a filosofilor lumii nu erau adevarate. Numai acest cuvant care e in tine ¢ adevarat"?, 2 in felul acesta'Biserica devine "cetatea lui Dumnezeu", "viziunea pacii"5>, "Jumina lumii, cosmosul cosmosului"54, Cine raméne in afara acestui cosmos care fl are pe Hristos in centru nu se mantuieste. Origen schifeaza in comentariul sau la Cantarea Cantarilor 0 puternica ecle- siologie hristocentrica, izvor pentru majoritatea eclesiologilor ulteriori si in care jnaltul etos liric, care fine sa fie la inalfimea epitalamului lui Solomon, nu stinghereste adancimea si originalitatea excepfionala a fondului. c. Sufletul-mireasa : fea Sufletul, al doilea simbol al miresei55, e tot asa de iubit de mire ca si de Biserica de care de altfel el este nedesparjit. Sufletul e deseori numit "'suflet bise- format deci in Biserica gi nutrind idealurile acesteia, fiind considerat supe- ricesc’ 50, Ibidem, Ill, 159 B, 160 ABC, p. 169. 51. Ibidem, IV, 192 BC, p. 169, 52. Ibidem, Il, 106 CD, 167 AB, p. 169. 53. Omilia IX, 2 la leremia, Ibidem, 349 D, p. 169. 54. Omilia VI, la Ioan, 59, 301, 304, p. 169.00 a k ee 55, In greacd sufletul este de genul feminin, ca si biserica, si poate fi prezentat ca "mireasa" a lui Hristos, p. 165.ORTODOXI, 128 araier mai iubita decat fiicele- ait mai mult decat pe voi, fiice ie ml oe east jntrand in camera de prvi te frumoasa"'57, Dragostea rturelei", "gatul tau cu un fe si far aceasta podoaba"s8, "[ptroducefi-ma in casa vinului «ac titt56, Mi -suflet € rior tuturor sufletelor "nebisericesti 56, .Mireasa-S' sufletele Ierusalimului: "Pe mine mirele | multe ale Ierusalimului..Voi stafi afara $1 nunta. Fara indoial ca oachesa care a fost duhovniceasca face sufletul frumos: " sirag de margaritare". "Dar gatul tau ¢ 0 frumuse| ; Mireasa-suflet doreste fierbinte sa intre la Mire: "] ‘ineva imi va deschide, voi (duhovnicesc) ... Iata stau inaintea usii si bat Daca cll peste, introducefi-ma i i Voi ci RI si E ine... Iata Hristos vorbeste, In ecb intra la El si voi cina cu El si El cu mine... I Syma nu in orice casa, ci in ‘la El. Sufletul va spune si voua catehumeni: introduc de vinul bucuriei de casa "vinului" (duhovnicesc), ca sufletul vostru s4 se umpl¢ 1, infelep edanen. Sfantul Duh; astfel introducefi in casa voastra Mirele, Logosul, } > adevarul"?, tea Sufletul e fericit daca e ranit de dragoste divina: "Cata frumusefe ee cin- ste este s primesti rana dragostei duhovnicesti! Unul primeste sdgeata dragostei trupesti, altul e ranit de o pofta pamnteasca. Tu, suflete, descopera-[i fina si te ofera unei sageti frumoase, deci Dumnezeu este sagetitorul ... Ce fericit lucru este sd fii ranit de aceasta sageata!"60, sneha Cuvintele miresei-suflet: "stdnga e sub cap la mine si cu dreapta ma cuprinde" (Cnt. Cant. II, 6) inseamna bogafia, slava si viafa lunga pe care Logosul le acorda sufletului. Braful mirelui devine pernd sufletului care-si pleaca astfel inima asupra cuvantului lui Dumnezeu "Dreapta mirelui sai te cuprinda in intregime”. fn fiicele Ierusalimului, dragostea mirelui este adormité. Trebuie sa se ‘trezeasca aceasta dragoste, care se afla in inima fiecaruia de la creajie. "Mirele se odihneste ca leul si ca puiul de leu". Cuv4ntul lui Dumnezeu dormiteaza’ in necredinciosi si in cei cu inima indoita, dar El privegheazi in cei sfinfi. Cand privegheaza El se face liniste, furia valurilor inceteaza, duhurile potrivnice amufesc, tulburarea valtorilor tace. Dar daci El doarme apare furtuna, moartea si deznadejdea, E fericit si desavarsit sufletul miresei care vede si contempla mai repede sosirea Logosului, care simte cA i-au sosit injelepciunea si dragostea gi care poate spune celor ce nu vad: "Lata ca El vine", "saltand peste mun{i si trecdnd peste coline"6!, i Daca esti munte, cuvantul lui Dumnezeu salta in tine. d peste tine. Fii munte al Bisericii, munte al casei Domnului si asemenca puiului de cerb pe muntele Betel®2, Buna mireasma a lui Hristos innoieste continuu sia frumusefii care imbracé pe omul cel nou creat suflete tinere in continuu progres, Mirele S-a ficut m lacd esti colina salta Mirele va veni la tine sufletele cu cresterca varstei de Dumnezeu, Pentru aceste ireasma, ca El sa i 56. Omilia la Cant. Cént., 44 A, 46 CD, 51, Ibidem, I, 6,44 AB. 58. Omilia, I, 10,46 D, 47 A, p. 170. 59. Ibidem, Il, 7,53 B, p. 170. 60. Ibidem, II, 7,53 CD, 54 ABCD, p. 170. 61. Ibidem, Il, 9,10,55, ABCD, 56 A, p. 171, 62. Ibidem, II, 10,12,56 AD, p. 171.ORTODOXIA in suflete, si fie iubit de ele - i » Simfindu-I di i a ‘ Pentru toate aceste miresme, rea oe miresmei si si se mantuiasca, Cand vor ajunge langa El, ele vor fi un care e Logosul lui Dumnezeu, igi Baseste sal. ratului fi place sa salasluiasca in eufictal Pik goste, pace. Fericit sufletul care cineaza imp ___ Mancarea lor este pacea, smerenia, inimii. Primul loc intre bucatele acestu opreste decat intr-un suflet neintinat, ne: varul dogmelor. : Biserica fine legat in inima ei pe Hri i i! ‘ Dumnezeu prin puterea arse seie Ninna React igi ea cu toata dragostea in inima lui, acela primeste mirosul bunei Sale pee i Biserica si sufletul participa impreuna la ospaful Logosului, in casa inului duhovnicesc , unde injelepciunea pregateste vinul in pahar si cheama pe tot neinfeleptul si pe tot cel lipsit de simf, zicind: "Venifi si mancayi din pdinea mea si beti vinul pe care l-am pregatit" (Prov. IX, 5). E ospaful la care participa tofi cei care vin de la Rasarit si de la Apus gi pranzesc impreuna cu Avraam, Isaac si Iacob, in imparaftia lui Dumnezeu (Matei VIII, 11). Aici se bea vinul de visa, care e Hristos, vinul din care beau drepfii si sfinfii. Biserica si sufletul doresc ca cei desavargigi si intre la acest ospaf, spre a se bucura de dogmele infelepciunii, de tainele stiinfei, de dulceaja bucatelor, de veselia vinului. Acest vin iegit din vifa cea adevarati este mereu nou. Progresul continuu al celor ce invafa stiinfa si infelepciunea divina reinnoieste cunoasterea®, La acest ospaf dragostea este cea mai dulce dintre bucate. Ea trebuie sa fie faja de Dumnezeu, fafa de aproapele, faja de dusman, fafa’ de orice om, faja de sfinfii care s-au nascut in Hristos, fafa de pa ri, episcopi, preofi, fafa de cei ce slujesc Biserica, fafa de cei ce intrec pe alti in credinfa, fafa de paringi, frati surori®7, Dragostea produce reinnoirea sufletului cultivand virtujile si savargirea faptelor, prin care pot fi realizate poruncile lui Dumnezeu, lucrind nu cu teama, ci cu duhul infierii. a 7 Sufletul si Biserica fac una, ele sunt nedesparf.te jin perspectiva duhovniceasca a epitalamului solomonic. Mireasa Logosului, ufletul, care se afl in casa impiratea: adicd in Biserica, este instruita de mire asupra jucrurilor tainice de la curtea gi iatacul imparatului. Sufletul incearea sa cunoasca in aceasta casa-Bisericd a Dumnezeului celui viu invajatura Legit sia profetilor prin care el va primi la sine pe Dumnezeu-Logosul. Cand Logosul vine la el saltind peste munti ii decopera inaltele sensuri ale lumii spirituale, spre a ajunge pana la zidi- rea Bisericii, casa Dumnezeului celui viu, stalpul si taria adevarului. singur duh cu El63, Acest imparat, 's in sufletele care il primesc. aaa in de sfinfenie, pietate, credinja, dra- preund cu Mirele, rabdarea, bunatatea, blandetea si curatia i Ospaf fl are dragostea®4. Hristos nu se alterat, sprijinit pe rafiune si atasat de ade- 63. Comentariu la Cant. Cant, 1,93, BCD, 94, ACD, p. 171. 64, Ibidem, 11, 139 BCD, 140A, p. 171. 65. Ibidem, 11, 143 AD, p. 171. 66. Ibidem, 111, 154 D, 155 ABD, p. 171. 67, Ibidem, 111, 155 D, 156-158, p. 171.: ORTODOXIA 130 ‘ ‘ Cand se zice ca sufletul e in Biserica, se inie dragostei. Viaja virtuoasa credinfei, in silasul injelepciunii sie acoperit de PIsc tarea sa in Biserica®8, si credinta in dogmele drepte asigura sufletului accep’ ieste zilnic dupa chipul Logosul numeste "frumos" sufletul care se reinnoles eva de acest fel, ci ‘Aceluia care I-a creat, chip care n-are pat sau zbarcitura, ea euviite si arate ‘ e sfint si nepitat. Asa cum S-a infijisat Hristos, a uitoa'el ten dobt sufletele care toate la un loc, alcatuiesc trupul Bisericit. € Pe oath pe aes ar parea acest trup, daca sufletele care-1 formeaza s-ar ea anata saa aete desavarsirii. Dupa cum atunci cand sufletul se ménie face fafa aid si blan A rar si salbatica, iar daca este bun si linistit da trupului o infafigare calda si i ra or ~asa faja Bisericii prin virtufile si comportarea credinciosilor ei ¢ proclamata sau_ frumoasa sau urata®, lata in pufine cuvinte o micé ge ca el sta in intariturile 4 culegere de ginduri din inepuizabilul tezaur duhovnicesc cuprins in comentariul prescurtat al lui Origen | la_ Cantarea Cantarilor. Este meritul marelui african de a fi acordat el cel dintai Cantarii CAntarilor sensul duhovnicesc acceptat ulterior de Biserica, de a fi prezentat pe Solomon-mirele drept simbol al lui Hristos, iar pe mireasa drept simbol al Bisericii si al sufletului, inspirat evident din Sfantul Apostol Pavel (Efes. V, 23- 27). Nici un alt autor patristic ulterior n-a descoperit mai bine ca Origen sensul simbolic al carfii. Sfinfii Vasile cel Mare si Grigorie de Nazianz s-au aplecat cu dreptate asupra unora din paginile lui Origen — inclusiv asupra acelora din comentariul la Céntarea Cantarilor — spre a alcatui prima Filocalie crestina, prima carte despre "Jubirea frumusetilor duhovnicesti". 2) Sfantul Grigorie de Nyssa Pornind de la Origen, pe care mérturiseste ca l-a citit, Sfantul Grigorie de Nyssa elaboreaza un comentariu la Cantarea Cantarilor. in fapt, este un veritabil tratat de mistica, decriind treptele urcusului spiritual pe care omul fl parcurge fn relafia cu Dumnezeu. La inceputul comentariului, fn "Cuvant inainte, catre Olimpiada", este justificata pe larg metoda alegorica intrebuingata ulterior. In sprijinul ei sunt aduse exemple din parabolele Mntuitorului, care nu aveau nici un sens literal, ci simbolic, precum si citatul Sfantului Apostol Pavel, ca cel de la II Corinteni 3,6, "litera ucide, iar duhul face vite”. Mesajul este clar: alegoria este necesari atunci cnd sensul imediat nu e de folos "Deci, daca foloseste la ceva si cuvantul in{eles asa cum s-a rostit, avem de. ¢ ¢ nazuim. Dar daca ceva spus in chip ascuns in cuvinte rite saa i a folosul prin infelesul nemijlocit, acele cuvinte trebuie toute sranre nu-si anata invafandu-ne prin proverbe ca s@ infelegem ceea ce spl sean aun ce ifand A SA infe ‘ une, fi if a, cuvant intunecos, fie ca o sentinfa a infelepjilor, fie ca o shicitune 6 0 corapeete gata ceea ce 68: Ibidem, 111, 180 ABC, p. 172. 69, Ibidem, IV, 191 BC, p. 172. 70. Sfaptul Grigorie de Nyssa, Téleuire amanun; Grigorie de Nyssa, Serieri, partea I, traducere de Pr. pr. Institutului Biblic si de Misiune al BOR, Bue., 1982, PS a ie Céntaren Céntarilor, in Sfantul mitru Stanil i Ed. B29, p lia, iniloae si Pr. I. Buga,oRTODOXIA . f 131 ea aaa ane cuvintele folosite de Scriptura si culorile unei picturi. sstfel nici senaul cAitiloy ae nu rezida in tonurile coloristice din care e alcatuit, tot Intelesal Caeen: ir : lice nu este cuprins fn cuvant, ci se afla dincolo de e171, pitied at dine vs ce e, dupa Sfantul Grigorie, cel al unirii dintre Hristos si ieee eRe ee si fiecare credincios. Detaliile operei sunt interpretate * Pateianes i ak ‘a, @ unirii mistice cu Fiul lui Dumnezeu. Scopul Cantarii le deci "(...) sé nu mai fie oameni cei ce intra in cele dinlauntru ale tainelor acestei carti, ci sa se pre! ir cia lui Hristos, in ceea ce | : s faca pP cu firea, prin ucenicia lui Hi 2 3) Sfantul Grigorie cel Mare ' Gaaaeaa See eee aro incomplet al Gasorie extelamcle ieee opete se gasesc in traditia Bisericii. Astfel, Sfantul ae liscipol" al Fericitului Augustin. Ins adevaratul maestru al rigen, al cérui comentariu isi gaseste ecou in multe locuri din opera sa. Feet eet a RBZ este pusa si in Comentariul la Cantarea d or. | nterpretarii este gasita, ca si la Grigorie de Nyssa, tot in antino- mia paulina “litera ucide, iar duhul face viu" (I Cor. 3, 6). "Litera" tinde sa-1 incorseteze pe om in-categoriile lumii vazute. Rodrigue Belenger, traducator al Sfantului Grigorie cel Mare, afirma in legatura cu modul lui Grigorie de a inter- preta crfile sfinte: "Regula de aur consta, cu siguranja, in a pune in eviden{a, fara intarziere, inveligul exterior al cuvantului pentru a-l goli de sensul sau literal, pro- priv si omenesc, si a-I investi cu un sens nou, figurat si divin'73. Prin intermediul limbajului comun, "carnal", Dumnezeu ne atrage spre 0 lume nevazuta "menfionand parfi ale corpului si invitandu-ne la dragoste, trebuie 4 remarcim in ce mod minunat si plin de mila, El vine spre noi, El care, pentru ane cuprinde cu inima si a 0 provoca la dragostea divind, merge pana acolo incat sa foloseasca limbajul dragostei noastre pamant ti"74, Ca tofi predecesorii sai, Sfantul Grigorie se opune infelegerii literale: 'Ctici este scris ca fiara care s-ar atinge de munte si fie ucisa cu pie! ire (Evr. 12, 20)"75, Prin fiard se infelege aici acela care interpreteaza Scriptura in sensul ei literal, imediat. Pornind de la aceste princi ipii generale, in concordanfa cu interprefii anteriori, Sfantul Grigorie, desigur, da o intepretare personala Cantarii. El observa ca in Scriptura Dumnezeu se numeste "cdnd Stapan, cfnd Tata, cand Mire"76, Aceste —— 71. "Caci cuvintele acestea, numirile madularelor, pat $ialfe asem sare, jar chipul infiptuit prin acestea & ; ( nl By seernénarea an frumosul gicu binele adevarat", Sfantul Grigorie de Nyssa, o- eit 72. Stantul Grigorie de Nyssa, op. cit p. 125, 73, Rodrigue Belanger, in Gregoire le Grand, Commentai ! Introduction, traduction, notes et index par R. Belenger, Sources Chretienne’ £ Paris, 1984, p. 52- i a ‘Gregoie Ws Brand, op. cit. 355-13, pp: 70-71. 75. Ibidem, 5,8-13, PP. 76-77. 76, Ibidem. 8,1-3, pp: 80-81. dupa infetesurile lor nemijlocite, ea: gura, rutate, mire, vin, enea, sunt culoarea albii sau neagra, sau rosie sau galbend, sau fericit $i nepatimirea, unirea cu El, insiréinares ,p. 125. ire sur le Cantique des Cantiques, s nr. 314, Les Editionsi e “ ORTODOX,, ez én legaturd cu trei modus se in legature luri i moduri de a-L numi pe Dumnezeu sun ei trei patriarhi. de ect raturala si contemplativa, $1C° © cig ca "Biserica in totalitatea g vial fesal adn al Cantarii Cantartor - acelasi mod in care fiecare sufletj es * ui in re : u iter")-asteapta venirea Domnw tt ezeu in inima precum Mie i Cea apolar” asteapta intrarca tui Duma le in camera nupfiala"’’. Sfintul Grigorie prin opozifia ‘generaliter" _ Trebuie si remarcdm faptul 4 visponsa” (mireasa). Altfel spus, Cay, " jaliter" da termenului "spons® Biserica privita f, 'specialiter" da un dublu sens ey alu Hristos cu Biserica privita in tora, tarea Cantarilor vorbeste atat despre unite jecare suflet in parte™®. Deci Sfintul litatea ei, cat si despre cea a lui Hristos uy e@ si fant Grigori de Nyssa: "fy Grigorie cel Mare priveste Cantarea la fe fe cna prezedl tata", Céntarea Cantarilor viafa contemplativa es Concluzii Au existat voci care s-au intrebat cum a ajuns Care cana tenin aan ea fiind un simplu epitalam. Dar absenfa ei din Biblie ar fi Sie a Icula- bila sardcire a confinutului acesteia. Infelegerea ei presupune © pro! cunoas- tere a spiritualitafii din care a izvorat si care este cea a Orientului, in cadrul careia sentimentul religios si-a gasit expresia lui cea mai veridica in cantare si poezie. Doar spiritele de elita sunt in masura s4 se inalfe cu cugetul pana la adevarata infelegere a frumusefii ce se afla cuprinsa in paginile acestei carfi. Cantarea Cantarilor descrie relatia om-Dumnezeu de dupa invierea Mantuitorului. Arati participarea omului la viafa intima a Persoanelor Sfintei Treimi. Ea poate fi considerata cea mai profunda carte a Vechiului Testament, si chiar a intregii Scripturi. Poate fi asezata alaturi de Evanghelia dupa Ioan. Ea nu ar putea fi infeleasa in profunzime fara Invierea Mantuitorului. De aceea, modelul ei a fost urmat de unii din Sfinfii Paringi, precum Sfantul Simeon Noul Teolog. HIROTONIA FEMEII SI POZITIA ORTODOXA ’ Pr. dr. LOAN MOLDOVEANU ‘ Hirotonia femeii in toate Areptele ierarhice este astazi tot mai discutata in lumea protestanta nai ales, facdnd parte din ordinea de zi a multor intruniri bist- ricesti-teologice internajionale. In Biserica Ortodox, dar si i Romano- Catolica, aceastt Pa as pune decat la nivelul discutiilor. “nieidecum la alabilitapit ei. Una dintre Bisericj Fi i v lagi ei. Un *., sericile care aduce tot mai asiduu in 4 problema este cca anglicana, unde ind mai jeri aaoage ca nicl i Biserica Ortodoxa a recunoscu ) Validitatea hirotoniei anglicane- 71. Ibidem, 9,31-34, pp. 86-87, 78. Cf. Rodrigue Belanger, op. cit,, not 79. Gregoire le Grand, op. cit,, 9,10 pp, eae * | Pr prof. dr. loan V. Dur, Hirotonia femeilor in Bisey; : p. 186-187. “Serica Anglicana, Ortodoxia, nt.3, 19%