31)Instrumentarul stomatologic.Clasificarea.

Instrumentarul necesar medicului stomatolog n practica sa cotidian n vederea efecturii diferitor

lucrri, reprezint n sine totalitatea instrumentelor necesare n tratamentul stomatologic i tehnica
dentar, care poate fi mprit n seturi specializate mici.
Toate instrumentele, utilizate n tratamentul i obturarea dinilor, pot fi repartizate n urmtoarele
seturi:
Instrumente necesare examenului stomatologic [consultaiei];
Instrumente necesare pentru prepararea cavitilor: a) rotative; b) de mn;
instrumentul pentru tratamentul cariei simple (pentru obturarea cavitilor) cu diferite materiale;
pentru detartraj;
pentru tratament radicular [endodontic].
Concomitent, pentru prepararea cavitilor, lustruirea obturaiilor etc. este folosit unitul stomatologic,
a crui parte component este o bormain cu cteva piese pentru fixarea instrumentelor destinate
sfredelirii i secionrii esuturilor dure dentare.

32)Instrumentele pentru examinarea cavitii bucale.

Pentru examinarea cavitii bucale sunt folosite oglinda stomatologic, sonda dentar i pensa dentar.
Aceste instrumente sunt folosite nu doar pentru examen stomatologic, ci sunt folosite pe larg pe ntreaga
perioad de lucru n cavitatea bucal la tratarea dinilor etc.

Oglinda stomatologic - este compus dintr-un mner amovibil i oglinda propriu-zis de diferite mrimi, cu
suprafa reflectoare plat sau concav (cu mrire a imaginii); oglinda propriu-zis este fixat de mner
prin nurubare. Uneori oglinda i mnerul formeaz un ansamblu sudat. Mnerul oglinzii poate fi fcute
din oel inoxidabil, din oel cromat sau nichelat, i din material plastic. Lungimea mnerului este variabil
(de la 95 si 135 mm), iar diametrul de 5 -10 mm. Cele mai des folosite oglinzi au mnerul de 125 mm. n
seciune transversal forma mnerului poate fi prism hexagonalnsau digitiform.Exist mnere care
ofer posibilitatea fixrii oglinzii la oricare din cele doua capete.

Oglinzile propriu-zise:
plane, care dau imaginea real a obiectului reflectat;
concave, n care imaginea reflectat este mrit n raport cu dimensiunile reale ale obiectului
examinat.
Oglinda este executat, de regul, din sticl si deaceea nu rezist sterilizrii prin fierbere, devenind opac i oferind
imagini neclare, voalate. Dup mrimea oglinzii, exist oglinzi de 16,18, 20, 22,24 mm. Cele mai indicate sunt oglinzile cu
diametrul de 22 mm. Oglinda este fixat ntr-un corp metalic, care se prelungete printr-o tij filetat. Tija de legtur
ntre mner i oglind poate fi dreapt, cotit sau n furc.

ntrebuinrile oglinzilor
n calitate de instrument stomatologic oglinda este unicat.
1) n primul rnd ea asigur inspecia zonelor greu accesibile ale cavitii bucale i
posibilitatea medicului de a-i controla aciunile n timpul efecturii procedurilor.
2) A doua funcie, la fel de important, e cea de reflectare a luminii. La iluminaia obinuit
suprafeele linguale i distale ale dinilor se afl n umbr.
3) A treia funcie e similar cu cea a "limbii de pantof". Cu ajutorul oglinzii poate fi deplasat
limba sau obrazul la aplicarea rulourilor de vat sau pentru asigurarea unui acces mai bun
ctre aria de lucru.
4) exercitarea de presiuni pe prile moi n vederea exprimrii unei colecii supurate, cnd acest
lucru nu se poate realiza digital.

Oglinzile pot fi obinuite sau anterosuperficiale; ultimile au suprafaa exterioar a sticlei argintat, cele obinuite au argintat suprafaa
interioar a sticlei, uglinzile anterosuperficiale,desi sunt mai fragile i se zgrie uor, sunt de preferat, deoarece imaginea n ele nu se
dedubleaz.

Sondele dentare sunt de dou feluri rigide i flexibile

Sonda dentar rigid este un instrument stomatologic folosit pentru examinarea cavitii bucale i are o
parte activ, cu forme dintre cele mai diferite, pentru a se putea explora cu ea cele mai inaccesibile zone
dentare, studiind rugozitile smalului, apreciind profunzimea cavitilor n smal sau defectele
integritii smalului, n special n regiunea intersectrii liniilor fisurale de pe suprafeele masticatorii ale
molarilor. Sonda stomatologic rigid servete la studierea duritii dentinei, depistarea intrrilor n
cavitatea dintelui n canalele radiculare.

Sondele dentare rigide sunt de mai multe feluri:dreapt, curb fin form de baionet i sub unghi. _ I
Sonda dreapt se utilizeaz la dini frontali superiori.
Sonda n form de baionet se folosesc pentru dinii premolari i molari superiori.
Sonda curb este indicat la cercetarea zonelor de colet ale ultimilor molari, cnd curbura arcadei
este accentuat, sau a suprafeelor distale ale molarilor cu bombeu exagerat.
Sonda cu un unghi n acelai plan pentru cercetarea suprafeelor netede (oral i vestibular) ale
dinilor;
Sonda cu o curbur i un unghi n acelai plan, care corespund n cea mai mare msur cerinelor unei
sonde i cu care se efectueaz cele mai multe din operaii;
Sonda cu dou curburi n acelai plan (nv. sonda nr. 17), cu care se examineaz perei interdentari;
Sonde dentare cu dou curburi n planuri diferite (nv. sonda nr. 9 i nr. 10), indicate pentru cercetarea
peretelui mezial (nv. sonda nr. 9) i a peretelui distal (nv. sonda nr. 10) ai dinilor;
Exist i sonde duble, care au fixat cte o parte activ la fiecare extremitate a mnerulil care au o
orientare contrar.
n afeciuni parodontale este utilizat sonda butonat cu gradaii liniare pentru depistarea i msurarea
adncimii pungilor gingivale, gradului de dezgolire a rdcinii.

ntrebuinarea sondelor rigide

explorarea suprafeelor dentare pentru decelarea asperitilor smalului i pierderile de substan
smaliar.
evaluarea volumului i ntinderii depozitelor de tartru, i decelarea existenei tartrului lui
subgingival;
determinarea gradului de ramolire a dentinei;
sensibilitatea esuturilor lezate;
palparea cavitii carioase pentru aprecierea ntinderii, adncimii, formei, atitudinii e fa de
cavitatea pulpar, a coninutului cavitar i a duritii peretelui dentinar;
determinarea proieciei orificiilor de intrare n cavitatea dintelui i canalele radicula re;
palparea zonelor de displazie pentru aprecierea ntinderii, adncimii, formei i a du ritii peretelui
dentinar;
palparea suprafeelor de abraziune i de fractur n scopul evalurii gradului de sensibilitate dureroas a
neregularitilor suprafeei i a gradului de mineralizare a stratului n care s-a produs leziunea;
palparea marginilor obturaiilor vechi de amalgam pe suprafeele interdentare, pentru aprecierea gradului de adaptare a
obturaiei la peretele dentar (depistarea |streinilor" / "cozoroacefar" la obturaiile de amalgam n zona pragului gingival);
depistarea cariilor secundare att la obturaiile de amalgam, ct i la cele fizionomice;
palparea suprafeelor dentare hiperestezice i a fundului cavitilor carioase, pentru aprecierea gradului de sensibilitate
dureroas;
ndeprtarea unor corpi strini din spaiile interdentare (resturi de ciment, resturi alimentare etc.)',
aprecierea gradului de insensibilizare obinut prin anestezie (prin neparea mucoasei);
* cercetarea gradului de adaptare transversal a lucrrilor protetice conjuncte vechi pe dinii de susinere;
depistarea eventualelor perforaii ale elementelor de agregare a unor lucrri protetice conjuncte vechi;
controlul ndeprtrii n totalitate a tavanului camerei pulpare n cursul amputailor i al extirprilor pulpei dentare;
aprecierea aspectului topografic al planeului camerei pulpare i depistarea orificiilor canalelor radiculare;
dislocarea concreiunilor minerale-care mpiedic accesul instrumentelor de canal n canalul radicular;
plasarea unor picturi de lichid anestezic, cu efect terapeutic sau demineralizant, n dreptul orificiilor canalelor
radiculare;
depistarea pungilor gingivale, aprecierea adncimii si ntinderii lor;
perforarea materialelor de obturaie provizorie n vederea asigurrii unui drenaj parial n nchiderile semioclusive ale dinilor.

Sondele dentare flexibile sunt alctuite d intr-un mner (portacul Miller), care are n medie o lungime de 80 mm i o grosime de 50 mm i la care se
monteaz un ac din oel inoxidabil, cunoscut sub numele de ac Miiler" (dup numele celui care le-a elaborat), sau sond neted", datorit aspectului lor,
sau sonda bleu", dup culoarea oelului din care e confecionat. Lungimea mnerului mpreun cu partea activ are ntre 160-180 mm. Forma
mnerului este de prism hexagonal, cu o grosime de 5 -10 mm, cu sau fr impresiuni digitale.

Acele Miller se pot prezenta fie sub o form conic efilat, fie sub o form piramidal [cu muchii] efilat,
cu meele de vat pentru tratamentul canalelor radiculare.
La primul tip de ac Miller, meele de vat montate pe el pot fi mobilizate cu uurin, la cel de al doilea
tip, meele se ndeprteaz cu greutate.
Dei acele Miller pot fi manipulate cu degetele, este preferabil de a le folosi prin fixarea lor n port-acul
Miller.
Acele Miller se gsesc:
n dou lungimi:
lungi: 50 mm;
scurte: 40 mm,
n ase grosimi, dup diametrul acului la extremitatea sa ascuit:
superextrafine, cu un diametru de 15/100 mm;
extraextrafine, cu un diametru de 17/100 mm;
extrafine, cu un diametru de 19/100 mm;
fine, cu un diametru de 20/100 mm;
mijlocii, cu un diametru de 25/100 mm;
groase, cu un diametru de 30/100 mm.

ntrebuinrile sondelor flexibile:

cercetarea eventualelor perforaii ale tavanului camerei pulpare, n cursul tratrii cariei simple;
cercetarea adaptrii transversale a inelelor i matricelor Ivory, n vederea reconstituirilor
coronare;
cercetarea permeabilitii canalului radicular;
manipularea meelor de vat n vederea splrii i uscrii canalului radicular;
plasarea meelor cu medicamente n canalul radicular;
pistonarea unor substane lichide anestezice, demineralizante sau medicamentoase n canalul
radicular;
_ folosirea acului ca electrod n cursul aplicaiilor diatermice, a electrofulguraiilor, a
ionoforezei;

completarea obturaiilor de canal prin pistonarea materialului de obturare cu acul Miller;

msurarea lungimii canalului radicular.

Pensa dentar este un instrument captator, executat din oel elastic inoxidabil, i constituit din dou brae curbate
i efilate terminal In apropierea braelor active ale pensei se gsete un aa-numit dispozitiv de centrare\ alctuit
dintr-un pivot metalic fixat pe partea intern a unui bra i un orificiu de calibru corespunztor, situat pe braul opus.
Cnd se nchide pensa, pivotul metalic ptrunde In orificiu i mpiedic nclecarea [forfecarea] capetelor pensei.
Lungimea pensei dentare este de 120 mm (scurt) sau de 150 mm(lung).
Tipuri de pense:
pens dentar cotit cu vrful neted;
pens dentar cotit cu vrfuri zimate;
pens dentar dublu cotit cu vrfuri: a) netede; b) zimate;
pens dentar n form de baionet;
pens dentar n unghi obtuz i drept.

ntrebuinareapenselor dentare
- manevrarea unor instrumente sterilizate de dimensiuni mici: ace de canal, ace Miller cu mee, matrice;
- manevrarea unor materiale sterile: rulouri de vat, bulete de vat, conuri de gutaperc sau de hrtie, fire .a.
- aplicarea n caviti, dup principiul capilaritii, a unor substane lichide anestezice sau cu efect terapeutic;
aplicarea rulourilor de vat la izolarea dinilor de saliv;
fixarea buletelor de vat la introducerea i nlturarea lor din cavitile carioase;
aplicarea lejer i fixarea sigur a buletei sau a ruloului de vat folosite (la examinarea dinilor) pentru a terge dinii,
gingiile, cavitile carioase sau oglinda, - atunci cnd ea asud in cavitatea bucal;
- determinarea gradului de mobilitate a dintelui i efectuarea altor manipulaii auxiliare;
aplicarea i ndeprtarea din caviti a pansamentelor medicamentoase;
manevrarea firului de srm n cursul imobilizrilor dentare.

33 Instrumente pentru tratarea cariei.

-rotative: micromotorul , turbina.
-de mina: oglinda stomatologica, sondele dentare(duble, flexibile), acele Miller,pensa dentara,
excavatorul,fuluoar, dalta de smalt, spatula.
Despre oglinda stomatologica, sondele dentare(duble, flexibile), acele Miller,pensa dentara am
scris la punctul 32!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Dalta de smal, toporica de smal i de dentin, precum i spliga sunt utilizate la prelucrarea
marginilor cavitii, n cazul n care este posibil traumarea dinilor nvecinai cu instrumente rotative.
Instrumentele de mn simt de obicei bilaterale. E de dorit ca instrumentul s fie ascuit periodic, cci un
instrument bont nu corespunde exigenelor. Este necesar de a fixa bine mna, care ine instrumentul
acionat.

Excavatorul dentar este im instrument ajuttor de mrime variabil, alctuit dintr-un mner i unul sau
dou capete active curbate sub diferite unghiuri; mrimile [numerele] lui snt de la 0 pn la 3. Cnd
excavatorul are un singur capt activ, exist necesitatea de a manipula o pereche de instrumente cu form
activ identic orientate n sens opus; n cellalt caz, cnd excavatorul are dou capete, acestea au, de
obicei, aceeai form, dar orientare opus.
Excavatorul este dotat cu o lam rotund, uor concav, asemntoare cu o linguri, existnd, de altfel, i
lame dreptunghiulare, obtuze, n (form de) lopat/ platou/ crlig etc.
Toate excavatoarele dentare snt confecionate din oel rezistent la torsiune i ntindere, i cu suprafaa
rezistent la coroziune. Minerul are forma unei prisme hexagonale, cu o grosime de 5 mm sau cu o
grosime de 10 mm, avnd impresiuni digitiforme pe suprafa.
Pentru ascuirea excavatoarelor i a dlilor de smal este folosit o piatr special de Arkansas cu
caneluri de diferite mrimi. ntrebuinarea excavatorului dentar:
ndeprtarea resturilor alimentare din cavitile carioase;
ndeprtarea [raclarea] dentinei ramolite;
ndeprtarea depunerilor dentare, tartrului supra- i subgingival;
ndeprtarea obturaiilor provizoriii
testarea la cald a vitalitii dinilor; Jj
ndeprtarea resturilor de ciment rmase pe suprafeele dinilor dup cimentarea unor lucrri
protetice;
secionarea capetelor conurilor de gutaperc dup fixarea acestora n canal (prin nclzirea
excavatorului).

Plcuele de amestecat sunt confecionate din sticl cu o grosime cel puin de 1 cm. Pe ele se
malaxeaz att cimenturile, ct i diverse preparate medicamentoase.
Spatula stomatologic (bucal), tradiional metalic, servete Ia malaxarea cimenturilor i
preparatelor medicamentoase. Spatula este un instrument care are un mner, dotat la ambele capete cu
dou extremiti plate - lopele drepte alungite.
Pentru malaxarea materialului obturator, care i poate schimba culoarea la contactul cu un instrument
metalic, se recurge la o spatul din mas plastic.
_ Spatul dentar (netezitoare).
Reprezint un instrument, al crui parte activ are nite lame drepte sau curbe metalice, dispuse n
diferite planuri n raport cu mnerul. Asemenea instrumente sunt variate ca mrime i form, i sunt
folosite pentru introducerea n cavitatea carioas preparat a unor paste curative i obturaii izolatorii,
materiale obturatorii pentru obturaii temporare i de durat; cu ajutorul lor snt modelate obturaiile.
Pentru obturarea cavitilor spatula bucal (netezitoare) are dou extremiti active, care pot fi combinate
- mpreun cu fuloarul, i dubl.
_ Fuloarul este un instrument folosit pentru presarea [compactarea, condensarea] mabterialului
obturator n cavitile preparate. Exist fuioare pentru ciment, ale cror extremiti active au capete
rotunde, ovale, piriforme sau cilindrice de diferite mrimi, i pentru amalgam, care se mai numete port-
amalgam.
Fuloarul port-amalgam de obicei are una sau dou extremiti active, cu capete cilindrice, vrful crora
prezint crestturi pentru a permite meninerea amalgamului. Partea activ a fuloarului port-amalgam este
acionat prin pistonare. Fuloarul port-amalgam poate fi i din mas plastic, n form de sering.
Fuloarul de condensat amalgam [condensator de amalgam] reprezint un fuloar folosit pentru condensarea
amalgamului introdus n cavitatea carioas preparat. Difer ca mrime i form.
5. Instrumente auxiliare pentru refacerea conturului coronar:
matricele dentare cu portmatricele;
benzile de metal sau celuloide.

34)Frezele stomatologice,caracteristica lor.

Frezele obinuite pentru piesele dreapt i n unghi constau din cap (partea activa) (1), gt (2) i tij
(picior; mner) (3).

Piciorul frezei este executat din oel inox de calitate superioar. Difer picioarele frezelor prin diametru,
lungime i form a prii frontale. Partea activ a frezei exist ntr-o varietate bogat de forme, n
dependen de destinaia funcional a instrumentului. Suprafaa prii active poate fi executat din
diferite materiale: oel, pulbere de diamant, corindon etc.).

Mrimea frezelor se indic prin numere. Diametrul frezei Nr.l este egal cu 0,85 mm, Nr.3 cu 1,1 mm;
Nr.5 cu 1,6 mm; Nr.7 cu 2 mm; Nr.13 cu 3,1 mm.
Dup picior frezele se mpart n cele:
pentru piesa (de mn) dreapt 44 mm. n piesele drepte la fixarea instrumentului contribuie
fora de frecare, produs la compresiunea piciorului de ctre mecanismul rotativ de nchidere. Diametrul
piciorului constituie, de regul, 2,35 mm. n stomatologia terapeutic i protetica dentar sunt folosite
instrumente cu lungimea de la 44,5 pn la 53 mm, precum i instrumente ultrascurte cu o lungime de 32
mm.
pentru piesa contraunghi (pentru turaie convenional). Fixarea instrumentelor n piesa
contraunghi este realizat din contul filetrii circulare la terminaia piciorului pentru fixarea lor n piesa
de mn. Pentru lucrrile cu piesele n unghi sunt folosite instrumente cu design universal al piciorului cu
diametrul de 2,35 mm. Lungimea instrumentului este determinat de tipul manoperelor efectuate i poate
constitui 15, 22,26,28,34 mm.
pentru capul de turbin (pentru turaie nalt). Piciorul instrumentelor pentru turbin nu are
puncte de retenie; fixarea instrumentului este realizat prin ajustarea fidel a piciorului
instrumentului la manonul /dispozitivul/ de nchidere al piesei de mn.piciorul instrumentelor,
menite pentru lucrri efectuate la turaie nalt, are un diametru standard 1,60 mm; lungimea
piciorului poate fi diferit in dependen de destinaia instrumentului. Cele mai populare sunt
instrumentele cu lungimea de 19 t 21 mm Lungimea frezei (pentru capul de turbin) de 16 mm i
diametrul prii active de 0,7; 0,8; 0,9 i 1,2face posibil lucrul in locuri greu accesibile pentru
preparare i lucrri punctiforme In cavitatea oral a unui copil. Suprafaa frontal a instrumentelor
pentru turbin poate fi rotunjit i plat, iar in aplicaia clinic este mai comod s fie rotunjit
captul piciorului instrumentului ceea ce faciliteaz fixarea instrumentului n manonul de
nchidere al piesei de mn. Frezele au, de regul, aplicat pe picior un marcaj inelar color, care
indic mrimea cristalelor pulberii de diamant aflate pe partea activ.

Industria modern confecioneaz freze:

de oel
extradure (din aliaj dur - de tungsten etc),
diamantate (cu acoperire diamantati).
Gradarea instrumentelor din oel i din aliaj dur in dependen de tipul i caracteristicile abrazive ale
faetrii
Cod de culoare Caracteristici abrazive / tip de filet
Fr marcaj Ultrafin, trimer
violet Spiralat suprafin
albastru suprafa cu pudrare diamantat
galben suprafin
rou fin
roz medie
verde cu granulaie mare
negru cu granulaie supramare
Gradarea instrumentelor diamantate n dependen de granulaie
Cod de culoare Mrimea granulei, Granulozitatea / gradul de
microni granulaie/ a abrazivului
roz 8-15 Ultrafin
galben 16 - 40 suprafin
rou 41 - 90 fin
fr marcaj 91 - 125 medie
verde 126 - 150 cu granulaie mare
negru 151 - 180 cu granulaie supramare

Dup aspectul prii active frezele se mpart n:

freze sferice;
freze cilindrice;
freze cilindro-conice, sau cele con invers;
freze roat
freze n form de par
freze de canal

Frezele sferice (globulare) sunt folosite pentru extensia i prepararea

unor caviti carioase de clasa I V, necrectomie (ndeprtarea maselor
necrotice), prelucrarea planeului cavitii n carie profund,
deschiderea unor caviti pulpare, lrgirea ostiumurilor canalelor
radiculare, crearea n esuturile dure dentare a unor puncte de retenie
i a orificiilor rotunde de trepanare n tavanul deasupra cavitii
dintelui,
nlturarea obturaiilor vechi, preparrii prin tunelizare a osului,
prelucrarea unui tip
oarecare de material (metale, ghips, ceramic) etc. Capul sferic mic al
acestor freze se potrivete ideal pentru prepararea unor caviti
carioase de clasa 1 2. Capul sferic de dimensiuni medii poate fi
utilizat la prepararea unor caviti caroase localizate pe feele de
contact ale dinilor frontali (clasa 3 dup Black).

c) instrument sferic cu cap deviat, avnd aplicaia n protetica dentar la

conturarea anatomic a protezelor mobilizabile din mase plastice.
In dependen de direcia aplicrii efortului mecanic pot fi create diferite elemente de impresiuni /adncituri/.
Prin micri circulare ale frezei acionate se realizeaz extinderea treptat a unei caviti de o form rotund
sau oval.
La deplasarea liniar unilateral se realizeaz un sulcus / nule/ semirotund cu adncimea puin mai
mic de raza suprafeei active a frezei.
Lucrnd cu freza n direcia axului ei, poate fii format un orificiu, corespunztor diametrului capului frezei cu
un fund concav.

Freza roat-Aceast frez este folosit n special pentru prepararea n plan [n suprafa], crearea unghiurilor
drepte n regiunea planeului cavitii modelate i punctelor de retenie / sprijin liniare (n form de
crestturi) n pereii cavitii carioase, pentru penetrarea stratului de smal dur la trepanarea dintelui,
pentru deschiderea fisurilor de pe feele ocluzale i pentru ndeprtarea marginilor debordante la incisivi.
Pe lng aceasta, cu frezele respective sunt tiate coroanele metalice sau sunt prelucrate construcii
protetice.

Freza cilindric fisurat.

Forma prii active a capului frezei corespunde unui cilindru, prezentnd lame longitudinale cu muchii
tietoare ascuite, secionate (sau nu) de anuri transversale rotunde.
Partea frontal a frezei poate fi confecionat sub form de con sau platou, sau s aib un vrf rotunjit.
 instrumentul cilindric cu partea frontal plat este destinat formrii unor praguri drepte netede n
regiunea marginii unei coroane artificiale. Pe lng toate, suprafaa neted a prii neactive a frezei nu
traumeaz gingia;
instrumentul cilindric cu vrf rotunjit scutete stomatologul de necesitatea de a schimba frezele
pentru dou tipuri diferite de manopere: configuraia frezei permite concomitent ptrunderea
instrumentului n cavitatea carioas i retezarea pereilor dentari. Anume deaceea acest tip de freze se
potrivete ideal pentru prepararea unor caviti mici localizate pe faa masticatorie a premolarilor i
molarilor;
Frezele fisurate (a) i (b) sunt folosite pentru deschiderea i extensia unei caviti carioase de cl. I, crearea
n cavitatea preparat a unor perei paraleli verticalizai i unghiuri drepte, a unui planeu plat i suprafee
rotunjite, pentru nlturarea unei obturaii;
c) instrumentul cilindric cu partea frontal agresiv, tietoare este folosit pentru prepararea tunelar i
prepararea ostiumurilor canalului radicular;
d) instrumentul cilindric cu vrf ascuit este utilizat pentru prepararea cu formarea unui prag.

Frezele fisurale sunt folosite pentru deschiderea i extensia unei caviti carioase, crearea n cavitatea
preparat a unor perei verticalizai.

Freza conici fisurat.

(a)instrument conic cu vrf rotunjit;
(b)instrument conic cu partea frontal plat;
Frezele conice (a) i (b) sunt folosite n laboratoare de tehnic dentar, pentru prelucrarea final a dintelui
sub lucrri protetice, pentru formarea fisurilor, pentru prepararea esutului osos.
(c) instrumentul conic cu vrf rotunjit neted este folosit pentru prepararea n regiunea planeului
cavitii carioase, pentru deschiderea i extensia unei caviti carioase prin prepararea pereilor cavitii,
pentru nlturarea unor obturaii, pentru prelucrarea pereilor cavitii; este utilizat la formarea pereilor
cavitilor sub un unghi ce depete 90;
(d)instrument conic acicular;
(e)instrument conic "n brdu".
Frezele conice (d) i (e) simt folosite pentru finisare, i pentru formarea fisurilor;
(f)instrumentul conic acicular cu vrf neted este utilizat la bizotare, la prepararea neagresiv n suprafa.

Freza con-invers.
Pe suprafaa activ lateral scurt a capului frezei sunt amplasate lamele tietoare paralele, dispuse
longitudinal i care converg ctre tij. Lamele frezei au un design rotunjit, ceea ce protejeaz dintele de
formarea fisurilor. Suprafaa frontal este i ea o parte activ.
Suprafaa activ lateral a frezei con-invers formeaz cu partea frontal un unghi ascuit.
Exercitarea unui efort mecanic de-a lungul axei frezei duce la realizarea unui orificiu cu fund plat. La
deplasarea liniar lateral se realizeaz o canelur cu baz extins i unghiuri ascuite.
Instrumentele din acest grup sunt:
con invers";
con invers" cu gulera;
con dublu confluent";
n practica clinic frezele (a)/ (b) i (c) sunt folosite pentru prelucrarea pereilor laterali ai cavitilor,
planarea (ndreptarea) planeului cavitii carioase, formarea unei caviti cu fund (baz) extins(),
crearea punctelor de retenie i canelurii laterale de sprijin n peretele cavitii, unghiurilor ascuite,
ndeprtarea obturaiilor; sunt utilizate pentru prepararea molarilor n cazul cavitilor de cl. I dup Black,
a cavitilor localizate n regiunea cervical (cl. V), pentru prepararea i formarea cavitilor de cL II dup
Black.
d) con dublu" este folosit pentru prepararea suprafeelor ocluzale.
Freza ocluzal.
Este utilizat la conturarea fisurilor, prepararea n regiunea spaiilor interdentare.
Freza ovoid.
Este folosit la finisat prelucrarea final a suprafeelor.
Freza inform de par
Este utilizat nu doar pentru prelucrarea unor caviti relativ mari localizate pe faa masticatorie, dar i a
cavitilor localizate pe feele de contact ale incisivilor (cl. III dup Black), deschiderea cavitii pulpare,
teirea unghiurilor ascuite. Formnd cavitatea cu aceste instrumente, se pot realiza perei lin rotunjii. Cu
frezele menionate sunt preparai premolarii.
Frezele par mai sunt folosite i pentru finisat sau lustruit amalgamul, realizarea de lcauri la nivelul
orificiului canalelor radiculare n vederea unei amputaii vitale sau devitale etc.
Freza flacr
Este utilizat la conturarea fisurilor, prepararea planat [n suprafa] n regiunea spaiilor interdentare.
Freza boboc (mugure)
Este folosit pentru prepararea cavitilor carioase, ndeprtarea sau finisarea obturaiilor.
Freza lentil- pentru ndeprtarea obturaiilor i a inlay-urilor , prelurarea feelor ocluzale i a
construciilor protetice din metal i ceramic.

35)Instrumente pentru finisarea obturaiilor, caracteristica lor.

lefuirea i lustruirea contribuie la asigurarea obturatei a unei integriti i stabiliti de durat. Pentru
aceste manopere sunt folosite pietre abrazive de diferite forme, discuri, freze, freze de finisat i lustruit.
Pietre abrazive. Ca material abraziv pentru acoperirea instrumentelor stomatologice poate servi
corindonul de calitate superioar,silicocarbura i praful de diamant. Pietrele de corund sunt folosite pentru
prelucrarea smalului, deschiderea cavitilor carioase, prelucrarea obturaiilor i a construciilor protetice
metalice.
Discuri. Sunt produse pe baz rigid (metalic) si flexibil, pot avea un acopermnt abraziv sau s fie
integral constituite din material abraziv. Ca material abraziv poate servi corindonul,silicocarbura sau
praful de diamant.Discurile sunt utilizate la prepararea esuturilor dure dentare pentru coroan artificial,
separarea dinilor, precum i pentru lefuirea obturaiilor.
Freza. Este ntrebuinat pentru prelucrarea prealabil [n ciorn] a obturaiilor.
Freza de finisat.Const din tij si suprafa activ sferic cu crestturi foarte fine. Este folosit la
prelucrarea obturaiilor (de regul din amalgam), pereilor interiori ai cavitii formate ,sunt folosite i la
prelucrarea ceramicii la etapa final.
Sunt deosebite ceva grupuri de freze de lustruit, reieind din menirea funcional i particularitile
constructive:
A A universale
A A pentru ceramic
A A pentru piese turnate
A A pentru detartraj
A A pentru lustruireaoricror compozite microumplute. Partea lor activ e colorat n galben;
A A pentru lustruirea oricror compozite macroumplute. Partea lor activ e colorat n cenuiu;
A A pentru lustruirea suprafeelor obturaiilor din amalgam
Periue. Aceste instrumente pot fi confecionate din diferite materiale (pr de porc, srm fin din oel,
fibre sintetice). Partea activ are o form de cerc, pensul sau con invers truncat.

36)Organizarea i structura policlinicii, seciei stomatologice.

Instituiile de profil stomatologic sunt amplasate in cldiri aparte i doar in cazuri de excepie n spaii
locuibile. Ele trebuie sa corespunda normelor igienico-sanitare i rigorilor proteciei muncii,tehnicii de
securitate i rigorilor proteciei antiincendiu. n clinica stomatologica trebuie sa fie obligator asigurata
alimentarea centralizata cu apa rece si calda,canalizarea,containere cu capac pentru colectarea gunoiului
si materialelor contaminate,dupa dezinfectarea lor. Trebuie sa fie asigurata alimentarea centralizata cu
energie electrica pentru cazuri eventuale de pene de curent.
Holul trebuie sa aib o suprafa suficient pentru amplasarea pacientilor (0,3 m pentru persoan) tot
aici trebuie sa fie amenajat spaiul pentru serviciile informaii. Vestiarul pentru vizitatori este organizat
reieind din calculul de cel putin 0,1 m, iar pentru colaboratori peste 0,8 m. Registraturii ii revine nu
mai putin de 5 m pentru un funcionar, n total necesititind nu mai puin de 10 m. Un compartiment
indispensabil al registraturii este ncperea de perfectare a foilor de boala,care necesit un spatiu de 10-12
m. WC-urile pentru personalul medical i pacieni se recomanda a fi separate. Trebuie sa fie disponibile
uniti de transport i de comunicaii telefonice, iar pentru pacieni un post de telefon cu cartele/fie.
 Funcionarea normal a unei institutii medicale necesita asigurarea sa in volum deplin cu mobil i
inventar auxiliar. Serviciile i cabinetele cu profil pediatric nu trebuie sa comunice cu cele pentru aduli,
ele necesita o intrare separat,hol,vestiar.
Secia stomatologic: cab terapeutice, cab ortopedice, laborator tehnica, chirurgie dentara, camera de
sterilizare,radiografie.

37) Principiile de baz i metodele de sterilizare n stomatologie.

Alegerea metodei de sterilizare este dictata de particularitatile metodei si proprietatile materialului sterilizat

-Prin fierbere

-tratarea cu vapori sub presiune

-tratarea cu aer fierbinte

-sterilizarea rece.

Metodele de sterilizare in stomatologie

Metode fizice: tratarea cu temperaturi inalte (fierberea, tratarea cu vapori sub presiune, tratarea cu aer
uscat); cu raze ultraviolete, cu ultrasunet, sterilizare prin filtrare.

Metode chimice: aplicarea substantelor chimice in faza gazoasa (formaldehida) sau sterilizarea in solutii
de preparate chimice (iod, alcool, apa oxigenata, cloramina, etc). Conditia principala in aplicarea
materiilor chimice o constituie capacitatea lor bactericida si lipsa de agresivitate fata de materiale sau
instrumente.

nainte de sterilizare toate instrumentele trebuie bine curate cu peria, ap i spun.Soluiile lichide
sterilizante la etapa ce precede sterilizarea sunt mai puin indicate.Se mai poate folosi i etilenoxidul
,care este un gaz.Dup curare toate instrumentele se introduc ntr-o soluie de ap oxigenat de 0,5%i
detergent, apoi se spal sub ap curgtoare i urmeaz sterilizarea propriu-zis.

38)Sterilizarea instrumetelor folosite la examinarea cavitii bucale.

Oglinzile stomatologice sunt inute 1 ora intr-un vas nchis ce conine soluie de 3% de cloramin sau o
soluie de 6 % de ap oxigenat. Apoi oglinzile sunt cltite in ap curgtoare, terse cu un ervetel steril i
pstrate n tavia steril acoperite cu un erveel steril sau ntr-un vas nchis.

Pentru sonde i pense este indicat sterilizarea uscat cu aer fierbinte(etuvarea n pupinel sau ntr-un
dispozitiv special) n decurs de 40 min.,n care 25 min. se cer pentru nclzirea instrumentelor pn la
temperatura necesar (120grade) i 15 min.-pentru sterilizarea propriu-zis.

NB:(daca trebuie de spus despre autoclav)

Sterilizarea cu vapori sub presiune autoclav la temperatura de 120C timp de 20 min. omoar toate bacteriile,
chiar i spora. Avantajul metodei - siguran absolut in ceea ce privete sterilizarea.
Tratarea cu vapori sub presiune se face la sterilizarea materialului de pansament, lenjeriei, mnuilor,
rulourilor i meelor de vat n autoclave cu vapori. De obicei, materialul este ambalat pina la sterilizare n
casolete sau n pungi. Termenul de pstrare a materialului sterilizat nu depete 3 zile.
 nainte de a fi puse in sterilizator, instrumentele trebuie frecate bine sau curate intr- un curtor cu
ultrasunete, cltite cu ap rece i uscate prin tergere cu un prosop. Dac instrumentele nu se prelucreaz
corect rezultatele garantate sunt sterilizarea incomplet sau distrugerea lor. Odat curate, instrumentele sunt
mpachetate (sigilate) n numr mic ntr-o pung pentru autodav sau intr-un prosop, i sunt plasate in
sterilizator.

39)Sterilizarea frezelor.
Pentru dezinfectarea frezelor, reamerelor, files, acelor radiculare, acelor Lentulo (dupce acestea au fost
curite n prealabil de impuriti organice) e necesar de a folosi o soluie de 2, 5% de bigluconat de
clorhexidin, alcool etilic de 70%, glutar, "Saidex". Decontaminarea cu glutar, Saidex se realizeaz n
decurs de 15 min., iar cu soluia de 2,5% de bigluconat de clorhexidin sau alcoolul etilic de 70%-30
min.

Sterilizarea - este indicat sterilizarea uscat cu aer fierbinte(etuvarea n pupinel sau ntr-un dispozitiv
special) n decurs de 40 min.,n care 25 min. se cer pentru nclzirea instrumentelor pn la temperatura
necesar (120grade) i 15 min.-pentru sterilizarea propriu-zis.
NB(se poate de spus c i n autoclav...detalii la punctul 38 n NB!!!!!!!!!!!!!!!!)

40)Sterilizarea pieselor stomatologice

Cu ajutorul uleiului/parafinei prin fierbere la temperatura de 150 grade timp de 15-20 min. Se
sterilizeaz piesele stomatologice cu centrifugarea lor ulterioar.(asta e metoda nvechit!!!) Mai nou
piesele sunt dezinfectate foarte bine cu amestec de 0,5% de soluie de peroxid de hidrogen (ap
oxigenat) i erveele speciale.Unii spun c piesele stomatologice se sterilizeaz n autoclav.(???)

41)Principiile de preparare a cavitilor carioase.

n stomatologia practic sunt bine cunoscute dou principii de preparare a cavitilor.
1)Pn nu demult era folosit pe larg principiul lui G.V. Black (elaborat de acesta la sfritul sec, XIX), bazat pe extensia
profilactic a limitelor cavitii carioase pn la esut dentar sntos din a.n. "zone imune", zone autocurabile sau accesibile
curirii artificiale, care sunt mai rar afectate de carie. Acestea, dup cum el considera, sunt cuspizii, feele convexe ale coroanei
etc. Suprafee susceptibile de carie sunt cele care prezint fosete i fisuri naturale, geode i suprafee de contact cu dinii vecini.
Prepararea este efectuat pentru a evita apariia cariei secundare. Dar la prelucrarea cavitilor conform acestui principiu medicul
este nevoit s sacrifice poriuni eseniale din smalul i dentina sntoas, viabil, pentru a modela o cavitate-caset mare.
Acest principiu este obligatoriu pentru cavitile ocluzale i aproximale de pe dinii laterali. La dinii frontali, unde primeaz
considerentul fizionomie, se va pstra ct mai mult posibil din esuturile dure dentare, extensia preventiv fiind redus doar la
nlturarea n totalitate a dentinei alterate.
Actualmente se consider mai corect principiul formulat de l.G. Lukomsky i care este bazat pe "utilitatea biologic", conform
creea extensia se realizeaz econom, smalul i dentina alterat fiind ndeprtate pn la esuturi vizibil sntoase, neafectate.
2) Al doilea principiu solicit crearea celor mai bune condiii pentru fixarea materialului de obturaie.

Scopul preparrii
Exereza smalului i dentinei alterate.
Crearea condiiilor favorabile pentru fixarea materialului de obturaie cu restabilirea ulterioar a
formei anatomice i funciei dintelui.
Principii generale pentru caviti curioase formate dup Black
Principiile fundamentale de preparare a cavitilor carioase au fost publicate de ctre medicul dentist
american G.V. Black In opera sa fundamental "Dentistica operativ", aprut n 1908.
Principiile de baz ale lui Black sunt:
Marginile cavitii formate trebuie s fie netede, drepte, fr zimi. Marginile de smal subminate,
fr dentin subiacent, trebuie s fie nlturate, pentru a preveni fracturarea lor.
ndeprtarea minuioas i complet a dentinei carioase.
"Extensia ntru profilaxie" extinderea profilactic a limitelor cavitii carioase pn la a.n.
"zone imune" (nereceptive) cu scopul prevenirii cariei recidivante.
Crearea unei caviti n form de caset (cutie) este optim pentru o retenie i stabilitate maxim
a obturaiei i dintelui fa de solicitrile aprute n cadrul masticaiei.
Pereii i fundul (faa orientat ctre pulp) cavitii preparate trebuie s formeze un unghi drept
(90).
 Pereii cavitii preparate trebuie s fie verticali(zai) i plani(zai);
Fundul cavitii preparate trebuie s fie plat, i s crepiteze la sondare.
Trecerea unui perete n altul trebuie s fie sub un unghi (reprezint o excepie doar cavitile de
clasa V-a),
Cavitatea format poate avea o configuraie din cele mai variate: triunghiular, dreptunghiular,
halterifbrm, cruciform, oval etc.
Principiile lui Black se bazau pe succesele dentisticii din acele timpuri, cnd aceast tiin era dominat
n totalitate de teoria chimico-parazitar a lui Miller, iar n activitatea practic pentru obturare se foloseau
doar cimenturi i amalgame.
n prezent, cnd caria este examinat din punct de vedere a factorilor locali i generali, i a rezistenei
esuturilor dure dentare, iar stomatologii folosesc pe larg materiale compozite, necesitatea respectrii
principiilor lui Black n ntreg volum nu mai este strict.

42)Etapele de peparare a cavitilor carioase.

Etapele fundamentale n prepararea cavitjilor sunt:
Deschiderea cavitii carioase.
Extensia preventiv a cavitii carioase.
Necrectomia (excizia [exereza] smalului i dentinei alterate [patologic modificate]).
Formarea [modelarea] cavitii; atribuirea acesteia unei forme, ce faciliteaz o adeziune mai bun
a materialului de obturaie.
Bizotarea [netezirea] marginilor de smal ale cavitii carioase.

1) Deschiderea cavitii carioase este prima etap de preparare.

Deoarece procesul carios n dentin se rspndete mai repede dect n smal, deasupra cavitii carioase
atrn ntotdeauna un cozoroc de smal. Deschiderea cavitii carioase const n ndeprtarea ,rezecarea
acestor margini debordante a smalului (subminate de ctre procesul carios).
Smalul fragil,ce atrn n gol dup ce a pierdut legtura cu dentina i, prin urmare, este lipsit de nutriie,
se macin cu timpul, desprinzndu-se uor la presiunea exercitat de ctre dintele-antagonist n timpul
actului de masticaie.

Cruarea marginii efilate a smalului la prelucrarea cavitii carioase va contribui la dezvoltarea cariei
secundare i cderea obturaiei.Pentru rezecarea cozorocului de smal se folosete de obicei o frez
diamantat sferic sau fisural de dimensiuni mici. Operaiunea se efectueaz, recurgnd la o instalaie cu
turbin. Freza sferic este introdus n cavitatea carioas i prin micri de la planeul cavitii spre afar
se ndeprteaz marginea subminat a smalului.
n Cazul utilizrii unei freze fisurale sunt nlturate cu partea lateral a acesteea marginile
subminate ale smalului pn cnd pereii cavitii nu vor deveni verticali.

Trebuie de respectat urmtoarea regul: mrimea frezei nu trebuie s depeasc mri mea orificiului de
intrare n cavitatea carioas.

2) Extensia cavitii carioase

La extensia cavitii sunt ndreptate marginile smalului,sunt preparate fisurile afectate,rotunjite
unghiurile ascuite, iar de pe perei este ndeprtat dentina parial rmolit i pigmentat. Se
realizeaz cu o frez fisural,con invers(diamantat sau din aliaj dur)la viteze mari cu o pies de
turbin i rcire cu ap-aer. Forma accesului trebuie fcut n aa fel ca s fie uor ndeprtate
esuturile carioase i aplicat fr dificulti obturaia.

3) Necretomia
Aceast etap prevede ndeprtarea dentinei alterate , rmolite sau pigmentate din cavitatea carioas.

Din punct de vedere morfologic la etapa respectiv se ndeprteaz zona de descompunere i de

demineralizare. Limitele cavitii snt create n zona dentinei transparente i intacte.
ndeprtarea dentinei carios schimbate se efectueaz ori cu excavatoare, ori cu freze de dimensiuni mari.
Dac n cavitatea carioas este prezent o cantitate mare de dentin ramolit, se recomand de a o nltura
cu un excavator ascuit. Micrile excavatorului trebuie ndreptate dinspre fund ctre pereii laterali, spre
a evita deschiderea accidental a cavitii dintelui. Mrimea excavatorului trebuie s corespund cu
dimensiunile cavitii. Folosirea unor excavatoare prea mici deasemenea sporete riscul deschiderii
accidentale a cavitii dintelui.
Necrectomia poate fi efectuat i cu ajutorul unor freze sferice sau par de mrime mare (din aliaj dur sau
din oel).
Cu frezele trebuie de lucrat prin micri intermitente dinspre fund ctre pereii laterali, la turaii
mici. Lucrnd cu freza,trebuie de manifestat precauie, n special n regiunea coamelor pulpare,
pentru a nu deschide cavitatea dintelui i a nu provoca formarea unei pulpite traumatice.

4) Formarea (modelarea) cavitii

atribuirea acesteia unei forme, ce faciliteaz o adeziune mai bun a materialului de obturaie i
fixrii sigure a obturaiei, precum i asigur dintelui obturat o rezisten i soliditate suficient la
solicitri funcionale.
La aceast etap sunt create contururile externe i interne definitive ale cavitii.
Regulile generale pentru formarea cavitii clasice se reduc la urmtoarele etape:
Crearea unei vizibiliti bune a cavitii cu ajutorul oglinzii i fr ea. Dac calitatea preparrii a
tuturor elementelor cavitii este imposibil de controlat, va fi destul de greu de a realiza o obturaie
garantat.
Fundul cavitii este fcut, de regul, drept i plan; servesc drept excepie cavitile carioase
profunde.
Pereii trebuie s fie verticalizai.
Formarea trecerii de la fundul cavitii ctre peretele lateral, cu coluri bine exprimate = 90.
Formarea trecerii a unui perete n altul sub unghi. Fac excepie cavitile de clasa V-a.
Marginile smalului trebuie s fie drepte i netede.
Formarea cavitii este realizat cu freze fisurale i con invers, cu rcire cu aer-ap.

5) Bizotarea(netezirea) marginilor de smal ale cavitii carioase.

Dup prelucrarea cu freze diamantate sau din aliaj dur la turaii mari smalul de la marginile
cavitii carioase este slbit i prezint fisuri, neregulariti; prismele adamantine sunt
fragmentate, nu au legtur cu esuturile subiacente. Mai trziu aceasta poate servi drept cauz
pentru perturbarea adeziunii marginale a obturaiei i dezvoltarea cariei recidivante.

Toate acestea dicteaz necesitatea bizotrii - prelucrrii finale (de finisare) a marginilor cavitii, ce
prevede ndeprtarea poriunilor lezate, slbite ale smalului i atribuirea lui unui caracter neted.
Netezirea smalului se efectueaz cu o frez de finisare din aliaj dur sau cu o piatr diamantat cu
granulaie fin la turaii mici fr presiune cu rcire aer-ap obligatorie. Bizoul realizat sub un
unghi de 45 grade protejeaz obturaia de deplasarea axial sub aciunea presiunii masticatorii.

43) Noiune de cavitate carioas simpl i compus.

Cavitatea carioas simpl- leziune care afecteaz o singur suprafa a dintelui ,adic cavitai
de clasa 1i 5.
Caviatate carioas compus-afectez 2 suprafee ale dintelui, adic caviti de clasa 2i 4.

44)Cerinele naintate ctre cavitatea carioas format

Crearea unei vizibiliti bune a cavitii cu ajutorul oglinzii i fr ea. Dac calitatea preparrii a
tuturor elementelor cavitii este imposibil de controlat, va fi destul de greu de a realiza o obturaie
garantat.
Fundul cavitii este fcut, de regul, drept i plan; servesc drept excepie cavitile carioase
profunde.
Pereii trebuie s fie verticalizai.
Formarea trecerii de la fundul cavitii ctre peretele lateral, cu coluri bine exprimate = 90.
Formarea trecerii a unui perete n altul sub unghi. Fac excepie cavitile de clasa V-a.
Marginile smalului trebuie s fie drepte i netede.
 Principile de baza ale lui Black sunt:
1. Marginile cavitii formate trebuie sa fie netede, drepte, far zimii. Marginile de smalt
subminate, far dentin subiacent, trebuie s fie nlaturat, pentru a preveni fracturarea lor.
2. ndepartarea minuioas i complet a dentinei carioase.
3. Extinderea profilactic a limitelor cavitaii carioase pn la a.n"zone imune" (nereceptive) cu
scopul prevederii cariei recidivante.
4. Crearea unei cavitai n form de caset(cutie) este optim pentru o retenie stabil maxim
a obturaiei i dintelui aparut n cadrul masticaiei
Pereii i fundul trebuie s formeze unghi drept de 90.
Peretele cavitaii trebuie s vin verticali si plan .
Trecerea unui perete n altul trebuie sa fie sub un unghi(reprezinta o exceptie doar
cavitatea de clasa V-a
Cavitatea format poate avea o configuraie din cele mai variate triunghiular, dreptunghiular,
halteriform, cruciform, oval,etc

45)Caracteristica elementelor cavitii carioase formate.

Principile de baza ale lui Black sunt:

1. Marginile cavitii formate trebuie sa fie netede, drepte, far zimii. Marginile de smalt
subminate, far dentin subiacent, trebuie s fie nlaturat, pentru a preveni fracturarea lor.
2. ndepartarea minuioas i complet a dentinei carioase.
3. Extinderea profilactic a limitelor cavitaii carioase pn la a.n"zone imune" (nereceptive) cu
scopul prevederii cariei recidivante.
4. Crearea unei cavitai n form de caset(cutie) este optim pentru o retenie stabil maxim
a obturaiei i dintelui aparut n cadrul masticaiei
Pereii i fundul trebuie s formeze unghi drept de 90.
Peretele cavitaii trebuie s vin verticali si plan .
Trecerea unui perete n altul trebuie sa fie sub un unghi(reprezinta o exceptie doar
cavitatea de clasa V-a
Cavitatea format poate avea o configuraie din cele mai variate triunghiular, dreptunghiular,
halteriform, cruciform, oval,etc

46)Condiiile de preparare indolor a cavitilor carioase.

Surse de excitare n preparare:
- cldura
- vibraiile
- presiunea
Mijloace fizice:
a) folosirea instrumentelor ascuite i tioase:
- pentru smal:pietre montate de carborund sau diamantate,cu turatii de 4000-5000/ min
- dentina: freze, turatii mici: 600-2000/ min
- se lucreaz cu intreruperi dese
b) analgezia prin rcire cu clorura de etil,jet,aplicare pe buleta de vata>provoaca dureri vii in momentul
aplicrii.Sunt diferite metode de racire-gaz(ex.oxigen)jet de aer.anestezia se obine n cteva minute.
Mijloace chimice:
a) substane chimice cu aciune local- paraformaldehid,Nafestezin
b) anestezia cu injecie
c) electroosmoza se bazeaza pe o difuzie mai profund a amestecului n kanaliculele dentinare cu ajutorul
 curenilor alternativi
d)anestezie generala

47) Clasificarea cavitilor carioase dup Black.

La sfritul sec. 19 (1895) G.V. Black a propus o clasificaie a cavitilor carioase n dependen de
localizarea lor , grupului de dini i a feei afectate a coroanei dentare i a specificului preparrii.

Cavitile carioase de clasa I -sunt cele localizate n anurile i fosetele ocluzale ale morarilor i
premolarilor,n fosetele vestibulare i n anurile orale ale molarilor, precum i n fosetele orale
supracingulare ale frontalilor superiori.
Cavitile carioase de clasa a II -a sunt cele situate pe feele aproximale ale molarilor i premolarilor
Cavitile carioase de clasa a III-a sunt cele localizate pe feele aproximale ale dinilor frontali, la care
unghiul incizal este pstrat.
Cavitile carioase de clasa a IV-a sunt cele situate pe feele aproximale ale incisivilor i canilor cu
unghiul incizal i marginea incizal distruse.
Cavitile carioase de clasa a V-a sunt cele localizate n treimea cervical a tuturor dinilor pe feele
vestibulare(labiale,jugale)i orale (linguale, palatinale).
Ceva mai trziu a fost propus evidenierea clasei, ce nu a fost descris de Black cavitile carioase de
clasa a VI-a situat pe marginea incizal a dinilor frontali i cuspizii dinilor laterali.

48)Prepararea cavitilor de clasa 1.Numii varietile cavitilor.

Cavitile carioase de clasa 1 sunt localizate n anurile i fosetele ocluzale ale molarilor i premolarilor, n
fosetele vestibulare i n anurile orale ale molarilor, precum i n fosetele orale supracingulare ale
frontalilor superiori.

a)Deschiderea procesului carios se creeaz o cale de acces spre interiorul lui,n scopul pregtirii cavitii.
Deschiderea trebuie s fie suficient de mare pentru ai permite o vizibilitate direct sau indirect i un
acces satisfctor instrumentelor. Putem folosi maini cu turaii nalte sau turbine.
Instrumente-freze cilindrice,conusoide, pietre diamantate cilindrice.
Freza trebuie s fie puin mai mic dect cavitatea.Cu freza sferic lum o direcie oblic efectund
micri de scoatere-din interior spre exterior.Nu se recomand prepararea cu dalta i toporica de smal.
b)Exereza dentinei alterate(necrectomia) consta in indepartarea continutului procesului carios,inclusiv a
tesutului dentinar afectat in mod vizibil,prin indepartarea dentinei alterate se evita aparitia interioara a
cariei si a complikatiilor pulpare.De aceea trebuie de indepartat toata dentina alterata din unghiurile cele
mai indepartate si de pe pareti.
Dentina nu se inlatura doar in kazul cind:
-dentina se afla la nivelul coroanelor pulpare si indepartatea ei poate deskide canalul.
-exista o buna vizibilitate si acces direct la suprafata dentinara
-pacientul are o reactivitate buna
Prin evitarea infectarii pulpei este recomandat ca indepartearea dentinei sa se efectuieze de la periferia
cariei spre centru.
Se face in primul rind cu excavatorul,intii se inlatura de pe pereti si in ultimul moment de pe planseu.Cu
sonda controlam unde a mai ramas dentina.Preparakm cu freze sferice,cilindrice.In cazul cavitatii adinci
poate aparea deshiderea camerei pulpare deaceea de pe pereti maximal se inaltura dentina ramolita si
decalcinata.Putem lasa pe pereti dentina pigmentata dar densa.Ea nu se lasa pe peretii vestibulari
c)Extensia preventiva consta in scoaterea marginilor cavitatii in zonele autocuratabile ale pantilor
cuspidiene;desfiintarea marmoratiilor din santuri;desfiintarea puntilor de smaltz

d)Forma de retentie pt k materialul de obturatie sa nu fie dislokat de diverse forte.

In nici un caz nu este admis un perete de forma concava,insa daca din preparare o cavitate cu fund concav
se va aplika o obturatie de baza pt a obtine o suprafata plana :
-paraleleismul a cel putin 2 perete verticale
-peretii laterali si fundul cavitatii sa fie in unghi drept - realizarea fundului in plan vertical sau in trepte.
Pt obtinereea retentiei actionam intotdeauna in tesuturile sanatoase
e)Forma de rezistenta este calitatea cavitatii de a avea peretii capabili sa faca fata fortelor ce se rasfring
asupra dintelui.
f)Finisarea marginilor cavitatii Se recomanda ca marginile sa fie rotunde iar prismele de smaltz fragmentate
anterior sa fie indepartate . ndepartarea anfractuozitatilor si prismelor de smalt nesustinute derict pe
dentina,tesirea marginilor cavitatii si rotungirea unghiurilor externe de intilnire a acestor margini.
Se folosesc pietre diamantate cilindrice sau conice care se plimba dea lungul marginii externe ale
cavitatii.

g)Curarea final sau toaleta cavitaii,ndepartarea pulberii de dentina a resturilor de saliva si snge , a uscarii
cavitati.

Tipuri de cavitati carioase:

-Cariile ocluzale cu orificiu mare de deschidere
-caria punctiforma,singulara sau multipla
-cariile sub forma de marmoratii in snaturi si gropitze
-carii okluzale de diferite marimi, marmoratii in santurile si gropitele okluzale
-marmoratiile din gropitele si santurile vestibulare ale molarilor care s eprelungesc pina la creasta marginala
-cariile vestibulare cu orificiu mare de deskidere,care s eintind atit okluzal cit si spre colet
-regiunea gropitei cu extinderea spre okluzal
-gropite oarbe ale frontalilor
-pe mersul fisurilor
-in regiunea gropitei de pe suprafata vestibulara a molarilor
-in regiunea fisurilor de dimensiuni mici
-doua cavitati pe un dinte- reg.gropitei vestibulare si suprafata okluzala
-doua cavitati intre care este putin tesut sanatos

49) Prepararea cavitatii de clasa II .Numiti varietatile cavitatilor

Cavitile de clasa 2 -sunt cele situate pe feele aproximale ale molarilor i premolarilor

Cavitate de clasa 2 este o cavitate compusa,alcatuita din 2 componente:una verticala si alta

okluzala.Componenta vertikala rezulta din insasi pregatirea procesului carios,iar cea orizontala in
dependenta poate rezulta si ea din pregatirea procesului carios dar si din necesitatea de a crea un mijlok
stabil cavitatiii.

a)deskiderea cavitatii carioase- se face cu toporiste de smalt sau cu daltile de smalt. Prabusim incetul cu
incetul prismele de smalt nesustinute,pina ce obtinem o deskidere suficinta a cavitatii carioase.In lipsa
instrumentelor de mina putem folosi freze sferice de otel sau extradure, freze cilindruce extradure.
b)exereza dentinei alterate- se face cu linguri Black de marime potrivit cavitatii carioase.este bine sa
incep aceasta operatie de la nivelul viitorului perete gingival al cavitatii si al peretilor laterali,vestibulari
si orali,lasind la sfirsit regiunea parapulpara asupra careia trebuie sa exacutam manerve mai blinde,fiind
perikolul deskiderii accidentale a camerei pulpare.
Indepartarea dentinei alterate se poate face si cu freze sferice de otel la turatii conventionale.
Se palpeaza peretle parapulpar cu sonda flexibila pt a stabili cu precizie sa nu exista o deskidere a camerei
pulpare ,fie chiar si punctiforma.
c)Extensia preventicva- Cavitatea verticala trebuie astfel preparata incit peretii laterali(v si o)sa fie scosi
din contactul cu dintele vecin.In raport cu planul suprafetei okluzale acesti pereti pot fi verticali sau usor
convergenti.Peretii laterali se intilnesc in unghiuri obtuze cu peretele parapulpar.Peretele gingival se
situiaza la adincimea maxima a procesului carios si trebuie sa fie in plan aproximativ in unghi drept cu
peretele parapulpar>el se realizeaza cu lingurile Black indepartind dentina alterata si insistind catre
unghiul de intilnire cu peretii vertikali.
In lipsa instrumentelor de mina folosim freza sferica de otel sau extradura cu turatie conventionala.
La terminarea cavitatii verticale se face un nou control cu sonda flexibila numai dupa aceasta se va trece
la prepararea cavitati orizontale.
Sculptarea cav,orizontale se face cu frea cilindrica de turbina,sau cu pietre diamantate con inverse,la
turatie conventionala, freza con inversa extradura, viteza conventionala.
Baza mare a cavitatii orizontale sa fie intotdeauna opusa fata de activitate verticala.in lokul de intilnire
dintre cele doua cavitati sa fie mai ingust pentru a realiza retentia viitoarei obturatii.
d)Forma de rezistenta-paraleleismul peretilor si netezirea lor se obtine cu freze cilindrice,respectind
regulile de preparare pt clasa 1.Intinderea pe suprafata cavitatii orizontale trebuie sa fie direct
proportionala cu marimea cav.verticale. Este mai bine ca aceasta cav. Sa fie mai mult lata decit adinka
nedepasind 2 mm.
e)Finisarea si bizotarea marg. de smaltz Se recomanda ca marginile sa fie rotunde iar prismele de smaltz
fragmentate anterior sa fie indepartate . ndepartarea anfractuozitatilor si prismelor de smalt nesustinute
derict pe dentina,tesirea marginilor cavitatii si rotungirea unghiurilor externe de intilnire a acestor
margini.Se folosesc pietre diamantate cilindrice sau conice care se plimba dea lungul marginii externe ale
cavitatii. La finisare se va teshi unghiul pe care il formeaza in interiorul cavitatii, tesirea va avea lor prin
actionarea dea lungul lui a unei pietre conice sau cilindrice inklinata sub un unghi de 45.putem folosi si
toporishka de smlatz.

f)toaleta cavitatii si tratamentul plagii dentinare atit pt componenta orizontala cit si pt cea verticala
Varietati:
-caria pe o fata proximala si la colet
-caria pe o fata aproximala si pe suprafata okluzala -carii pe ambele fete aproximale ale dintelui
-carie aproximala si obtratii sau incrustatii okluzale
-carii situate la nivelul punctului de contact a subminat creasta marginala - caria a subminat si a intrerupt
creasa marginala.
50. Prepararea cavitatilor de clasa III. Numiti varietatile cavitatilor
Cavitile carioase de clasa a III-a sunt cele localizate pe feele aproximale ale dinilor frontali, la care
unghiul incizal este pstrat.

Deschiderea cavitatii trebuie sa respecte pe cit posibil factorul estetic.

Deschiderea pe fata vestibulara se face in mod exceptional,numai daca ea se ofera de la sine gratie
avansarii cariei in aceasta directie.in mod obishnuit deskiderea se face dinspre fata orala pastrind neatinsa
fata vestibulara chiar daca e atit de subtire incit a ramas doar stratul de smaltz cu conditia ca aceasta sa fie
necolorat.

Instrumentul se aseaza la marginea smaltului subminat si cu miscari de apasare spre cavitatea se prabisesc
din aproape in aproape prismele de smaltz nesustinute pina la crearea unui acces suficient.
In lipsa instrumentelor de mina deskiderea se poate face cu ajutorul unei freze sferice de otel .
Cu freza sferica se face miscari active de scoatere larginduse orifiuciul de deskidere.
Prepararea cavitatii trebuie sa duca la o caseta de forma triunghiulara cu unghiuri interne ascutite si
unghiurile externe rotunjite.

Retentia se va obtine:
-intilnirea peretilor laterali cu peretele parapulpar in unghiuri ascutite
-exprimarea unghiurilor de intilnire dintre peretii laterali si in special a unghiului incizal
-conservarea unei portiuni cit mai mari din peretele oral
Prepararaea cavitatii se continua dupa deskidere cu exereza dentinei alterate care se realizeaza cu
toporistele de dentina sau cu linguri Black.
Extensia preventiva la acesta clasa se rezuma doar la indepartarea prismelor de smaltz demineralizate de
la marginea cavitatii.
Nu se face bizotarea marginilor de smalt dar se indeparteaza anfractuozitatile smaltului de la acest nivel
cu totporistele de smaltz sau daltile de smaltz.
Toaleta cavitatiii

Varietati:
-pe fata proximala cu intreruperea continuitatii crestei marginale
-pe fata proximala cu subminarea crestei marginale
-incipienta pe mijlocul fetei proximale
-cu intreruperea continuitatii crestei marginale situata fata in fata cu o carie incipienta
-cu subminarea crestei la 2 diti vecini
-incipienta la dintii vecini
-pe una sau ambele fete proximale cu extindere spre colet

51. Pepararea cavitatilor de clasa IV. Numiti varietatile cavitatilor.

Cavitile carioase de clasa a IV-a sunt cele situate pe feele aproximale ale incisivilor i canilor cu
unghiul incizal i marginea incizal distruse.

Marginile procesului carios pot imbraca un aspect alb cretos sau pot sa se impregneze brun- inkis.
Cariile de clasa 4 se formeaza din avansarea cariei de clasa 3.
Deschiderea cavitatii carioase ni se ofera de la sine, datorita distrugerii unghiului incizal.
Exereza dentinei alterate se poate face cu lingurile Black sau cu toporistele de dentina lucrind atit dinspre
fata vestibulara cit si orala.
In lipsa instrumentarului de mina se va utiliza freze sferice de otel sau extradure.
Forma de retentie se va afce la fel cu freza sferica sau cu toporistile de dentina.
Prepararea cavitati se va finisa prin netezxirea marginilor de smaltz cu toporistile de smalt sau daltile de
smaltz.
Prioritate in forma de rezistenta il are factorul estetik. Trebuie sa urmarim mai multe obiective:
-exprimarea unghiurilor dintre peretele parapulpar si peretii laterali (v ,o si gingival) cu crearea unei
inklinatii divergente peretilor vestibulari si oral spre peretele parapulpar
-exprimarea unghiurilor de intilnire dintre peretii laterali ,asupra unghiului dintre peretele vestibular si cel
oral
-crearea unei cavitati suplimentare de retentie pe fata orala a coroanei,in forma de coada de rindunika

Varietati:
-distructia redusa a unghiului incizal, posibil de refacut cu un material compozit
-distructia unghiului incizal care se va reface cu un material de obturatie neadeziv(ciment silikat)
-distructie masiva a unghiului incizal care necesita mijloace speciale de retentie

52. Pepararea cavitatilor de clasa V ,VI . Numiti varietatile cavitatilor.

Clasa 5 inklude regiunea coletului dentar pe suprafata libera ale dintelui.
Clasa 6 inklude cavitatea care se formeaza pe partea incizala a incisivilor,la virful cuspizilot caninilor,
premolarilor si molarilor.

Deschiderea cavitatii de clasa 5 nu se face in mod special,cavitatea fiind de fapt deschisa.

Indepartarea dentinei alterate se recomanda a se executa cu lingurile Black bine ascutita se infinge la
limita dintre dentina alterata si cea dura, facinduse miscari de escavare, in lipsa lingurilor Black vom
folosi freze sferice de otel sau extradure.
Extensia preventiva va consta in indepartarea in totalitate a smaltului cu aspect cretos,vom folosi o freza
con inversa sau extradura tinuta perpendicular pe axul dintelui cu care vom actiona dea lungul peretilor
pina la disparitia marginilor cretzoase.
Dupa aceasta operatie rezulta o cavitate al carei contur exterior este oval,rotund sau neuniform,peretii
sunt usor convergenti catre exterior ceea ce asigura o buna retentie.
Nu se face bizotarea marginilor de smalt.
Toaletea cavitatii
Varietati:
-carie de colet superficiala situata vestibular la dintii laterali
-carie de colet profunda situata vestibular la dintii laterali
-carie de colet superficilaa sau profunda situata oral la dintii laterali
-carie de colet superficiala situata vestibular la dintii frontali
-carie de colet profunda situata vestibular la dintii frontali
-carie de colet superficiala sau profunda,situata oral,la dintii frontali
-carie circulara de colet

Prepararea cavitatilor de clasa a 6 este necesara pt restaura marginea incizala a frontalilor sau virfurilor
cuspizilor la dinti posteriori.Lipsind suportul dentinar,smlatul incepe sa se frectureze si sa expuna o zona
mai intinsa de dentina- adesea cauzind sensibilitate, in plus marginile de smalt devin ascutite si lezeaza
limba,buzele sau obrazul.
Prepararea cavitatii ese indicata in restaurarea foselor hipoplazice okazionale pe virful cuspizilor,care
devin vulnerabile la carie.

53. Prepararea cavitatilor carioase atipice si profunde

Prepararea cavitati atipice dupa prepararea clasica nu e posibila.In timpul prepararii ne conducem de
regulile de preparare dupa clasa la care cavitatea se atirna.Din aceasta cauza pt fixarea mai buna a
obturatiei se creeaza nu numai suprafete adaugatoare de forme si marimi diferitedar se formeaza si puncte
de retentie in forma de fisuri,adincituri si taieturi.In cazurile grave restabilirea dintelui se face dintr-
o vizita cu compozite sau cu coroana artificiala,daca dintele este foarte afectat se ia in consideratie toata
partea masticatorie.
La alegerea metodei un rol important joaca pastararea smaltului ce nu confera o adezie buna a
compozitului,aspect estetic bun.fortele asupra dintelui.
Cind se face direct in timpul prepararii se exereaza toate tesuturile necrotizate si schimbate la kuloare si
se acorda conditii pt o fixare maxima a restauratiei ,de acoperit cuspizii ramasi cu materila de obturatie ce
face obturatie mai trainica.

Cavitati atipice- cavitati cariate pe partea vestibulara care se extinde pe partea okluzala cit si spre coletul
dintelui,clinik aceste cavitati fractureaza marginile ,iar la colet poate sa se extinda subgingival.
Cavitatile atipice se caracterizeaza prin lokalizarea procesului carios in lokuri neobishnuite:
-partea incizala
-cuspizi
-carie circulara
-afectarea concomitenta a punctului de contact si partea de colet
Cavitati atipice sunt cavitati carioase in componenra caruia intra cavitati ce inklud 2 si mai multe clase.
Prepararea cavitatii profunde- in cavitati profunde poate afecta tesuturile dintelui si se afecteaza pulpa.din
acesta cauza trebuie o tratare speciala.Reactia de protejare a pulpei la cavitati carioase duce la fromarea
dentinei tertiare inauntrul camerei pulpare cu obliterarea canalelor deticulare.Daca reactia de protejare
este mai mare decit viteza cavitatii carioase atunci grosimea dentinei tertiare nu reuseste sa se formeze si
dentina ramolita se afla in apropierea pulpei say kiar in contact cu ea.Dezvoltarea procesului carios
distruge integritatea dintelui in timpul masticatiei poate sa se rupa o bukata de smalt.
Cavitate profunda- tipul kavitatii care intre camera pulpara si cavitatea cariata se afla un strat de dentina
necrotizata subtire(0,5 mm)care este formata din dentina decalcinata si ramolita,dar inka viabila. nu tot
timpul este necesar exereza dentinei ramolite ce se afla in apropiere de camera pulpara
Cavitatea profunda este cavitatea la care procesul karios afecteaza dentina parapulpara.In acest caz
cavitatea este adinca intre planseul cavitatii carioase si camera pulpara se pastreaza o cantitate mika de
dentina astfel apar dureri la preparare,la sondare,apare perikolul de denodare,de deskidere a pulpei.
Particularotatea preparari:
1. exereza sau inlaturarea dentinei ramolite incepe de la peretii laterali apoi se inlatura de pe planseul
cavitatii carioase.
2.Prepararea cavitatii carioase se efectuiaza sub anestezie
3.Completamente se inlatura dentina decalcinata de pe peretii laterali.
4. pe fundul cavitatii se poate lasa o kantitate mika de dentina decalcinata dar sanatoasa care sub influenta
remediilor curative aplicate se va recalcina
5 pe fundul si peretii cavitatii profunde putem lasa dentina pigmentata dura astefle nu apare nici
oposibilitate ca procesul sa progreseze.
6. particularitatile prepararii cavitatii profunde cl.1 si 2.planseul kavitatii se formeaza in trepte la regiunea
cornului pulpar.
Iar daca e localizat in alte lokuri ,fundul va fi convex.

Alt surs!!!!!!!!!!!!!

Frecvent sunt ntlnite leziuni carioase, care nu se ncadreaz n clasificaia clasic a lui Black.
Acele forme care nu pot fi incluse n aceast clasificare se numesc atipice. Ele se caracterizeaz prin
localizarea neobinuit a procesului patologic, implicarea cuspizilor, a marginii incizale, caria circular
sau afectarea simultan a suprafeelor de contact i a regiunii cervicale, caria avansat i afectarea
pronunat a coroanei dintelui i totodat cavitile localizat adnc sub gingie.
In legtur cu aceasta se poate afirma c:
Cavitile carioase atipice sunt leziunile carioase, n componena crora intr caviti carioase, ce combin
elemente caracteristice pentru leziuni cu caracter carios a dou i mai multe clase.
n legtur cu aceasta la prepararea cavitilor atipice respectarea principiilor clasice de formare a
cavitilor cariate pe deplin este imposibil.
n unele cazuri sunt abateri de la forma tipic de preparare conform celor 5 clase dup Black,n
dependen de caracterul i volumul procesului patologic.
Pentru mbuntirea fixrii plombelor de durat snt realizate nu numai cavitile suplimentare
(accesorii) de diferite forme i dimensiuni, dar se creeaz i puncte de retenie n form de
adncituri,fisuri.n asemenea cazuri este necesar o estimare adecvat a restaurrii posibile obturarea
unimomentan cu ajutorul unui compozit, sau restaurarea coroanei prin metoda de laborator .n mod firesc se ia
n consideraie starea ntregului aparat masticator, precum i faptul, c metoda de laborator e mai sigur.
La indicaia restaurrii directe n procesul preparrii sunt minuios ndeprtate toate esuturile
modificate i devitalizate i, n mod obligator, sunt create condiii maxime pentru fixarea mecanic a
restauraiei. Este important de prevzut posibilitatea acoperirii cuspizilor rmai cu material de obturaie
fapt ce asigur fiabilitatea restauraiei.
Atipice sunt cavitile de clasa I cu localizarea leziunilor carioase pe faa vestibular (prezentnd un
orificiu mare de deschidere), care se ntind att ocluzal, ct i spre colet.
 Clinic aceste caviti submineaz creasta marginal, iar spre colet pot uneori s se extind chiar i
subgingival.
Acest tip de cavitate nu se v-a referi la o cavitate cariat de clasa I, nct v-a mprumuta unele
particulariti de preparare a cavitilor de clasa V (caria de colet), ct i a cavitilor complexe. Marginile
din poriunea cervical a cavitii vor fi conturate cu freza con-invers. Cavitatea preparat va fi una
compus, ocluzo-vestibular extins, cu elemente de retenie, la care vom aplica toate regulile de
preparare a cavitilor de clasa 1.
Cavitatea medio-ocluzo-distal plus caria cervical tot se refer la cele atipice.Caracteristica acestei
caviti va fi dat de asocierea unei caviti vestibulare sau orale de tipul cavitilor de clasa V cu o
cavitate aproximoocluzale de tipul cavitilor de clasa II. Trecerea de la cavitatea de clasa II se face la
nivelul peretelui lateral vestibular sau oral al cavitii de baz (vertical), de obicei distrus mai mult dect
cel ocluzal.

54) Sisteme speciale de retenie n restaurrile coronare ale dinilor vitali.

Stifturi parapulpare(pinuri): titan sau otel inoxidabil cu marime intre 0.35-0.8mm diametru si lungime
5mm. de obicei se foloseste materiale amalga si compozite. Autoinfiletante(cu cheia ) si prin cementare..
pinurile sunt (normale,minim).
Pentru fixarea obturaiilor din compozite cu ajutorul unor elemente speciale n cazul cavitilor de
clasa IV este raional de folosit pivoturi parapulpare. fixate in dentin cu F/ciment sau cu material
compozit din considerente estetice. Preventiv se prepar adncituri in dentin de un diametru mai mic
dect cel al pivotului (0,05 mm) i la o adncime de 2 mm. n adncitura preparat se fixeaz pivotul
parapulpare. Dac pivotul are filet, atunci el se nurubeaz, iar dac este confecionat de medic, din sr-
m ortodontic (03 - 0,7 mm), se fixeaz.

Folosirea pivoturilor parapulpare exclude formarea cavitilor suplimentare la restabilirea dinilor

frontali.

55) Metoda de prelucrare a cavitilor prin tunelarizare.

Aparuta in urma implementarii cementurilor glasionomere si a materialelor compozite fluide ,care permit
reducerea considerabila a volumului tesuturilor dentare,la prepararea si plombarea cavitatilor de clasa II .
Spre deosebire traditionala deschiderea larga a cavitatilor carioase din partea suprafetei masticatorii,catre
focarul carios se creaza prin acces ocluzal o trecere sub forma de tunel.

1) Metoda tunelara partiala-prevede prepararea tesuturilor dure dentare fara perforarea smaltului
fetei proximale.
2) Metoda tunelara completa presupune perforarea cu freza a lamei adamantine demineralizate sub
punctul de contact.
3) Tunelizarea permite crutarea crestei adamantine marginale neafectate in locul trecerii suprafetei
masticatorii in cea de contact (care face legatura intre peretii vestibular si lingual) a smaltului intact de pe
suprafata proximala si a punctului de contact.
4) Metoda tunelara permite pastrarea, a rezistentei suprafetei masticatorii a dintelui si reduce riscul
unei posibile fracturi a coroanei lui.
Tunelizarea verticala-prin fisura si foseta tringiulara a suprafetei masticatorii a molarilor.Dupa trepanarea
smaltului ,in dentina este creat un tunel orientat catre cavitatea carioasa.La ajungerea in cavitatea carioasa
se efectueaza prepararea acesteea cu o freza sferica la turatii reduse.Prin tunelul creat cu ajutorul unei freze
sferice din cavitatea carioasa se inlatura in intregime toate tesuturile dure necrotizate.Mai apoi cavitatea
este spalata cu apa,prelucrata cu o solutie antiseptoca si plombata cu ciment glasionomer sau compozit.

Tunelizarea orizontala-prepararea este facuta prin suprafata vestibulara sau linguala ceea ce permite
crutarea unei cantitati importante din tesuturile dure dentare sanatoase.Luaind in consideratie ca prepararea
cavitatii carioase in regiunea cervicala este necesar de efectuat o anestezie local. Deschiderea cavitatii se
efectueaza cu o freza sferica sau freza para diamantat cu tija alungit. Deschiderea se efectueaza pe
masura posibilitatilor.

56) Erori i complicaii n prepararea cavitilor carioase.

1.erori n organizarea lucrului medicului a poziiei medicului n fotoliu,pozitia pacientului n fotoliu.

2.lucrul medicului cu o singura mina
3.incorect se lukreaza cu bormasina
4.selectarea incorecta a piesii
5selectarea incorecta a frezei
6.incorect tinem piesa
7.freza nu este bine fixata in piesa
9.frezaj neintrerupt(pulpita termina,necroza pulpara)
10.necunoasterea topografiii camerei pulpare,duce la deskiderea cornului pulpar
11.nerespectarea etapelor de preparare,perforarea camerei pulpare.
12.suprainfectarea pulpei- va ramine tesut necrotizat pe pereti se va dezvolta caria recidivanta.
Netezirea sau bizotajul incomplet(vor ramine rugozitati in perete,in procesul de masticatie si apare
cavitati secundare)
13.multe erori in formarea cavitatilor (dislocarea obturatiilor)
14.inlaturarea inkompleta a marginilor subminate a adamantinei in timpul masticaiei-caria secundara.
15.modificarea de culoare in dinte dupa plombare sau inconicidenta plombei cu culoarea dintelui
16.Inflamaia i necroza pulpei dupa plombare cu cimenturi silicate,silikat-fosfate.Materiale de plombare
avnd efecte iritante asupra pulpei,venind in contact cu dentina provoaca inflamatie sau necrozaa
17 Caderea plombei imediat sau dupa un anumit timp de la aplicare se intimpla din cauza prepararii
incorecte si formarii necalitative a cavitatii,de alegerea gresita a materialului ,de uscarea insuficienta a
cavitatii.

57)Prepararea cavitilor carioase compuse.

Leziuni carioase, care nu se ncadreaz n clasificaia clasic a lui Black.- atipice.

Ele se caracterizeaz prin localizarea neobinuit a procesului patologic, implicarea cuspizilor, a marginii
incizale, caria circular sau afectarea simultan a suprafeelor de contact i a regiunii cervicale, caria
avansat i afectarea pronunat a coroanei dintelui i totodat cavitile localizat adnc sub gingie.
In legtur cu aceasta se poate afirma c:
Cavitile carioase atipice sunt leziunile carioase, n componena crora intr caviti carioase, ce combin
elemente caracteristice pentru leziuni cu caracter carios a dou i mai multe clase.
n legtur cu aceasta la prepararea cavitilor atipice respectarea principiilor clasice de formare a
cavitilor cariate pe deplin este imposibil.
n unele cazuri sunt abateri de la forma tipic de preparare conform celor 5 clase dup Black,n
dependen de caracterul i volumul procesului patologic.
Pentru mbuntirea fixrii plombelor de durat snt realizate nu numai cavitile suplimentare
(accesorii) de diferite forme i dimensiuni, dar se creeaz i puncte de retenie n form de
adncituri,fisuri.n asemenea cazuri este necesar o estimare adecvat a restaurrii posibile obturarea
unimomentan cu ajutorul unui compozit, sau restaurarea coroanei prin metoda de laborator .n mod firesc se ia
n consideraie starea ntregului aparat masticator, precum i faptul, c metoda de laborator e mai sigur.
La indicaia restaurrii directe n procesul preparrii sunt minuios ndeprtate toate esuturile
modificate i devitalizate i, n mod obligator, sunt create condiii maxime pentru fixarea mecanic a
restauraiei. Este important de prevzut posibilitatea acoperirii cuspizilor rmai cu material de obturaie
fapt ce asigur fiabilitatea restauraiei.

Atipice sunt cavitile de clasa I cu localizarea leziunilor carioase pe faa vestibular (prezentnd un
orificiu mare de deschidere), care se ntind att ocluzal, ct i spre colet.
Clinic aceste caviti submineaz creasta marginal, iar spre colet pot uneori s se extind chiar i
subgingival.
 Acest tip de cavitate nu se v-a referi la o cavitate cariat de clasa I, nct v-a mprumuta unele
particulariti de preparare a cavitilor de clasa V (caria de colet), ct i a cavitilor complexe. Marginile
din poriunea cervical a cavitii vor fi conturate cu freza con-invers.
Cavitatea preparat va fi una compus, ocluzo-vestibular extins, cu elemente de retenie, la care vom
aplica toate regulile de preparare a cavitilor de clasa 1.
Cavitatea medio-ocluzo-distal plus caria cervical tot se refer la cele atipice.Caracteristica acestei
caviti va fi dat de asocierea unei caviti vestibulare sau orale de tipul cavitilor de clasa V cu o
cavitate aproximoocluzale de tipul cavitilor de clasa II. Trecerea de la cavitatea de clasa II se face la
nivelul peretelui lateral vestibular sau oral al cavitii de baz (vertical), de obicei distrus mai mult dect
cel ocluzal.

58) Materiale de obturaie.Clasificarea.

Destinaia funcionala a materialelor de obturafie modeme dicteaz mprirea lor n 6 grupuri:

1)Materiale pentru obturaii definitive [de durat] pentru restabilirea formei anatomice i a
funciilor.
1.Materiale pentru obturarea direct dinilor.
Cimenturi (minerale/ polimerice);
Materiale de obturaie metalice (amalgame, coezive);
Materiale de obturaie polimerice (mase plastice, compozite, compomere, ormo- cere).
2.Materiale pentru obturarea indirect a dinilor.
metalice;
ceramice;
polimerice.
II.Materiale pentru obturaii coronare provizorii pentru plombarea temporar a cavitii
dentare.
III Materiale pentru obturaii [cptueli]:
curative;
izolatorii.
IV Materiale pentru umplerea canalelor radiculare.
1. Materiale pentru obturaii provizorii;
2. Paste (sealere);
3. Filler.
V Adezive.
1. Autopolimerizabile (cu polimerizare chimic);
2. fotopolimerizabile;
3. dual cure.
VI Sigilani superficiali.
1. Fisurali;
2. radiculari;
3. pentru obturaii.
Din punct de vedere a merceologiei, materiale pentru obturaii definitive se mpart n
1. Cimenturi.
2. Materiale de obturaie metalice.
3. Materiale de obturaie din mase plastice i polimerice.
4. Adezive i sigilani stomatologici.
5. Materiale compozite.
Clasificaia propus este n mare msur una convenional,adic reflect doar aplicabilitatea clinic a
materialelor de obturaie,dar ea faciliteaz utilizarea lor practic, materiale de obturaie a unuia i
aceluiai grup frecvent au diferite indicaii de utilizare.

Alta surs!!!!!!!!!!

1 .Dupa structura de agregare:

 Materiale plastice-mat. Ce se introduce in cav. buc. Sub forma moale
Materiale neplastice-incrustatii confect. In laborator

2.Dupa durata: m.provizorii m.de durata m. pt. obturatii curative

3.Dupa aderenta:
Aderente-compozite
Neaderente-cimenturi silicate,silico-fosfate,amalgame

4.Din punct de vedere fizionomic:

Fizionomice-ciment, silicate, compozoite, rasini acrilice,autopolimerizabile
Nefizionomice-amalgame, aurul coeziv
Semifizionomice-cementuri silico-fosfat

58Materiale de obturatii provizorii, componenta chimica, caracteristica

Gutaperca
Compozitia-sucul cuagulat al arborelui<Isnandra gutta> amestecat, in proportii variabile,cu oxid de
zinc.Se ramoleste prin incalzire si se intareste prin raciere.
Eugenatul de Zinc
Compozitie-Pasta pe care o preparam amestecind eugenolulsau oleumcaryophillorum cu oxid de zinc.
Cantitatea mai mare sau mai mica de oxid de zinc ce va fi incorporate eugenolului este in functie de
consistent ace dorim sa o capete eugenatul de zinc.
Plastobturul
(Indiana,Indigena,Citoperca,Cimpat,etc.)
Este un material de consistenta chitoasa, folosit numai in obturarea provizorie a cavitatilor rezultate din
pregatirea cariei simple si a pansamentelor medicamentoase in cursul tratamentelor endodontice.
Cimentul de oxifosfat de zinc(Fletcher)
Material de obturatie provizorie, care rezulta din amestecarea unei pulbere cu un lichid. Compozitie-
Pulberea:oxid de zinc 100
Sulfat de zinc12 Mastix 7,5
Lichid:Apa distilata 65 Guma Arabica 25 Alcool 10
Solutie concentrate acid fenic-1 placuta

59. Materiale de obturaie provizorii, componena chimic, caracteristica.

-pansamentul
-dentina artificiala ( cimentul oxisulfat de zinc)
-dentin pasta
-plastobtur
-eugenolul
-gutaperca
-vinoxolul

Dentina artificiala:

Prezinta cea mai frecventa utilizare in calitate de material obturator provizoriu, consta:

-oxid de zinc 66%

-suflat de zinc deshidratat 24 %

-caolin 10%

-fluid apa distilata.

La malaxarea pulberei de dentina artificiala cu apa, sulfatul de zinc se combina cu apa formind cristale.

Preparare:

Se prepara pe suprafata mata a lamei de sticla, malaxind cu o spatula metalica. Cantitatea necesara de pulbere si citeva picaturi de
apa distilata se aplica separat. La picaturile de apa se adauga pulberea, in portiuni, in cantitatea necesara de a fi usor absorbita, iar
apoi in portiuni mici pina la obtinerea unei consistente smintinoase, mestecind 30-40 secunde, la temperatura de 18-20grade. Priza
debuteaza in 1-2 minute, iar priza finala 3-4minute.

Nu se recomanda : adaugarea apei la masa amestecata pina la consistenta densa.

In cavitatea carioasa pregatita din timp se introduce imediat dupa preparare intr-o singura portie cu ajutorul spatulei bucale, iar apoi
cu o buleta de vata, umezita in apa , pasta este condensata. Pasta incepe sa intareasca in 1-5 minute, priza finala 2-3-4minute, apoi
obturatia e modelata cu un instrument de obturare.

Important ca obturatia sa inchida ermetic toata cavitatea. Cea mai frecventa cauza a distrugerii si caderii obturatiei provizorii este
patrunderea salivei in cavitatea carioasa sau inchiderea prematura a gurii pacientului.

Caracteristici:

-simpletea utilizarii

-etansare buna a cavitatii

-rezistenta insuficienta fata de agentii mecanici

-indiferenta fata de pulpa dentara

-aplicarea, modelarea simpla, indepartarea se face cu usurinta

-ieftina.

Dentin-pasta:

Reprezinta pulbere de dentina artificiala pe baza de amestec a 2 uleiuri vegetale, esenta de cuisoare si de
piersic.

Se pregateste din timp in cantitati mai mari si se pastreaza monocomponenta. Reprezinta o masa omogena
de culoare alba cu nuante galbuie pala sau galbuie cenusie. Pasta contine substante aromatice.

Pregatirea:

Este introdusa in cavitate prealabil preparata si uscata cu spatula netezitoare, se modeleaza cu spatula
netezitoare sau fuloarul , apoi e condensata cu o buleta de vata umezita, se solidifica la temperatura
corpului in prezenta fluidului bucal. In decurs de 2 -3 ore, are duritate relativa.

Grosimea stratului de material trebuie sa fie : minim 4-5 mm. Daca se intentioneaza mentinerea mai mult
de 1 saptamina, se recomanda acoperirea lui cu material mai rezistent.
Calitati:

-simpletea utilizarii

-rezistenta sporita fata de agenti mecanici

-etansare buna

-actiune antiseptica si hidrofuga

-adeziune buna la peretii dentari

-indiferenta fata de pulpa dentara.

-aplicarea si modelarea simpla

-ieftina.

NB : Dentin-pasta nu se recomanda la folosirea pastei arsenicoase sau toxice in cavitatea carioasa deoarece
priza indelungata a acestui cement da posibilitatea scurgerii substantei medicamentoase in cavitatea bucala.
Poate provoca o arsura chimica puternica.

Reprezentanti: Temp-bond, Dentin-pasta, Tempfill, Zinoment.

Plastobtur-material de consisten chitoas, cunoscut sub denumiri ca:Indiana, Provimat, Cavidur,

Citoperca etc. Toate componentele pastei sunt incluse ntr-o substan organic insolubil n ap, dar care
absorbe apa. Reacia de priz are loc n cavitatea bucal printr-un proces de absorbie a apei din mediul
bucal.

Componena:

- Sulfat de Ca anhidric sau semihidric(ghips)

- Oxid de zinc
- Vehicul gras
- Diverse substane aromatizante
- Colorani
Caliti defecte:

- Are o duritate medie

- Rezisten sczut n mediul bucal
- Culoare las de dorit
- Ru conductor de cldur
- Aderen relativ sczut la pereii cavitii
- Timpul de aderen n mediul umed variaz de la 30 min. La cteva ore
Indicaii:
-nchiderea obturaiilor de baz/panamentelor cu antiseptice, antibiotice,calmante
-nchiderea pansamentelor arsenicale n cavitile de pe suprafaa ocluzal
-combaterea hiperesteziei dentinare.

- Vinoxolul (cimentul zinc-oxid-guajacol) se produce industrial n cutii speciale; n set intr pulbere i
lichid, pstrate separat. Masa principal a pulberei o constituie oxidul de zinc 89%, sulfatul de
 calciu 5%, carbonatul de calciu 6%, iar lichidul reprezint o soluie de polistirol (5%) n guajacol
(derivat al eugenolului).
Masa pstoas este preparat dintr-o porie de pulbere i 9-10 picturi de fluid pe lam de sticl,
malaxnd cu o spatul metalic.
Vinoxolul posed o duritate sporit, proprieti antiseptice i ader bine la esuturile dure dentare. Nu irit
pulpa dentar. Fiindc prezint o rezisten sporit, poate fi folosit pentru obturarea cariilor dinilor de lapte
pentru o perioada ndelungat de pna la 6-7 luni.

E. Gutaperca este un preparat compus din sucul coagulat al arborelui Isonandra guta, amestecat n
proporii variabile cu oxidul de zinc. Gutaperca este o compoziie monocomponent termolabil, adic
devine plastic prin nclzire i se ntrete prin rcire. Temperatura de ramolire i duritate variaz dup
raportul de amestec dintre guta i oxidul de zinc, astfel:
amestecul 1 parte guta i 4 pri oxid de zinc are temperatura de nmuiere 94C;
amestecul de 1 parte guta i 7 pri oxid de zinc are o duritate medie i are temperatura de
nmuiere 94-100C;
amestecul saturat de oxid de zinc are duritatea cea mai mare i temperatura de ramolire ntre 100-105C.

Pentru a deosebi cele trei tipuri de gutapcrc se adaug diverse substane colorante: roz, galben,
negru etc.
In stomatologia terapeutic gutaperca este reprezentat sub form de bastonae sau conuri de
diferite mrimi/ de culoare alb sau roz, utilizate i n obturaia mixt a canalelor radiculare,
Caliti i defecte:
nu conduce cldura i electricitatea;
uor de aplicat i ndeprtat;
duritate relativ/ transmite presiunile;
nu ader la pereii cavitii/ nchiderea fiind neetan;
este insolubil In fluidul bucal;
culoarea las de dorit.

60) Cerine ctre materialele de obturaie provizorii.

* s adere relativ bine la pereii dentari i s asigure o etanare bun a cavitilor de orice
localizare prin impermeabilitate i adaptare marginal adecvat;
s fie suficient de trainice pe un termen util [necesar] (n mediu - pn la dou sptmni);
sa fie introduse, aplicate i modelate uor i simplu n cavitatea carioas;
s fie ndeprtate cu uurin din cavitatea carioas cu ajutorul instrumentelor de mn sau a
celor rotative;
s nu coloreze dintele.
s fie ieftine, ntruct prin folosirea lor curent se consum, n general, cantiti mari;
s poat fi conservate ndelungat n condiiile obinuite ale unui cabinet stomatologic;
s aib un timp de priz convenabil (5 20 de minute);
s aib n mediul bucal o rezisten mecanic suficient la aciunea forelor de masticaie,
uzur
s nu inactiveze substanele medicamentoase ale obturaiilor curative;
sa fie indiferente [neiritante, neduntoare] pentru pulpa dentar, esuturile dure dentare, i
parodoniul marginal;
s acioneze stimulator asupra pulpei dentare;
s aib n mediul bucal o rezisten chimic (s nu fie influenate de aciunea solubilizant a
salivei), pentru a putea fi meninute cel puin 15-30 zile;
s posede proprieti antiseptice;
s nu intre n combinaie chimic cu medicamentele pe care le protejeaz;
s nu conin componente ce perturbeaz procesele de adeziune i de priz a materialelor
pentru obturaii de durat;
s fie plastice;
s fie indiferente [neiritante, neduntoare] fa de esuturile moi ale cavitii bucale;
prin compoziia lor s nu fie nocive fa de ntregul organism;
s posede funcii stimulatorii asupra pulpei;
 s fie bune izolatoare termice i electrice;
s prezinte un gust i miros agreabil, sau acestea s lipseasc defel;