Despre Psihanaliza

,,Dac a fi creat psihanaliza este un merit, atunci nu a fost meritul meu. Psihanaliza. Un
concept care ne d ntlnire cu abisul din noi. I-a trebuit mai mult de un veac acestei idei ca s se
impun, iar numele su se leag de un celebru evreu, Sigmund Freud. La ce se refer totui Freud
cnd i declin paternitatea asupra noii tiine psihologice? Nici mai mult nici mai puin dect la
experiena sa de student n Viena, cnd, n perioada 1880-1882, un alt medic vienez, dr. Josef
Breuer, aplica prima terapie de psihanaliz unei fete isterice i, nota bene, o i trata.
Despre dificultatea lansrii la ap a acestui concept care nu a avut nicidecum soarta nefericit a
vreunui Titanic, printele psihanalizei mrturisea ntr-o conferin american c dou ar fi fost
principalele piedici: pe de o parte, caracterul nou i neobinuit al psihanalizei se abate de la
opiniile psihiatrice tradiionale, pe de alta, marii savani i psihiatri au la rndul lor rezistene
emoionale i se tem de ntlnirea cu sinele. Cu toate acestea, Freud explic faptul c psihanaliza
nu neag celelalte domenii nrudite, psihologia i psihiatria, ci i dorete s se alieze lor.
Dincolo de speculaii, anul naterii psihanalizei poate fi considerat inauguralul 1900, cnd aprea
celebra ,,Interpretarea viselor. nainte cu cinci ani, drumul fusese deschis de lucrarea comun,
semnat Breuer i Freud, ,,Studii despre isterie, 1895.
Dificultatea de a ne ntlni cu noi nine induce uneori panica de a descoperi c n noi
slluiete altcineva, un geamn mai ru, mai incontrolabil. Cu alte cuvinte, actul de a-i da
ntlnire cu tine i apoi de a te accepta presupune dou forme de curaj.
Numit i psihologie abisal, psihanaliza ne confrunt deopotriv cu copilul din noi, ne ,,repar
copilria, ea i propune s ne rezolve complexele infantile i sexualitatea mai mult sau mai puin
deviant. Cnd Freud a decretat c sexualitatea se nate foarte devreme n individ, medicii
germani cu barbioane au ricanat i au aruncat anatema., i totui, sexualitatea rmne focarul
vieii noastre fizice, dar i psihice exprimate n libido. Libidoul este fora vieii care se opune
dorinei de moarte i cu ambele pornim la drum nc de la concepie. Discipolul lui Sigmund
Freud, Carl Gustav Jung va tempera excesul sexualizant al primelor teorii psihanalitice, se va
delimita de Freud ca orice ucenic demn ce ajunge a-i ucide maestrul. Pentru noi ns, Despre
psihanaliz rmne dicionarul justificativ al unei direcii culturale care a ntors lumea cu susul n
jos pentru a o recompune din temelii.

INTRODUCERE
Orientarea analitic (dinamic) este prima propunere de intervenie psihoterapeutic sistematic,
ce se dezvolta la nceputul secolului XX din gndirea i practica clinic a lui Sigmund Freud
(1856-1939).
Psihoterapia consta intro aplicare metodic a unor tehnici psihologice determinate, pentru
restabilirea echilibrului afectiv al unei persoane. (Larousse)
Freud spunea : ,,psihanaliza este o psihoterapie care se desfasoara in conditii de rezistenta .
Modalitatea de a depasi rezistenta este analiza rezistentelor.Referitor la alegerea termenului
psihanaliz, Freud l definete:Am numit psihanaliz travaliul prin care aducem n contiina
bolnavului materialul psihic refulat n el.
Psihanaliza clasic studiaz ideile, visele, comportamentele, erorile persoanei, cu scopul de a
descoperi semnificaia ascuns pe care o au acestea pentru individ. Psihanaliza a socat initial prin
doua lucruri : conceptul de inconstient si teoria despre sexualitatea infantila .
Freud i propune s dezvluie rolul diverselor niveluri ale psihicului i dinamica raporturilor
dintre contient, incontient, subcontient, afirmnd c dorinele care vin n conflict cu normele
sociale i cu principiile morale ale persoanei sunt supuse refulrii i alungate n subcontient..
Freud spune ca psihanaliza este un instrument care permite eului s ajung la o cucerire
progresiv a id-ului; el ncearc s arate cum eul social reuete s impun limite id-ului.
Psihanaliza este in acelasi timp un procedeu de cercetare a proceselor psihice cu scopul de a
investiga semnificatia faptelor si reprezentarilor ce au loc in inconstient;o metoda de terapie a
tulburarilor psihice, in cadrul careia se tinde la rezolvarea acestora prin aducerea la suprafata si
clarificarea semnificatiei rezistentelor, transferurilor si dorintelor ascunse ale pacientilor; un
sistem complex de teorii cu privire la efectele proceselor psihice inconstiente asupra trairilor,
gandirii si activitatii oamenilor. Elementele acestor teorii deriva din cercetarea proceselor psihice
si terapia starilor psihopatologice. .
Psihanaliza a fost dezvoltata de Sigmund Freud la inceputul secolului al XX-lea ca teorie
generala a inconstientului. Calea recomandata pentru accesul in inconstient este intelegerea
sensului viselor si a actelor ratate (lapsus-uri).
Semnificatia viselor a reprezentat punctul de plecare al folosirii teoriei psihanalitice ca
posibilitate terapeutica. Interpretarea simbolurilor, produse ale fanteziei sau in relatie cu situatii
originare, isi aduce contributia la elucidarea etiologiei starilor nevrotice si la interpretarea lapsus-
urilor ca substrat logic.
Interpretarea actelor ratate i simptomatice - o alt contribuie fundamental la investigarea
proceselor incontiente semnat de Freud. Pentru cei mai muli dintre noi actele ratate ca de
pild erorile de lectur sau de scris, uitrile de tot felul, ticurile etc. nu au nici o semnificaie,
pentru c snt puse pe seama oboselii, nervozitii, neateniei etc. Freud este primul care a sesizat
logica acestor erori, pornind de la premisa determinismului tuturor manifestrilor noastre psihice.
In general, psihanaliza, presupune ca experientele grave, neprelucrate ale copilariei sunt refulate,
pentru ca altfel personalitatea imatura a copilului nu ar putea rezista acestui conflict. Niciun copil
nu poate suporta, de exemplu, ca este nedorit de unul din parinti, sau chiar urat. Psihanaliza spera
sa obtina o vindecare prin aducerea la suprafata constiintei ,a starilor refulate, sau cum se
exprima Freud: "Unde era Sinele, trebuie sa fie Eul".Scopul psihanalizei afirma Freud este sa
faca din inconstient constient.
ISTORIA PSIHANALIZEI
Pentru ca psihanaliza a inceput nu atat ca o stiinta, ci a inceput ca o experienta empirica,
terapeutica, si a fost o intuitie geniala a functionarii umane. Pana la Freud psihologia a identificat
viata psihica cu viata constiintei, considerandu-se in sensul acesta ca "orice fenomen psihic se
insoteste de constiinta pe care o are despre el" (J.P: Charrier).
Viata psihica apreciata ca manifestare exterioara pura si exclusiva; aceasta conceptie a fost
vehiculata in sec. XIX si XX de teoriile gestaltiste, behavioriste, nervismul pavlovian si
neuropsihologie.
Freud a incercat sa o desemneze intr-o teorie stiintifica despre functionarea umana, care se
mentine si astazi. Totusi, psihanalistii considera ca in anul 1895, anul aparitiei lucrarii "Studii
asupra isteriei", lucrare semnata impreuna cu Josef Breuer, a inceput evolutia psihanalizei .
1890-ideea de psihanaliza a fost dezvoltat de Sigmund Freud la spitalul Salptrire din Paris.El a
aplicat metoda hipnozei si catharsisul pentru a suprima simptomele, intrun experiment asupra
pacientilor cu nevroza , sub indrumarea mentorului sau Dr. Josef Breuer.
1896-Freud isi numeste noul tratament pe care-l foloseste in tratarea pacientilor
psihanaliza ;
1905-1920-psihanaliza cunoaste o perioada de dezvolatare, perioada in care Freud publica
"Introducere in narcisism" (1914), "Complexul lui Odipe" iar in jurul lui se constituie o echipa
de tineri specialisti care vor ilustra ulterior domeniul psihiatriei, al psihanalizei si psihoterapiei.
Este vorba de E. Bleuer, C.G. Jung (de la Zrich), E. Jones (Londra)
1908- Freud pune bazele Asociatei Vieneze de Psihanaliza
1912-Ernest Jones propune nfiinarea unui "Comitet secret", alctuit din psihanalitii cei mai
fideli i mai apropiai ai lui Freud, comitet care s aib misiunea de a veghea asupra psihanalizei,
de a o dezvolta i de a o apra de orice posibile deformri i alterri. In legatura cu aceasta
asociatie Freud afirma "Imi permit s spun c viaa i moartea mi vor fi mai uoare, dac tiu c
exist o astfel de asociaie, care s vegheze asupra creaiei mele."(Jones, 1957, p. 153, ).
1920- asistam la o modificare a teoriei psihanalitice si o extindere a acesteia, operata chiar de
catre Freud. Aceste aspecte le regasim in lucrarea "Dincolo de principiul placerii" (1920). in
aceasta lucrare, Freud imparte pulsiunile in doua grupe: pulsiuni ale vietii (sexualitate, libido,
Eros) si pulsiuni ale mortii si agresivitatii (Thanatos). De aici Freud procedeaza la o reevaluare a
organizarii sistemului personalitatii sau a "aparatului psihic" in trei instante: Sinele (sediul
pulsiunilor si dorintelor refulate), Eul (cuprinzand preconstientul si cenzura) Supra - Eul
(cuprinzand constiinta morala).
1926-Freud a dorit ca teoria i metoda( folosite in psihanaliza) , pe care le crease, s ocupe un loc
special, n cadrul tiinelor generale despre om i s nu fie puse alturi de "simple" procedee
psihoterapeutice.
1939- Freud se va ocupa de extinderea psihanalizei asupra stiintelor umane: morala, religie,
mitologie, societate, familie, cultura, arta, etc. (Totem si tabu, Inhibitie, simptom, boala, Moise si
monoteismul,Malaise de la civilisation)
Dupa decesul(1939) lui Freud psihanaliza are o istorie tensionata fiind zguduita de crize
interioare determinate de curente desidente. Psihanaliza cunoaste modificari multiple atat in plan
doctrinar cat mai cu seama in planul practicii psihoterapeutice si educatiei. Primele si cele mai
importante curente desidente sunt cele ale lui A.Adler si cel al lui C.G. Jung.
Constatam ca psihanaliza este inca puternica in anumite tari din Europa Occidentala, dar nu in
toate; este foarte puternica si influenta in America de Sud, in Argentina si in Brazilia, in special
prin miscarile lacaniene; si se afirma in Europa de Est. In Statele Unite, unde a avut o influenta
preponderenta, este intr-un declin accentuat. In Japonia si in India exista nuclee psihanalitice
destul de puternice, dar izolate. In restul lumii nu gasim. De pilda, Islamul o respinge aproape
total,in parti ale Asiei este absolut absenta.