Luptă aprigă pentru fotoliul de Preşedinte

De la obținerea Independenței pînă în anul 2000 cînd au ajuns comuniștii la guvernare, Președintele
era ales prin vot direct, așa au fost aleși şi primii doi. În anul 2000 a fost modificată Constituția,
urmînd ca Președintele să fie ales de către Parlament, și tot în acest an a devenit Președintele
Partidului Comunist din Moldova, Vladimir Voronin. Acesta, fiind la guvernare, a modificat
Constituția după propriile sale interese.

Posibilitatea organizării alegerilor directe reiese din Hotărîrea din 4 martie 2016 a Curții
Constituționale, prin care modificările art.78 din Constituția Republicii Moldova din data de 5 iulie
2000 sînt declarate neconstituționale, iar astfel Constituția Republicii Moldova se reîntoarce la
redacția anterioară modificărilor. În acest mod, la data de 30 octombrie a.c., au avut loc alegerile
prezindențiale în Republica Moldova.

Aproape jumătate dintre cetăţenii cu drept de vot din Republica Moldova au votat duminică, în
primul tur al alegerilor prezidențiale. Candidaţii care au obţinut cel mai mare număr de voturi
sînt Igor Dodon şi Maia Sandu. Aceştia, vor concura în turul al doilea de scrutin care va avea loc
la 13 noiembrie a.c.

Diferențele dintre cei doi candidați sînt cum nu se poate mai clare și au fost exprimate în cele trei
dezbateri televizate, uneori cu o duritate de limbaj care denotă și o antipatie evidentă între
protagoniștii celui de-al doilea tur de scrutin.

Dodon, în vîrstă de 41 de ani, a fost prim-viceprim-ministru în guvernul Partidului Comuniștilor

(PCRM) înainte de 2009, în timp ce Sandu a fost ministru al educației între 2012 și 2015 în
guvernul Alianței pentru Integrare Europeană (AIE). Igor Dodon s-a lansat oficial în campania
prezidenţială cu sloganul „Moldova are viitor”. Liderul PSRM susţine că luptă pentru securitatea
statului, neutralitate şi identitate moldovenească. El promiţînd o economie puternică, dreptate
socială şi relaţii de prietenie cu Rusia.
„Din acest an începe eliberarea Republicii Moldova. Primul decret va fi cu privire la furtul
secolului, pe care hoţii de la guvernare vor să-l pună pe spatele cetăţenilor. Al doilea decret va
avea ca scop relansarea relaţiilor economice cu Rusia, iar al treilea va fi contracararea acţiunilor
unioniste din ultimul timp, anti-statale şi anti-naţionale”, a declarat Igor Dodon. Candidatul pro-
rus şi-a exprimat speranţa că după alegeri politica în ţară va fi de mai bună calitate, „mai aproape
de popor, cu un şef de stat ferm şi cu caracter”.

Din cealaltă tabără, Maia Sandu se declară 100% proeuropeană şi promite că va face tot posibilul
pentru a apropia Moldova de UE. De altfel, are şi susţinerea liderilor europeni. Sandu vrea să
conlucreze cu institutiile statului pentru a crea locuri de muncă şi spune că va pleda pentru
transparenţa activităţii instituţiillor statului. Ea vrea o presă independentă şi scoaterea Procuraturii
de sub influenţele politice. Scrutinul, în care contracandidata i-a fost Maia Sandu, s-a dovedit a fi
unul cu probleme.

Harta pe regiuni a votului arată faptul că moldovenii din Chișinău și din raioanele din centrul țării
au votat în majoritatea lor cu Maia Sandu, în timp ce Dodon a cîștigat nordul și sudul țării. 53,49%
din locuitorii capitalei Moldovei şi-au dat votul pentru Maia Sandu, iar 46,51 % l-au votat pe
liderul PSRM. Astfel, Igor Dodon a fost candidatul preferat la Cricova, Vatra, Rişcani, Botanica
şi Vadul lui Vodă, iar în celelalte sectoare şi suburbii ale capitalei Maia Sandu a fost învingătoare,
conform unimedia.info.

Problemele nu au întîrziat să apară în ziua votului. Diaspora a stat ore întregi la coadă, iar unii nu
au mai apucat să îşi exprime votul pentru că nu mai erau buletine. Moldovenii care locuiesc în
Italia şi Marea Britanie au depus deja contestaţii la Comisia Electorală Centrală. Scene
asemanătoare au fost înregistrate în mai multe oraşe din Europa, unde moldovenii şi-au cerut
dreptul la vot. Fără buletine de vot au ramas şi secţiile din Rusia.

De asemenea, şi la Bucureşti au fost probleme cu numărul buletinelor de vot. Atît Ambasada

Republicii Moldova, cît şi Consulatul de la Bucureşti, au primit cîte trei mii de buletine de vot,
însă au fost prea puţine în comparaţie cu numărul foarte mare al alegătorilor. Şi alegătorii
transnistreni au trecut frontiera pentru a vota la secțiile de votare 41 și 42 din localitatea Varnița,
special constituite pentru electoratul din stînga Nistrului.
,,Am venit să votăm aici pentru că autoritățile din Transnistria nu au fost de acord cu amenajarea
de secții de votare la Tiraspol. Fiecare a venit pe cont propriu, cu mașina personală, cum a putut”,
declară unul dintre alegători.

După primul tur al alegerilor prezidențiale, Republica Moldova înclină spre Rusia. Igor Dodon,
candidatul socialist, pro-rus, a atras alegători, dar nu a reușit să adune peste 50% din voturi, cît ar
fi fost nevoie pentru a cîștiga din primul tur, el obţinînd 48, 23%, iar contracandidata pro-
europeană Maia Sandu obținînd 38,20%. Aceștia se vor confrunta pe 13 noiembrie în al doilea tur
de scrutin al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Însă, pînă la momentul de față, în
Republica Moldova se va vota în special în baza direcției geopolitice a candidaților, pro-est sau
pro-vest. Așa fiind și la alegerile parlamentare din toamna anului 2014. Dar acum, acest criteriu
trece cumva în umbră, din cauza jafului Băncii de Economii, corupției, și dorinței de a-l restaura
de la putere pe Vladimir Plahoniuc, deși nu există dovezi clare împotriva acestuia, toți consideră
că el a regizat jaful și controlează politic întreaga țară în acest moment.

Așadar, diferența dintre finaliști este de aproape zece procente, adică aproximativ 138 de mii de
voturi. În ultimii 20 de ani doar o singură dată candidatul clasat pe locul doi în primul tur a întors
rezultatul. S-a întîmplat la prezidențialele din 1996, cînd Petru Lucinschi l-a devansat în turul doi
cu 8 procente pe Mircea Snegur, care stăpînise primul tur cu un avans de 10 %.

Acest tur al alegerilor de la Chișinău reliefează o ruptură în Republica Moldova. Pare că opțiunea
pro-rusă s-a dezvoltat în ultimii ani, dar în același timp, unii dintre candidații pro-europeni au
înțeles nevoia concentrării voturilor pe un singur candidat. Următoarea săptămînă va fi decisivă.
Așteptîndu-se din partea tinerilor experimarea și exercitarea dreptului de vot, alegînd corect omul
pentru fotoliul de Președinte al Republicii Moldova.

Surse foto:

http://www.rador.ro

https://media.realitatea.net/multimedia/image/201610/w298/harta_raioane_700_1_28034900.jpg
https://scontent.fomr1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-
9/15085534_525493397659284_6278588869097177710_n.jpg?oh=f58f3b3551d9b2e6f3433fe0
9bfe75b5&oe=58D80F02