invatim s& scriem, invatam sa citim. Si un pic sa si vorbim. Inapoi la clasa © Alfabetul Pentru scrierea limbii ruse este folosit alfabetul chirilic, creat in secolul IX pe baza alfabetului grec. Exist si alte limbi slave care folosesc alfabetul chirilic: bielorusa, bulgara, macedoneana, ucraineana si sarba. Varianta rus a alfabetului chirilic are 33 de litere: Aa @ Vd eee Bo & ate eee a Be 6B iE ag hg tn ae te gt Tyr ghe ha «# gy he E,e ie Ee Re Pe Be ibe ee Myx je Wie eo Wu Ue ee thaw Ue in te) iio aacel em en er es. semnul tareBb semnulmoale _b 3,9 einvers 2 2 Aa ia ie Dup& cum afi putut remarca, ordinea literelor in alfabetul chirilic diferé de cea din alfabetul latin, Este foarte util s& memoram ordinea literelor din alfabetul rus, pentru c& altfel ne va fi greu sa cdutim si, mai ales, s4 gasim cuvinte in dictionar. Cateva litere de tipar din alfabetul chirilic arat& asemanator celor din alfabetul latin gi reprezint& mai mult sau mai putin acelasi sunet: A, a; E, e; K; M; O, o; T. Altele arata precum cele din alfabetul latin, dar reprezinta alte sunete: B (v]; H [n]; P, p [r]; C, ¢ [s]; Y,y (u]. O serie de litere chirilice seamana cu majusculele din alfabetul grecese: I’, r [g]; A, a [4]; 3, 3 [2]; J, a (1); 11, m [pl]; P, p [+]; ®, & [4]; X, x (h]. Celelalte litere nu seamana cu litere din alfabetul latin sau din cel grec. Literele chirilice se invata usor si rapid, ele fiind, in esen{a, compuse din aceleasi elemente de bazi ca gi literele din alfabetul latin sau grec. in scrierea de mana nu sunt tras&turi sau migcéri fundamental diferite de cele din alfabetul latin. Literele alfabetului rusese corespund, in general, unui singur sunet: consoand sau vocal de baza. in anumite circumstante consoana sau vocala respectiva se pronun{a modificat, dupa reguli precise, in functie de pozitia in cuvant sau de calitatea sunetelor din jur. Ne vom opri asupta acestor modificari cdnd vom vorbi despre sunetele reprezentate de litere si dnd vom invata regulile de citire. in alfabetul rus exist si dowd litere care nu eprezinté sunete, ci indic& numaj modificari de pronunie ale unor consoane: semnul moale (B) si semnul tare (s). Exercifiul 1.1. Ce litere sunt acestea? n, a, y, 4, B, 8, a, H, p, u, X, », 9, 3, e, I, 10, mt, HH, 10, 1, JI, a, 1, », 8, br » 6, B, b, bt, 4, Y,¢, M, 0, 9, Exercitiul 1.2. Seriefi de mand literele, combinasiile de litere si cuvintele de mai jos: a. Unele litere seamand (mai mult sau mai pufin) cu cele din alfabetul latin: A,aB,B A) oa E,e Be Yu ii, Kk O, 0 } po ee iC) Vy XK, x b. Alte litere nu seamand cu cele din alfabetul latin, dar seamand cu cele din alfabetul grec. lar altele chiar cd nu semana cu nimic: 5,6 Rea OK, 2K353) J, a M, M HH In Ts. —_————————10, 10 Aa ¢. Literele de mana Jl, a ; M, m si 51, 9 incep cu un punctulef care trebuie marcat chiar si atunci cénd literele (mici, evident) se afld in mijlocul cuvéntului: JI, M, M Aa Jlona Mona Mama AGU JMans ABA, 4 Miia Mos 4d. Literele mici de ména n sit seaménd cu n sim din alfabetul latin, dar primul element nu este un bastonas rotunjit, ci un betisor ascufit: Ti, 0e. Literele mici de mand 6 sie au aceeasi indlfime ca literele mari, dar este "scund" in rusa: 5,6 B,B K,k Ba6ap Paden. BapBap taphap. Karta x amd, Kak Kah KaKao KA4GQO Moé Mos10KO LOGE MOLGHKO f. Literele mici de mand a, 3, p, y si coboard sub linia imaginard pe care scriem la fel de mult ca literele din alfabetul latin, dar literele Wl, u $1 I, ut se termina cu un cdrligel si o bucld care coboard foarte putin sub linie. A, a 3n3 Pap. Vy2, ILu ILL, uy ap Gf 30pu oe 6ypa d if L byxep geycy ao Laprinsrno Ujgprusgeisto uaps-ppida ap note mH _W4AL maT WAU Ilysunuck Exeretiul 1.3. Scriesi, dupa model, urmatoarele denumiri de fart, regiuni, orase sau continente, Fifi atenti la legdturile dintre litere: Amepuka Pedloni Betis Bonrapusa Dannapunsd.Beurpus j HYud. o~ Tepmanna Jepullab gq Jlanna Dats Espona iG Aptian Kenesa y Haba 3anp Sau Vspaune UMN Kuraii ier Jhoxcem6ypr Ihonee ubyfn Mocxsa Jocnba Huaepranasi Huggnaaupe Onecca Coecca. apr Slapuure Pypinus foun Ceneran OBL , TT Typuna Ub, ips US. 9Yxpanna Yena UM. pans Pras WA Xopsatua } pas NYG - Lhopux Ui tofu Unxaro Usimano Lsetinapnsa IénKkoso UU ‘snnobo Oap3ac dugae 1Oxunaa Adpuxa JU nCHaY Appsxa Anonua not L Exercitiul 1.4. Scrieti textul de mai jos: Tipusér! $1 — Anexcanap. Hau npécro Cama. Mué nocemusauars ater. Moii poandit seix — pympinexuii, I erynent @axyawrera uMocrpannbtx s3u1ko8 Byxapectexoro yausepentera, SA maysaro pyccknit uw auratiiicxanit saute. Opanuysckunit spi a ye sHat0. Xopourd roBopio no-ppanuy3ckn. Mosi mare — 3namenitreiti Juurericr. Ona suaer muoro s3uikos. $1 Toe Xouy cTaTS smursricrom. Hm mepesoasnkom. A moxer axypamicrom?! Her, ayamre 6usHeemcnom! 10© Suntele reprezentate de litere Vocalele fn limba rusa sunt sase vocale: (a), [e), (iJ [i]. {0], (u}, dar 10 litere pentru marcarea acestora in seris: a, 9, m, bt, 0, y, e, &, 10, st, Primele patru litere (a, 3, Hh, bt, 0, Y) reprezint& un singur sunet vocalic, iar ultimele patru litere (e, & 10, s1) pot s& reprezinte 0 combinatie de doua sunete sau sa indice o anumita calitate a consoanei care le precede. Literele e, &, 10, reprezintd grafic combinatiile (je), {jo}, {iu}, (ia) atunci cdnd se afla: - la inceputul cuvantului ; Eawueim Eltin, énxa brad, KOmuep Jupiter, SLarra falta = dupa o alta vocala: most a mea, ef al/alai/ale ei, 4urTalo (eu) citese ~ dupa semnul moale sau dupa semnul tare: cemssi familie, BEM (eu) voi manca. Cand apar imediat dupa o consoana, aceste litere, ca si litera u, indica, in general, faptul ca respectiva consoand este o consoand moale (v. paragraful Consoanele din prezenta sectiune): mem creti, méa miere, 10301 oameni, MsiTa menti, Asadar, vocalele limbii ruse pot fi impartite in doua grupe: grupal vocale care functioneaza dupa o consoana dura grupall vocale care functioneazi dupa o consoan moale (palatalizata) a a 9 e BI n ° é _ y as Consoanele Literele 6, 8, r, a, #3, it, reda grafic consoanele limbii ruse. Consoane dure si consoane moi Ky Ty My Hy My Py Cy Ty, X, Ml, 4, M1, ux sunt folosite pentru a Consoanele pot fi dure sau moi (in transcrierea foneticam pentru a reprezenta consoanele moi se foloseste semnul '): dure dure sau moi moi «,u,u|6 [5 |r [a [3]x [a |» |u [nm [ple [7 ]@ [x iste ieisiete te ie ietp lee te te Toa ® uNDupa cum putem vedea din tabelul de mai sus, majoritatea consoanelor limbii ruse pot fi si dure, si moi. Trei consoane sunt intotdeauna dure, iar alte trei consoane sunt intotdeuna moi. {in scris, caracterul moale al unei consoane se marcheazA in céteva feluri: = cu ajutorului semnului moale s, care se foloseste dupa 0 consoana moale la finalul unui cuvnt (Mark mama, pbich ras ~ animalul, eas brad) sau in interiorul acestuia, inainte de o alt& consoana (mo.1BKa poloneza) = cuajutorul vocalelor din grupa Il: uma, sist doica, s1aKa stand culcat. in cazul consoanelor perechi (adic& al celor care pot fi si dure si moi), e important s& facem distinctia dintre pronunfia dura si cea moale, pentru ca altminteri se pot naste confuzii majore de sens: Maith, mama — Marr injuratura — sir a mototoli Gpare a lua ~ 6par frate BoHE duhoare, miros foarte urdt ~ BOH afard! (interjectie) m6.1bKa polonezs (femeie din Polonia) — mo.Ka raft Auista nume propriu — stsinta fur (in cazul genitiv) sittst doict — Hatta nume propriu seriu vocalele din grupa Il e, € sau m, ele se pronunf’ dur: aire a ti, uié. el mergea, unipk cire. Dupa consoanele dure a si ur aflate Ja finalul unui cuvant poate s& aparé semnul moale &, care insi nu indic& inmuierea consoanei, ci anumite trisituri morfologice ale cuvantului, cum ar fi apartenenfa unui substantiv la genul feminin (aoatb jun) sau persoana a 2-a singular a verbului conjugat la prezent (anBéure tu taiest). Nici in aceste situafii consoanele respective nu se vor pronunta muiat, ci dur. Consoanele , ut si ii sunt intotdeauna moi. Chiar si atunci cdnd dupa 4 si m se scriu vocalele din grupa I a, 0 si y, consoanele respective se pronun{a moale : wait ceai, eperna40K licurici, my caut. Dupd consoanele moi 4 si ut aflate la finalul unui cuvant poate si apara semnul moale b, ceea ce poate parea inutil, dat find c& aceste consoane sunt moi prin definitie. Ca $i in situatia consoanelor dure 2 si m, in pozitie final semnul moale indicd anumite trisdturi morfologice ale cuvéntului, cum ar fi apartenenfa unui substantiv la genul feminin (ios noapte) sau infinitivul verbului (ston, a putea). Consoane sonore si consoane surde Consoanele pot fi sonore sau surde: sonore sonore sau surde surde maple le [r [a [x n_[@ [x [+ [m le |ma,mx 12Dupa cum se vede din tabel, un numar de douasprezece consoane ale limbii ruse se grupeaz dou cate dou’, forménd perechi in care unul dintre sunete este sonor, iar celilalt nu. Spre deosebire de perechile formate de o consoan& dura si una moale, consoanele sonore si echivalentele lor surde se noteaz in scris cu litere diferite. Sunt ins situatii (pe care le vom trece in revisti atunei cdnd vom studia regulile de pronuntie / citire), in care scriem un element al perechii si il pronungam pe celdlalt. Ca si in cazul consoanelor dure si moi, unde diferenta de calitate a consoanelor poate s& genereze diferente de sens, distinctia dintre sonor si surd are relevant semantica: HOM casi — TOM volum wap aer incins, caldura foarte mare — sap glob, balon ay6 dinte, masea— cynt sup Exercifiul 1.5. Sa ne intoarcem la textul de la Exercifiul 1.4. TIpuser! 1 — Anexcanap. Ham npocro Cama. Mué nocemudauare alert. Moit poanoit sani — pymbinexnii, 1 cryacnt @axyawrera uHocTpannbix s3L1KoB Byxapectexoro yuusepcuréra. AL mayyaio DYCCKHIE Ht antraniicKnit ssbiKH. DpanuyscKnit soBIK at YAE 3HaI0. S Xopowio rosopio no-ppanuysckn. Most mars — 3uamenttrstii annrBHer. Ona 3naer (MHOrO SBIKOB. A toe xouy cTaTh aumureiicrom. Hau nepesoqunxom. A moaer axypHaauicrom?! Her, ayuute Gu3necmenom! a. Cite vocale din grupa I sunt in acest text? Dar din grupa II? b, Cum sunt consoanele (luati-le la rand): dure sau moi? Sonore sau surde? De unde stiti? © Accentul Ca si in limba romana, cuvintele din rusa pot fi formate dintr-una sau mai multe silabe. in limba rus nu exista diftongi, prin urmare numarul de silabe coincide cu numérul de vocale din cuvant. Cand un cuvant este format din mai multe silabe, vocala uneia dintre ele se pronunff cu intensitate mai mare, adicd este accentuatd. Acest tip de accent se numeste accent de intensitate sau dinamic, Vocalele accentuate se pronunfa in limba usa ,,curat”, fr nici un fel de modificari calitative, ele find numite vocale tari”. Vocalele neaccentuate sufera unele modificari calitative, se scurteaz, devin mai putin limpezi, mai ,,slabe”. Cu cét vocala neaccentuata este mai departe de cea accentuata, cu att este mai slaba. Ca gi in romana, accentul din rus& nu are o pozifie prestabilita. Oricare dintre silabele unui cuvant poate fi accentuata (accest tip de accent se numeste accent liber): Ma-Ma_mamé (accent pe silaba inti din dou’), >KYP-HaV1 revistt (accent pe silaba a doua din doua) Ga-Gymi-Ka bunica (accent pe silaba intdi din trei), ra-sé~ra ziar (accent pe silaba a doua din tei), Gy-Tep-Gpoa (accent pe silaba a treia din$i tot ca in romana, accentul poate migra in cursul declinarii sau conjugarii de pe o silab& pe alta (acest tip de accent se numeste accent mobil): npo-bec-cop profesor universitar — mpo-dpec-co-pa profesori universitari 5 TM-My cu scriu ~ Thx Mui-ueue tu seri Exist cuvinte care se scriu identic, dar in care accentul picd pe silabe diferite (aceste cuvinte se numesc omografe). in acest caz pronuntia si sensul cuvintelor scrise identic sunt diferite: OMA acast (adverb) — oma case (nominativ plural) mporpéccopa ala/ai/ale profesorului (genitiv singular) ~ mporpeccopa (nominativ plural) MHCATh a scrie — MHCAaTh a face pipi. fn rus& nu se marcheaz in scris accentul decét din rafiuni didactice. Accentul se marcheaz& in scris in situatii extrem de rare, atunci cand, intr-un anumit context, omografele pot genera confuzii de sens. Este bine s& stiti cd intr-un cuvaint in care exist litera &, sunetul reprezentat de aceasta este intotdeauna accentuat. Din pacate, litera € nu apare ca atare decat in manualele de rus& sau in dietionare. in carti, ziare, reviste, in locul ei se foloseste litera e, Nu uitafi nici faptul c& litera ii, desi seamand cu m si se numeste ,i scurt”, nu este un semn grafic care simbolizeaza 0 vocal, cio consoana. Deci, nu incercafi si accentuafi ,i-ul scurt”, Exereitiul 1.6, Ascultasi textul de la Exercipiul 1.4. Marcagi locul accentului pe fiecare cuvan : Tipuser! 4 — Anexcanap. Han npocro Cama. Mue socemnaquare ser. Moi poanoit azeik — pymbinckuii. 1 cryzent @axyastera uuoctpanusix ssbiKoB Byxapectekoro yunpepeurera. S1 wsysa10 pycexuii m anraniicknii ssprxn. Dpanuysenuii s961K # yoKe sHaN0, 51 xopomlo ronopo m0-panuyzcku. Moa mars — 3namenurbtit aumursuct. Ona suaer mHoro sobikon, A Towe xo4y cTaTb auureuctom. Han nepenoaunkom. A moxer xypuasuctom?! Her, ay4ure Gusneementon! Sa citim correct, sa scriem corect * Pronuntarea / citirea vocalelor Este esenfial s& stim de la bun inceput cA vocalele accentuate si cele neaccentuate din rusi se pronunta diferit, desi se scriu cu ajutorul aceleiasi litere. Dupa cum am aratat cand am discutat despre accent, vocalele accentuate se pronunfa clar, limpede [a], {o], [2], [1], oi}, [y}. Sa ilustrém, pentru moment, pronunfia acestor vocale cu ajutorul unor cuvinte monosilabice: cam singur, to cas8, Meat cretd, MI lume, Cbidt fiu, HTD cale, drum.Chiar daca vocalele apar in cuvinte formate pronunfia lor va fi la fel ca pronunfia din cuvintele monosilabice: in mai multe silabe, dar sunt accentuate, -Mut singuri, 20-Ma acasd, HeT Me-aa nu e creta (genitiv singular), B Muipe in lume (prepozitional singular), 6e3 cbina singular), pac-my-Tbe raspantie. Ins dac& aceleasi vocale se vor afla in pozitii neaccentuate, ele vor deveni mai scurte, se vor pronunfa mai putin clar, si - in unele vor suferi modificari calitative: ea-M singura, 0-Ma case, Me-~1OK bucaticd mica de creta, MIl-P0-BOH mondial, y-cbI-HO-BtiTb a Infia, HO ny=TH in cale, pe érum. Vocalele [61] $i ()] in pozitii neaccentuate nu se altereaz& calitativ, sunt doar putin mai scurte si mai slabe ca intensitate, Celelalte vocale sufera si modificari calitative, care sunt cu atat mai puternice, cu cét distanfa fata de silaba accentuata este mai mare. in prima silaba de dinaintea silabei accentuate: : = vocalele [a] si [0] se pronunt& cam ca un [a] scurt: ca-ma singur, 0-Ma case. La fel se pronunfa aceste vocale si la inceputul absolut al cuvantului : ap-To-Gye autobuz, 0-Ke- ie ocean - vocalele [3] si [14] se pronunt ca un scurt: Bi-Ha vin’, me~m4 treburi in celelalte silabe neaccentuate : - vocalele [a] si fo] se pronunfa foarte scurt si inchis, cam ca un sunet mediu intre (a] si [i]: ea-mo-1@r avion, m0-s10-K0 lapte + vocalele [3] si [xt] se pronunfa ca un [i] foarte scurt: re-e-Bri-sop televizor, Mu-HIt~ erép-erBo minister . . = vocala (ja) la inceputul cuvantului se pronunfé ca un [if] : s-aBix, s-BriTB-ca, Exercitiul 1.7. Ascultati si repetagi pe rand fiecare cuvant din textul de la Exercifiul 1.4. Fiti atenti la pronunjarea vocalelor. Mpusér! 5 — Asexeduap. Han npécro Cama, Mué nocemmanuats ater. Moii poanoii assix — pymbinexnii, 1 eryaént Maxyaetera HHoctpanHstx s341K0B Byxapecrexoro yumpepenréra, $1 13} PYcckuit w anraniiicesit soBnKH. DparuyscKnit wsKiK Yaxe 3Ha10. XOpomlo ropopw mo-Ppannysc. Mos mars — 3HaMensirst auursiicr. Ona 3HieT MHoro sein. fl TOE Xo4y cTaTs amurerictom. Han nepenoaunxom. A moxer aypHanicrom?! Her, aysnre Gusneeménom! * Pronuntarea / citirea consoanelor $i consoanele pot suferi anumite modificari de pronuntie in functie de pozitia lor in cuvant si de sunetele din vecinatate lor imediatd. Cele mai importante modificari afecteazi consoanele sonore si surde care formeaz& perechi: in anumite condifii consoanele sonore se transforma in echivalentul lor surd, iar consoanele surde se transforma in echivalentul lor sonor. Consoanele sonore se pronunté / citesc precum corelativele lor surde: 15> cdind se afla la finalul cuvantului (dupa care nu mai urmeaza nimic): eax [sat] livads, gridina, ay6 [dup] stejar, apyr [druk] prieten + cdind se aflé inainte de o alté consoana surda (dintre cele care formeazA perechi): apro6ye [altobus] autobuz, npo6xa [propka] dop. Consoanele surde se pronunfa / citesc precum echivalentele lor sonore: - cénd se afla inaintea unei alte consoane sonore (dintre cele care formeaza perechi): enate (zdat'] a preda (un material), a lua un examen, cOwtb [Zbit'] a dardma, a da jos. Este foarte important de stiut de la bun inceput c& prepozitiile care preced un substantiv, un adjectiv, un pronume, se citesc legat de cuvantul urmator, ca si cum ar forma ‘impreund un singur cuvant. Prin urmare, regulile de pronuntare / citire se aplic& intregii combinafii ..prepozitie + alt cuvant”. De exemplu, prepozitia w [v] se va pronunta ca atare, adica sonor, in cazul in care cuvantul imediat urmator incepe cu o consoana sonori: B ropoae [Vv gorod’e] in oras. Dac& ins4 cuvantul urmator incepe cu 0 consoan’ surda, atunci si prepozitia w isi va pierde caracterul sonor si se va pronunta [f]: B Komnare [f Komnat'e} in camera. Regulile de pronunfare a vocalelor neaccentuate se aplicd si in cazul in care avem prepozitii care contin vocale si care se citesc legate de cuvantul urmator. Exercitiul 1.8. Ascultafi si repetati pe rnd fiecare cuvant din textul de la Exercifiul 1.4 . Fifi atengi la pronunjarea consoanelor. Tipunér! 1 — Aaexcanap. Haw mpoero Cama. Mué socemmaquate ger. Moit poanoit asuix — pympinexuii, 1 eryaéur Daxyaurera HHocrpannerx aguiKos Byxapecrexoro yaueepenrera. A wayaa10 PYceKuii W anrauiiicKuit spr. Opannyseruit soBiK st yaRE aA, HL Xopowd rowopr no-ppamiysckn. Mos’ Mars — 3HaMmenuirbiii amurpricr. Ona sudeT Muoro sauiKon. Sl Toxe Xouy crate auursiicrom. Ham nependasnkom. A moxer xypHamictom?! Her, ayaue GusHecmeHom! * Pronuntarea / citirea unor grupuri de consoane si a unor consoane altfel decat se seriu in anumite combinafii unele consoane nu se citesc sau se citesc comasat, dand nastere unui sunet diferit decdt cel sugerat de combinatia de litere: > grupul eH se citeste [sn] : paxocrmstit bucuros ~ grupul cra se citeste [sl] : euacraninsait ferict + grupul 3am se citeste [zn] : mpasanik sarbstoare - grupul ners se citeste [stv] : sapancrsyit bunt ziva + grupul sexe se citeste [sk] : ¢panmyscxuit france, franguzese + grupul Te se citeste [t] : yammepemrrérernit universitar ~ grupul Tbe se citeste [f] : yurtrbest a studia, 2 invaga ~ grupul cu se citeste [sce] : euserne fericire+ litera r se citeste [v] in cuvinte cum ar fi: er6 al lui, KOrO genitivul lui ‘cine, Hameo genitivul lui ‘al nostru’, Kpacniworo genitivul singular al lui "rumos’ etc., adic& atunci cénd anumite pronume si adjectivele la singular se afla in cazul genitiv, - litera r se citeste (h] in cadrul grupului rx: nérxcnii usor, msirxasit moale. ~ litera in cuvantul «ro ce si in céteva alte cuvinte se pronunta [5] Exercitiul 1.9. Ascultati si repetati cuvintele urmdtoare. Fiti atenti la pronunjarea grupurilor de consoane MpeaccrHstit incintitor, MpASAHOBATS a sirbitori, 3BESAHBA stelar, astral, CHHTATH a socoti, 3aHNIMATHER a studia, AéTeKIIt copiliresc, GOTBMOTO mare (adj, gen.), HSBECTHBAE renumit, MsIFKO moale (adv.), sapaBeTByitTe bund ziua, cuacramBstit fericit, yabIGaTbeR a zAmbi, ernineTeKHtit egiptean (adj), nerKO usor (adv.), 410 ce ‘© Citeva reguli de ortografie Asa-numita regula de aur" a ortografiei ruse este: dupa consoanele r, x X, %%, 4 ML, HL NU se serie niciodata ss, ci w. Mai sunt niste reguli care se aplica terminatiilor substantivelor, adjectivelor si verbelor. ‘Le vom da mai multa atentie cand vom invata terminatiile: = dupa consoanele r, i, x, a, 4, mt, mt $i m nu se scrie niciodata a, ci a ~ dupa consoanele r, i, x, a, 4, mt, mt $i m nu se scrie niciodat& 10, ci y ~ dupa consoanele 2, 4, ut si ut se scrie intotdeauna € neaccentuat si o accentuat (atentie! regula se aplica in interiorul terminafiilor substantivelor, adjectivelor si verbelor) Exercitiul 1.10. Care cuvinte dintre cele date mai jos sunt scrise corect $i care sunt scrise incorect? Explicati de ce. CAYRUTS a servi, a sluji, MMpOKME lat, MIT ciorb& ruseasc’, HNTATE a citi, MIBIPOTA latitudine, , GombuIAK mare (fem. nom. sing.), FATApa ghitar’, # XOMY eu vreau, *KbITH a trai, a locui OHH KPHM4AT ei strigs, Fopst4sis fierbinte (fem. nom. sing.), 1 KPH4K0 eu strig, Gomme mare (neutru nom. sing.), Xopomree bun (neutru nom. sing.) Exercitiul 1.11. Citifi ard ajutorul nimanui textul de la Exercitiul 1.4. : Tpuser! 51 — Anexcanap. Han npocro Cama, Mué socemnaauats ser. Moii poasoit sauix — pymsinexuit. 1 ctyaéut Daxyaurera uuoctpannbtx sau1KoB Byxapecrexoro yxusepcutera. $1 nsysato PYcckuit m anratiiicKmit ssuiKH. DpannyscKuit stnix yore sao, A Xopomis roBopi no-~bpanuyscki. Mos mars — suamensiretii smursricr. Qua suger mHoro soniKon. $I TOKE Xouy cTaThamurenictom. Van nepesoaunkom. A Moxer aypHamictom?! Her, aysnre Gusneeménom! Si acum, daca tot stim sA citim, s4 facem putina conversatie (fara si uitam de gramatica, insa...) * formule de salut si rimas-bun Cea mai raspandita forma de a saluta este in rusd 3apasersyfi! (daca ne adrestim unei singure persoane cu care suntem in relafii familiare) / 3apancreyiire! (daca ne adresim unui grup de persoane sau unei singure persoane cu care vorbim cu ,dumneavoastra”). Aceste cuvinte se pot folosi in orice moment al zilei si sunt suficient de politicoase ca s& poata fi adresate oricui. Pentru salutul neformal, amical, se foloseste cuvantul Hpuwér! Buna!, Salut Exist si formule de salut mai pretentioase, specializate pe momente ale zilei. Sunt folosite frecvent, in special cénd cel care saluta vrea si manifeste un anume grad de deferenta fata de cel salutat. Aceste formule sunt: oGpoe yrpo! Buna dimineata!, Jo6petii Aenb! Bund ziva! si JoGpstit Bétep! Bund seara! La despartire se poate folosi in orice situatie formula lo caugauua! La revedere! Tinerii sau persoanele aflate in relafii amicale folosesc Moxa! Pa! sau, mai rar, [Ipmper! Pa! Alte formule de despartire sunt: Jo erpésn! La revedere! Cuactaupo! Cu bine! lit, “S8 fii fer”. Dac& despartirea este de lungs durati sau definitiva se pot folosi cuvintele: Upomiait! (daca ne adresim unei singure persoane cu care suntem in relafii familiare) / Upomaitre! (dacd ne adresam unui grup de persoane sau unei singure persoane cu care vorbim cu ,,dumneavoastra”) Adio! Exercitiul 1.11. Ce spunefi cand va intéinifi cu / va despartigi de: un profesor de la scoalé, dimineaya; prietena cea mai bund, seara; mama unei colege, seara; un coleg de clasd, la prénz? © formule de indemn, incurajare si apreciere, de multumire Daca vrem sa rugim pe cineva s& inceapa o actiune putem folosi indemnul Jlansii! (dac& ne adresim unei singure persoane cu care suntem in relatii familiare) / apaitre! (daca ne adresim unui grup de persoane sau unei singure persoane cu care vorbim cu »dumneavoastra”) Hail, Haide!, Haideti! Dacd vrem s& rugim pe cineva s& continue 0 actiune putem folosi Jfampure! Mai depare! Dac vrem si rugtim pe cineva sa repete 0 actiune folosim Euté pas! inet o dats! Pentru incurajarea si aprecierea persoanei care tocmai a sAvarsit o actiune folosim formule ca: Xopomo! Bine! Overs xopomid! Foarte bine! Hpexpacto! Minunat! Orauiano! Excelent Mosogen! Bravo! 18Cand oferim sau inménam direct cuiva un obiect, cea mai simpla formula verbal& care insofeste gestul este Bor + substantivul care denumeste obiectul, in cazul nominativ adic& asa cum il gisim in dictionar (deocamdata folosim doar singularul): Bor yseOumx! Poftim manualul!, Bor pyska! Poftim pixul! etc. Ca s& mulfumim folosim cuvantul invariabil CnaciiGo! Muljumesc!, la care se raspunde cu Toxdayiicra! Cu placere! sau cu He 3a so! Nai / Neveli penta ce! Dacd vrem s& mulfumim pentra ceva anume folosim structure Cnacii6o 2a + substantivul care desemneazi obiectul sau serviciul pentru care multumim, Acesta din urma poate fi putin diferit de forma sub care il gisim in dictionar, pentru c este in eazul acuzativ. Acuzativul fl vom studia la momentul potrivit, dar nu tric s& stim de pe acum sé mulfumim pentru unele obiecte sau servicii: —Borcnopaps. — Bor xunira. — CracriGo 3a enonaps. — Cnacni6o 3a kuriry. — Moxaayiicra. — Hesa sto. Exercitiul 1.12. Citifi dialogurile de mai jos, apoi scriefi-le de mand. Céutati cuvintele necunoscute in dictionar. Incercati sé deduceti din context sensul unor replici. Alcéituiti singuri dialoguri similare: 1 — Tpupér, Cama ! — 3apanersyii, Tana. — Bor pyska. — Cnacui6o 3a pysxy. — Hesa aro. 3. . . — 3apincreylire, Maprin Anapéenna ! — [obpstit nen», Mutua! 4. — Bor kapanaam. — Cnacri6o 3a Kapangam. — Moxanyiicra. 5. — Hindu, snrait ndapue. — Axopomo ura? — Ta, ovens xopomo. Oraniano! — Unrate emé pas? Ja, aapaii, emé pas. Moxoaen! — Bor niepmd. — Cracri6o 3a nicemo. — Momanyiicra. 7. — lo esuaanna, Mama. — Cuacranipo.CAZUL NOMINATIV (substantiv, plural) bt ‘subst. mase. cu desinenja -O, terminate la N sing. in cons. dura (alta decdt 2, , x, 3, 4, Mt 4): ceryacur student — eryaeun ‘renentizop televizor — Tesieowsope1 oven tati - ovusi onép covor — Kompsi “Terminaia =i se_adaugi formei de singular 2 sutsantivlu-O serie de substantive eae la singular tuprind in tema lor vocale ca o /e/& pied acste ‘oeae oad cu formar plural ‘subst. mase. cu desinen{a -@, terminate la N sing. fing, KX, 26,4, Md MA: ssapansaun creion ~ xapanann ftoreaox tavan— norome “emia a2 aieh fost Ge sngur « icant Ne ua We Fam Spe ven O see de sibte exe Wi tngar Sind trioms wees ae Ft 76 ped oe sc oc oma uh ‘subst. fem. terminate la N sing. in -a precedat de cconsoand durd (alta decdit 2, , X, 6, , Ms, m4) aiva mama — mamet yanirenbinua profesoar’ ~ yunireasnmust ‘Mauna masind — maumines amma lampa ~ 2am “Terminal -u subsite terminaia a del singular Subst. fem. terminate 1a N sing. in -a precedat de tuna dintre consoanele KX, 3, M, : gnowca fet ~ yxa mused ~ my’ _nyaca baltoact — ayia “Terminai-wsubii ermine -a de a single ‘bst. mase. cu desinenfa -O, terminate TaN sing. int Fepoii erou~ repo nyaeii muzeu—mysén ‘canatopuil sanatoriu ~eawavdpun “erminaia-n subst termina id singular ‘subst fem. terminate la N sing. tn - ‘rer meatus’ —reru nnaprus partid ~ maipramn “Terminaa- substitu terminaia-m de a singular ‘subst. mase. $i fem. cu desinenta -O, terminate la N sing.in cons. moale: caonape dicfionar — exonapit ‘rerpaiae caiet — rerpaan ewe zi— ann How noapte— nom La adiugaea. terminaiei a, semnul mosle de la singular dispar, O sere de substantive cae a singular upind in tema lor vocale ca 0 /€/ € pled aceste ‘vocal oda cu formar plursll “a ‘subst, neuire terminate la N sing. 1-0 ox fereastra ~ oxua, mick scrisoare — michMa Terminaja-a sustiuieteminaia-o de la singular ‘Accent de pe terminaja-o dol singular se va muta | tera substantive apr. ‘Subst. neuire terminate la N sing. ine sau -®: ‘Mope mare ~ Mopsi ree rochie = mash aainue clidire—saainus yabé pusct — pyacest “Termini -w subtiui termina de I singular T subst. neutre termini de m sau mi: ‘cépaue inima ~cepana nonorénue prosop — noorénua ygosmure monstru—syaonnuia yBeanute adipost ~ yGearnma “Terminyin-asubstiuie termina -e de Ta N sing. in -e precedatSITUATH SPECIALE $1 EXCEPTHL |. Un numar mic de substantive masculine in consoand dur /consoand moale formesz ph 1, Terminata va fi accentuata ul cu terminatia a /- 20M cast — oma ‘esa tren noes % see plidure~ es 4 Imicnopr pasaport— nacnoprl "Npospéecop profesor ~npogeccop rams ochi— rama Fopoa ores ropoxi tuner culoare~ unera ‘erpon insula oerpos Yyutirean profesor, Invaistor— ywureasi 2 Unum mie de substantive masculine fn onsoand dur si neue in 0 fat plural em, Insts de a sunt Posibie alternanfe fonetice la fnalultemei substantivulu Spar te pen sigan cops —aepi enya scum —erju pu aps —xptinge pve pia apy ipo pant pete Mya 301 — mys 3 fn numa mic de substantive neure no formeazAplurall cu terminaia- Sunt posbileetemanté fonetice la final tem substantivului: sifa0Ko mar ~ si6noxn xo ureche ~ yn, ‘mew umar— nen ‘4. Substantvele masculine in -aut/-aumy care desemneaza persoane au pluralul fn -ane / ne: "paacxamvin cetdican ~ rpsiaaaie Aaurameainun coglez—anranaine ‘pecrasinun faran ~ xpectosine $-__Substantivele masculine n-owox:/ -#uox care denumese pui de animale au plurlul in -ava (ra ‘Meaneaconox ursule} - Meanenira sorEnox pisoi— kovsira 6. Substantivele masculine in -aw formeaza plural tn diverse felur oenomsin dom = roenoxs xosina stipdn - xosse Soarapun bulgar ~Goarapes 7." Puralul substantivelor masculine wépr crac océa vein este wéprn si cocéan 8. Plural substaivutu masculin usta ian este rane, 9, Plu subtanivuuimasculin user Nose este ners, 10. Pluralul substantivelor feminine mari, mama si aows. fiicd este saivepu si ao4epm. 1 Substantveleneutre tn (94) au pluralul in (ena fen ‘pens timp upenend ey ase 12. Plural sibstantivelor neste nebo cers no minune,miracol este need si wynees 13,, Unee substantive au plural complet diet de forma de singular ‘yeaoves om — an eOéuox cop ~ aru ; : ae agen orgie tina ma se mod a plural: arru sa Gave dandy, warp acs, SEMFYBY CALE, mn cinpanze, Kani cli, adam lay, awd oe ee ee tmrrepasso intro, wen men SUBSTANTIVE DEFECTIVE DE PLURAL . |. substantive colectve: Manon tine, eryacnyeeraostudenine, venonévecrso omenite 2 substantvele abstracte: wononoerh i eoéavers curs, wou, stor 3 ubstantele cre denamese substan si materi (tune cd nu indict diverse ple ibs sau mai ‘spective mea6o fer, eepep agin, aor a, cao ue, ere pte = ‘4 sabsuntvele care denumes sponur sau jocuri. sponive:aracrae ales, ‘yr febal, rumiaernva imnasticd, xowneithochei é Spal bsaative cx unbopnauen informa, infomati, mpi, mmorpg, svg SUBSTANTVE DEFECTIVE DE SINGULAR + rman cite deouneseobiete mate dn dou pete: ow ochlar, més farce pane Pentalon, opera poat, camen sane, eam ghilimele bs Ae sgbatanive, ca: poswrenm pirni, aéworw toni, ayy parfum, kamiigyaus vacanf, ejrxw 24 de ore, ‘tepuina cereals, wacui ces (obictl), unaxuara ah oc! ebiocaly incre, erapoers, batrinele, smumanne stenic, eers cite, onoare,ADJECTIVUL LA NOMINATIV (singular si plural) VARIANTA DURA masculin feminin neutru plural ‘cs10Bapb nara THchMo caonapn kHuTH mucha ‘terminatie brit 51 oe bie neaccentuata HOBBIii HoBast HOBOe HOBLIC terminafie -oi ast ~0€ c accentuati ToayGoit rony6an roay6oe ToayOuie ATENTIE: Atunci cand consoana finald a temei este rk, x, 2%, 5%, mt, ortograficd ce nu pi ermite s& se scrie -bi dupa respectivele consoane, Prin urmare, in aceste situati oriunde avem in mod normal -bi, vom scrie -. Nu uitatis dupa ae si mt (care sunt intotdeauna dure) pronuntam a, chiar dac& seriem w: a, se aplicd regula masculin femini neutru plural en0naps kuura mnceMO terminatie : as ~0e / -ee (dupa neaccentuata \ertoare) Manennkan | MaeHDIoe xopéuran xopomee ‘erminatie ast -0€ accentuati Goabmoli Goabmas Goabmse n0xoii naoxaa natoxoe VARIANTA MOALE maseulin feminin neutru plural ‘ca0napb xxunira TiHenMo cnowapi KHIM nvicema Terminafie =n a8 ~ee “ne neaccentuat enn cunt ‘cninee ennneCAZUL PREPOZITIONAL (substantive, plural) -AX / AX. -ax — toate substantivele cu tema terminata in consoana duri si consoanele moi 4 si mh animate si inanimate: erynénr — eryaénrot — eryaéuTax roa — eroabt — croatsix ‘ren — oTubi ~ orutax Kosép — Koppsi — KoBpax OM — Joma — jromtax mpopeceop — nporeccops ~ mpoeccopax Mania — Maintst — Maia autuiva — Maun ~ auniniax MAAbUHLK — Mat sTURH — MaaTBSHEKCAX pa't — pani — ppastax Noun — How — HON kapanadut — KapaKaunyi— kapaHaausix gesouxa — néBouKH — AeBOUKAX yxa — myxu — myxax yea — ayant — Ay2KaX OKHO — OKHa — OKHAX TMMebMO — niiebMa — mriceMax 16.210K0 pom si6n0K —siGn0Kax yxo-yumu—yuax ure40 ~ nie — naessix om = toate substantivele cu tema terminata in consoani moale si [j}, animate si inanimate: cxossipe ~ exonapti~ eatonapsix ‘erpah — Terpaan — TeTpansx yurrreab ~ ysurreasi ~ yaurrensix ew — aun — ANAX repoii — repout — repoxx -rpanoiit —-Tpameant — Tpavnasx yséii — mysent — my3eax cantaTopni— canaTopunt — canaropis Mope ~ Mopsi — Mopsix nore noast ~ noasix ananne —3qanus — 3qaHUisx DYAbE ~ pyrRbst — pysacsix O serie de substantive care prezint& particularitati Ia formarea pluralului, pastreaza aceste particularitati gi la formarea prepozi nalului plural; 1. Substantivele masculine in consoand dura si neutre in -o care fac pluralul in ba pistreaza la plural consoana finalé moale a temei, prin urmare vor pi aX; 6par — 6parna — Oparesx erya — eryabst — ety.abax Apyr — apy3bst — apy3bstx MYA — MY ASI — MY AHA repo —nepbat—nepisx Aépeno ~ Aepeses — repeByax 2. Substantivele masculine in -anwa / -auu cu pluralul in -aue / He au prepozitionalul plural in -attax /- stax; rpaskaannin — rpaacrane anranea rparananax HH — AHTANMaHe — anraNMaHaxicpeerosiuut — xpecrusine — kpectbsinax HuoruraneTsiniin — HHoniaitersine — MMOTIANeTSAX Substantivele masculine in -onox / 80x cu pluralul in -wra /-stra au prepozitionalul plural in -aax /-1rax; Mennexonon — Mespexcira ~ MeRBeRATAX ybmTLAg OK — MIMLTSEra — MITTS Substantivele masculine in ~iw care formeazi pluralul in diverse feluri au prepozitionalul plural dupa cum urmeazas roctioin — rocrioga —roemonax xo3sinit — xo3siena — xossienax Goarapwn — Gosrapst ~ Goarapax Substantivele feminine mars si ox au prepozi paix. Substantivele neutre in -(w)a cu plurdlul in -()ewa / -(x)éna au prepozitionalul plural in -(anenax / -()8nax; Tims — uMena — umenax pews — Bpementa — Bpementax 3nama — 3Haména —3naméuax Prepozifionalul plural al substantivelor neutre eGo si ysto este neGecax si Hystecax. Substantivele cu pluralul format de la o alti ridicind decdt singularul formeazi prepozifionalul plural de la radacina pluralulu ‘qenowex — FOAM — nO NsIX pebénox —jérn — aeraCAZUL PREPOZITIONAL (substantiy, singular) DECLINAREA f° -E/-H Subst. masc. in consoanik dura +- ‘eTosr masa — Ha CrONE Gpar frate— 0 Gpare ‘orén ta — 06 one __| Subst. mase. in consoani moale +-O (-b) ‘CHOBAPH dictionar— w exOBApe YauiTem invaator— 06 yunrree ‘Subst, mase. th = 7 | Myseii muzeu ~ » mysee repoti cou — 0 repoe ‘Subst. mase. fn —mit cattaTopHit santoriu — B eanaTOpUn ‘Subst. neutre ino OKHO feeastra ~ Ha ORNE ‘Subst. neutre ine ‘MOPe mare — B MOpe Subst. neutre in —we SaaNHe cladire— BSAA DECLINAREA A 2-4 HH Subst. fem. (Gi subst. mase.) in ‘uno yeoald— B MMKOTE MaMa mama ~0 mame a tata 0 maine Subst. fem. (Gi subst. mase.) in -w CBN sat — B epeBHe ETH maiusi—0 Tere axing unehi — 0 sine Subst fem. in-us ‘naprits parid — w naprHH DECLINAREA A3-A Ht Subst. fem. in eonsoank moale + -O (-b) ‘Terpaae cet — B Terpaaw MaiTb mami —o MaTepH O serie de substantive subst. masc. in consoani locativa) terminatia -y : aapondpr aeroport — 8 asponopry Geper mal, farm —_na Gepery roxan—n roxy : pail margine ~ na xpar6 alee pidure ~Bateey Mocr pod ~ ta mocry Hoe nas ~B Hoey Substantivele neutre in —ws formeazi prepoy HMeHH, BPEMs timp 0 BpemeHH etc. uri / -it primesc la prepozitional (cu valoare nnoa podea ~ na nosy nopr port — p nopry psa rind—p pany : can grading, livada — m eany cer Z3padi —n cuery ron colt—B yray mkad dulap—B mkady. itionalul dup cum urmeazA: sims prenume — 06EXPRIMAREA DATEL A. Exprimarea DATEI propriu-zise — Kade ceroans nea ? NUMERAL ORDINAL ,.ziua” weurau Nomar + SUBSTANTIV luna” eur —Ceréans 1-0¢ (népnoe) mipra, Pentru trecut sau viitor se foloseste aceeasi constructie, in care se insereazd ‘marca de trecut G10 sau de vitor 6§ner : — Kaxée anené 6x10 puepa ? — Buepa 6vi20 28-0e (apaauars nocbmée) benpact. — Kande snea6 6Yaer s4nrpa ? — 3awrpa Gyaer 2-0€ (Bropde) mapra. Dacé este nevoie s& se specifice si anul, acesta — exprimat prin numeral ordinal — va sta in cazul genitiv (se declind numai ultimul element al numeralului) si se va insera in finalul constructiei. Numeralul este urmat de cuvantul réaa. NUMERAL ORDINAL iva” neureu Nomnariv + SUBSTANTIV tuna” cenmiv + [NUMERAL ORDINAL ,anul” geninv + SUBSTANTIV réaa] —Ceréans 1-oe mapra 2009 r. (ane Té1eH4H eBsTOrO roa). B. Indicarea momentului cénd se produce /s-a produs /se va produce un eveniment— Korsti ? 1. ANUL ~ B ka6m roxy ? NUMERAL ORDINAL nul” paepo7sTioNAL ca repontiae + SUBSTANTIVUL roay — So 6110 8 2008-6m (ape TECH BOCEMOM) roxy. 2. LUNA ~ B kam mécaue ? SUBSTANTIV luna” peepo7t ONAL cu pepo» — Sto 6ti0 mapre. 3. ZIUA ~ Kakoro suena ? NUMERAL ORDINAL ,,ziua™ yeuru ceNmv — 310 6x10 23-ro (andquate Tpéreero).4, LUNA si ANUL SUBSTANTIY ,,luna”prepozif1oNat cu prepoziia» + [NUMERAL ORDINAL ,anul” Genmiv + SUBSTANTIV réaa] — S10 6110 & Mapre 2008-6ro (ane Té1eH4N BocEMéro) fosa. 5. ZIUA SI LUNA NUMERAL ORDINAL ,,7iua” yeutaucenmy + SUBSTANTIV una” canny — Svo 6x10 23-ro (apduars Tpérsero) mapra, 6. ZIUA, LUNA si ANUL NUMERAL ORDINAL ,ziua” yeureucenmv + SUBSTANTIV ,luna™ cenrmiv > [NUMERAL ORDINAL ,anul” cevrry + SUBSTANTIV réaa] — Sto Gti0 23-ro (aaauare Tpérsero) mapra 2002-6ro (ane TKteHIH Bropéro) réaa.Verbele de miscare ile de mai jos, cuvintele subliniate sunt verbe de miscare: In propoci Mit XOauM B yHHBepcHTer NoUTH Kab AEH. 2. - Kyaa om nage ? - SU gy B Maras. 3. Yrpom Mow aMepmkanickHe py3bs GeralH no rlapky, a nocne oGena GysYT MARAT B Gacceiine. - Yro TH ronopuun 2! On He yMeer RoguTe Mannnnty 2 Ont BoaHT cnexHe OROUH Ha PBIHOK exke-teDHO. Ha paGory oren maér neikoM, a oGpario eer Ha awrodyce, Haat mopem eraior wai. saws 14 cont de o serie de factori ce Alegerea unui verb pentru indicarea deplasarii trebuie si caracterizeaza deplasarea: © locul : pe uscat - xomute /narn; exanrb/exarn: HocHTb/ttecTH prin aer - nerata/nerers pe apa - nuanars/niTe © viteza: in ritm normal - xoaurs/aarn in ritm alert - Gerari/Gerxars © mijlocul de transport: fara mijloe de transport - xoauTb/i4aTH; Geratb/Gexar> cu mijloc de transport - esurb/exath cu ce mijloc de transport anume - esantblexate wa anroGyce: slerarb/niereTs Ha camozére © directia: cu o destinatie precisa - natn, exars, eTeTb, nimbITb, HeCTH fara indicarea destinatiei - xomuTs, esaHTb, evar, MaBaTs, HOCHTS © frecventa: deplasari momentane - HATH, exaTb, sJeTeTp, MLTBITS, HECTH deplasiri repetate - XoaMTB, €310TB, NeTATK, 11aRATS, HOCHT: in limba rus existé mai multe perechi de verbe de miscare neprefixate de aspect imperfectiv Verbele fiecirei perechi se diferentiazA unul de celilalt prin faptul c& indica 0 anumita modalitate de deplasare, Cele mai frecvente perechi sunt:esau, exaua, esa | exam, exata, exam GRUPAT ____GRUPATI Xoaure Deplasare efectuaté pe | Maru | picioare | | SLXOKY sl nay ‘Tui XOHUIb Tet unéu On xommt On wnér Mat xo Mo wu Bei xogute Bot naéte Onn xonat Onn nayt XO, XOAHIa, XOMHIH més, uta, 1H Gyay xonmrs Esau Deplasare efectuaté cu | Exare = ajutorul. unui mijloc de | Sesy transport terestru, de regula | Sleny ‘Tei e3aHuIb cu roti Ti ements On esaut On ener Mor eau Mut extem Bot exaure Bui eaere Onn esas Onn enyt nuiapail, 1iaBasa, naaBa TILA, TUIBLTa, TILT, Gyay esanns Gysty exarh Tlaapare | Deplasare efectuatd prin/pe | Mastre apa SA rizaBa10 A nasey ‘Tei nutapaeure ‘Tot nape On nurapaer On naminér Moi rutapaem Mot mutts. But nutapaere Bat mmsinére Onn ntanaior On nawieyr peram, Jeralia, eras 6yay serars Syay neteTe Gyay nnasars 6yay ners Jlerare Deplasare efectuatdi prin aer | Hlevers A neraio AA ney ‘Toi weraewe ‘Tei JeTHUI Ou seraer On aerur Mor neraew Mat nev. Bu aeraere Bur nerure Onn aeravor Onn erat | netea, netena, neveGRUPAL GRUPATI Xoaure u Hocus SL XoY H HoULy Tot Xo HOCH On xomwr # nocut Mor xoaumt w HocHM But xoaure m HocuTe Ont xoasr mit Hoear HOCH, HOCHIa, HOCHITH 6yay Hocutt Deplasare unui obiect static fara ajutorul unui mijloc de transport, in mand, pe brate, in spinare etc. (a duce, a cara, a purta pe) Xoaurs m Boars AA xony Boy ‘Tei XODMUNb H BOLHUIE On xonurr it posure Mt xo Bost But Xone mt poate Onn xogsr mm BonsT BOs, BONA, BOsHATH 6yay Bont Deplasare unui obiect capabil sit se miste, fara ajutorul unui mijloc de transport (a conduce pe cineva, a duce la grédinia, scoala ete.) Maru weer sl way m necy Ter naéure H Hecéur On uaét u necér Mb waéM 4 Hecém Bot naére w Hec&re Onn uayt n Hecyt én, Hecaa, HecaH yay weer Maru n seern Sway u weay Tor maga w Beneun On wer senér Mot wast estén But nuére w weaére Onn wayr uw peayt és, Bena, BeaM yay neern Xoaur u wosure, J xoxy 1 BOKY ‘Tet XoaMuNb H ROSHIL Ou xogwr Bos Mb xo 1 Bo3uM Bai xoqnte n BosHTe Onn xosar mu Bo3saT BOSH, ROSITA, BOAT Gyay nosnrs Deplasare cu ajutorul unui mijloc de transport terestru, in conditiile in care subiectul efectueaza deplasarea pe jos (a duce cu cdruciorul, cu roaba etc.) Maru sesru St may H pexy Toi naéub 1 Beséunb On ngér u Be3ér Mp1 nzéM H Be3é Boi naéte 1 pesére Onn nayt u peayr é3, esa, Best Gyay Best Fsaurs 1 nose Alewwy 1 Boxy Toi examin it noams On esau n posit Mai exit 030M Bui esate nosiTe Onw esaar it poser BO3HLT, BOILTA, BOSH, Syay Bost Deplasare cu ajutorul unui mijloc de transport terestru, in conditiile in care subiectul efectueaza deplasarea cu un mijloc de transport la réndul situ (a duce pe cine, ceva cu masina, motocicleta etc., a transporta, a cdira) Exare 0 nex Sleny u pesy Tet extetb H Bese On ener 1 nestr Mp een pest But exere peste Onn eayt # esyr Bé3, Bewa, Bes 6yay nestVerbele de miscarea neprefixate se folosese dupa cum urmeazi: (Verbele de grupa I (tip xodumo) Verbele de grupa Il (tip womi 1. cfind pur si simplu se numeste actiunea, cand se indicd deprinderea, capacitatea, obisnuinta de aefectua un anumit tip de deplasare: PeGéuxy moxsKo eoduK, Ho on yoxe xodUM. Tmuys xemaiom, a poi6es niasaiom. 2. end se indie’ o deplasare care are loc in mod repetat, obigm Mam xodum xaswoe ympo na paGomy w 600um downy 6 Oemexuit cao. Omey e2dum na paGomy pas « d6a dua. O6viH0 on 6osum u coma 6 wxoY. 3. cdind se indica o deplasare dus-intors: Buepa wer xoown 6 meamp. 4. cand se indica o deplasare savarsita dezordonat, in vi |. Prd. o destinati precisa: On maxoit nepenexii, xodum no KomMame w HuKaK He yenoxoumen. Had open nemaiom waiixu, no Gepezy Geearom demu. 1. cnd se indica o deplasare svarsita into directie precisa, cu o destinatie evident Tlo yauye udem esosex, on necém Gosmuuoit nopmdenb u eedém 3a pyxy pebeuxa. = Cuompu, axypaciu ! Onu emam na roe. - Hnmepecno, kya naviaém 2ma 200Ka ? ~ Ky0a eos udeme ? - Umo aos ceitwac seséme, kapmorpen» wi aye? 2. cfind se indica o deplasare intr-o singura directie (fie ea si repetata): A edy na dbaxyasmem na mpameae, a o6pamno | udy newaxox,Verbele de miscare prefixate 1. Jeeps orxpsinace, 1 8 3a pomum mporeccop # accucrenr. Bee memtw H3 3as1a B KOpHaOp. 3asrpa Ko Mie MpHayT apy3ba. Tlo aopore AoMo# Met mpomtan Yepe3 mapK. OGnis0 oH MepexomHT yaumy Ove OcTOPORKHO, OH GouTes Maui, ~ He saGyap saitra Ha noury ! Tucemo Hato otnpasitrs ceromna | Tlocne nexuun etysienT61 noxoMiaH K mporeccopy, 470Gb satars Bonpocsi, Mbr oGomitn 37aKHe Teatpa, wToObI HaiiTH BxOA, ee Naveen ~ Cramure, ka mute soitrH 10 Tprymibanuoit apkn ? Cuvintele subliniate sunt verbe de migcare obtinute prin prefixare de la verbul xoaut» - Harm. Noile verbe indica tot 0 migcare efectuata "pe jos”. dar, in plus, contin informatii de relatie, legate de spatiul si timpul in care se efectueaz migcarea, ca si de anumite repere spatiale. Prefixele care se pot atasa verbelor de miscare, sunt, astfel, lexicale, au un sens propriu. Acestea indica: intrarea intr-un spatiu delimitat pot iesirea dintr-un / intr-un spatiu delimitat npn - sosirea intr-un spatiu / la cineva y- plecarea dintr-un / c&tre un spatiu / cdtre cineva / de la cineva npo- trecerea prin sau pe ling un spatiu / pe Langa cineva nepe- traversarea unui spatiu aa- vizitarea temporard a unui spatiu / a cuiva nox-/noxo- —_apropierea de un reper or -/oT0 - departarea de un reper 0 - atingerea destinatiei 06 -/060- ocolirea unui spatiu sau a unui reper c- coboriirea / adunarea din directii diferite pas -/pac - imprastierea in directii diferite Bs- urearea, indlfareaPrefixele acestea se pot atasa oricarui verb de migcare neprefixat. Prin prefixare, de la verbele de tip xoanr» se obfin verbe prefixate de aspect imperfeetiv, iar de la cele de tip nian se obfin verbe de aspect perfectiv. IPF PF xourn mur npuiirn exam npnexawarh exarh npnexarn GeraTh upuberarh Gexare npuGexare aera. upnaerans, npn aerers. npnacrers maapate Npunaumare, niet npumtnrre ocuTs npunocure nectu mpuneernt nour mpunosin, nerrn z panes Verbele de migcare prefixate se folosesc in constructii spatiale cu anumite prepozitii (care cer anumite cazuri), indicdnd astfel relafia deplasarii cu spafiul si/ sau reperele in care / in raport cu care se efectueazi deplasarea: exemple _prefixe ___prepozitii 2 B, Ha ‘A wouéa 8 Komuary. Mauna soexaca a Homa, Boe WB, ¢; 6, ma ST Bote: Ha KoMHATHL, Mamita pbtexacta e MIOULAA AA ponues w kopmtop. $1 abiuuzta Ha yan. mpu- Bom On npmuiéa / ymréa » tearp. - On npuués / yuréa ws rearpa. wa-e Ona npmuiaa / yma Ha nexumo. - Ona npumaa / yma ¢ k-or eK. Onw npauum / yun x apyry. - Own mpauit / yan or apyra. npo- 4epes Mb npouum epes nap, MuMo Mor npouvin Mumo napxa, uepe- (4epes) Mot mepemmm yay, a norost nepenutit sepes Mocr. ma Mbt nepemmn Ha Ty cropory yzmubs. ae na, Mot saint 8 waren a ita nowty K Mo sams k noxpyre. now K Mbt notounm riamarmny. Msi srozonum K npoeccopy. or. or Moi oro or namsrunga, Mbi orouan oF mpodeccopa. o- a0 Mbt c apyros aout 10 oma. 06- Boxpyr Mp1 oGomuin soxpyr AoMa, wroGti HaiiTH BXOA.