Sunteți pe pagina 1din 24

Ghid

turistic

Atracții turistice în Bicaz


Muntele Ceahlău
Atracții turistice în Bicaz
Ghid turistic

Muntele Ceahlău
Cuprins

Atracţii turistice în zona Bicazului | 02


Parcul Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş | 04
Cheile Bicazului | 05
Peştera Munticelu | 05
Peştera Toşorog | 06
Valea Tarcăului | 07
Mănăstirea Tarcău | 09
Mănăstirea Bisericani | 10
Mănăstirea Buhalniţa | 11
Lacul de acumulare “Izvorul Muntelui” | 12
Poiana Teiului | 14
Piatra Teiului | 14
Muntele Ceahlău | 15
Cascada Duruitoarea | 17
Mănăstirea Durău | 18
Ruinele Palatului Cnejilor | 19
Muzeul de istorie şi etnografie Bicaz | 20
Atracții turistice în zona Bicazului

Căi de acces:
Rutier: DN12C Gheorgheni - Lacu Roșu - Bicaz,
DN15 / E60, E578 Turda - Luduș - Târgu
Mureș - Toplița - Poiana Largului - Bicaz -
Piatra Neamț - Bacău
Feroviar: Magistrala 500 București (nord)
- Ploiești (sud) - Adjud - Bacău - Pașcani -
Suceava - Vicșani şi Calea ferată secundară
509 Bacău - Piatra Neamț - Bicaz
Aerian: Aeroporturile din Suceava, Iaşi sau
Bacău, iar din aceste oraşe cu mijloace rutiere
sau feroviare până în Bicaz 1

Oraş al judeţului Neamţ, Bicazul este situat la


doar 25 km vest de municipiul Piatra Neamţ.
Localitatea este atestată documentar la
data de 10 ianuarie 1625 într-un document
al voievodului Radu Mihnea, iar în anul
1855, Bicazul este amintit ca târg. Odată
cu începerea lucrărilor de construcţie, în
anul 1951, a barajului de pe lacul „Izvorul
Muntelului” sau „Bicaz”, după cum mai este
cunoscut, satul s-a transformat treptat într-un
mic oraş cu blocuri, şcoli, bibliotecă şi muzeu.
Astfel, în anul 1960, când sunt finalizate
lucrările şi hidrocentrala dată în funcţiune,
Bicazul este declarat oraş, având în prezent
patru sate în administraţie: Izvoru Alb, Izvoru
Muntelui, Potoci, Secu.
Oraş „muncitoresc” din anii comunismului, 2
Bicazul s-a format ca şi colonie, mii de oameni
fiind aduşi aici pentru a lucra la proiectul gigant
de pe „Izvorul Muntelului”.
Situat într-un cadru natural pitoresc şi principal
punct de acces către Muntele Ceahlău şi
celelalte obiective turistice din zonă, Bicazul se
poate numi astăzi oraş „turistic”, în detrimentul
vechiului „muncitoresc”.

1. 2. Cheile Bicazului
3. Lebedele negre de la Mănăstirea Buhalnița
4. Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș 3

2
Atracții turistice în Bicaz

Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş cu Cheile Bicazului, Muntele Ceahlău, Lacul de


acumulare „Izvorul Muntelui”, Poiana Teiului, Valea Tarcăului, Piatra Teiului, Cascada Duruitoarea,
peşterile Toşorog şi Munticelu, precum şi obiective istorice, culturale şi religioase, cum ar fi:
Muzeul de istorie şi etnografie Bicaz, Ruinele Palatului Cnejilor şi mănăstirile Tarcău, Buhalniţa,
Durău şi Bisericani, sunt doar o parte dintre atracţiile turistice ale zonei Bicaz, care abia aşteaptă
să fie descoperite.

3
Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş

Căi de acces:
DN 12C Gheorgheni - Lacul Roşu - Bicaz

Arie protejată de interes naţional, Parcul


Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş este situat în
Munţii Hăşmaş, din grupa centrală a Carpaţilor
Orientali, pe teritoriul judeţelor Harghita şi
Neamţ.
Având o suprafaţă de 6575 ha, Parcul Naţional 1
Cheile Bicazului-Hăşmaş cuprinde mai multe
rezervaţii naturale, cum ar fi: Lacul Roşu,
Cheile Bicazului, Masivul Hăşmaşu Mare-Piatra
Singuratică, Avenul Licaş.
Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş
prezintă interes ştiinţific din punct de vedere
geologic, geomorfologic, paleontologic şi din
punct de vedere al biodiversităţii biologice
generate de varietatea condiţiilor geoclimatice.
Vegetaţia parcului este formată în proporţie de
95% din păduri de molid, însă se întâlnesc şi
păduri de răşinoase cu fag, pajişti montane
întinse, vârfuri cu vegetaţie subalpină şi o serie de
specii de plante ocrotite, declarate monumente
ale naturii, precum papucul-doamnei, floarea de
colţ, sângele-voinicului, tisa etc.
La fel ca şi vegetaţia, fauna parcului este
deosebit de bogată în specii rare, dar şi în
specii caracteristice zonei montane, cum ar fi: 2
lepidopterele, amfibieni şi reptile: broasca cu cu barca pe Lacul Roşu, turism ecvestru,
burta galbenă, broasca mare de lac, tritonul fototurism, excursii cu ghid, excursii
de munte, tritonul carpatic, tritonul cu creastă, specializate pentru observarea florei si faunei
salamandra, broasca râioasă, broasca roşie parcului (birdwatching), sunt numai câteva
de munte, şopârla de munte, vipera comună, dintre activităţile cu caracter turistic ce pot fi
şarpele de alun, păsări: fluturaşul de stâncă, desfăşurate pe suprafaţa parcului.
ciocănitoarea de munte, presura de munte,
corbul, cocoşul de munte, huhurezul mare, Principalele atracţii ale parcului sunt: Staţiunea
acvila de munte şi mamifere: cerbul carpatin, Lacul Roşu, cu Lacul Roşu, format natural
capra neagră, ursul, râsul, lupul etc. prin bararea râului Bicaz în anul 1837,
Cheile Bicazului, considerate a fi cele mai
Parcul prezintă interes şi din punct de vedere impresionante chei din România, Masivul
turistic, existând numeroase posibilităţi de Hăşmaşu Mare-Piatra Singuratică şi cele 18
agrement. Astfel, trasee turistice, plimbări trasee turistice montane amenajate pentru
1. 2. Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș, panoramă iubitorii de drumeţii.

4
Atracții turistice în Bicaz
Cheile Bicazului

Căi de acces:
DN 12C Gheorgheni - Lacul Roşu - Bicaz

Formate de râul Bicaz, Cheile Bicazului fac


legătura între Transilvania şi Moldova. Parte
a Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş,
Cheile Bicazului oferă peisaje spectaculoase
şi posibilităţi multiple de agrement. Cheile sunt
asemenea unui defileu săpat în piatră, printre
pereţii înalţi de calcar ai muntelui, ce ascund
numeroase peşteri şi avene, cu vegetaţie 1
puţină, suprafeţe surplombate, marmite de
eroziune, lapiezuri etc.
Cheile Bicazului sunt traversate de DN12C
care leagă oraşele Gheorgheni şi Bicaz şi se
află la aproximativ 20 km de Bicaz. Şoseaua
este bine întreţinută, însă se circulă cu viteză
redusă din cauza numeroaselor serpentine.
În Cheile Bicazului există locuri care abia
aşteaptă să fie descoperite, peisaje sălbatice
ascunse de pereţii stâncoşi ce par a se uni în
unele locuri. Aceste locuri încărcate de legendă
impresionează prin frumuseţea cadrului natural
şi transformă Cheile Bicazului într-o zonă
turistică uimitoare, unică în România.
1. 2. Cheile Bicazului 2

Peştera Munticelu
Căi de acces:
din Bicaz DN12C în direcţia Lacul Roşu, până în sat
Bicazu-Ardelean, com. Bicazu-Ardelean, jud. Neamţ
Situată pe suprafaţa Munţilor Hăşmaş, la
intrarea dinspre Bicaz în Cheile Bicazului,
la aproximativ 300 m diferenţă de nivel faţă
de şosea, Peştera Munticelu sau Peştera
Ghiocelu’, după cum mai este cunoscută, are
la intrare un mic tunel cu ferestre săpate în
stâncă, apoi se găseşte o uşă metalică.

1. Peștera Munticelu, interior 1

5
Peştera a fost descoperită în anul 1973 de
nişte copii plecaţi să culeagă ghiocei, iar în
acelaşi an este cartată şi îi este publicată
schiţa şi descrierea.
Accesul către peşteră se face din dreptul
km 34 al DN12C cu ajutorul unor scări de
beton. Peştera are o lungime de 120 m şi
este compusă din două săli, una mică şi una
mare, remarcându-se prin bogăţia fenomenelor
specifice ale peşterilor: stalactite, stalagmite etc.
După intrarea scundă de doar 1,5 - 1 m,
urmează un culoar descendent de aproximativ
10 m care ne conduce într-o sală mare, lungă
de 30 m şi înaltă de 4 - 5 m, dezvoltată pe o
diaclază înclinată spre est cu 30-40°.
Vizitarea peşterii durează aproximativ
30 minute, se poate face în orice anotimp
şi nu necesită echipamente speologice,
ci doar aparate pentru iluminat, deoarece
peştera nu este electrificată.
2. Peștera Munticelu, intrare 2

Peştera Toşorog
Căi de acces:
din Bicaz DN12C în direcţia Lacul Roşu, apoi dreapta
pe DJ124A până în satul Telec, com. Bicazu
Ardelean, jud. Neamţ
Cunoscută şi sub denumirea de „Jgheabul
cu gaură”, Peştera Toşorog este situată în
nord-estul Munţilor Hăşmaş, la limita vestică
a judeţului Neamţ cu judeţul Harghita, la
aproximativ 28 km de oraşul Bicaz.
Arie protejată de interes naţional şi rezervaţie
naturală de tip mixt - speologic şi faunistic,
Peştera Toşorog se află la o altitudine de
965 m şi are o lungime de 420 m, fiind
considerată cea mai mare peşteră formată
din conglomerate cretacice, având aspectul
unui labirint subteran. Primele două săli ale
peşterii sunt uşor accesbile, după care traseul
continuă printr-o gaură de 4 - 5 m unde, 1
1. Peştera Toşorog, interior
6
Atracții turistice în Bicaz

datorită umezelii de pe pereţi, se recomandă


utilizarea echipamentelor potrivite.
Drumul către peşteră este un traseu marcat şi
semnalizat cu panouri de informare.
Peştera nu este electrificată, nu există ghid
turistic şi nu dispune de amenajări care ar
putea să faciliteze accesul.
În ceea ce priveşte fauna peşterii, întâlnim o
colonie de lilieci aflaţi pe cale de dispariţie, din
cauza faptului că accesul nu se face organizat, 2
mulţi dintre vizitatori distrugând peştera. 2. Peștera Toşorog, intrare

Valea Tarcăului
Căi de acces:
din Bicaz DN15 / E60 în direcţia Piatra Neamţ, apoi
dreapta pe DC135
Zonă de o frumuseţe aparte, cu peisaje unice
şi aer curat, Valea Tarcăului se deschide
spre sud din centrul administrativ al comunei
Tarcău, de-a lungul DC135. Printre casele
satelor, apoi prin pădurile umbroase ale
comunei şi până în poienile fascinante ale
satului Ardeluţa, terasele pârâului Tarcău se
îngustează, iar apele îşi fac cu greu loc printre
copacii deşi, pe o distanţă de 25 km. 1

7
Valea Tarcăului oferă peisaje
memorabile, completate de obiective
turistice, cum ar fi Mănăstirea Tarcău.
Valea Tarcăului se remarcă prin Pădurea
Goșman, rezervație forestieră aflată
la o altitudine de 742 - 1141 m între
Culmea Goșmanu și pârâul cu același
nume, înainte de confluența cu Tarcăul.
Rezervaţia are o suprafaţă de 190 ha,
de la 173 ha, cât a avut iniţial.
Aria protejată se remarcă prin
arboretul secular de amestec de
rășinoase cu fag și a diversității
biologice, adăpostind specii rare de
păsări și specii de plante importante
pentru flora zonei. În rezervație se
găsesc specii arboricole de molid,
brad și fag.
1. 2. 3. Valea Tarcăului

8
Atracții turistice în Bicaz
Mănăstirea Tarcău

Căi de acces:
din Bicaz DN15 / E60 în direcţia Piatra Neamţ, apoi
dreapta pe DC135 până în satul Schitul Tarcău,
com. Tarcău, jud. Neamţ
Situată în inima munţilor şi înconjurată de păduri,
Mănăstirea Tarcău poartă hramul „Duminica
Tuturor Sfinţilor” şi apare amintită prima dată
într-un document din martie 1832.
Biserica mănăstirii este construită din bârne de
lemn de frasin şi are formă de cruce, 2
cu extremităţile dinspre est şi vest rotunjite,
iar absidele laterale bine pronunţate, de formă
pentagonală. Acoperişul bisericii este construit
în două ape simple, iar turnul clopotniţă ridicat în
anul 1868 este construit tot din bârne de lemn
cu două niveluri şi acoperişul bulbat,
puţin obişnuit la bisericile din Moldova.
Intrarea în biserică se face prin uşa din sud,
protejată de un pridvor închis, adăugat abia
în anul 1936. Interiorul bisericii este împărţit în
altar, naos şi pronaos printr-o arcadă din bârne
3
de lemn. Catapeteasma este din lemn de tei şi
prezintă cinci rânduri de icoane, fiind zugrăvită în
prima jumătate a secolului al XIX-lea.
După anul 1990 s-au finalizat construcţiile
pentru chiliile noi şi cele pentru noul paraclis,
iar începând cu anul 1991, schitul redevine
mănăstire, fiind inclusă, în acelaşi timp, şi în
lista monumentelor istorice.

1. Mănăstirea Tarcău, detaliu troiţă


2. Ansamblul Mănăstirii Tarcău 4
3. Mănăstirea Tarcău, foişor
4. Mănăstirea Tarcău, troiţă
Mănăstirea Bisericani

Căi de acces:
din Bicaz DN15 / E60 în direcţia Piatra Neamţ, apoi
stânga pe DJ157C până în satul Bisericani, com.
Alexandru cel Bun, jud. Neamţ

Situată în apropierea Muntelui Pietrosu,


Mănăstirea Bisericani a „concurat”, din punct
de vedere al bogăţiei spirituale, timp de
aproape trei secole cu Mănăstirea Bistriţa - 2
una din mănăstirile reprezentative ale Moldovei,
laterale de formă rectangulară şi una centrală
ctitorie a lui Alexandru cel Bun.
de formă poligonală, a altarului, purtând
Conform tradiţiei, Mănăstirea Bisericani, a fost amprenta modificărilor realizate de domnitorul
ctitorită de către Ştefan cel Mare, ce se ştie Petru Rareş în anul 1535. În perioada 1626
însă sigur, este faptul că nepotul voievodului, - 1631, biserica este înconjurată de ziduri
Ştefăniţă Vodă (1517 - 1527) a ridicat biserica groase cu turnuri de apărare, îmbunătăţiri şi
din piatră, biserică reconstruită de Petru Rareş, modificări aduse de Miron Barnovschi-Movilă.
urmaşul la tron al lui Ştefăniţă. Între anii 1637 - 1638, Vasile Lupu este cel
În secolul al XVII-lea, ansamblul bisericesc care construieşte un turn clopotniţă şi ridică
se dezvoltă puternic, fiind recunoscut ca numeroase chilii.
„mănăstire” şi ajungând să se numere printre cei În timp, construcţiile se degradează, biserica
mai mari proprietari funciari de pe Valea Bistriţei. fiind refăcută din temelii între anii 1780 - 1786,
La începutul secolului al XVIII-lea, Mănăstirea păstrându-se însă pronaosul din anul 1637. Tot
Bisericani figurează pe harta realizată de atunci, se construiesc şi chiliile din cărămidă,
Dimitrie Cantemir, fiind printre puţinele obiective paraclisul şi casele stăreţiei, sub atenta
consemnate de pe Valea Bistriţei. coordonare a domnitorului Dimitrie Moruzi.
Biserica mănăstirii poartă hramul „Buna Vestire” În secolul al XX-lea, între anii 1959 - 1991,
şi prezintă un plan triconc, cu două abside biserica poartă rolul de schit al Mănăstirii
1. Mănăstirea Bisericani Bistriţa, abia în anul 1991, redevenind
2. Mănăstirea Bisericani, icoană pictată pe lemn mănăstire şi primind autonomie.

10
Atracții turistice în Bicaz
Mănăstirea Buhalniţa

Căi de acces:
din Bicaz DN15 / E60 în direcţia Poiana Largului,
până în satul Buhalniţa, com. Hangu, jud. Neamţ
Construită în anul 1629 de către voievodul
Miron Barnovschi-Movilă, Mănăstirea Buhalniţa
a fost vreme îndelungată cunoscută sub
denumirea de Mănăstirea Hangu, după numele
meleagurilor unde este situată.
Istoria mănăstirii începe în anul 1458, fiind
atestată documentar ca şi ctitorie a lui Ştefan
cel Mare care a dăruit-o Mănăstirii Neamţ, iar în
anul 1629, voievodul Miron Barnovschi-Movilă
este cel care construieşte biserica de zid cu
hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”,
în semn de evlavie pentru călugării din sihăstria
Buhalniţei.
După anul 1630, mănăstirea beneficiază de
contribuţiile mai multor voievozi care îi oferă
moşii, mori etc. În anul 1715 începe o perioadă
grea pentru mănăstire din cauza faptului că
voievodul Nicolae Mavrocordat a oferit Patriarhiei
Alexandriei, mănăstirea şi moşiile ei, iar în timpul
domniei lui Alexandru Ioan Cuza, odată cu
secularizarea averilor mănăstireşti, Mănăstirea
2
Buhalniţa devine biserică parohială.
În anul 1958, datorită construcţiei de pe lacul
de acumulare „Izvorul Muntelui”, satele din
zonă au fost strămutate, iar biserica a fost
demolată cu grijă şi reconstruită în locul unde se
află şi astăzi. Din punct de vedere arhitectual,
biserica mănăstirii prezintă un plan simplu,
dreptunghiular, cu absida altarului semicirculară
şi faţada vestică poligonală. Biserica se împarte
în altar, naos şi pronaos, compartimentarea
acesteia fiind realizată prin cele două
coloane masive pe care se sprijină arcadele
despărţitoare dintre naos şi pronaos.
Acoperişul este construit în două ape şi este
străpuns de o turlă, ce conferă locaşului mai
1 multă supleţe. Uşa de la intrare a păstrat
1. Mănăstirea Buhalniţa, scaun bisericesc chenarul original de piatră, iar catapeteasma a
2. Mănăstirea Buhalniţa fost adusă în anul 1859 din Alexandria.

11
Lacul de acumulare „Izvorul Muntelui”

Căi de acces:
din Bicaz DN15 / E60 în direcţia Poiana Largului

Cunoscut şi sub numele de „Lacul Bicaz”, Barajul a fost construit în perioada 1950 -
Lacul de acumulare „Izvorul Muntelui” este 1960, după planurile lui Dimitrie Leonida, are
cel mai mare lac artificial amenajat pe râurile o înălţime de 127 m, o lungime de 435 m şi
interioare din România. o lăţime maximă la bază de 119 m, pentru
Situat pe cursul superior al râului Bistriţa, lacul ridicarea acestuia folosindu-se 1652000 m³
s-a format ca urmare a construirii barajului de beton. Pentru realizarea construcției au fost
hidroenergetic din care se alimentează strămutate aproape 20 de sate, dintre care
hidrocentrala „Bicaz-Stejaru”. două au dispărut în totalitate (Răpciunița și
Cârnu) şi au fost strămutați peste 18000 de
Lacul are o lungime de 40 km, un perimetru
locuitori din aproape 2300 de gospodării.
de 71 km, o suprafaţă de 33 km² și un volum
maxim de apă de 1250 milioane m³.

1. 2. 3. 4. Lacul de acumulare “Izvorul Muntelui”, panoramă

12
Atracții turistice în Bicaz

Denumit iniţial „Vladimir Ilici Lenin”,


Barajul Bicaz - denumirea sub care este
cunoscut de cei mai mulţi, are denumirea
oficială „Izvorul Muntelui”.
De pe baraj, se poate admira peisajul
impresionant către Muntele Ceahlău sau către
Valea Bistriţei, iar în timpul sezonului turistic,
din portul amenajat în vecinătatea barajului se
pot face croaziere cu vaporul pe lac sau se pot
închiria bărci şi hidrobiciclete. 3

13
Poiana Teiului

Căi de acces:
din Bicaz DN15 / E60 în direcţia Poiana Largului, apoi
DN17B până în com. Poiana Teiului, jud. Neamţ
Aşezare tipic montană, din partea de nord-vest
a judeţului Neamţ, comuna Poiana Teiului este
situată într-un peisaj pitoresc în apropierea
Lacului de acumulare „Izvorul Muntelui”.
Atestată documentar în jurul anului 1500
de către domnitorul Ştefan cel Mare, prin
documentele emise la Piatra Neamţ şi Iaşi, 1
precum şi în harta flamandului Abraham Oertil, Casele aşezate pe versanţii munţilor, de-o parte
dar ceva mai târziu, în anul 1590, Poiana Teiului şi de alta a râului Bistriţa, munţii acoperiţi cu
s-a format în apropierea cursurilor de apă, odată păduri de conifere, păşuni şi fâneţe, apa curată
cu primele aşezări omeneşti. Viaţa în această de munte, Culmea Bistriţei ce se ridică în partea
zonă nu a fost uşoară, atât invaziile popoarelor dreaptă a râului până la altitudinea de 1600 m
migratoare, cât şi cele două războaie mondiale şi Culmea Stânişoarei care atinge 1400 m, pe
şi-au pus puternic amprenta asupra localităţii şi malul stâng al Bistriţei, creează un peisaj rustic,
locuitorilor acesteia. pitoresc care te invită să descoperi frumuseţea
1. Poiana Teiului ruralului, a simplităţii şi a naturii.

Piatra Teiului

Căi de acces:
din Bicaz DN15 / E60, apoi DN17B până în com.
Poiana Teiului, jud. Neamţ
Situată în coada lacului de acumulare
„Izvorul Muntelui”, Piatra Teiului a fost declarată
monument al naturii în anul 1951, având în
momentul de faţă statut de rezervaţie geologică.
Piatra Teiului are o înălţime de 23 m,
fiind amplasată pe o terasă mai înaltă cu doar
câţiva metri decât nivelul Bistriţei. 1
Aria protejată are o suprafaţă de 0,2 ha.
anilor de la înălţimea ei impresionantă s-au
Denumită iniţial „Piatra Dracului”, datorită aruncat sau au căzut zeci de oameni, dovadă
legedelor cu privire la apariţia ei, stânca a fiind cele câteva cruci de fier ridicate în vârf sau
primit actuala denumire după ce pe vârful ei a în jurul stâncii. Stânca a stârnit şi imaginaţia
crescut un tei. Despre această stâncă există localnicilor care au inventat o serie de legende
numeroase legende; localnicii cred că această cu privire la apariţia ei.
stâncă este blestemată, deoarece de-a lungul
1. Piatra Teiului

14
Atracții turistice în Bicaz
Muntele Ceahlău

Căi de acces:
din Bicaz DN15 / E60 în direcţia Poiana Largului,
apoi stânga pe DJ155F până la masiv

Cel mai înalt masiv al Munţilor Bistriţei, Muntele


Ceahlău este totodată şi unul dintre munţii cei
mai importanţi din punct de vedere turistic.
Bătrânul rege al Carpaţilor Moldovei, după
cum a fost supranumit, considerat de daci
sălaş al zeului Zalmoxis, neîntrecut în frumuseţi
peisagistice şi floristice, muntele este format
din roci sedimentare, cu un relief în trepte ca
un amfiteatru, cu păduri de molid şi fag.
Situat pe teritoriul judeţului Neamţ, în apropiere
de oraşul Bicaz şi de lacul de acumulare
„Izvorul Muntelui”, Masivul Ceahlău este
înconjurat de Valea Bistricioarei la nord, Valea
Bistriţei la est, Valea Bicazului la sud şi văile
Bistrei, Pinticului şi Jidanului la vest.
Operă a unei îndelungate şi complexe evoluţii
geologice, Masivul Ceahlău se încadrează, în
aria flişului cretacic intern, exceptând sectorul
sud-estic care face parte din flişul extern.

1. 2. Muntele Ceahlău 2

15
3

Constituit dintr-un sistem de culmi dispuse


radial, cu altitudini ce variază între 1000 - 1300
m care converg către cele două puncte mai
înalte: Vf. Ocolaşul Mare (1907 m) şi Vf. Toaca
(1904 m), Ceahlăul este unul dintre puţinele
masive care păstrează intactă frumuseţea
cadrului natural, motiv pentru care, în anul
1955, a devenit „Parcul Naţional Ceahlău”,
în cadrul căruia sunt incluse mai multe arii
protejate: Rezervaţia ştiinţifică „Ocolaşul Mare”,
Rezervaţia natural-botanică „Poliţa cu Crini” şi
monumentele naturii: „Cascada Duruitoarea” şi
„Avenul Mare”.
Suprafaţa Muntelui Ceahlău este de 290 km²,
din care Parcul Naţional Ceahlău ocupă 77,43
km² (26,7% din suprafaţa masivului).

3. Muntele Ceahlău
4 4. Panoramă de pe Muntele Ceahlău

16
Atracții turistice în Bicaz
Cascada Duruitoarea

Căi de acces:
din Bicaz DN15 / E60 în direcţia Poiana Largului,
apoi stânga pe DJ155F până în satul Durău,
com. Ceahlău, jud. Neamţ, iar de aici accesul se
poate face prin trei trasee turistice marcate, în
aproximativ 2 ore.
• Traseu cruce roşie: Durău - Poiana Viezuri -
Cascada Duruitoarea (grad mediu de dificultate)
• Traseu triunghi galben: Fântânele - Poiana Viezuri -
Cascada Duruitoarea (grad mic de dificultate)
• Traseu cruce albastră: Durău - Pârâul Rupturilor -
Cascada Duruitoarea (grad mediu de dificultate)

Monument al naturii, cu regim de arie protejată


de interes naţional şi rezervaţie naturală de
tip peisagistic, Cascada Duruitoarea se află
în Muntele Ceahlău şi este parte a Parcului
Naţional Ceahlău. Suprafaţa totală a rezervaţiei
este de 1 ha.
Denumirea cascadei provine de la zgomotul 1
puternic pe care îl face apa la cădere atunci Cascada, situată la altitudinea de 1270 m este
când are apă multă. Zgomotul cel mai puternic formată pe Valea Pârâului Rupturii care izvorăşte
este pe vreme ploioasă, când debitul pârâului din golul alpin, între abrupturile coborâte dinspre
Rupturii este crescut. Căderea de apă măsoară Piatra Ciobanului în est și Piciorul Șchiop în
25 m şi este despărţită în două părţi distincte: vest. Pentru cei pasionaţi de alpinism, trasee
pragul superior care are 20 m, unde apele turistice montane, peisaje spectaculoase şi nu
pârâului au săpat prin eroziune marmite fluviale, numai, Cascada Duruitoarea este una dintre
şi pragul inferior care răsfiră apa în evantai peste cele mai frumoase, interesante şi „zgomotoase”
stâncă, de la o înălţime de 5 m. monumente ale naturii.

1. 2. Cascada Duruitoarea

17
Mănăstirea Durău

Căi de acces:
din Bicaz DN15 / E60 în direcţia Poiana Largului,
apoi stânga pe DJ155F până în satul Durău, com.
Ceahlău, jud. Neamţ
Situată în staţiunea balneoclimaterică Durău,
la 5 km de Cascada Duruitoarea, Mănăstirea
Durău este una dintre cele mai izolate edificii
religioase din Moldova.
Biserica actuală a mănăstirii a fost ridicată
pe locul unui vechi schit de maici care exista
aici de la începutul secolului al XVII-lea.
La începutul secolului al XIX-lea, aşezarea
monahală a fost transformată în schit de
călugări. În anul 1959, mănăstirea este
desfiinţată şi devine biserică de mir şi abia după
anul 1989, se reînfiinţează ca schit de călugări,
iar din 1991 devine mănăstire de maici.
Construcţia bisericii actuale a avut loc între
anii 1830 - 1835, biserica primind atunci 1
hramul „Buna Vestire”. Începând cu a doua
la fel ca şi pronaosul. Catapeteasma bisericii
jumătate a secolului al XIX-lea în jurul bisericii
este sculptată în lemn de tei aurit şi a fost
s-au construit mai multe case călugăreşti, însă
pictată la Constantinopol în anul 1835. Biserica
acestea au fost demolate după anul 1970, ca
prezintă trei turle oarbe, cu formă octogonală,
urmare a construirii staţiunii.
câte una pe altar, pronaos şi pridvorul de zid.
Biserica mănăstirii este din piatră şi cărămidă Situat la aproximativ 40 m nord de altar, turnul
şi îmbină elemente tradiţional-moldoveneşti clopotniţă este o construcţie masivă din zid, cu
cu elemente împrumutate de la monumente trei niveluri, pe un plan pătrat. La primul etaj al
laice. Planul bisericii este în formă de cruce, turnului se află paraclisul, unde se găseşte o
cu două abside laterale uşor pronunţate şi expoziţie permanentă de artă religioasă.
o a treia la altar, în prelungirea căruia se află
Altarul, naosul şi pronaosul au fost pictate
naosul, pronaosul şi pridvorul. Pridvorul este
abia în anul 1935 de studenţi şi absolvenţi
de zid, închis şi pictat, pictură realizată în anul
ai Academiei de Arte Frumoase din Iaşi,
1835 de doi pictori amatori. Din pridvor se intră
printre care şi Corneliu Baba, îndrumaţi de
în pronaos printr-o uşă mare de lemn, întărită
Nicolae Tonitza. Se remarcă ilustrarea Naşterii
metalic în interior. Există şi un al doilea pridvor
Mântuitorului, unde la Pruncul Iisus se pot vedea
de lemn, închis, adăugat mai târziu, având
ochii de copil specifici picturii lui Nicolae Tonitza.
intrarea prin nord. Naosul prezintă absidele largi
şi profunde şi se delimitează de pronaos prin Locaşul a atras de-a lungul timpului o serie de
doi stâlpi laterali cuprinşi în ziduri, fiind luminat personalităţi, Emil Gârleanu, Alexandru Vlahuţă,
de două ferestre, una la sud şi alta la nord, Barbu Ştefănescu Delavrancea, I.L. Caragiale
şi Mihail Sadoveanu, fiind doar câţiva din cei
1. Mănăstirea Durău care şi-au găsit liniştea sufletească aici.

18
Atracții turistice în Bicaz
Ruinele Palatului Cnejilor

Căi de acces:
din Bicaz DN15 / E60 în direcţia Poiana Largului,
apoi stânga pe DJ155F până în satul Ceahlău,
com. Ceahlău, jud. Neamţ
Chiar dacă astăzi doar nişte ruine mai amintesc
de acest frumos şi impunător monument,
Palatul Cnejilor reprezintă unul dintre simbolurile
comunei Ceahlău şi ale judeţului Neamţ.
Loc de desfăşurare a numeroase evenimente
istorice şi remarcabil ansamblu arhitectural,
Palatul Cnejilor ni se arată sub forma unor ruine
înconjurate de legendă.
Istoria acestui palat începe în secolul al XIII-
lea când pe acest loc exista un schit care
aparţinea de Mănăstirea Neamţ. Schitul a
primit mai târziu denumirea de „Mănăstirea
Pionul”, iar apoi va fi cunoscut sub numele de
„Schitul Hangu”, în anul 1639 fiind ridicată pe
locul acestuia o biserică de piatră care a fost
înzestrată cu numeroase moşii.
Evenimentele politice ale vremurilor de atunci
alungă călugării, biserica fiind transformată
de cnejii Cantacuzini într-o adevărată curte
boierească fortificată, fiind construite noi clădiri
şi zidul de incintă.
2

Perioada de glorie a palatului este între anii


1840 - 1952, când găzduieşte personalităţi
remarcabile ale vremurilor respective, precum
Wilhelm von Kotzebue sau Alexandre Dumas.
Cheltuind excesiv pentru a păstra un ritm de
viaţă nobiliar, Cantacuzinii îşi pierd proprietăţile,
iar Palatul Cnejilor, scos la licitaţie, este
cumpărat de Smaranda Sturdza. Cei trei fraţi
Cantacuzino s-au închis în incinta palatului,
refuzând să îl predea noilor proprietari, şi au
fost asediaţi. După o rezistenţă de câteva zile,
unul dintre fraţi se sinucide, iar ceilalţi doi sunt
capturaţi şi deportaţi în Rusia. Membrii familiei
Sturza nu au locuit niciodată în palat, lăsându-l
1 să se degradeze, rămânând astfel doar ruinele,
1. 2. Ruinele Palatului Cnejilor istoria şi legendele lui.

19
Muzeul de istorie şi etnografie Bicaz

Căi de acces:
Str. Barajului nr. 2, oraşul Bicaz, jud. Neamţ
Constituit în anul 1958, Muzeul de istorie şi din anul 1939, despre participarea locuitorilor
etnografie Bicaz funcţionează, începând cu din această zonă la cel de-al Doilea Război
anul 1966, în clădirea fostului Teatru sătesc Mondial şi acte ce au aparţinut
„Ion Kalinderu”. Prof. Ing. Dimitrie Leonida, cel care a proiectat
Muzeul este împărţit în trei sectoare. Primul barajul hidroenergetic de la Bicaz.
sector este destinat istoriei monografice a Al doilea sector al muzeului prezintă evoluţia
Văii Bistriţei şi comunităţilor care au trăit aici colectivităţilor umane relativ recente, de pe
de-a lungul miilor de ani. De la comunitatea Valea Bistriţei, precum şi elemente definitorii
paleolitică, la triburile cucuteniene din eneolitic pentru etnografia acestei zone, fiind ilustrate
şi aşezările daco-carpice din secolele II-III d.Hr., cu succes ocupaţiile de bază ale locuitorilor:
la bogatele vestigii medievale şi acte domneşti, vânătoarea, pescuitul, culesul fructelor de
aspecte cu privire la bisericile medievale de pe pădure, păstoritul, agricultura etc. De remarcat,
Valea Bistriţei, despre participarea localnicilor sunt şi ţesăturile, portul popular, mobilierul
la războiul de independenţă şi la războiul ţărănesc, precum şi obiceiurile zonei.
de reîntregire naţională, vor fi descoperite A treia parte a muzeului este destinată
în această primă secţiune a muzeului. De colecţiilor temporare de artă plastică,
asemenea, mai sunt prezentate documente istorie şi nu numai.
cu privire la vizita preşedintelui Poloniei la Bicaz
1. Muzeul de istorie şi etnografie Bicaz

20
Atracții turistice în Bicaz

CĂTRE TÂRGU NEAMȚ


CĂTRE VATRA DORNEI

CĂTRE BORSEC
ȘI TOPLIȚA

CĂTRE PIATRA NEAMȚ

CĂTRE LACUL ROȘU ȘI GHEORGHENI

Legendă

Muzeul de istorie şi etnografie Bicaz


Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional
Str. Apolodor nr. 17, sector 5, București
Tel.: 0372 111 409, E-mail: info@mdrap.ro
www.inforegio.ro / www.mdrap.ro

Autoritatea Naţională pentru Turism


Organismul Intermediar pentru Turism prin
Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism
Bd. Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, Bucureşti
Tel.: 0372 144 000, Fax: 0372 144 001

Asociaţia de Devoltare Rurală „RUROM”


Sediu social: Sat Olteni, com. Teişani, jud. Prahova
Sucursala: Str. Horaţiu nr. 8-10, sector 1, Bucureşti
E-mail: dezvoltarerurom@gmail.com

Protejăm natura
Material gratuit
Cheile Bicazului Copyright © 2014 RUROM

www.zonabicaz.ro

Investim în viitorul tău!


Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Regional și co-finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
Atracții turistice în Bicaz
Asociația de Dezvoltare Rurală “RUROM“
August 2014
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României