Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prin scopul pe care şi-l propune, acela de a reduce consumul de energie, izolaţia este, de la bun început, şi un
demers cu orientare ecologică. Fiind responsabilă pentru modul cum este controlat consumul de energie al
oricărei clădiri, o bună izolaţie înseamnă deja un pas important în vederea protejării mediului. Când însă
izolaţia se realizează cu materiale ecologice, reuşita e cu atât mai mare.
Am ales să prezentăm în continuare câteva materiale eficiente în procesul de izolare şi care, în plus, fie au în
componenţă elemente naturale, fie sunt rezultate în urma unui proces de reciclare.
a) Celuloza
Hârtia reciclată, tocată şi amestecată cu acid boric şi cu o soluţie antiseptică este baza pentru panourile
izolatoare din celuloză. Fulgii de celuloză sunt obţinuţi din celuloză (hârtie, ziare etc.) printr-un procedeu pur
mecanic, ziarele sunt tocate în mori electrice şi aditivate cu soluţii care conferă fulgilor de celuloză proprietăţi
de ignifugabilitate şi rezistenţă la dăunători. Acidul boric are rolul de a ignifuga hârtia, în vreme ce soluţia
antiseptică este cea folosită pentru a combate insectele şi rozătoarele.
Panourile izolatoare din celuloză asigură deopotrivă izolaţia termică şi fonică şi sunt realizate prin injectarea
sub presiune a fibrei de celuloză în spaţiul care se vrea izolat.
b) Spuma organică
Acest material nu este, aşa cum sugerează titlul unul 100% organic, dar are în componenţă şi elemente de
natură organică. Mai precis, poliolii, unul dintre componentele importante ale acestei spume are la bază diferite
plante, fiind realizat din ulei de ricin sau de soia, dar poate fi realizat şi din plastic de tip PET reciclat. În
prezent acest element reprezintă
20% din componenţa materialului, dar se urmăreşte creşterea procentului în viitor.
Ca mod de utilizare, spuma organică este foarte asemănătoare cu spuma poliuretanică. Se aplică şi
funcţionează la fel, adică se injectează în cavităţile din spaţiile care se vor izolate şi are capacitatea de a-şi mări
de până la 100 de ori volumul, putând sigila, prin expandare, spaţiile închise. Acest material rezistă la mucegai,
la umezeală şi fungi şi este şi un foarte bun izolator fonic. Spre deosebire de materialele clasice, acesta reuşeşte
să-şi menţină coeficientul de izolare termică în timp. Folosind-o se evită riscul expunerii la substanţe toxice şi,
în virtutea proprietăţilor sale de a preveni mucegaiul şi absorbţia de praf, este recomandată cu precădere pentru
locuinţele celor care suferă de astm.
c) Denim reciclat
O apariţie inedită pe piaţa materialelor de construcţii o reprezintă denimul reciclat, folosit ca material izolator.
Acesta provine aşa cum, destul de explicit, arată şi titlul din reciclarea denimului, materialul folosit pentru
realizarea pantalonilor blue-jeans. La fel ca şi celuloza prelucrată pentru a fi folosită în izolaţii, şi denimul
reciclat este tratat cu acid boric pentru a-i conferi rezistenţă la foc, insecte şi mucegai.
Bumbacul din care este produsă pânza de doc (denimul) nu emană gaze chimice şi nici nu conţine substanţe
iritante pentru piele sau pentru căile respiratorii, aşa cum există riscul să se întâmple în cazul altor materiale
folosite în izolaţii. În plus, denimul reciclat este plăcut a atingere şi uşor de montat.
Pentru un material propus ca fiind ecologic, este relevant de menţionat că procesul de fabricaţie presupune un
consum mic de energie, iar izolatorul obţinut este 100% reciclabil şi provenit, la rândul său, dintr-un proces de
reciclare.