Tema 5 ,,Controlul materialelor de ambalare și a ambalajelor la recepţionare

Plan:

1. Tipurile de ambalaje utilizate în condiționarea prin ambalare a produselor lactate

1.1. Ambalaje celulozice
1.2.Ambalaje metalice
1.3.Ambalaje din materiale plastice
2. Organizarea controlului de conformitate a materialelor de ambalare și a ambalajelor
utilizate la ambalarea laptelui și a produselor lactate
3. Schema controlului de conformitate a materialelor de ambalare și a ambalajelor utilizate
la ambalarea laptelui și a produselor lactate

Abrevieri utilizate:
PE – polietilena;
PVA – poliacetat de venil;
PVC – policlorura de venil;
PP – polipropilena;
HDPE – polietilenă de înaltă tensiune;
LDPE – polietilena de joasă tensiune.

1. Tipurile de ambalaje utilizate în condiționarea prin ambalare a produselor lactate

1.1. Ambalaje celulozice

1.1.1. Lemnul este unul din cele mai vechi materiale folosite pentru confecţionarea de
ambalaje. În prezent, datorită faptului că pe plan mondial a devenit un material deficitar,
utilizarea lemnului este în descreştere, rămânând însă o necesitate pentru unele sectoare.
1.1.2. Hârtia şi cartonul sunt aglomerări de fibre celulozice rezultate la prelucrarea
materiei prime vegetale: paie de cereale, coceni de porumb, stuf, rafie, lemn de brad, pin, castan,
fag, plop, etc. Majoritatea proprietăţilor hârtiei depind de direcţia de orientare a fibrelor
celulozice, componente rezultate în urma prelucrării pastei şi uscării: greutatea specifică,
grosimea, microporozitatea, rezistenţa la întindere, alungirea sau întinderea, rezistenţa la
plesnire, la rupere, rigiditatea, rezistenţa la îndoiri repetate.
Hârtia de obicei este împărţită în două mari categorii: hârtie aspră, obţinută din pastă kraft
nealbită din lemn moale, folosită pentru ambalare şi hârtie fină, obţinută din pastă albită şi
folosită pentru papetărie, cărţi şi ca material de acoperire.
Hârtie kraft este aspră deosebit de rezistentă, albă, naturală sau colorată. La
confecționarea sacilor suprafaţa sa aspră previne alunecarea acestora la depozitare. Se foloseşte
pentru confecţionarea sacilor simpli, saci multistratificaţi, carton, iar albită – pentru ambalarea
alimentelor.
Hârtie albită se obţine din pulpă relativ albă, astfel este curată, strălucitoare şi moale,
putând fi imprimată foarte bine. Are o rezistenţă bună dar variabilă ca mărime, aspectul este mai
plăcut decât la hârtia kraft nealbită, faţă de care este şi mai scumpă. Se foloseşte pentru
confecţionarea de saci mici, pungi, plicuri, hârtie cerată, etichete şi foiţă laminată.
Hârtie pergament este translucidă şi hidratată pentru a fi rezistentă la uleiuri şi grăsimi.
Rezistenţa la uleiuri şi grăsimi nu este totală întrucât după un anumit timp acestea vor penetra
1
hârtia. În ciuda acestui fapt, hârtia pergament este folosită la ambalarea untului şi altor produse
alimentare cu conţinut de lipide deoarece rezistă la penetrarea grăsimilor pentru o perioadă de
timp. Calitatea hârtiei pergament depinde de cât de bine sunt aspiraţi porii deoarece, în astfel de
condiţii, trecerea lichidelor este dificilă. Se utilizează la ambalarea produselor coapte şi a
alimentelor cu conţinut de grăsime.
Hârtie transparentă/pergaminată are suprafaţă netedă şi lucioasă şi este transparentă în
limite variate, în funcţie de gradul de hidratarea pulpei din care se obţine. Este utilizată ca barieră
faţă de substanţele odorante, în confecţionarea sacilor, pungilor, cutiilor etc., pentru ambalarea
alimentelor cu conţinu de grăsime.
Hârtia satinată este o hârtie super calandrată cu suprafeţe foarte netede şi foarte lucioase,
cu rezistenţă mecanică slabă. Nu asigură impermeabilitate la apă, vapori de apă şi grăsimi.
Hârtia mătase este o hârtie subţire, rezistentă şi flexibilă, folosită la ambalarea produselor
fine.
Hârtia sulfurizată (pergament vegetal) se obţine prin trecerea hârtiei netratate cu agenţi de
încleiere obţinută prin procedee chimice printr-o baie cu acid sulfuric concentrat. După spălare
cu apă, la uscare convenţională reţeaua reprecipită şi se consolidează, obținându-se o hârtie mai
rezistentă atunci când este umedă, chiar şi la fierbere, decât când este uscată. Se utilizează la
ambalarea şi conservarea produselor alimentare cu conţinut de umiditate şi materii grase (unt,
margarină, carne, biscuiţi), ca strat intermediar între feliile de carne sau bucăţi de aluat, la
acoperirea interioară a pungilor pentru ambalarea cafelei şi pentru confecţionarea etichetelor din
interiorul ambalajelor produselor cu conţinut de grăsime. Dacă este tratată cu inhibatori ai
mucegaiurilor se foloseşte pentru ambalarea brânzeturilor.
Hârtie similisulfurizată este translucidă, îşi pierde proprietăţile mecanice la imersarea în
apă caldă. Din ea prin tratare la cald rezultă hârtie cristalin translucidă (colorată sau opacizată în
masă), foarte netedă, luciosă pe ambala feţe şi foarte puţin permeabilă la materii grase.
Hârtie cerată este un material barieră faţă de lichide şi vapori obţinută prin acoperirea cu
ceară a hârtiei pergament, pergaminată, etc.
Hârtia parafinată se obţine prin acoperire cu o peliculă de parafină hidrofobă,
impermeabilă la apă şi vapori de apă. Parafinele au stabilitate chimică mare, dar la temperaturi
coborâte sunt fragile. Punctul de topire este net, nu prezintă un domeniu de înmuiere între faza
solidă şi lichidă. Filmele de parafină în contact cu materiile grase provoacă o dizolvare reciprocă
a parafinei în grăsime. Dezavantajul hârtie parafinate este crăparea stratului de parafină la plierea
hârtiei sau a cartonului. Pentru îmbunătățire se practică diferite adaosuri în masa de parafină
(cerurile microcristaline-imprimă flexibilitate mărită, ridică punctul de topire, măreşte rezistenţa
la rupere, permite autotermostatatea, reduce solubilitatea parafinei în grăsimi; PE cu masa
moleculară mare; poliizobutina; copolimeri ai etilenei).
Hârtia parafinată cu adaos de poliizobutină în proporţie de 0,5-1% se foloseşte la
ambalarea pâinii (SUA), în proporţie de până las 5% la ambalarea brânzeturilor. Hârtia
parafinată cu adaos de copolimer etilena-acetat de venil se foloseşte la ambalarea biscuiţilor,
caramelelor etc. Hârtia „muselină” parafinată se foloseşte la învelirea bomboanelor, ciocolatei,
caramelelor. Hârtia kraft parafinată se foloseşte la ambalarea produselor care se cere atât
impermeabilitate la umiditate cât şi rezistenţă mecanică.
Condiţionarea produselor alimentare în ambalaje din hârtie
Hârtia este folosită atât la ambalarea prin învelire sau prin împachetare a unor produse
alimentare cât mai ales la confecţionarea de diferite ambalaje: pungi, saci simpli sau stratificaţi,

2
pachete pernă, pliculeţe etc. Multe din aceste ambalaje sunt dublate cu peliculă sau filme de
materiale plastice pentru a se asigura o impermeabilitate mai bună.
Pungi din hârtie
În funcţie de forma pungilor se confecţionează în cinci tipuri:
 pungi fără burduf, cu fund simplu;
 pungi cu burduf, cu fund simplu;
 pungi cu burduf, cu fund dreptunghiular;
 pungi cu burduf, cu fund dreptunghiular şi mâner;
Pungile pot fi neimprimate sau imprimate în una sau mai multe culori, pe bază înţelegerii
dintre producător şi beneficiar. Pungile de hârtie se confecţionează din hârtie de tip sulfit, hârtie
rezistentă sulfat înălbită sau hârtie acoperită cu polietilenă, iar lipirea se realizează cu adezivi pe
bază de amidon sau adezivi sintetici.
Saci de hârtie sunt destinaţi ambalării, depozitării şi transportului produselor alimentare
solide sub formă de pulverulentă sau granulată. În funcţie de numărul de straturi şi de tipul de
hârtie folosită sacii pot fi simpli, confecționați din hârtie netratată în combinaţie cu hârtia tratată.
În funcţie de modul de execuţie sacii pot fi lipiţi sau cusuţi. Atât sacii lipiţi cât şi cei cusuţi se
confecţionează deschişi la gură sau cu valvă.
Pentru reducerea permeabilității la apă, alte lichide, vapori de apă, gaze etc., sacii de
hârtie pot fi acoperiţi la interior cu un strat de material termoplast sub formă de film care poate fi
LDPE, LLDPE, HDPE, PVdC, EVA.

1.1.3. Cartonul se obţine prin îmbinarea mai multor straturi de hârtie pentru a rezulta un
material de ambalaj cu rezistenţă mecanică mărită faţă de hârtie. Îmbinarea se realizează prin
suprapunere şi presare în stare umedă sau lipire folosind diferite tipuri de adezivi. Cele mai
întâlnite sortimente de carton folosite la confecţionarea de ambalaje pentru produsele alimentare
sunt:
- cartonul duplex – format din două straturi diferite de material fibros, unite în stare
umedă prin presare;
- cartonul triplex – format din minimum trei straturi diferite de material fibros unite
în stare umedă prin presare;
- cartonul ondulat – format din unul până la patru straturi netede şi unul sau trei
straturi ondulate din hârtie interioară sau superioară de ambalaj, unite printre ele
printr-un adeziv;
- mucavaua – se obţine din pastă mecanică sau mecano-chimică şi pastă de
maculatură. Fiind un produs mai ieftin se foloseşte în multe cazuri în locul
cartonului la confecţionarea de ambalaje pentru produse alimentare.
Condiţionarea produselor alimentare în ambalaje din carton
Cartonul este folosit pentru confecţionarea de cutii şi lăzi în cele mai variate forme şi
dimensiuni, suporturi alveolare, învelişuri din carton.
Cutii de carton sunt în general ambalaje de dimensiuni mici folosite la prezentarea
produselor conţinute şi la protecţia acestora în timpul manipulării, transportării şi depozitării.
Cutiile de carton pot fi asamblate cu clape, benzi adezive, adeziv sau manual.
Cutie pliantă – ambalaj format din una, două, trei sau patru piese. Se livrează în stare
pliantă, montându-se în momentul încărcării prin îndoire de-a lungul bigurilor, acestea având
rolul de a limita pereţii laterali şi de a permite obţinerea formei pliate pentru transport.
3
 Cutie cu clape – cutie fixă sau pliantă formată dintr-o singură piesă, cu fundul şi capacul
obţinute prin rabaterea clapelor. Acestea se pot închide cap la cap, lateral, distanţate la mijloc sau
suprapuse parţial sau complet în funcţie de dimensiuni.
Cutie cu trei clape de închidere la fiecare capăt – cutie pliantă, confecţionată dintr-o
singură piesă, prevăzută cu clapă exterioară cu lungimea egală cu lăţimea cutiei şi îndoită
longitudinal de-a lungul bigului pentru a intra cu câțiva centimetri în interiorul cutiei.
Cutie cu clapă capac – cutie fixă sau pliantă, confecţionată dintr-o singură piesă, la care
capacul se obţine prin prelungirea unui perete lateral, delimitat prin îndoirea de-a lungul
bigurilor şi prevăzut cu o clapă de câțiva centimetri, care intră complet în cutie la închidere.
Cutie cu fereastră – cutie fixă sau pliantă, confecţionată dintr-o singură piesă, prevăzută
cu unul sau mai multe decupări pe una din feţe, sub care se fixează, de obicei un material
transparent care permite prezentarea produsului ambalat.
Cutie cu pereţi dubli – cutie pliată, confecţionată din două piese (corp şi capac), al cărui
corp, respectiv capac se obţine prin îndoirea celor patru clape de-a lungul bigurilor sau prin
lipirea dublurilor pereţilor, parţial sau total astfel încât să dubleze complet pereţii laterali.
Cutie cu capac mobil – cutie fixă alcătuită din două piese, corp şi capac, fiecare dintr-o
singură piesă, înălţimea interioară a capacului cutiei fiind egală cu înălţimea exterioară a
corpului cutiei.
Cutie cu corp pliant şi capac fix – cutie formată din două piese. Capacul cutiei este fix, în
timp ce corpul cutie este pliant, confecționându-se în timpul utilizării pentru ambalare. Înălţimea
interioară a capacului cutiei este mai mică decât înălţimea exterioară a corpului cutiei.
Cutie cilindrică – cutie fixă alcătuită din două piese, corp şi capac, cu secţiune
transversală cilindrică. Atât corpul cât şi capacul sunt confecţionate fiecare din câte două piese
asamblate prin lipire. Înălţimea interioară a capacului cutiei este mai mică decât înălţimea
exterioară a corpului cutiei.
Cutie sertar – cutie fixă, formată din două piese, un manşon lateral exterior în care
culisează manşonul interior (sertarul) sub forma unei ţevi în care se aşează produsul.
Lăzi din carton sunt ambalaje de dimensiuni mai mari folosite la protecţia produselor în
timpul manipulării, transportării şi depozitării. Printre cele mai întâlnite lăzi folosite pentru
ambalarea produselor alimentare se numără următoarele:
 ladă pliantă
 ladă cu clape
 ladă cu capac dublu
Suporturi alveolare din carton sunt destinate în special ambalării ouălor. În funcţie de
destinaţie şi formă acestea se produc în următoarele tipuri:
 prevăzute cu 30 alveole dispuse pe şase rânduri câte cinci în rând;
 suport pliant, prevăzute cu 18 alveole dispuse pe trei rânduri câte şase în rând;
 suport pliant, prevăzute cu 10 alveole dispuse pe două rânduri câte cinci în rând.
Învelitori de carton sunt folosite pentru învelirea unui grup de recipiente cu produse
rezultând o împachetare strânsă, fixă. Acest tip de ambalaj permite realizarea de economii de
carton până la 15%. Între ambalaje se pot insera şi separatoare, tot din carton chiar dacă acestea
nu sunt neapărat necesare datorită strânsorii învelirii.

1.2.Ambalaje metalice.
Materiale metalice utilizate în producerea ambalajelor în industria alimentară
4
  Tabla cositorită
 Oţel inoxidabil
 Aluminiu
 Staniu, etc.
Tabla cositorită este obţinută prin acoperirea tablei de oţel moale cu staniu pe ambele feţe
şi este utilizată pentru confecţionarea de ambalaje destinate produselor alimentare lichide şi
păstoase.
Pentru a se evita contactul dintre produsul ambalat şi suprafaţa staniului de cositor în
vederea frânării fenomenului de sulfurare sau a modificărilor de culoare şi pentru îmbunătăţirea
prezentării produselor conservate suprafaţa interioară a tablei cositorite este lăcuită.
Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească lacurile folosite pentru tabla cositorită sunt
următoarele:
- să fie netoxică şi să nu modifice gustul produsului ambalat;
- să prezinte rezistenţă la acţiunea agresivă a produsului ambalat;
- să se aplice uşor şi să se usuce rapid;
- să prezinte rezistenţă la solicitările mecanice şi termice din timpul confecţionării cutiilor,
- să fie economice şi să aibă aspect atrăgător.
Principalele sortimente de lacuri folosite pentru tabla cositorită:
o naturale sau olio-răşinoase: constituite din răşini naturale de ex. colofenul, uleiuri
sicative, folosind terebenul ca solvent. Asigură protecţia suficientă împotriva
acizilor, a sulfului şi a compuşilor acestuia.
o Sintetice pe bază de răşini: răşini fenolice, răşini epoxidice, răşini venilice, răşini
epoxifenolice.
În tabelul 1 este prezentată utilizarea tablei cositorite la confecţionarea recipientelor
destinate ambalării produselor alimentare în funcţie de duritate exprimată în grade Rockwell.

Tabelul 5.1. Utilizarea tablei cositorite lăcuite

Duritate Caracteristici de prelucrare Domeniul de utilizare
Rockwell
46-53 Foarte ductilă: utilizabilă Recipiente cu ambutisare adâncă
pentru trageri repetate
53-60 Calităţi pentru uz general Capace cu sau fără filet, capsule coroane, cutii cu
diametru mare
60-68 Rigiditate mare Recipiente cu diametru mare, cutii care să reziste
la depresiune
68-73 Foarte mare rigiditate Cutii de bere şi funduri de cutii care să reziste la
presiune interioară

Oţel inoxidabil este un material destul de puţin utilizat la confecţionarea ambalajelor, cu

toate că în industria alimentară este larg răspândit, fiind metalul de bază în componenţa
utilajelor, îndeosebi a reperelor care vin în contact cu produsele alimentare, datorită inerţiei
chimice şi a rezistenţei la coroziune.
Numeroase studii asupra contaminării metalice a produselor alimentare arată că oţelul
inoxidabil este greu de atacat de către constituenții acestor produse, practic este inert chimic, cu

5
toate că s-au găsit adesea urme de metal în produsele cu care a fost pus în contact, dozele
respective nereprezentând însă nici un caracter de toxicitate.
Oţelul inoxidabil se utilizează la confecţionarea cutii ambutisate pentru bere, băuturi
răcoritoare şi alcoolice, a butoaielor metalice cilindrice şi a butoiaşelor pentru bere.
Aluminiul este un metal de culoare albă, uşor (g=2700 kg/m3), moale, plastic, cu
temperatura de topire 658oC.
Aluminiu tehnic este impurificat cu fier, siliciu, cupru, zinc şi titan. Aluminiu pur este
mai rezistent la coroziune decât aluminiu tehnic. Impurităţile au influență mai redusă dacă sunt
mai uniform repartizate, dar la aluminiu elementele străine se aşează în cantitate mai mare între
cristale decât în reţeaua acestora, explicând coroziunea mai avansată a aluminiului impur faţă de
cel pur.
Aluminiu impurificat cu fier are rezistenţă redusă la coroziune, plasticitate şi
prelucrabilitate micşorată, iar acţiunii catalitice de distrugere a vitaminelor este neutilizabil în
contact cu produsele alimentare la care se urmăreşte păstrarea vitaminelor (în special C).
Aluminiu impurificat cu cupru are rezistenţă şa coroziune mult mai coborâtă decât cel
impurificat cu fier. Deoarece proprietăţile fizico-mecanice ale aluminiului nu satisfac
întotdeauna cerinţele, mai ales în ceea ce priveşte comportarea la prelucrarea diverselor repere
ale utilajelor, se folosesc aliajele sale.
Aluminiu şi aliajele sale sunt materiale excepţionale folosite în industria alimentară la
confecţionarea ambalajelor, utilizare ape scară largă a acestui metal datorându-se proprietăţilor
sale:
o Densitatea mică influențează favorabil manipularea şi transportul produselor alimentare;
o Maleabilitatea, care permite aplicarea procedeelor de deformare plastică, folosită în
industria alimentară (ambutisare, întindere prin presare);
o rezistenţă mecanică mare a aliajelor;
o ambalajele din aluminiu nu sunt supuse coroziunii electrochimice, spre deosebire de
ambalajele din tablă cositorită;
o produsele coroziunii sunt albe, nu sunt catalitic active, nu sunt toxice, nu influențează
gustul, nu distrug vitaminele, iar aluminiu are proprietatea de a apăra produsele
alimentare de microorganisme şi de a păstra aroma şi prospeţimea;
o foliile din aluminiu asigură etanșeitatea la gaze, opacitate la razele ultraviolete şi vizibile,
reflectă căldura şi lumina.
Aluminiu este utilizat pentru confecţionarea ambalajelor sub formă de folii de aluminiu
sau tablă de aluminiu.
În tabelul 5.2 este prezentată utilizarea aluminiului la confecţionarea amabalajelor pentru
produse alimentare sub formă de folii cu grosimea cuprinsă între 4 şi 200 μm sau tablă cu
grosime de 0,22-0,25 mm pentru cutii metalice sau mai mare de 1 mm pentru bidoane, butoaie,
ambalaje aerosol, etc.

6
 Tabelul 5.2. Utilizarea aluminiului şi aliajelor sale la confecţionarea de ambalje
Sortimentul Grosimea, Utilizarea
mm
Folia de 0,004-0,200 Substrat pentru ambalarea multor produse alimentare după cum
aluminiu urmează:
0,009 Confecţionarea cartoanelor aseptice (Tetra Clasic aseptic, Tetra
Bric Aseptic, Tetra Pak Aseptic, Tetra Top Aseptic, Tetra Rex
Aseptic, Combibloc, Pure Pak etc.) folosite pentru ambalarea
laptelui tratat UHT, lapte îmbogăţit cu vitamine, săruri, smântânii,
sucuri naturale din fructe, nectarului, sucuri din legume, piureuri
de fructe, vinului. Băuturilor alcoolice, uleiului comestibil,
maionezei, sosurilor, pastei de tomate, băuturilor din orez,
alimentelor pentru animale de casă.
Ambalare prin împachetare a ciocolatei, produselor zaharoase,
biscuiţilor, untului, margarinei, etc.
Confecţionarea pachetelor săculeţ, pliculeţ pentru concentrate
alimentare, deserturi pudră, cafea, ceai, piper, cacao, pâine,
pesmeţi, etc.
0,020-0,025 Obţinerea materialelor complexe destinate ambalării
concentratelor de supe deshidratate.
0,025-0,030 Confecţionarea capacelor pentru supraîntindere
0,050-0,100 Confecţionarea de capace pentru butelii de sticlă, în special
pentru produse alimentare lichide destinate unei scurte păstrări
(lapte, produse din lapte pasteurizat şi însămânțat cu bacterii pure,
suc de portocale, etc.)
Confecţionarea de capace pentru închiderea sub vid a unor
produse (gemuri, marmelade, etc.)
Asociate cu răşini sau hârtie se foloseşte la acoperiri interioare
sau exterioare pentru ambalarea produselor congelate, specialităţi
din carne, etc.
0,100-0,150 Obţinerea capacelor deşirabile
0,120-0,200 Confecţionarea de capsule pentru închiderea recipientelor cu
lichide sub presiune
Confecţionarea de capace du diametru mare
Tabla de 0,22-0,25 Confecţionarea cutiilor de conserve, cutiilor pentru băuturi (bere),
aluminiu capacelor pentru borcane de sticlă utilizate în industria
conservelor (tip Omnia) sau capacelor filetate pentru diverse
tipuri de butelii.
Confecţionarea tuburilor suple (deformabile)
>1 Ambalaje de dimensiuni mai mari, recipiente, cisterne.
Butoaie pentru transportul berii.
Bidoane pentru păstrarea laptelui, smântânii, frişcă, îngheţată,
brânză de vaci.
Ambalaje aerosol.

7
 Folia subţire de aluminiu este asociată adesea cu diferite materiale, rezultând materiale
complexe: hârtie-Al-hârtie, lac celulozic-Al-hârtie sulfurizată, lac celulozic-Al-hârtie şi lac
termocolant de PE sau alt film plastic; acetat de celuloză-Al-carton; PE-Al-PE-carton-PE
imprimată; etc.
Dezavantajele aluminiului ca material de ambalaj:
 folia de aluminiu utilizată la ambalarea brânzeturilor topite sau maturate suferă o
coroziune locală când este în contact cu produsul ambalat. Viteza de coroziune creşte sub
influența oxigenului, coroziunea căpătând un caracter perforând şi distrugând ambalajul.
Se evită prin asigurarea integrităţii ambalajului şi lăcuirea feţei interioare a foliei sau a
tuburilor de aluminiu folosite pentru ambalare.
 Distrugerea foliei de aluminiu în cazul caşerării cu hârtiei cu conţinut de clorură mai
mare de 0,1 % îndeosebi datorită posibilităţii de coroziune punctiformă.
 Distrugerea foliei de aluminiu prin înţepare, perforare, fapt ce necesită o protecţie
suplimentară. De exemplu capacele din folie de aluminiu ale paharelor termosudate sunt
protejate cu capace din material plastic mai rezistent din punct de vedere mecanic iar
pachetele pernă sunt introduse în cutii de carton.
Staniu este un metal puţin răspândit pe glob astfel că este puţin folosit şi scump în acelaşi
timp. Datorită inerţiei chimice la aer, maleabilităţii şi inocuităţii staniului este utilizat pentru
confecţionarea de recipiente de bucătărie şi ambalaje pentru produsele alimentare, utilizare
limitată doar în cantităţi reduse în care se găseşte şi de preţ.
Principalele aplicaţii ale staniului la confecţionarea ambalajelor sunt:
 Sub formă de aliaj staniu-plumb (Sn 2%) este folosit la lipit în tehnologia conservării
cutiilor de conserve;
 Sub formă de strat protector al tablei de oţel moale, permițând obţinerea tablei cositorite
folosită la confecţionarea cutiilor de conserve;
 Sub formă de folii de staniu (staniol) cu grosimi variabile pentru ambalarea anumitor
produse alimentare (brânzeturi, unele mezeluri etc.)

Ambalaje şi condiţionarea produselor alimentare în folii metalice

Folii din plumb şi staniu
Folii laminate din plumb au calităţi deosebite: maleabilitate, impermeabilitate dar sunt
toxice, astfel că nu s-au putut folosi în contact direct cu produsele alimentare. Treptat s-a
renunţat la ele, însă utilizarea lor mai este apreciată pentru acoperirea exterioară a pachetelor de
ceai şi pentru confecţionarea accesoriilor de supraînchidere pentru buteliile din sticlă destinate
ambalării vinului.
Foliile laminate din staniu (staniol)au proprietăţi deosebite. Supleţe, maleabilitate,
etanșeitate, în plus nu sunt toxice astfel că au fost mult timp folosite la ambalarea brânzeturilor,
ciocolatei şi a specialităţilor de ciocolată. Datorită preţului ridicat al staniului, staniolul a fost
înlocuit cu folii de aluminiu. Totuşi, există aplicaţii pentru care staniolul este indispensabil
(ambalarea brânzeturilor topite destinate exportului în ţări calde, a brânzeturilor din grupa
Roquefort, ambalarea pateurilor de ficat sau învelirea buteliilor de lichior).
Folii din aluminiu de obicei are grosimea cuprinsă între 5-200 μm şi se acoperă adesea cu
lacuri care pot fi.
 Nitrocelulozice, folosite pentru protecţie, care reduc într-o bună măsură
microporozitatea;
8
  Vinilice recomandate în special pentru ca termosudarea să fie posibilă.
Avantajele foliilor de aluminiu.
 Impermeabilitate la gaze şi arome;
 Opacitate la ultraviolete, fapt ce permite protecţia produselor alimentare cu conţinut de
grăsime (unt, brânzeturi, margarină etc.) împotriva râncezirii;
 Putere de reflexie ridicată, ceea ce permite o protecţie destul de bună a produsului faţă de
căldură.
Principalele aplicaţii ale foliei de aluminiu sunt: ambalarea prin împachetare a ciocolatei
tablete şi a unor sortimente de biscuiţi. Mai des se foloseşte sub formă de material complex,
obţinut prin lăcuire sau prin laminare cu hârtie kraft, parafină, etc. În această formă este utilizat
pentru ambalarea prin împachetare a brânzei topite, a ciocolatei, a produselor zaharoase (halviţa,
drajeuri, bomboane etc.), biscuiţilor, pentru confecţionarea de etichete şi pentru supraînchiderea
buteliilor din sticlă.
Din materiale complexe pe bază de folii de aluminiu se obţin cele mai variate tipuri de
ambalaje: pungi, pachete pernă, pliculeţe, capace termosudate, aplicate prin presare sau
strângere, deşirabile, cu limbă de rupere, cartoane aseptice sau diferite tipuri de cutii (tabelul 1).
Ambalaje şi condiţionarea produselor alimentare în tuburi metalice
Tuburile metalic sunt confecţionate în proporţie de circa 90% din aluminiu. Ele pot fi
deformabile ca rezultat al prezenţei sau absenţei operaţiei de recoacere în tehnologia de obţinere.
Tuburile deformabile din aluminiu se caracterizează prin aceea că, după deformarea lor
prin apăsare laterală în vederea eliminării produsului îşi păstrează noua formă fără a tinde să
revină la forma iniţială şi deci fără a aspira aer care ar putea produce modificări de natură
senzorială în produsul ambalat. Suprafaţa interioară a tuburilor este lăcuită cu răşini
epoxifenolice sau epoxivenilice pentru a elimina riscul unei acţiuni a produslui asupra metalului.
La exterior se aplică mai întîi un lac de fond, apoi se imprimă desenul sau textul în mai multe
culori, după care se acoperă cu un lac incolor. Tuburile se închid cu ajutorul unor capace filetate
care asigură etanşietate completă (orificiu de golire se mai acoperă cu un strat subţire de metal
care este perforat la momentul utilizării).
Ambalaje şi condiţianarea produselor alimentare în cutii metalice
Cutiile metalice sunt recipiente metalice rigide confecţionate dintr-un material cu grosime
nominală maximală de 0,49 mm. Alegerea cutiilor metalice pentru ambalarea produselor
alimentare are în vedere forma, dimensiunile, modul de confecţionare, materialele folosite la
confecţionarea cutiilor, metode de protejare suplimentară, agresivitatea produsului ambalat,
metode de deschidere.
În funcţie de secţiunea transversală cutiile metalice se clasifică:
 Cutie rotundă;
 Cutie rectangulară (secţiunea transversală dreptunghiulară sau pătrată);
 Cutie alungită
 Cutie ovală
 Cutie trapezoidală.
În funcţie de formă cutiile metalice pot fi:
 Cutie cilindrică
 Cutie tronconică
În funcţie de tipul constructiv cutiile metalice pot fi:
 Cutie cu trei piese;
9
  Cutie vălţuită
 Cutie cu diafragmă
 Cutie cu două piese
În funcţie de dimensiunile deschiderii cutiile metalice pot fi:
 Cutii cu deschidere totală: cutie cu toarte; cu capac asigurat; cu capac suprapus; cu
capac crestat;
 Cutii cu deschidere parţială, cu capac şi inel.
Cutiile metalice folosite pentru ambalarea produselor alimentare sunt confecţionate din
tablă cositorită sau tablă de aluminiu şi rareori din tablă din oţel inoxidabil.
După felul protecţiei interioare cutiile metalice pot fi:
 Nelăcuite
 Lăcuite parţial
 Lăcuite complet.
Alegerea tipului de cutie în funcţie de agresivitatea produsului ambalat se realizează în
felul următor:
 Pentru produse puţin agresive, care pot sta în contact cu staniul se folosesc cutii
nelăcuite, lăcuite parţial sau complet. Din această categorie de produse fac parte: fructe, sucuri,
gem, dulceaţă din fructe puţin acide şi lipsite de pigmenţi antocianici (caise, pere, mere, gutui,
cireşe albe, piersici), tomate (întregi, paste), ciuperci, fasole verde, etc. Pentru produse sensibile
la acţiunea staniului se folosesc numai cutii complet lăcuite.
 Pentru produse acide agresive care pot sta în contact cu staniul se folosesc cutii
nelăcuite şi parţial lăcuite. În această categorie intră fructele şi sucurile din fructe acide dar
lipsite de pigmenţi antocianici (struguri albi), produse devenite agresive în urma procesului
tehnologic aplicat (marinată de peşte). Pentru produsele sensibile la acţiunea staniului se folosesc
cutii revernisabile şi rectificate. În această categorie intră fructele cu pigmenţi antocianici albaştri
sau roşii (cireşe căpşune coacăză), legume cu pigmenţi (sfeclă roşie, varza roşie).
 Pentru produsele care eliberează hidrogen sulfurat se folosesc cutii revernisate. În
această categorie de produse intră: mazăre verde, fasole albe, varză, peşte în ulei, carne în suc
propriu, pateuri, crustacee, peşte de mare.
Cutii metalice pentru conserve alimentare (produse alimentare de uz general, carne şi
produse din carne, peşte şi produse din peşte).
Cutii metalice pentru bere şi alte băuturi se folosesc cutii metalice obţinute din două
piese şi confecţionate din tablă de oţel sau tablă de aluminiu şi lăcuite la interior.
Cutii metalice cilindrice cu capac presat sunt destinate ambalării produselor granulare,
pulverulente (cafea, cacao) sau lichidelor vâscoase.
Cutii metalice închise prin termosudare sunt confecţionate din tablă subţire de aluminiu.
Secţiunea transversală este rotundă, dreptunghiulară cu colţuri rotunjite, ovală etc.
Închiderea se realizează folosind folii de aluminiu acoperită cu PP care se termosudează
pe decuparea capacului. Fiind destinate ambalării porţiilor de produse semipreparate în diferite
sosuri pe bază de tomate, aceste cutii trebuie să asigure realizarea tratamentului termic prin
sterilizare, astfel că se explică de ce folia de aluminiu este acoperită cu PP, material termoplastic
cu termosudabilitate mare care rezistă la temperaturi de sterilizare.
Ambalaje şi condiţionarea produselor alimentare în ambalaje aerosol.
Ambalajul aerosol este un recipient în care produsul activ este introdus împreună cu un
gaz propulsor sub presiune. Gazul propulsor execută asupra produsului activ o presiune datorită
10
căreia, la deschiderea orificiului de evacuare, produsul ambalat este expulzat sub formă
dispersată în picături foarte mici. În industria alimentară aerosolii se folosesc la ambalarea
diferitelor creme, condimente, maioneze, preparate pentru decorare în patiserie, ciocolată lichidă,
unt, miere, frişcă etc.
Ambalaje şi condiţionarea produselor alimentare în bidoane metalice din aluminiu
Pentru transportarea laptelui şi produselor lactate (smântâna, brânza proaspătă, îngheţata,
frişca etc.) se utilizează bidoane confecţionate din aluminiu. Suprafaţa trebuie să fie netedă,
admițându-se doar asperităţi care nu pot fi eliminate prin prelucrare. Cele mai des utilizate sunt
bidoanele cu capacitatea utilă de 5, 10, 20, 25, 30, 40, 50 litri.
Ambalaje şi condiţionarea produselor alimentare în butoaie metalice
Butoaiele metalice au apărut ca alternativă a butoaielor din lemn şi sunt confecţionate din
aluminiu, oţel inoxidabil, tablă de oţel.
Butoaie din oţel inoxidabil bombate sunt protejate cu o manta poliuretanică şi prevăzută
cu două inele pentru rotunjire mai uşoară. Butoaiele din oţel inoxidabil cilindrice, denumite
internaţional keg-uri sunt recipiente standardizate, sunt prevăzute cu o cameră gazoasă interioară.
Avantajele keg-urilor sunt următoarele:
 Toate operaţiile de transport, depozitare, igienizare, sterilizare şi umplere pot fi
automatizate;
 Sunt recipiente închise cu detectare automată a oricărei scurgeri;
 Permit o manipulare uşoară pentru consumul berii conţinute, inclusiv golirea
parţială;
 După golire au încă suprapresiune în interior şi nu sunt deschise în afara fabricii
de bere astfel că orice contaminare din exterior este evitată.
Mai sunt utilizate şi butoiaşe din oţel inoxidabil - butoiaşe pentru petreceri mici din
categoria recipiente speciale pentru bere.

1.3. Ambalaje din materiale plastice

Materialele plastice organice sunt substanţe organice macromoleculare în stare pură sau
sub formă de amestecuri conținând diferite materiale de adaos şi umplutură (plastifianți,
stabilizatori, coloranţi, antioxidanţi, acceleratori de polimerizare sau condensare etc.) capabile să
treacă prin încălzire în stare plastică şi să păstreze după întărire forma dată.
O caracteristică generală a materialelor plastice este aceea că prin încălzire se înmoaie şi
nu deodată în toată masa, ca atare nu au punct de topire fix. Această proprietate face posibilă
modelarea lor la anumite temperaturi şi presiuni cu păstrarea, după răcire, a formei primite la
cald.
Există o mare diversitate de materiale plastice astfel că se impune clasificarea lor,
operaţie ce se face după criterii bine stabilite.
a. Clasificare după metode de obţinere a produselor macromoleculare de bază:
 Materiale plastice polimerizate: răşini polivenilice, polistirenice, polietilenice etc.;
 Materiale plastice policondensate: răşini fenolice, aminice etc.;
 Materiale plastice modificate ce se obţin prin transformarea chimică a unor produşi
macromoleculari naturali care îşi conservă structura macromoleculară iniţială şi după ce
are loc reacţia chimică: răşini pe bază de celuloză, răşini proteice etc.
b. Clasificarea după comportarea la deformare:

11
  Plastomeri sunt materiale plastice care pot suferi deformări permanente şi care au
proprietăţi mecanice importante ca duritate, rezistenţă la tensiune şi la compresiune;
 Elastomeri sunt materiale plastice care au elasticitate aplicabilă, putând suporta deformări
temporare mari, îndeosebi alungiri specifice mari.
c. Clasificarea după comportarea la încălzire:
 Produse termoplastice sau termoplaste care supuse încălzirii se înmoaie şi pot fi
prelucrate prin presare, vălţuire etc. După răcire se solidifică, păstrându-și forma primită
la cald, iar printr-o nouă încălzire devin din nou plastice, procesul putând fi repetat;
 Produse semitermoplastice sau semitermoplaste care supuse încălzirii se înmoaie şi se pot
prelucra similar cu cele termoplastice, dar care conduc, după răcire, la un produs puţin
plastic la cald;
 Produse monoplastice sau termorigide care se înmoaie la încălzire putând fi prelucrate ca
în cazurile anterioare. După presare şi răcire piesele formate se întăresc ireversibil
nemaiputând suporta repetarea ciclului deoarece în timpul presării au suferit reacţii
chimice care le-au modificat proprietăţile.
Materialele termoplaste sunt: polietilena, polibutena, polimetilbutena, policlorura de
venil, policlorura de viniliden, polistirenul, poliacetatul de vinil, alcoolul polivenilic,
politetrafluoretilena, etilenă-vinil acetat, etilenă-vinil alcool, ionomeri, nylon 6, nylon 66 etc.
Utilizare materialelor plastice:
- filmul de PP este un material multilateral, fiind folosit ca folie termoformabilă, în formă turnată
pentru filme şi saci şi sub formă de filme subţiri dar puternic orientate biaxial. Deasemenea este
folosită pentru capace şi ca fire de ţesătură la confecţionarea sacilor. PP poate fi extrudată sau
injectată, cu sau fără suflare, permițând obţinerea de ambalaje variate. tuburi flexibile, recipiente
cu pereţi subţiri (cutii, pahare) accesorii de închidere etc. Filmele de PP se mai folosesc la
materiale complexe. Din punct de vedere a toxicităţii este un polimer insolubil şi inactiv la
temperaturi obişnuite, faţă de majoritatea produselor alimentare inclusiv a materiilor grase. Ca
atare acest polimer nu are restricţii pentru a fi utilizat la confecţionarea de ambalaje pentru
produse alimentare.
- Polibutena se utilizează sub formă de folie pentru confecţionarea sacilor mari sau de pungi
pentru ambalarea laptelui în SUA, în ultimul timp se aplică la confecţionarea sistemelor de
închidere cu deschidere uşoară.
- Policlorura de venil permite obţinerea de ambalaje de la cele mai rigide la cele mai flexibile în
funcţie de adaosul de plastifianți. Astfel, în industria alimentară se foloseşte sub formă de: folii
de ambalaj, pungi, plăci; flacoane pentru industria chimică şi farmaceutică; ţevi, tuburi flexibile
sau rigide; material de acoperire interioară pentru ambalaje, recipiente, cuve, containere etc.;
paste, emulsii; lacuri, vopsele.
- Policlorura de veniliden se foloseşte sub formă de folii şi pelicule pentru confecţionarea
ambalajelor termosudabile destinate ambalării anumitor produse alimentare (păsări, brânzeturi,
produse sărate). De exemplu, în unele ţări acest tip de folii sunt folosite pentru ambalarea
păsărilor în pungi care se introduc în apă fierbinte pentru ca folia să adere prin contracţie pe
produs. Sub formă de emulsie se foloseşte pentru înmuierea hârtiei, celofanului, polipropilenei,
aluminiului ca prin stratul depus să se confere impermeabilitate la oxigen şi arome, un grad
scăzut de permeabilitate la vapori de apă şi o bună termosudare.
- Polistirenul se foloseşte la confecţionarea ambalajelor pentru ulei vegetal, grăsimi animale,
sucuri de fructe, băuturi alcoolice, soluţii acide şi alcaline. PS rezistent la şoc este utilizat în
12
industria jucăriilor, la fabricarea pieselor interioare ale dulapurilor frigorifice şi a accesoriilor
acestora şi industria ambalajelor (recipiente foarte uşoare cu pereţii opaci cu grosimea de 0,1-0,2
mm pentru ambalarea brânzei proaspete, iaurtului, cremelor, dulceţurilor, îngheţatei etc.).
1. Pungi, sacoşe şi saci din materiale plastice
1.1. Pungi, sacoşe şi saci din folii din materiale plastice
Pentru confecţionarea pungilor, sacoşelor şi sacilor din materiale plastice sau materiale
complexe se folosesc folii din materiale termoplastice olefinice, cele mai mari aplicaţii avându-le
PE şi PVC, LDPE. Aceste ambalaje pot fi imprimate sau neimprimate, cu pliuri sau fără pliuri,
perforate sau neperforate.
Pungile din LDPE imprimate sunt folosite la ambalarea multor produse alimentare
granulare, pulverulente sau bucăţi: sare fină şi grunjoasă, zahar tos şi pudră, mălai, griş, orez,
mazăre congelată, paste făinoase scurte, biscuiţi simpli etc., pungile neimprimate sunt folosite la
ambalarea sub depresiune a cărnii de porc, vită şi pasăre.
Pentru ambalarea aseptică a laptelui integral au fost testate trei tipuri de materiale
coextrudente pe bază de HDPE.
PVC folosită la confecţionarea sacilor trebuie să fie plastifiată suficient. Sacii de PVC se
pot termosuda folosind bare încălzite, cu bandă continuă, prin impulsuri etc. Sacii de PVC se
utilizează în special la ambalarea diferitor produse chimice, hidroscopice nealimentare, dar sacii
de PE se pot folosi atât la ambalarea produselor chimice şi hidroscopice cît şi la ambalarea
produselor alimentare (cereale seminţe zahar).
Pentru ambalare sub depresiune sau în atmosferă modificată se confecţionează şi saci
multistrat prin caşerarea sau extrudarea a cel puţin două straturi, de exemplu un strat de folie din
polister, un strat de folie de aluminiu şi un strat de folie de PE.
1.2. Saci din ţesătură de materiale plastice.
Din ţesătură din materiale plastice se confecţionează saci care se folosesc la transportul
multor produse alimentare (zahar, sare, orez, produse preambalate în pungi din materiale plastice
sau hârtie etc.) Se folosesc ţesături din PP sau alte materiale termostabile poliolefinice.
Saci din ţesătură de materiale plastice sunt confecţionaţi din unul sau mai multe straturi şi
sunt prevăzute cu un sistem de închidere eficient care să nu permită pierderi de produs şi care să
nu provoace deteriorări în timpul transportului.
2. Ambalarea în folii termocontractibile
Ambalarea în folii termocontractibile constă în înfăşurarea produsului sau grupului de
produse de ambalat cu un film contractibil care sub efectul căldurii ia forma acestuia. Succesul
utilizării dinamice a foliilor termocontractibile se datorează avantajelor sale:
 Operaţia de ambalare este foarte simplă, chiar când este automatizată,
 Instalaţiile de ambalare în folii termocontractibile lucrează la capacităţi care depăşesc
capacitatea de ambalare a altor utilaje;
 Etichetarea nu mai este atât de necesară datorită vizibilităţii perfecte a produsului;
 Greutatea ambalajului şi implicit greutatea de transport a produsului ambalat scade;
 Cheltuielile cu materialul de ambalat sunt reduse;
 Ambalajul obţinut este estetic astfel că poate fi simultan ambalaj de prezentare, putînd fi
expus direct în magazin,
 Integritatea şi calitatea produsului ambalat este bine asigurată, în unele cazuri fiind
posibilă prelungirea apreciabilă a termenului de valabilitate;
 Ambalajele din folii termocontractibile sunt stabile şi rezistente la temperaturi variabile;
13
  Spaţiu de depozitare a materialelor de ambalaj este redus;
 foliile termocontractibile au o gamă largă de proprietăţi, ceea ce permite alegerea foliei
potrivite fiecărei aplicaţii;
 în folii termocontractibile se pot ambala produse cu dimensiuni diferite, ele putând fi
modelate uşor pe conturul produsului.
2.1. Ambalarea în folii termocontractibile pentru conserve
Ambalarea pentru conserve a produselor alimentare se realizează sub depresiune folosind
folii termocontractibile cu permeabilitate redusă la oxigen şi impermeabilă la vapori de apă.
Există două metode de ambalare sub depresiune în folii termocontractibile:
 realizarea depresiunii la presiunea atmosferică;
 realizarea depresiunii într-o incintă.
Materialele folosite pentru ambalare sub depresiune a alimentelor pentru conservare
trebuie.
 Să fie flexibile şi rezistente mecanic la frecare, înţepare, îndoire;
 Să aibă proprietăți barieră bune, exprimată sub formă de permeabilitate la gaze;
 Să fie termosudabilă;
 Să aibă proprietăţi optice bune (lucioase, transparente);
 Să poată fi imprimată şi să prezinte stabilitate dimensională la căldură, să poată fi formate
după încălzire şi să se termocontracte după încălzire.
Pentru a obţine un echilibru a celor mai bune proprietăţi este necesară adesea folosirea
unor materiale complexe multistratificate, fiecare strat constând dintr-un material individual care
conferă întregului proprietăţile sale. Componenţii individuali ai acestor materiale pot fi:
PE – termosudabilă, barieră la umiditate, preţ scăzut,
PP - barieră la umiditate, rezistenţă termică, stabilitate dimensională,
EVA – uşor termosudabilă, termocontractibilă,
Ionomeri – rezistenţă mecanică, termosudabili, rezistenţă la grăsimi,
PA – rezistenţă mecanică, barieră la gaze,
PET - rezistenţă mecanică, rezistenţă termică, barieră la gaze,
EVOH - barieră la gaze, uşor coextrudabilă,
PVdC - barieră la gaze şi la grăsimi.
Produsele alimentare care se ambalează în pungi din folii termocontractibile sunt carnea
proaspătă, produse din carne (şuncă, becon, salam), brânzeturi etc., pentru acestea folosindu-se
pungi din folii termocontractibile care pot fi preconfecţionate anterior utilizării sau confecţionate
la momentul ambalării. Foliile termocontractibile se mai folosesc şi la acoperirea tăviţelor sau
caserolelor cu diferite produse alimentare semipreparate sau gata pregătite.
2.2. Ambalarea în folii termocontractibile pentru prezentare. Ambalaje skin.
Ambalarea de tip skin presupune așezarea produsului pe tăviţa suport, acoperirea cu folii
termocontractibile, întinderea acestuia pe produs cu un cadru de întindere şi lipirea foliei de
tăviţa suport ca sau fără aspirarea aerului. Sub depresiune acest tip de ambalaj este un mod
excelent de prezentare pentru majoritatea produselor, în cazul cărnii aceasta rămâne în stare
neoxidată.
2.3. Ambalarea secundară în folii termosudabile
Ca procedeu de ambalare secundară pentru transport şi desfacere, ambalarea în folii
termocontractibile este destinată grupării de unităţi de vânzare (ambalaje primare) în ambalaje
colective şi protejării şi rigidizării încărcăturii pe palete. Spre exemplu, în folii
14
termocontractibile se pot ambala grupat 6-24 butelii din materiale plastice în funcţie de volumul
buteliei, 2-24 cutii metalice, 6-12 cartoane confecţionate din materiale complexe etc.
3. Ambalaje de tip pachet pernă
Aceste ambalaje sunt confecţionate din folii, filme sau laminate de materiale flexibile.
Hârtie, materiale plastice, folie de aluminiu, materiale complexe (materiale plastice stratificate,
hârtie acoperită cu materiale plastice, materiale plastice metalizate, folii de aluminiu acoperită cu
o peliculă din material plastic cu proprietăţi de termosudare).
Se folosesc la ambalarea multor produse alimentare cum sunt. Dulciuri sub formă de
batoane, paste făinoase, biscuiţi, halva, croissant, napolitane, cornuri cu diversă umplutură,
alune, lapte, îngheţată, etc.
Conservarea, legată de utilizarea proprietăţilor barieră ale filmelor de material poate fi
prelungită prin injectare de gaz neutru sau inert în pachet, cel mai des folosindu-se CO2 sau N2
condiţia ca sudura să fie etanşă la gaze.
4. Ambalajele de tip săculeţ sau plicule
Pachetele săculeţ sau pliculeţ au trei sau patru suduri obţinute prin îndoirea pe lungime şi
îmbinarea în unghi drept. Îndoirea se poate face cu sau fără formarea de pliuri. Ele se
confecţionează din aceleaşi materiale ca pachetele pernă şi folosite pentru ambalarea produselor
pulverulente sau granulare: supe instant, cacao măcinată, cafea măcinată, cartofi instant,
deserturi instant, condimente, zahar la pliculeţe de circa 5 g pentru ceai sau cafea, drojdie uscată
etc. Pachetele pliculeţ pot avea dimensiuni şi capacităţi variabile în funcţie de cantitatea de
produs dozat şi tipul maşinii de formare-umplere-închidere.
5. Tuburi deformabile din material plastic
Tuburile deformabile sunt ambalaje cu secţiune transversală circulară care se aplatizează
spre fund. Ele sunt prevăzute cu un orificiu de golire cu capac filetat sau alt dispozitiv de
închidere şi utilizate pentru produse vâscoase, fluide, etc., care se evacuează prin presare uşoară
a corpului tubului.
Tuburile deformabile au avantajul că pot fi umplute complet cu produs, care datorită
sistemului de închidere este perfect izolat faţă de aer şi reduce la zero posibilitatea de
contaminare microbiologică. Fiind opace, ele împiedică producerea modificărilor de origine
fotochimică în produsul ambalat, modificări datorită razelor ultraviolete. Tuburile deformabile se
pot utiliza pentru ambalarea muştarului, maionezei, laptelui concentrat, cremei, piureurilor,
pastei de tomate, etc. După deformare prin apăsarea laterală în vederea eliminării produsului
ambalat, tuburile deformabile din materiale plastice revin la forma iniţială. Aceasta permite
aspirarea unei cantităţi de aer care poate produce modificări organoleptice ale produsului
ambalat.
Pentru confecţionarea tuburilor se utilizează HDPE care se poate colora sau pe care se
pot imprima lucrări grafice în mai multe culori.
6. Butelii şi flacoane din materiale plastice
Numeroase produse alimentare lichide cu vâscozitate scăzută (apa minerală, lapte
pasteurizat, ulei, băuturi răcoritoare carbonate şi necarbonate, băuturi alcoolice etc.) şi ridicată
(nectar, concentrat de fructe, produse lactate acide, ketchup etc.) se ambalează în butelii şi
flacoane din materiale plastice.
Butelii PET sunt confecţionate pornind de la granule de PET albe sau de diverse culori în
funcţie de destinaţie. Circa 80% din producţia mondială de butelii PET se realizează în două

15
etape. Injecţie pentru obţinerea preformelor la producătorul de ambalaje şi obţinerea buteliilor
din preforme la utilizator.
7. Ambalaje termoformate
Ambalarea prin termoformare constă în confecţionarea de diferite recipiente: ţăvi
termoformate adânci, suporturi alveolare, barchete, cutii, pahare etc. Ele se utilizează la
ambalarea produselor semipăstoase: produse lactate (iaurt, creme, brânză proaspătă, îngheţată
etc.), semipreparate (maioneze, creme, muştar etc.) mezeluri.
Materialele folosite pentru confecţionarea ambalajelor termoformate sunt laminate din
PA, PET sau PVC, aceste ambalaje se închid folosind capsule de aluminiu, lipirea la cald cu folie
de aluminiu sau cu materiale complexe pe bază de aluminiu, un disc de carton sau capace de
acelaşi material.
7.1. Pahare din material plastic preformate.
Cele mai răspândite recipiente pentru umplerea aseptică sunt paharele din material plastic
preformate.
Paharele confecţionate de producătorul de ambalaje deşi considerate sterile trebuie
sterilizate înainte de umplere. Operaţia se realizează prin pulverizare în interior cu o soluţie de
H2O2 35%, soluţia fiind îndepărtată în decurs de 3 s prin folosirea de aer cald comprimat cu
temperatura maximă de 400oC în funcţie de materialul din care sunt confecţionate. Suprafaţa
interioară a paharelor ajunge la 70oC, fapt ce completează sterilizarea suprafeţei şi reduce apa
oxigenată remanentă la vapori acceptabile.
În majoritatea cazurilor paharele termoformate preformate sunt imprimate prin înţelegere
între producător şi utilizator, astfel că nu mai este necesară etichetarea după realizarea umplerii şi
închiderii etanşe în condiţii aseptice.
7.2. Pahare termoformate-umplute-închise.
Materialul plastic sub formă de ţesătură (PS, PVC, PE, Pp, etc.) este alimentat de o
bobină în maşina de formare-umplere-închidere unde se obţin recipiente variate ca formă şi
dimensiune.
8. Cartoane confecţionate din materiale complexe
Structura tipică a materialului din care se confecţionează cartoanele constă din straturi de
hârtie albită şi nealbită acoperită la interior şi exterior cu PE pentru a asigura impermeabilitatea
la lichide şi bune proprietăţi de termosudare. În cazul cartoanelor destinate ambalării aseptice
există şi un strat de folie de aluminiu care acţionează ca barieră la oxigen.
Funcţiile diferitelor straturi ale cartoanelor sunt următoarele:
 Stratul exterior de PE protejează imprimarea şi permite clapelor ambalajului să fie
sudate;
 Hârtia albită este suport pentru decor iar hârtia nealbită oferă ambalajului rigiditatea
mecanică necesară;
 PE laminată reprezintă liantul, adezivul dintre folia de aluminiu şi stratul de hârtie;
 Folia de aluminiu acţionează ca barieră faţă de gaze şi asigură protecţia produsului faţă
de lumină;
 Cele două straturi de PE interioară asigură proprietăţi barieră faţă de lichide.
Cartoane confecţionate continuu
8.1. Cartoane Tetra Classic şi Tetra Classic Aseptic.
Cartoane Tetra Classic destinate ambalării laptelui de consum au formă de tetraedru şi
sunt confecţionate din material complex compus din trei starturi. Materialul suport este hârtia
16
semialbă şi este acoperită la interior cu un film de PE iar la exterior este impregnat cu parafină
sau PE.
Cartoane Tetra Classic Aseptic tot are formă tetraedrică şi este destinat ambalării laptelui
UHT, smântânii pentru cafea, sucurilor de fructe. Materialul complex este multistratificat, având
în componenţa sa un strat de hârtie, unul sau două straturi de foiţă de aluminiu şi mai multe
straturi de PE.
8.2. Cartoane Tetra Brik şi Tetra Brik Aseptic
Cartoane Tetra Brik şi Tetra Brik Aseptic sunt obţinute pe maşina de formare-umplere-
închidere, structura materialului de ambalaj este prezentată mai jos:
Cartoane Tetra Brik şi Tetra Brik Aseptic sunt caracterizate prin forma regulată de
paralelipiped, formă care se obţine mai uşor decât cea tetraedrică şi măreşte eficienţa ambalării
secundare pentru depozitare, transport şi destinaţie.
8.3. Cartoane Tetra Top şi Tetra Top Aseptic
Cartoane Tetra Top şi Tetra Top Aseptic fac parte din grupul cartoanelor care se
confecţionează pornind de la bobina de material complex stratificat (PE-carton-PE sau PE-
carton-PE-folie de aluminiu-PE). Forma este înaltă, paralelipidică, dar cu muchiile, atât cele
verticale, cât şi cele de la capete rotunjite.
Cartoane preconfecţionate În acest caz se folosesc cartoane goale prefabricate, adică
decupate, îndoite şi cu sudură longitudinală efectuată.
8.4. Ambalaje Tetra Pak şi Tetra Rex
Ambalaje Tetra Pak şi Tetra Rex se folosesc pentru ambalarea laptelui de consum
pasteurizat şi cu diferite adaosuri, smântânii, produselor acido-lactice, sucurilor din fructe, unor
băutuir alcoolice, etc.
8.5. Cartoane Pure-Pak
Cartoane Pure-Pak se folosesc pentru ambalarea produselor alimentare lichide: lapte, vin,
ulei comestibil, supe, sucuri de fructe. Acestea sunt ambalaje etanşe, uşor de manipulat şi uşor de
deschis pentru consum. Materialul din care sunt confecţionate cartoanele Pure-Pak este un
complex pe bază de carton acoperit cu răşini polivinilice.
8.6. Ambalaje pungă în cutie (bag-in box)
Ambalajele pungă în cutie (bag-in box) constau dintr-o pungă sau un pachet pernă din
material plastic care conţine produsul şi este introdusă într-o cutie cu rol protector. Sunt
răspândite îndeosebi pentru ambalarea produselor granulare şi pulverulente: cereale pentru micul
dejun, snacks-uri, musli, cafea, cacao etc. dar şi pentru produse lichide în special vin.

2. Organizarea controlului de conformitate a materialelor de ambalare și a

ambalajelor utilizate la ambalarea laptelui și a produselor lactate

Controlul materialelor de ambalare se realizează în conformitate cu documentele tehnice

privind materialele de ambalare recepționate la întreprinderi. Recepționarea materialelor de
ambalare include următoarele etape:
 Verificarea corectitudinii întocmirii documentele de însoțire;
 Recoltarea probei medii,
 Realizarea determinărilor;
 Oformarea rezultatelor analizei.
Setul de documente la recepționarea materialelor de ambalare include:
 Factura de transport;
17
 Certificatul de calitate și de conformitate de la producător;
 Certificatul de proveniență (în cazul produselor de import); etc.
Recoltarea probei medii de materiale de ambalaj se realizează în conformitate cu
documentul tehnic pe produs cu întocmirea actului de prelevare a probei. La recepționare se
verifică:
Conformitatea culorii, mărimilor, desenului, informația de pe ambalaj, etc.;
Verificarea caracteristicilor ce nu au fost menționate se efectuează în conformitate
cu documentul tehnic pe produs și cu contractul încheiat cu furnizorul.
Rezultatele verificărilor se introduc în Registru de evidență a calității materialelor de
ambalare recepționate.

3. Schema controlului de conformitate a materialelor de ambalare și a ambalajelor

utilizate la ambalarea laptelui și a produselor lactate

Nr. Materialele de ambalare Caracteristicile verificate

crt.
Materiale plastice:
Polistiren,
Pahare polistiren,
Peliculă polietilenă,
Peliculă termocontractibilă
Folie de aluminiu
Folie laminată (cașerată)
Hârtie pergament
Materiale complexe
Panglica aplicativă
Cutii metalice
Ambalaje din sticlă
Capace metalice pentru Aspectul exterior, mărimea, etanșeitatea închiderii,
închidere
Saci de hârtie
Aspectul exterior, grosimea, lățimea
Aspectul exterior, diametrul superior al paharului,
diametrul inferior al paharului, înălțimea, adezivitatea
textului
Aspectul exterior, grosimea, lățimea
Aspectul exterior, grosimea, lățimea
Miros, aspectul exterior, grosimea, cantitatea stratului
asociat de rășini, integritatea stratului asociat de rășini,
porozitatea, adezivitatea stratului asociat de rășini,
penetrabilitatea la apă
Mirosul, aspectul exterior, înfășurarea ruloului,
adezivitatea stratului asociat de rășini, masa 1 m2,
rezistența în utilizare
Aspectul exterior, înfășurarea ruloului, lățimea, mirosul,
rezistența inscripțiilor, numărul de incluziuni,
penetrabilitatea la grăsimi, aciditatea, umiditatea
Mirosul, gustul și aspectul exterior al extractului de apă
Înfășurarea ruloului, grosimea, umiditatea, etanșeitatea,
gradul de adezivitate, gradul de oxidare a stratului din
polietilenă, integritatea stratului din polietilenă, rezistența
desenului imprimat
Aspectul exterior, culoarea, gradul de ondulare, lățimea,
grosimea
Aspectul exterior, capacitatea, etanșeitatea, rezistența
stratului asociat de rășini la sterilizare, grosimea foliei
metalice
Aspectul exterior, mărimile, rezistența la comprimare,
rezistența la acizi
rezistența chimică al stratului asociat de rășini
Aspectul exterior, lungimea, lățimea, lățimea sudurii

18