Mi-am ales ca temă pentru proiect „Îngrijirea pacientului cu apendicită”, deoarece, din

păcate a trebuit să asist la cazul surorii mele în care s-a intervenit foarte târziu iar
complicaţiile acestei afecţiuni au dus la deces.
La momentul respectiv nu am înţeles exact ce i s-a întâmplat, dar pe parcursul celor 3 ani
de studiu am înţeles cât de rapid se pot instala complicaţiile apendicitei.

Apendicita acută reprezintă inflamaţia acută a apendicelui. Prin frecvenţa sa se situează

pe primul loc în cadrul abdomenului acut, necesitând intervenţia chirurgicală de urgenţă,
în caz contrar putând să apară coplicaţii grave.

Simptomatologie
(subiective)
Durerea începe insiduos, surd, în fosa iliacă dreaptă şi se intensifică din ce în ce mai
mult. În stadiul avansat al apendicitei acute durerea poate fi foarte puternică dar niciodată
atât de puternică încât să semene cu cea din colica renală sau hepatică, sau cu cea din
ulcerul gastroduodenal perforat. De obicei durerea este semnalată de bolnav ca venind
din partea medie a fosei iliace drepte dar atunci când apendicele este situat retrocecal
durerea poate veni din profunzimea fosei. În acest din urmă caz ea se accentuează când
bolnavul mişcă membrul inferior drept şi contractă muşchiul psoas-iliac. Constipaţia
însoţeşte aproape întotdeauna apendicita dar în acelaşi timp sunt şi cazuri de apendicită în
care întâlnim scaune diareice multiple, determinate de un proces inflamator concomitent
şi al altor segmente intestinale. Prezenţa de scaune diareice poate înşela, îndreptând spre
diagnosticul de enterocolită şi poate face să piardă un timp preţios să nu se intervină la
timp chirurgical. Frisonul nu este întotdeauna prezent, dar dacă bolnavul îl semnalează,
este semn de evoluţie gravă spre gangrenare sau abcedare, fapt care trebuie să se
grăbească intervenţia operatorie.

(obiective)
Febra este prezentă, nu coincide întotdeauna cu gravitatea procesului anatomopatologic.
Adeseori, chiar în cazuri grave, gangrenoase, care evoluează către, sau cu peritonita febra
nu depăşeşte 38°C. De obicei bătrânii nu fac temperatură ridicată, în schimb copii fac
deseori 39° - 40° C ori mai mult, chiar în cazurile mai simple de apendicită acută
catarală.
Pulsul este accelerat, variabil ca frecvenţă dar mult mai constant modificat sşi de valoare
diagnostică şi prognostică mai mare decât temperatura. Disocierea pulsului faţă de
temperatură se întâlneşte în apendicitele grave, la început de perforaţie de peritonită.
Faciesul nemodificat la început se poate schimba repede, odată cu perforarea apendicelui
şi instalarea peritonitei.

Tratamentul
Pentru manifestările dureroase de fosă iliacă dreaptă, datorate unei suferinţe acute
apendiculare, rămân o serie de prescripţii care alcătuiesc o terapeutică conservatoare
menită să favorizeze stingerea eventuală a procesului acut şi cronicizarea acesteia. În
acest sens se recomandă antibiotice, repausul la pat, regim alimentar hidric sau alcătuit
din alimente lipsite de reziduri, precum şi asigurarea tranzitului digestiv prin
administrarea, la nevoie a unor laxative uşoare, este total contraindicat administrarea de
purgative. În perioada administrării tratamentului conservator, bolnavul trebuie să rămână
sub supraveghere medicală, urmărindu-se zilnic curba termică şi leucocitară alături de
evoluţia semnelor subiective.

Problemele care le preyintă un pacient cu apendicită sunt: durere, risc de

complicaţii, vărsături, diaforeză, insomnie, imobilitate, hipertermie.

Intervenţii delegate:
- pregătesc pacienta şi recoltez probe biologice pentru examenul de laborator,
pregătesc pacienta pentru investigaţii specifice.
- la indicaţia medicului administrez tratament medicamentos: glucoză, gentamicină
iv la 12 h, algocalmin, vitamina B6, vitamina B 1 - 1f.