Sunteți pe pagina 1din 35

1.

Proiectare proces și sistem de producție

1.1 Date inițiale generale

Produsul: VALVA DE LEGATURA – VIAN-00-11


Programa de producție : 3000 buc/an.
Unitatea de producție: S.C. VIAN. SRL
Obiectiv principal: Introducerea de noi tehnologii.
Fond real de timp: 255*1*8=2040 ore/an
Cerința economică: cost minim de fabricatie

1.2 Date constructive funcțional-tehnologice

1.2.1 Schițe constructive

O schiță a ansamblului ‘’Motor cu aburi cu pompa centrifugală’’ se prezintă in


figura 1.2.1 în care produsul considerat este indicat prin sageata.

Fig.1.2.1 – Ansamblul “Motor cu aburi cu pompa centrifugala”

1
O schiță a produsului ”Valva de legatura VIAN-00-11” se prezintă în figura 1.2.2
unde Sk, k=1,2...sunt suprafețe definitorii.

Fig.1.2.2 – Suprafetele prescrise pentru prelucrare

1.2.2 Caracteristici constructive precise

a) Caracteristicile suprafețelor

Se prezintă caracteristicile prescrise suprafețelor Sk, in tabelul 1.2.1

Tabelul 1.2.1
Rugozitate Tolerante de
Sk Forma nominala Dimensiuni si abateri Pozitia relativa Alte conditii
Ra forma
S1 x 2 Cilindrica Ø4 H8 3,2 - -

S2 Plana Ø12 1,8 - -

S3 Cilindrica Ø6 H8 1,6 - - ISO 2768-K

S4 Elicoidala M3 x 0,5 - 6H 12.5 - -


25.87x13.57 - Axa X
S5 Plana 12.5 - -
25.87x13.57 - Axa Y

Abaterile limita pentru dimensiunile liniare [ISO 2768] sunt prezentate in tabelul
1.2.2

2
Tabelul 1.2.2
Clasa de toleranta Abaterile limita pentru dimensiuni nominale [mm]
Simbol Descriere De la 0,5 pana la 3 De la 3 pana la 6 De la 6 pana De la 30 pana
la 30 la 120
m mijlocie ±0 1 ±0,1 ±0,2 ±0,3

b) Caracteristici de material prescrise

Materialul piesei “Valva de legatura VIAN-00-11” este CuSn14 care este un aliaj al
cuprului (Bronz laminat cu Staniu) si conform caracteristicilor este un bronz dur (concentratie
intre 9-14% Staniu). Bronzurile dure au rezistente mai mari si se folosesc la turnarea pieselor
mecanice ca: roti, bucse, lagare, valve etc. ce sunt solicitate la frecare.

Conform STAS 197/2-83, compozitia chimica a materialului CuSn14 este


reprezentata in tabelul urmator 1.2.3.

Tabel 1.2.3
Material Domenii de utilizare Compozitie chimica
Organe de masini supuse la uzura, Sn - 14%
CuSn14 piese de aparatura hidraulica supuse la Cu - Rest
presiuni mari

Caracteristicile fizico-mecanice sunt prezentate in tabelul 1.2.4.

Tabel 1.2.4
Rezistenta la
Alungirea
Marca Rm Densitate Punct de rupere prin
la rupere HB
bronzului [N/mm2] topire tractiune
A [%]
[gr/cm3] [oC] [N/mm2]
N - 220 N-2 N - 75 8,56-8,9 880-1040 200-300
CuSn14 C - 230 C-1 C - 80

N – turnare in forme din amestec de formare; C – turnare in cochilii;

CuSn14 – face parte din grupa de aliaje nr.6, conform Sistemului European.

c) Masa

Masa piesei s-a determinat prin calcul, în programul Autodesk Inventor Professional
2016 (fig.1.2.3). Din meniul Format, alegem comanda Style and Standard Editor pentru a
determina materialul ales. Apoi din meniul File, alegem comanda iProperties, dupa care
facem click pe Physical. Selectam materialul ales anterior, dupa care dam Apply. Astfel,
masa produsului este: m=0.014 kg.

3
Fig.1.2.3 – Masa pieseie “Valva de legatura VIAN-00-11” calculata
in programul Autodesk Inventor”

d) Clasa de piese

Având în vedere caracteristicile sale geometrice, se apreciază că produsul face


parte din clasa ”Parghii”.

1.2.3 Functiile ansamblului, produsului si supreafetelor

Functiile ansamblului

Functia generala a anasamblui are rolul de a transmite forte mecanice.


Produsul “Valva de legatura VIAN-00-11” este o piesa obtinuta prin turnare si are
rolul de legatura externa. Suprafetele pot fi: tehnologice si de montaj (de legatura).

1.2.4 Tehnologicitate

a) Gradul de unificare a elementelor constructive

În cadrul unui proces (piesă sau ansamblu) se deosebesc diferite tipuri de elemente
constructive: gauri cilindrice, tesituri, degajari, gauri filetate, racordari etc.
Astfel,gradul de unificare constructivă, λe, este:

λe =ed/et λe ϵ(0,1] (1) : [G1,curs IMPP1,rel.1,pag.1]

unde:-ed – Numarul dimensiunilor diferite;


-et – Numarul total al elementelor

4
Gradul mediu de unificare constructive se calculeaza cu ajutorul formulei:

(2) : [ G1,curs IMPP1,rel.2,pag.1]

Se analizeaza grupele principale de caracteristici geometrice pentru reperul “Valva


de legatura VIAN-0-11” astfel:

Gauri filetate
- 1 gauri filetate M3 x 0.5 – 6H
- λe =ed/et = 1/1=0

Gauri cilindrice
- 2 gaura Ø4 H
- 1 gaura Ø6 H8

λe =ed/et =2/3=0,66

̅̅̅ ,este :
Astfel,gradul mediu de unificare constructive λe

̅̅̅=1/2*(0+0.66)=0.33
λe

b) Concordanta dintre caracteristicile constructive prescrise si cele impuse de


rolul functional/tehnologic

În cadrul unui produs fie ct numărul total al CC prescrise si cc – numărul CC


prescrise care sunt în concardanță cu CC impuse de cerințele funcționale sau tehnologice.

Astfel,gradul de concordanță constructivă λc este:

λc= cc/ct λc=[0;1] (3) : [G1,curs IMPP1,rel3,pag.1]

unde:
- cc - reprezinta numarul caracteristicilor constructive care sunt in concordanta cu
caracteristicile constructive impuse de rolul functional/tehnologic;
- ct - reprezinta numarul total al caracteristicilor constructive prescrise.
λc= cc/ct =1 (4) : [G1,curs IMPP1,rel.4,pag.1]
Daca analiza caracteristicilor prescrise produsului considerat prin proiectul initial,în
raport cu unele cerințe funcționale/tehnologice,reliefează faptul că j caracteristici prescrise
reperului nu sunt în concordanță cu cele impuse de cerințele funcționale/tehnologice. Astfel
,inițial, λci este:

λc= cc-j/ct (5) : [G1 ,curs IMPP1,rel.5,pag.1]

După operarea modificărilor propuse ( j=0),rezultă λc=1.


- Norma de timp pentru fabricarea produsului,T<min/buc,h/buc>
- Costul de fabricare, C<lei/buc>sau costul de exploatare,C’ <lei/h>.

5
c) Condiţii de tehnologicitate impuse de unificarea constructive

Din punct de vedere al conditiei principale impuse de unificarea constructive,respective


(v. λe ), se determina ca aceasta este satisfacatoare.

d) Conditiile de tehnologicitate impuse de procedeele tehnologice

Conditiile de tehnologicitate impuse sunt prezentate in tabelul 1.2.5

Tab.1.2.5
Nr. Grad de
Crt. Conditie satisfacere
1 Forma de gabarit sa prezinte axe sau plane de simetrie, care, dupa caz, Da
sa fie utile pentru definirea planului(-elor) de separatie asemi-forme.
2 Elemente constructive de tip inclinare, racordare, grosime de perete, de Da
dimensiune “l”, sa indeplineasca conditia |≥|min sau/si |≤|max, in care lmin
si lmax sunt valori limita impuse de procedeul tehnologic.
3 Trecerile dintre suprafete sa fie astfel incat sa evite deteriorarea acestora Da
in timpul manevrarii semifabricatului.
4 Trecerile dintre anumite suprafete sa fie sau nu sub forma de degajare/ Da
canal sau tesitura in functie de cerintele functionale si/sau de cerintele
impuse de procesul de prelucrare.
5 Forma si pozitia bosajelor, gaurilor sau locasurilor sa fie astfel incat sa Da
conduca la un anumit numar minim de pozitii ale piesei/sculei in timpul
operatiei, acces usor a sculei in zona de lucru.

6 Suprafetele frontale ale gaurilor sa fie plane si perpendiculare pe axele Da


gaurilor.
7 Forma si pozitia suprafetelor sa fie astfel incat sa permita prinderi Da
simple si sigure in cadrul operatiilor.

Se constata ca exista o concordanta intre caracteristicile constructive prescrise


reperului si cele impuse de rolul functional/tehnologic.Se constata ca reperul analizat este
tehnologic si se poate realiza economic.

6
1.3 Semifabricare si prelucrari

1.3.1. Semifabricare

Se cunosc:
- Materialul piesei: CuSn14 – Aliaj de Cupru-Staniu conform STAS 197:2-83 / SR
EN 12163:2011, forma si dimensiunile prescrise, programa de productie, 3000
buc./an;
- Caracteristicile semifabricatelor, metodelor si procedeelor de semifabricare.

Avand in vedere considerentele de mai sus, se adopta doua variante tehnic-


acceptabile de semifabricare, prezentate in tabelul 1.3.1.

Tabelul 1.3.1
Varianta Semifabricat Metoda de Procedeul de semifabricare
fabricare
Semifabricat cu adaosuri relative
I “mici” Turnare Turnare in forma metalica
[Tab.1.3.2; Fig.1.3.1.] (cochila)
Semifabricat cu adaosuri relative
II “mari” Turnare Turnare in forma temporara
[Tab.1.3.3; Fig.1.3.2.]

In legatura cu prescrierea clasei de precizie la turnare se iau in vedere urmatoarele


recomandari [STAS 6287-80]. Clasa I de precizie se prescrie in cazul pieselor mici de
complexitate mica si medie, turnate prin procedee de precizie, clasa a II-a de precizie se
aplica in cazul pieselor mici de complexitate mare si piese mijlocii turnate prin procedee de
precizie, clasa a III-a de precizie in cazul pieselor mici si mijlocii de serie mare si de masa,
obtinute prin formare mecanica pe masini de formare si piese turnate.

Astfel, se adopta clasa a I-a de precizie pentru Varianta I de turnare in forma


metalica (cochila) si clasa a III-a de precizie pentru Varianta II de turnare in forma temporara.

7
Varianta I

Tab.1.3.2
Clasa de precizie Adaos de prelucrare [mm] Abateri limita
prescrise [mm]
I Sus 0.8 +0.25
STAS 6287-80 ( )
Jos, lateral 0.8 −0.25
Unghiul de inclinare este de 1°

Fig. 1.3.1 – Schita semifabricatului cu adaosuri relative “mici” – Varianta I

8
Varianta II

Tab.1.3.3
Clasa de precizie Adaos de prelucrare [mm] Abateri limita
prescrise [mm]
III Sus 2.2 +1.00
( )
STAS 6287-80 Jos, lateral 1.6 −1.00
Unghiul de inclinare este de 1°

Fig. 1.3.2 – Schita semifabricatului cu adaosuri relative “mari” – Varianta II

Avand in vedere considerentele de mai sus, varianta optima de turnare al


procedeului de semifabricare este: Turnare in forma metalica (cochila).

9
1.3.2 Prelucrari

Pe baza de considerente tehnice si tehnico-economice, pentru fiecare suprafata Sk, s-


au determinat diferite variante tehnic-acceptabile privind prelucrarile necesare si sunt
prezentate in tabelul 1.3.4

Tabel 1.3.4
Sk Var. Prelucrari
S1 I Gaurire Alezare degrosare Alezare finisare
I Frezare de degrosare Frezare de semifinisare Frezare de finisare
S2 II Strunjire Strunjire de semifinisare Strunjire de finisare
I Largire Strunjire de semifinisare Strunjire de finisare
S3 II Gaurire Alezare de grosare Alezare finisare
S4 I Gaurire Filetare -
S5 I Frezare de degrosare Frezare de semifinisare Frezare de finisare

1.4. Structura simplificata a proceselor si sistemelor de productie

Se cunosc:

- Caracteristicile semifabricatelor SF1 si SF2 (Fig.1.3.1 si Fig. 1.3.2)


- Prelucrarile necesare (Tab.1.3.4)
- Caracteristici ale suprafetelor (Tab. 1.2.1)
- Programa de productie – 3000 buc./an

Avand in vedere considerentele de mai sus, s-a efectuat gruparea prelucrarilor si


activitatilor necesare in operatii principale si, respectiv, operatii complementare. S-au
determinat si celelalte elemente de definire a structurii simplificate a procesului tehnologic de
fabricare si, corespunzator, se prezinta mai jos variantele de process tehnologic de fabricare
in structura simplificata - PT1 [Tab.1.4.1] si PT2 [Tab.1.4.2]

10
Tabel 1.4.1
Nr. de ordine Utilaj si
si denumirea Schita simplificata a operatiei SDV-uri (tip)
operatiei

U: Instalatie
de turnare

D-S: Forma
00. Turnare metalica

V: Subler

U: Masina de
frezat

D: Menghina
10. Frezare
S: Freza
cilindro-
frontala

V: Subler,
Etalon de
rugozitate

11
U: Centru de
prelucrare
vertical

D: Special

20. Frezare – S: Freza,


Largire - Alezor,
Alezare Largitor

V: Calibru,
Etalon Ra

U: CNC

D: Special

30. Gaurire - S: Burghiu,


Alezare Alezor

V: Calibru,
Etalon Ra

12
U: CNC

40. Gaurire - D: Special


Filetare
S: Burghiu,
Tarod

V: Calibru,
Etalon Ra

50. Inspectie finala


60. Conservare, depozitare

Tab. 1.4.2
Nr. de ordine Utilaj si
si denumirea Schita simplificata a operatiei SDV-uri (tip)
operatiei

U: Instalatie
de turnare

D-S: Forma
temporara
00. Turnare
V: Subler

13
U: Masina de
frezat

D: Menghina

S: Freza
10. Frezare cilindro-
frontala

V: Subler,
Etalon de
rugozitate

U: Strung
normal

D: Special
20. Strunjire
S: Cutit

V: Etalon Ra

U: CNC

D: Special
30. Gaurire -
Alezare S: Burghiu,
Alezor

V: Calibru,
Etalon Ra

14
U: CNC

D: Special

40. Gaurire - S: Burghiu,


Alezare Alezor

V: Calibru,
Etalon Ra

U: CNC

D: Special

50. Gaurire - S: Burghiu,


Filetare Tarod

V: Calibru,
Etalon Ra

60. Inspectie finala


70. Conservare, depozitare

1.5. Structura detaliata a proceselor si sistemelor de productie

Structura detaliata a fiecarei variante de process si system de productie se determina


prin dezvoltarea elementelor structural preliminare si prin includerea celorlalte elemente
definitorii, dupa cum urmeaza:

15
1.5.1. Nomenclatorul, fazele si schemele de orientare-fixare associate operatiilor

a) Nomenclatorul operatiilor

La fiecare varianta de proces tehnologic, PT1, PT2, s-au stabilit operatiile


complementare si corespunzator nomenclaturii operatiilor, care se prezinta in Tabelul 1.5.1-a.

Tabel 1.5.1-a
PT1 PT2
00. Turnare 00. Turnare
10. Frezare 10. Frezare
20. Frezare-Largire-Alezare 20. Strunjire
30. Gaurire-Alezare 30. Gaurire-Alezare
40. Gaurire-Filetare 40. Gaurire-Filetare
50. Inspectie finala 50. Inspectie finala
60. Conservare-Depozitare 60. Conservare-Depozitare

b) Fazele si schemele de orientare-fixare

In acest subcapitol se vor determina fazele de orientare-fixare, aferente fiecarei


operatii din cadrul procesului tehnologic PT1. Atat fazele, cat si schemele de orientare-fixare
se vor prezenta intr-o singura varianta in tabelul 1.5.1-b

Tabelul 1.5.1-b
Nr. De ordine
si denumire a Schita operatiei si schema de orientare-fixare Utilaj si
operatiei SDV-uri

U: Instalatie
de turnare

D-S: Forma
00. Turnare metalica

V: Subler

16
U: Masina
de frezat

D: Menghina

10. Frezare S: Freza


cilindro-
frontala
Fazele operatiei: V: Subler,
Etalon de
10.1 – Prindere semifabricat rugozitate
10.2 – Frezare de degrosare ̅ /26/26
10.3 – Frezare de semifinisare ̅ /26/26
10.4 – Frezare de finisare 8/26/26
10.5 – Desprindere si depunere semifabricat

U: Centru de
prelucrare
CNC

D: Special
20. Frezare –
Largire – S: Freza,
Alezare Alezor,
Largitor

V: Subler,
Fazele operatiei: Calibru,
Etalon Ra
20.1 – Prindere semifabricat
20.2 – Frezare degrosare ̅ /Ø12
20.3 – Frezare de semifinisare ̅ /Ø12
20.4 – Frezare de finisare 8/Ø12
̅̅̅̅/8?
20.5 – Largire ∅6
20.6 – Alezare de degrosare ̅̅̅̅
∅6/8
+0.01
20.7 – Alezare de finisare Ø6 H8 ( )
−0.000
20.8 – Desprindere si depunere semifabricat

17
U: CNC

D: Special
30. Gaurire -
Alezare S: Burghiu,
Alezor

V: Calibru,
Fazele operatiei: Etalon Ra
30.1 – Prindere semifabricat
30.2 – Gaurire 2 gauri ̅̅̅̅
Ø /4
30.3 – Alezare de degrosare ̅̅̅̅
Ø /4
+0.01
30.4 – Alezare de finisare Ø4 H8 ( )
−0.000
30.5 – Desprindere si depunere semifabricat

40. Gaurire -
Filetare

U: CNC

D: Special

S: Burghiu,
Tarod

V: Calibru,
Etalon Ra
Fazele operatiei:

40.1 – Prindere semifabricat


̅̅̅̅/ 3
40.2 – Gaurire Ø2.9
40.3 – Filetare M3 x 0,5 – 6H
40.4 – Desprindere si depunere semifabricat

50. Inspectie finala


60. Conservare-Depozitare

18
1.5.2 Utilaje si SDV-uri, metode si procedee de reglare la dimensiuni

a) Utilajele

Avand in vedere tipurile de utilaje adoptate, continutul operatiilor, precum si


dimensiunile de gabarit ale piesei/ semifabricatului, s-au determinat pentru fiecare operatie
sau grup de operatii, utilajele U, intr-o singura varianta, centralizate in tabelul 1.5.2-a

Tabel 1.5.2-a
Utilaj
Operatia de Tip Marca Specificatii:
prelucrare
10. Frezare Centru CNC Viteza de taiere: 697-699
[m/min]
Adancimea de frezare: 0.3 mm si
0.5 mm
Nr. de treceri = 2
MCV750 - Putere de taiere: 1,9-2,3 kW
CNC - Diametrul de taiere maxim: 30
Heidenhain mm
Adancimea de taiere maxima: 10
mm
20. Frezare- Centru CNC Viteza de taiere: 320 m/min
Largire-Alezare Viteza axului: 17000 rot/min
Putere de taiere: 3,27 kW
Cuplu de taiere: 1,84 Nm
30. Gaurire- Centru CNC Strung CNC cu Viteza de taiere: 184 m/min
Alezare 3 AXE Viteza axului: 14700 rot/min
Gildemeister Putere de taiere: 1.63 kW
DMG CTX 310 Cuplu de taiere: 1.06 Nm
40. Gaurire- Centru CNC Ecoline Viteza de taiere: 192 m/min
Filetare Viteza axului: 15200 rot/min
Putere de taiere: 1.72 kW
Cuplu de taiere: 1.41 Nm

b) Scule si dispositive port-scule

Avand in vedere utilajele folosite, dimensiunile de gabarit ale piesei finite, dar si
caracteristicile fiecarei faze sau grupuri de faze, se vor prezenta in continuare sculele de
prelucrare si dispozitivele de prindere a acestora, intr-o singura varianta in tabelul 1.5.2-b.

19
Tabel 1.5.2-b
Obtinerea semifabricatului prin procedeul de matritare
Scula de prelucrare
Operatia Faza de Notare Alte caracte- Dispozitiv

Simbol
Figura
prelucrare Tip ristici port-
scula

10. 10.2 – S1 R210-050Q22- - Unghiul placutei Dorn port-


Frezare Frezare de 09H 10° freza
degrosare ISO 6462: - Unghiul maxim R210-09
8.41/26/26 2011 de rampa 3.5° 04 12M-
10.3 – S2 Freza - Adancime KM 3330
Figura 1

Frezare de maxima de taiere


semifinisare 8 mm
8.16/26/26 - Placute
10.4 – S3 RA210- interschimbabile
Frezare de 051R19-09H
finisare ISO 6462:2011
8/26/26
20. 20.2 – S4 R210-050Q22- - Unghiul placutei
Frezare- Frezare 09H 10°
Largire- degrosare ISO 6462: - Unghiul maxim Dorn port-
Alezare 8.41/Ø12 2011 de rampa 3.5° freza
20.3 – S5 Freza -Adancime
Frezare de maxima de taiere R210-09
semifinisare 8 mm 04 12M-
8.16/Ø12 - Placute KM 3330
20.4 – S6 RA210- interschimbabile
Frezare de 051R19-09H
finisare ISO 6462:2011
8/Ø12
Figura 2

20.5 – S7 460.1-0680-
Largire Largitor 020A1-XM - Tip bucsa
̅̅̅̅
∅6/8 GC34
DIN 6537 K
20.6 – S8 ALEZOR
Alezare de 212A/1264 -
degrosare
∅6.15/8 Alezor
20.7 – S9 ALEZOR Mandrina
Alezare de 212B/1264 -
finisare Ø6
H8
+0.01
( )
−0.000

20
30. 30.2 – S10 862.1-0250- - Viteza maxima
Gaurire- Gaurire 2 020B2-GM de rotatie 30461
Alezare gauri Ø2/4 Burghiu GC34 r/min Tip bucsa
COROMANT - Toleranta
realizabila a
gaurii H9

Figura 3
30.3 – S11 ALEZOR
Alezare de 212A/1264 -
degrosare
Ø3.95/4 Alezor Mandrina
30.4 – S12 ALEZOR
Alezare de 212B/1264 -
finisare Ø4
.
H8( . )
40. 40.2 – S13 862.1-0250- - Viteza maxima
Gaurire Gaurire 020A1-GM de rotatie 30558
- Ø2.5/ 3 Burghiu GC34 r/min Tip bucsa
Filetare COROMANT - Toleranta
realizabila a
Figura 4

gaurii H9
40.3 - S14 EP03PM3 - Lungimea Dorn port-
Filetare M3 DIN 371 spiralei 8.9 mm tarod
x 0,5 – 6H Tarod - Diametrul gaurii 393.14-20
de 2.5mm D035X02
- Pasul filetului 7
0.5mm

Fig. 1 – Frezare

21
S8,S9

S4,S5,S6,S7

Fig. 2 – Frezare-Largire-Alezare

22
S11,S12

S10

Fig.3 – Gaurire – Alezare

23
Fig.4 – Gaurire – Filetare

24
c) Verificatoare

Avand in vedere continutul operatiilor/ fazelor, dimensiunea de gabarit a piesei,


sculele si utilajele folosite, se va prezenta in tabelul 1.5.2-c procedeele de reglare la
dimensiune.

Tabel 1.5.2-c

Operatia Tip Dimensiuni care se pot Valoarea Domeniul de


masura dimensiunii masurare
10. Frezare Subler digital Dimensiuni de exterior / ±0,001 0…150 mm
MITUTOYO interior cu tija de
adâncime si rolă de
avans fin
20. Frezare-Largire- Subler digital ±0,001 0…150 mm
Alezare MITUTOYO
Calibru Dimensiuni si suprafete - -
30. Gaurire-Alezare Calibru interioare - -

40. Gaurire-Filetare Calibru - -

Metode si procedee de reglare la dimensiuni

Avand in vedere programa de productie, continutul operatiilor/ fazelor si


caracteristicile operatiilor, in tabelul 1.5.2-d se vor stabili metodele si procedeele de reglare la
dimensiuni.

Tabel 1.5.2-d

Metoda de reglare Procedeul de reglare la dimensiune


Operatie la dimensiune
10. Frezare Reglare cu element tip placa
20. Frezare-Gaurire-Alezare Reglare cu element tip placa
Metoda reglarii
30. Gaurire-Alezare automate si Reglare cu elemente de orientare tip bolt
reglare dupa cilindric
40. Gaurire-Filetare program Reglare cu elemente de orientare tip bolt
cilindric

1.5.3. Adaosurile de prelucrare si dimensiunile intermediare

Adaosul de prelucrare este stratul de material ce va fi inlaturat in urma unei operatii


sau faze, cu scopul obtinerii preciziei prevazute la operatia respectiva. Aceste adaosuri sunt
detaliate in tabelul 1.5.3.

25
Tabelul 1.5.3

Supr. Dimensiuni Adaosuri de Prelucrare Variatia dimensiunii in PT1


Initiale Finale Total D Sf. F Faza: Dimensiunea realizata
S1 − Ø4 H8/4 2 1.95 − 0.05 30.2:Ø2 /30.3:Ø3.95 /30.4:Ø4 H8
S2 Ø12/8.8 Ø12/ 8 0.8 0.39 0.25 0.16 20.2:8.41 /20.3:8.16 /20.4:8
S3 ̅̅̅̅
Ø6/ 8 Ø6 H8/ 8 0.8 0.65 − 0.15 20.6:Ø6.15 /20.7:Ø6 H8
S4 − M3x0.5-6H 2.5 2.45 − 0.05 40.2:2.5 /40.3:M3x0.5-6H
S5 ̅ /26/26 8/26/26 0.8 0.39 0.25 0.16 10.2:8.41 /10.3:8.16 /10.4:8

1.5.4 Regimuri de prelucrare

Durabilitatea economica a sculei T, parametrii regimului de aschiere (t, t1, s, sz , v) si


parametrii de reglare a masinii unelte (n, w) s-au determinat prin alegere din normative sau
prin calcul, avand in vedere si gamele de turatii si avansuri ale masinii unelte dupa cum
urmeaza:

Tabel 1.5.4.1

T, Ak, T, i s, D, Vc/a Turatia n, Vr,


Faza mi mm mm mm/ mm ,mm/ rot/min m/
n rot min Calcul. Reala min
10.2 Frezare de degrosare 15 0.8 0.8 1 0.6 - 293 24500 24500 293
8.41/26/26
10.3 Frezare de 15 0.41 0.41 1 0.4 - 293 24500 24500 293
semifinisare 8.14/26/26
10.4 Frezare de finisare 15 0.16 0.16 1 0.5 - 282 24500 24500 282
8/26/26
20.2 Frezare de degrosare 15 0.8 0.8 1 0.6 - 293 24500 24500 293
8.41/Ø12
20.3 Frezare de 15 0.41 0.41 1 0.4 - 293 24500 24500 293
semifinisare 8.16/Ø12
20.4 Frezare de finisare 15 0.16 0.16 1 0.5 - 282 24500 24500 282
8/Ø12
20.5 Largire Ø6.8/8 35 0.8 0.8 1 0.32 - 182 13263 13263 182
20.6 Alezare de degrosare 40 0.65 0.65 1 0.30 - 179 13263 13263 179
Ø6.15/8
20.7 Alezare de finisare 40 0.15 0.15 1 0.25 - 175 13263 13263 175
Ø6H8 ( . . )/8
30.2 Gaurire 2 gauri Ø2/4 15 2 2 1 - 4 184 19894 19894 184
30.3 Alezare de degrosare 40 1.95 1.95 1 0.30 - 182 19894 19894 182
2 gauri Ø3.95/4
30.4 Alezare de finisare 2 40 0.5 0.5 1 0.25 - 180 19894 19894 180
gauri Ø4H8 ( .. )
40.2 Gaurire Ø2.5/3 15 2.5 2.5 1 - 2.5 182 13263 13263 182
40.3 Filetare M3x0.5-6H 80 0.05 0.05 1 - - 73.1 7760 7760 73.1

26
1.5.5. Normele de timp

a) Relații generale

Normele de timp pentru operaţiile de prelucrare se determină după cum urmează.


La nivel de operaţie, norma de timp Tn <min / buc> are expresia:

T pi T pi
Tn  Tu   Tn  Tb  Ta  Tdt  Tdo  Ton  ,
n0 n0
 l  l  l2 
Tb   Tbk , Tbk   1 max i  , w  ns,
 w k
Ta  Ta1   Ta 2  Ta 3  Ta 4 k , Top  Tb  Ta .

unde:
Tu <min / buc> este timpul unitar;
Tpî <min> – timpul de pregătire-încheiere a locului de muncă;
no<buc> – numărul de piese din lot;
Tb<min / buc> – timpul de bază;
Ta <min / buc> – timpul auxiliar;
k - nr. ordine fază de prelucrare;
Ta1<min / buc> – timpul de prindere şi desprindere;
Ta2, Ta3, Ta4 <min / buc> – timpii auxiliari de comandă, reglare, control;
Top<min / buc> – timpul operativ;
Td <min / buc>– timpul de deservire a locului de muncă;
Tdt <min / buc> – timpul de deservire tehnică;
Tdo<min / buc> – timpul de deservire organizatorică;
Ton <min / buc>– timpul de odihnă şi necesităţi fiziologice;
lmax <mm> – lungimea maximă a suprafeţei de prelucrat;
l1, l2<mm> – curse de siguranţă la intrare şi, respectiv, la ieşire;
i – numărul de treceri;
χ – unghiul de atac principal al sculei;
t<mm> – adâncimea principală de aşchiere;
n<rot/min> – turaţia;
s<mm / rot> – avansul;
w<min / min> – viteza de avans.

Componentele normelor de timp se determină, după caz, prin calcul sau prin alegere din
normative.

27
b) Normele de timp la procesul tehnologic PT1
Tabelul 1.5.5.1
Operaţia: 10. Frezare Tpi = 32
Scula de Componentele timpul
prelucrare t operativ
Faza(ele) sau l1 lmax l2 i n s w
Si χ t1 Tb k Ta1 Ta2 k Ta3 k Ta
4k
-
10.2.
45° 1,12 2 26 4. 1 809 50. 1,2 0.65 0,8 0,18
Frezare de 0.17
S1 5 2
degrosare
10.3. -
Frezare de S2 45° 1.25 1.6 26 5. 1 654 0.15 46. 1.3 0.8 0.65 0.16
semifinisare 2 3
10.3. -
Frezare de S3 45° 1.03 1.5 26 4. 1 785 0.15 52. 1.12 0.7 0.75 0.19
finisare 5 3 4

Tb Σ Tbk 3.62
Ta Σ Tak 4.88
Componentele
Top Tb + Ta 8.5
timpului unitar
Td k1% Tb + k2% Top, k1 = 2, k2 = 1 0,15
Ton k3% Top, k3 = 3 0,25
Tu (Top + Td + Ton ) rotunj. 9
Timpul unitar
Norma de timp Tn Tu + Tpi / n0 8.9+32/n0

Tabelul 1.5.5.2
Operaţia: 20. Frezare-Largire-Alezare Tpi = 50
Scula de
Componentele timpul
prelucrar
t operativ
e lma
Fazele sau l1 l2 i n s w
x
t1
Si χ Tb k Ta1 Ta2 k Ta3 k Ta
4k
20.2. --
0.1
Frezare de S4 45° 1,1 2.0 12 5.5 1 450. 50.2 1,7 0.01 0,7 0,1
5
degrosare 5 8 9 7 5
20.3. -
Frezare de S5 45° 1.2 2.5 12 4.2 1 420. 0.1 46.3 1.7 0.02 0.7 0.1
semifinisar 7 2 5 5 8
e
20.3. S6 1.3 2.4 12 4.3 1 849. 0.1 52.4 0.9 0.3 0.8 0.1 -
Frzare de 45° 5 2 2 2 2 9
finisare
20.4. S7 2.6 2.8 8 3.2 2 624. 0.3 120. 0.0 0.5 0.1 1.4 -
Largire 90° 5 1 2 7 2 6
20.5. S8 -
Alezare 90° 0.1 1.8 8 12. 2 132. 0.3 39.8 1.1 1.02 0.9 1.1
degrosare 4 5 6 9 3 3 5
20.6. S9 -
Alezare 90° 0.1 1.9 8 13. 2 135. 0.2 33.9 1.3 1.1 0.1 1.1
finisare 4 5 4 5 1 9 3 7

28
Tb Σ Tbk 6.91
Ta Σ Tak 10.68
Componentele
Top Tb + Ta 17.59
timpului unitar
Td k1% Tb + k2% Top, k1 = 2, k2 = 1 0.19
Ton k3% Top, k3 = 3 0,53
Tu (Top + Td + Ton ) rotunj. 18
Timpul unitar
Norma de timp Tn Tu + Tpi / n0

Tabelul 1.5.5.3
Operaţia: 30. Gaurire-Alezare Tpi = 45
Scula de
Componentele timpul operativ
prelucrare t
Faza(ele) sau l1 lmax l2 i n s w
Simbol χ t1 Tb k Ta1 Ta2 k Ta3 k Ta4
k
30.2. S10 2.1 4 5.2 1 1035 1,1 0.45 0,7 0,16 -
0.27 40.4
Gaurire 90° 1.5
30.3. -
Alezare S11 90° 3.2 1.6 4 3.8 1 945 0.2 45.2 1.3 0.52 0.25 1.18
degrosare
30.3. -
Alezare S12 90° 2.8 1.8 4 3.6 1 852 0.19 37.6 1.32 0.5 0.62 0.19
finisare

Tb Σ Tbk 3.72
Ta Σ Tak 4.57
Componentele
Top Tb + Ta 8.29
timpului unitar
Td k1% Tb + k2% Top, k1 = 2, k2 = 1 0,83
Ton k3% Top, k3 = 3 0.25
Timpul unitar Tu (Top + Td + Ton ) rotunj. 9
Norma de timp Tn Tu + Tpi / n0

Tabelul 1.5.5.4
Operaţia: 40. Gaurire-Filetare Tpi = 30
Scula de
t Componentele timpul operativ
prelucrare
Faza(ele) sau l1 lmax l2 i n s w
Tb Ta2
Simbol χ t1 Ta1 Ta3 k Ta4 k
k k
40.2. S13 90° 2 2.5 3 2.3 1 1317.8 0.9 - 0.5 0.7 0.22
0.9 250.58
Gaurire
10.3. S14 90° 4 2.7 3 2.5 1 1200 0.7 120 1.1 - 0.2 0.23 0.32
Filetare

Tb Σ Tbk 2
Ta Σ Tak 2.17
Componentele
Top Tb + Ta 4.17
timpului unitar
Td k1% Tb + k2% Top, k1 = 2, k2 = 1 0.087
Ton k3% Top, k3 = 3 0.12
Tu (Top + Td + Ton ) rotunj. 4.4
Timpul unitar
Norma de timp Tn Tu + Tpi / n0

29
1.6. Analiza economica a variantei tehnologice

Se consideră analiza economică a două variante de proces tehnologic, PT1 și PT2,


în vederea determinării costului de fabricare şi, respectiv, a variantei optime.

1.6.1. Expresia generală a costului de fabricare

Costul de fabricare este:

C = AX + B
unde:
C este costul de fabricare < RON >;
X – volumul de producţie < buc > ;
A – costul de fabricare direct unitar (dependent de produs) <
RON/buc>;
B – costul de fabricare indirect (independent de produs) <
RON>.

a. Proces tehnologic PT1

• Costul materialului consumat, Cα < RON /buc >, este

Cα = mrcr + md cd

unde: mr este masa reperului < kg/buc >;

md este masa deşeurilor < kg/buc >;

cr - costul unitar al materialului reperului < RON /kg >;

cd - costul unitar al materialului deşeurilor < RON /kg >.

Se recomandă: cd = 0,5 cr .

mr = 0,014 kg, cr = 5 lei /kg, md = 0,008 kg, cd = 2.5 lei/kg.

Cα = 0,014*5+0,008*2.5

Astfel, Cα = 0,09lei / buc.

• Costul manoperei, Cβ < RON /buc >, în condiţiile în care toate activităţile din operaţie se
efectuează de acelaşi operator, este:

Cβ = ∑ Tui Si / 60

unde: Tu este norma de timp < min/buc >;

S - salariul operatorului < RON /oră >;

30
i - nr. de ordine al operaţiei i = 1, 2, ...
Se recomandă: Si = 4-8 RON/oră .

20. 40.
30.
10. Frezare- Gaurire-
Operaţiai 00. Turnare Gaurire-
Frezare Largire- Filetare
Alezare
Alezare
Tni
< min / 2 12.68 18.32 9.37 2.19
buc >
Si
8 8 8 8 8
<lei / oră >

(2 2.6 .32 9.37 2. 9)∗


Cβ = =5.94 lei/buc.
6

Astfel, Cβ = 5,94 lei / buc.

• Costul amortizării şi reparaţiilor capitale ale utilajelor, Cθ < RON /buc >, este:

Cθ = ∑ Vui (1/Zui +Kui /100) Tui / 60 Hui

unde: Vu este valoarea de achiziţie a utilajului < RON >;

Zu – numărul anilor de amortizare < ani >;

Ku – o cotă procentuală privind reparaţiile capitale < % >;

Hu – numărul orelor de funcţionare pe an <ore/an >.

Se recomandă: Zu = 5 – 10; Ku = 15 – 35; Hu = zhs .

20. 40.
30.
00. 10. Frezare- Gaurire-
Operaţia Gaurire-
Turnare Frezare Largire- Filetare
Alezare
Alezare
Vui < LEI > 40551 180278 219248
Zu i < ani > 5 5 5
Kui < % > 10 10 10
Tni < min /
2 12.68 18.32 9.37 2.19
buc >
Hui <
2480
ore/an>

31
Hu = 310 zile/an * 8 h/zi * 1 schimb/zi

Hu = 2480 ore/an

Cθ = 440077 * (1/20 + 30/100) * (12.6+18.31+9.38+2.18) / (60 * 2480)

Astfel, Cθ = 43.96 lei / buc.

• Costul de fabricare direct unitar, A < RON/buc >, este:

A = Cα + Cβ + Cγ + Cδ + Cη + Cθ

unde:

Cα este costul materialului consumat < RON/buc >;

Cβ - costul manoperei < RON /buc >;

Cγ - costul asigurărilor sociale < RON /buc >;

Cδ - costul ajutorului de şomaj < RON /buc >;

Cη - costul regiei (pentru energie, substanţe de lucru, curăţenie etc.) < RON /buc >;

Cθ - costul amortizării şi reparaţiilor capitale ale utilajelor < RON /buc >.

• Costul asigurărilor sociale, Cγ < RON /buc >, este:

Cγ = Kγ Cβ / 100

Unde Kγ este o cotă procentuală < % >.

Se recomandă: Kγ = 25 - 45 .

Kγ = 30;

Cγ = 30 * 5.94 / 100

Astfel, Cγ = 1,78 lei/buc

• Costul ajutorului de şomaj, Cδ < RON /buc >, este:

Cδ = Kδ Cβ / 100

32
Unde Kδ este o cotă procentuală < % >.

Se recomandă: Kδ = 5 - 10 .

Kδ = 10;

Cδ = 10 * 5.94 / 100

Cδ =0.594 lei/buc

• Costul regiei, Cη < lei/buc >, este:

Cη = Kη (Cβ + Cγ + Cδ ) / 100

Unde: Kη este o cotă procentuală < % >.

Se recomandă: Kη = 35 - 85 .

Kη = 50 ;

Cη = 50* (5.94 + 1.78 + 0.594) / 100

Cη = 4.15 lei/buc

Costul de fabricare direct , A, < lei / buc >,

A = 0.09+5.94+1.78+0.594+4.15+43.96

A = 56.51 lei / buc.

• Costul amortizării şi întreţinerii echipamentelor speciale

Costul de fabricare indirect, B, < lei >, reprezintă costul amortizării şi întreţinerii echipamentelor
(scule, dispozitive etc.) speciale / specializate, respectiv:

B = ∑ Vei (1/Zei +Kei/100)

unde: Ve este valoarea de achiziţie a echipamentului < RON >;

Ze – numărul anilor de amortizare < ani >;


Ke – o cotă procentuală privind întreţinerea < % >.

33
Se recomandă:

Echipament Ze Ke
Sculă 1–2 10 – 20
Dispozitiv 1–3 15 – 20
Verificator 1–2 10 – 15

Operaţia
20. Frezare- 40. Gaurire-
30. Gaurire-
10. Frezare Gaurire- Filetare
Alezare
Alezare
Scule 900 1300 600 750
Dispozitive 20000
Verificatoare 1800

Bscule = (900+1300+600+750)*(1/2+20/100)

Bscule = 2485 lei

Bdispozitive=20000*(1/3+20/100)

Bdispozitive=10666 lei

Bverificatoare=1800*(1/2+15/100)

Bverificatoare=1170 lei

Astfel, B =2485+10666+1170=14321 lei

În concluzie, costul de fabricare asociat volumului de producţie 3000 şi procesului


tehnologic PT1 este:

C 1 = 56. 51*3000+14321=183 851 lei

34
2. Proiectare dispozitiv tehnologic

2.1. Date initiale generale

 Denumirea piesei: Valva de legatura


 Desen de executie: Valva de legatura
 Operatia: Gaurire-Filetare
 Volumul de productie: 3000 buc/an

In figura 2.1 este prezentat desenul 3D al piesei Valva de legatura, iar in figura 2.2
este prezentat modelul semifabricatului operatiei.

Fig.2.1 Fig.2.2

2.2 Obiectivul principal

Obiectivul principal este introducerea unui echipament nou care sa e asigure


realizarea cerintei economice si anume un cost minim de fabricatie si cresterea productivitatii
muncii.
Pentru realizarea dispozitivului, am pornit de la Operatia 40. Gaurire-Filetare.

35