Sunteți pe pagina 1din 8

IMPACTUL TEHNOLOGIILOR DE PRELUCRARE A DEŞEURILOR TEXTILE

IMPACTUL TEHNOLOGIILOR DE PRELUCRARE


A DEŞEURILOR TEXTILE ASUPRA FACTORILOR
DE MEDIU, ÎN CADRUL CONCEPTULUI DE
DEZVOLTARE DURABILĂ

Floarea PRICOP1, Răzvan SCARLAT1, Eftalea CARPUŞ1, Vasile PRICOP2, Aneta CHIVOIU2
1
INCDTP – Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Textile Pielărie
2
SC LACECA SA – Centrul de Cercetări pentru Calitatea Produselor Textile şi Protecţia Mediului

ABSTRACT. Politica Uniunii Europene în domeniul mediului înconjurător este orientată spre atingerea unei dezvoltări
durabile, prin includerea protecţiei mediului in politicile sectoriale comunitare. Promovarea „tehnologiilor curate“ în
domeniul valorificării deşeurilor textile, experimentate în cadrul acestei lucrări de cercetare, conduce la prevenirea
poluării aerului, apelor reziduale, realizarea unor produse performante cu utilizare în diverse domenii de activitate
(industrie, agricultură, construcţii, protecţia mediului etc.), tehnologii abordate în cadrul unor proiecte de cercetare
din cadrul programelor naţionale. Realizarea obiectivelor lucrării de cercetare privind valorificarea deşeurilor
rezultate din fazele proceselor tehnologice în industria textilă cu aplicarea conceptelor de „dezvoltare durabilă şi de
producţie curată”, s-a concretizat în: monitorizarea indicatorilor de calitate ai aerului atât in secţiile de producţie cât
şi în exteriorul societăţilor comerciale; aplicarea tehnologiilor de prelucrare a deşeurilor provenite de la filare, ţesere,
tricotare pe utilaje şi instalaţii moderne cu impact redus asupra reducerii poluării aerului; monitorizarea indicatorilor
de calitate ai apelor reziduale rezultate de la finisarea produselor realizate din deşeuri textile; propuneri pentru
dotarea societăţilor comerciale cu linii tehnologice moderne în domeniul prelucrării deşeurilor textile, finisării
materialelor textile rezultate; propuneri pentru dotarea societăţilor comerciale cu instalaţii de condiţionare
performante care să asigure condiţii de climă în secţiile de producţie conform standardelor internaţionale; propuneri
pentru dotarea societăţilor comerciale cu instalaţii de depoluare a aerului şi a apelor reziduale.

Cuvinte cheie: factori de mediu, dezvoltare durabilă , producţie curată, emisii aer, instalaţii de depoluare aer,
tratament ape reziduale.

ABSTRACT. EU policy in the field of environment, as reflected in the European Community Treaty, is aimed at
achieving sustainable development by including environmental protection in EU sectoral policies. Promotion of
"clean technologies" in textile waste recovery, tested in this research, lead to prevention of air pollution, wastewater,
achieving performance products to use in various fields (industry, agriculture, construction and environmental
protection), technologies addressed in the research projects of national programs. Objectives of research work on
waste recovery phase of technological processes in the textile industry by applying the concepts of "sustainable
development and cleaner production" resulted in: monitoring air quality indicators in both production facilities and
outside companies , application of waste processing technologies from spinning, weaving, knitting on machines and
modern facilities with little impact on reducing air pollution, monitoring quality indicators of waste water resulting
from finishing products made from textile waste, proposals to equip companies modern technological lines in the
processing textile waste, textile finishing results, proposals to equip companies with advanced power conditioners to
ensure weather conditions in production facilities according to international standards, proposals to equip
companies with facility air pollution and wastewater.

Keywords: environmental factors, sustainable development, clean production, air emissions, air pollution
control equipment, waste water treatment.

1. INTRODUCERE în scopul unei dezvoltari durabile in România este


prezentată în schema din figura 1.
La nivel naţional sunt constituite 6 grupe de
deşeuri care se pot prelucra prin tehnologii clasice
de filare-ţesere şi prin tehnologii neconvenţionale
2. OBIECTIVELE URMĂRITE
(conform tabelului 1).
Integrarea producţiei curate şi a valorificarii de- Valorificarea deşeurilor rezultate din fazele pro-
şeurilor în Sistemul Managementului de Mediu (SMM) ceselor tehnologice in industria textilă cu aplicarea

Buletinul AGIR, Supliment 2/2012 57


EDUCAŢIE, CERCETARE, PROGRES TEHNOLOGIC

conceptelor de” dezvoltare durabilă şi de producţie precum şi a instalaţiilor de desprăfuire ce le


curată”prin tehnologii cu impact redus asupra deservesc in societăti comerciale care prelucrează
poluării mediului. materiale textile celulozice:
– s-au determinat concentraţiile pulberilor
(concentraţia momentană, concentraţia medie) în
3. REZULTATE mg/m3 aer comparative cu concentraţia admisă
(CMA) în mg/m3aer în funcţie de tipurile de
În vederea stabilirii impactului prelucrării deşeu- utilaje, compoziţia fibroasă a materiilor prime
rilor textile asupra mediului s-au realizat urmă- prelucrate;
toarele: – s-au determinat cantităţile de pulbere sedi-
● determinarea nivelului de impurificare a aerului mentabile în mg/cm2 × h în funcţie de tipurile de
în secţiile de producţie pe faze ale proceselor tehno- utilaje, compoziţia fibroasă a materiilor prime
logice de prelucrare a diverselor tipuri de deşeuri prelucrate;
Tabelul 1
Nr. Impact asupra
Grupe de deşeuri Sisteme de prelucrare
crt. mediului
1. Deşeuri cu conţinut de fibre de ▪ Tehnologii clasice de obţinere a firelor cardate tip bumbac Poluarea aerului
bumbac şi tip bumbac ▪ Tehnologii din filatura de vigonie Poluarea aerului
▪ Tehnologii neconvenţionale pentru materiale consolidate Poluarea aerului
prin coasere-tricotare Poluarea apei
2. Deşeuri cu continut de fibre de lână şi ▪ Tehnologii clasice de obţinere a firelor cardate tip lână Poluarea aerului
tip lână
3. Deşeuri cu ▪ Tehnologii clasice de obţinere a firelor tip liberiene Poluarea aerului
conţinut de fibre tip liberiene Poluarea apei
4. Capete de fire tip bumbac şi petece din ▪ Tehnologii clasice de obţinere a firelor cardate tip bumbac Poluarea aerului
tricoturi rezultate la tricotare, croire şi ▪ Tehnologii neconventionale Poluarea aerului
confecţie Poluarea apei
5. Deşeuri de petece de tesaturi din fire tip ▪ Tehnologii clasice de obţinere a firelor cardate tip lână Poluarea aerului
lână rezultate la croirea şi confecţionarea ▪ Tehnologii neconvenţionale Poluarea apei
produselor de îmbrăcăminte (în cazul vopsirii)
Poluarea aerului
6. Deşeuri de capete de fire şi ţesături tip ▪ Tehnologii neconvenţionale Poluarea aerului
mătase Poluarea apei

Anticipatie şi
prevenire
SCOP

Dezvoltare Durabila
Productie Curata;
Consum Durabil

Prevenire

Reactie si
tratare Control reciclare;tratare

Dilutie

Ignorare Economii si
Oportunitati

Costuri si Raspundere

Fig. 1

58 Buletinul AGIR, Supliment 2/2012


IMPACTUL TEHNOLOGIILOR DE PRELUCRARE A DEŞEURILOR TEXTILE

● determinarea caracteristicilor pulberilor recol- ● determinarea principalilor parametri de calitate


tate în funcţie de locul de recoltare de la utilajele de ai apelor reziduale: pH, suspensii, CCOCr, CBO5,
prelucrare a deşeurilor textile (finite în µ, cv%, detergenţi, reziduu fix şi s-au propus tehnologii
umiditate (%), impurităţi vegetale, impurităţi minerale ecologice de poluare.
(%), cenuşă (%), compoziţie fibroasă (%)); Tehnologiile recomandate pentru prelucrarea de-
● determinarea distribuţiei particulelor în funcţie de şeurilor textile vizează:
dimensiuni (µm), timpii de recoltare (min), numărul de − prelucrarea deşeurilor textile prin tăiere, destră-
particule în funcţie de timp (tg α) în condiţiile func- mare, defibrare şi realizarea amestecurilor fibroase
ţionării uzinei de condiţionare şi nefuncţionării uzinei cu conţinut de fibre recupeate;
de condiţionare, concentraţia de particule pe mm2; − prelucrarea prin tehnologii clasice de filare şi
● determinări privind gradul de periculozitate ţesere;
datorat impurificatorilor prezenţi în atmosfera − prelucrarea amestecurilor fibroase prin tehno-
locurilor de muncă (secţii de prelucrare a deşeurilor logii neconvenţionale pe agregate care asigură
textile din bumbac 100% şi diverse amestecuri cu consolidarea mecanică prin interţesere sau coasere-
fibre liberiene, viscoză, PNA, PES, PA etc.); tricotare sau prin tehnologii la care consolidarea este
● determinarea mecanismelor şi parametrilor care fizico-chimică cu adezivi în stare lichidă sau solidă;
stau la baza stabilirii gradului de explozibilitate al − prelucrarea deşeurilor din fibre sintetice prin
pulberilor şi scamei textile; plastcompactare.
– s-au determinat pierderea de masă (%), tempe- Pentru societătile de prelucrare a deşeurilor textile
ratura de începere a procesului termic (oC), timpii de
în produse clasice sau neconvenţionale, sistemele
ardere cu flacără independentă (s), timpii de ardere
flexibile de fabricatie sunt pentru:
cu incandescenţă (min);
– analiza termică pe un derivatograf Q 1500 D − prelucrarea preliminară a deşeurilor textile în
evidentiată prin derivatograme ce indică gradul de vederea obţinerii fibrelor recuperate;
explozivitate şi aprindere a pulberilor şi scamei textile − realizarea amestecurilor fibroase cu conţinut
atât în aer cât şi la utilajele de pe fluxul tehnologic; optim de fibre de legatură;
● determinarea nivelului de impurificare a aerului − formarea firelor prin sisteme clasice sau ne-
în zona exterioară a societăţilor comerciale care convenţionale de filare;
prelucrează şi deşeuri textile; − formarea straturilor fibroase şi consolidarea
● determinări privind gradul de poluare a apelor acestora.
reziduale rezultate de la finisarea produselor textile Impactul operatiilor de sortare, prelucrare tehno-
realizate din deşeuri textile 100% şi în amestec cu logica a deseurilor textile asupra mediului este
diverse materii prime; prezentat schematic in figura 2.

impact asupra poluării


mediului: apă, aer, sol

impact asupra
poluării aerului impactasupra
poluării aerului
poluării apei

impact asupra
impact asupra poluării poluării aerului
aerului, apei poluării apei

impact asupra poluării impact asupra


aerului poluării aerului

impact asupra poluării Impact asupra


aerului poluării aerului
poluării apei

Fig. 2. Schemă generală privind impactul proceselor de prelurare a deseurilor textile asupra mediului.

Buletinul AGIR, Supliment 2/2012 59


EDUCAŢIE, CERCETARE, PROGRES TEHNOLOGIC

În vederea stabilirii gradului de impurificare a fizico-chimice ale scamei textile (fineţe, umiditate,
atmosferei locurilor de muncă cu pulberi şi impurităţi vegetale, minerale, cenuşă, compoziţie
scamă textile s-au efectuat prelevări de pulberi in fibroasă) au fost folosite metode de lucru standar-
suspensie şi sedimentabile. dizate în România după metodologia ISO.
Toate prelevările de probe s-au efectuat in Din analiza determinărilor rezultă:
condiţii de temperatură şi presiune normală, la – fineţea probelor analizate, respectiv dimensiunea
locurile de muncă considerate reprezentative pentru fibrelor şi pulberilor este sub 40 microni, deci aceste
scopul cercetării, cu ajutorul unei pompe de aspiraţie pulberi sunt periculoase din punct de vedere al
prevazută cu un portfiltru mecanic, rotametru şi posibilităţilor de producere a exploziilor;
filtre tip AFA şi Symphor. Dozarea pulberilor in – impuritătile vegetale ce contribuie la mărirea
suspensie s-a realizat in conformitate cu STAS-ul nr. gradului de periculozitate al pulberilor şi scamei
10813/96.Rezultatele determinarilor sunt prezentate textile se găsesc în cantitate mare la cardă (34,7-
in tabelul 2. 53,7%) şi în filtre (93,6-94,7%);
– impurităţile minerale contribuie la micşorarea
gradului de periculozitate al pulberii şi scamei textile
3. DETERMINAREA NIVELULUI din punct de vedere al posibilităţilor de producere a
DE IMPURIFICARE A LOCURILOR exploziei, fiind în cantitate mică, valorile lor fiind
DE MUNCĂ cuprinse între 0,1 şi 30,8%, iar în unele locuri de
muncă, cum ar fi cardare, laminare, lipsesc.
Determinarile s-au referit la procesele tehnolo-
gice de realizare fire vigonie şi ţesaturi din deşeuri 4. DETERMINĂRI PRIVIND CONCEN-
textile. TRAŢIILE DE IMPURITĂŢI PE FAZELE
Analizând rezultatele obţinute in urma prelevă-
rilor de pulberi in suspensie executate se constată PROCESELOR TEHNOLOGICE
unele depăsiri ale limitei admise de normele legale
in vigoare (vezi Ordinul Ministerului Sănătaţii Au fost avute în vedere procesele de prelucrare a
nr.21834/9.09.1991.Pentru stabilirea caracteristicilor deşeurilor textile.
Tabelul 2
3
Locul Concentratia pulberii, mg/m aer Concentraţia Cantitatea de
Compoziţia fibroasă
Nr. prelevării, maximă ad- pulbere
Operaţia a materialului Concentraţia Concentraţia misă (CMA),
crt. secţia, tipul sedimenta
prelucrat exp. momentană medie
utilajului mg/m3aer bilă mg/cm2xh
Secţia Filatură Preparaţia Filaturii
1. Destramator Destramare Pna 50% 3,0 – 4,0 3,0 10,0 0,210 –0,180
PES 50% 2,0 – 3,0
2. Carda Befama Cardare Viscosa 30% 4,0 – 5,0 4,0 2,0 0,108 – 0,110
bbc. 70% 3,0 – 4,0
3. Masina de bobinare Bbc. 50% 2,0 -4,0 3,0 2,0 0,050 -0,050
bobinat PNA 50% 3,0 – 3,0
4. Ringuri tors Pna 50% 6,0 – 4,0 5,0 2,0 0,086 -0,080
bbc 50% 5,0 – 5,0
Secţia Ţesătorie
5. Război de ţesere Deşeuri bbc 3,0 -3,0 3,0 4,0 0,046- 0,048
ţesut 2,0 – 4,0

Tabelul 3
Timpul de Concentraţie impurităţi
Nr. Materia primă Tangent
Locul determinărilor recoltare (nr.particule/mm2)
crt. (%) α
(min) Neclimatizat Climatizat
Secţia Filatură
1. Presă 15 Câlti melită in 575 280
30 deşeuri 750 350 0.9
45 900 400
2. Carda fină nr. 2 15 Fuior in calti, 450 215
30 584 302 0.93
45 792 410

60 Buletinul AGIR, Supliment 2/2012


IMPACTUL TEHNOLOGIILOR DE PRELUCRARE A DEŞEURILOR TEXTILE

Tabelul 3 (continuare)
Timpul de Concentraţie impurităţi
Nr. Materia primă (nr.particule/mm2) Tangent
Locul determinărilor recoltare
crt. (%) α
(min) Neclimatizat Climatizat
3. Carda Bosson 15 PES 100% 300 180
30 400 215 0.93
45 620 360
4. Laminor pasaj 1 15 Câlţi, meliţă in + 150 87
30 deşeuri, 320 170
45 420 215 0.86
5. Laminor pasaj 2 15 Caâţi, meliţă in + 180 102
30 deşeuri, fuior, 360 198 0.83
45 540 275
6. Masina de tors PSL 15 In 100% 150 68
100 30 250 140 0.76
45 400 210
Staţia Pilot
8. Ladă amestec 15 bbc. 100% 330 170
30 420 240 0.93
45 572 300
9. Cardă 15 bbc. 100% 420 210
30 572 320
45 728 390 0.95
60 812 420
10. Laminor 15 bbc. 100% 380 201
30 540 240 0.93
45 630 310
60 810 450
11. Masina de filat 15 bbc. 100% 330 170
30 500 277
45 567 310 0.88
60 744 380
Sectia Tesatorie
12. Masina de bobinat 15 bbc. 100% 119 65
30 225 110
45 360 190 0.77
60 528 220
13. Masina de urzit 15 bbc. 100% 425 215
30 520 260
45 675 310 0.71
60 728 360
14. Masina de canetat 15 bbc. 100% 225 110
30 335 180 0.7
45 500 260

Grafice comparative privind concentraţiile de impurităţi pe fazele proceselor tehnologice de prelucrare a deşeurilor textile

Concentratia impurificatorilor in Statia Pilot – Carda Concentratia impurificatorilor in sectia FILATURA –Carda fina nr.
2
900
900
800
800
700
700
n r . p a r t ic u le /m m p

600
nr. pa rticule /m m p

Concentratie impuritati (nr. 600


500 particule/mm2) neclimatizat Concentratie impuritati (nr.
500 particule/mm2) neclimatizat
400 Concentratie impuritati (nr.
particule/mm2) climatizat 400 Concentratie impuritati (nr.
300 particule/mm2) climatizat
300
200
200
100
100
0
0
0 10 20 30 40 50 60 70 0 10 20 30 40 50
timp de recoltare (min) timp de recoltare (min)

Graficul 1 Graficul 2

Buletinul AGIR, Supliment 2/2012 61


EDUCAŢIE, CERCETARE, PROGRES TEHNOLOGIC

Concentratia impurificatorilor in sectia Filatura - Laminor pasaj 1


Concentratia impurificatorilor in sectia FILATURA –Carda
Bosson 450

400
700
350
600
300

n r p a r tic u le /m m p
500 Concentratie impuritati (nr.
nr. particule/mmp

250 particule/mm2) neclimatizat


Concentratie impuritati (nr.
400 Concentratie impuritati (nr.
particule/mm2) neclimatizat 200
Concentratie impuritati (nr.
particule/mm2) climatizat
300 150
particule/mm2) climatizat

200 100

100 50

0
0
0 10 20 30 40 50
0 10 20 30 40 50
timp de recoltare (min) timp de recoltare (min)

Graficul 3 Graficul 4
Concentratia impurificatorilor in sectia FILATURA –Laminor pasaj 2
Concentratia impurificatorilor in sectia FILATURA – Masina de tors PSL 100
600
450
500 400

350
n r . p a r t ic u le /m m p

400

n r . p ar ticu le /m m p
Concentratie impuritati (nr. 300
particule/mm2) neclimatizat Concentratie impuritati (nr.
300 250 particule/mm2) neclimatizat
Concentratie impuritati (nr.
particule/mm2) climatizat 200 Concentratie impuritati (nr.
200 particule/mm2) climatizat
150

100
100
50
0 0
0 10 20 30 40 50 0 10 20 30 40 50
timp de recoltare (min) timp de recoltare (min)

Graficul 5 Graficul 6

Concentratia impurificatorilor in Statia Pilot – Lada amestec

700
Concentratia impurificatorilor in sectia FILATURA – Masina de tors Fis 120
600
400
500
n r . p a r tic u le /m m p

350
Concentratie impuritati (nr.
300 400 particule/mm2) neclimatizat
nr. particule/m m p

250 Concentratie impuritati (nr. Concentratie impuritati (nr.


particule/mm2) neclimatizat
300
200 particule/mm2) climatizat
Concentratie impuritati (nr.
particule/mm2) climatizat 200
150

100 100
50
0
0
0 10 20 30 40 50
0 10 20 30 40 50
tim p de recoltare (m in) timp de recoltare (min)

Graficul 7 Graficul 8

Concentratia impurificatorilor in Statia Pilot – Carda Concentratia impurificatorilor in Statia Pilot – Laminor

900 900

800 800

700 700
n r . p a r tic u le /m m p

nr. pa rtic ule /m m p

600 600
Concentratie impuritati (nr. Concentratie impuritati (nr.
500 particule/mm2) neclimatizat 500 particule/mm2) neclimatizat
400 Concentratie impuritati (nr. 400 Concentratie impuritati (nr.
particule/mm2) climatizat particule/mm2) climatizat
300 300

200 200

100 100

0 0
0 10 20 30 40 50 60 70 0 10 20 30 40 50 60 70
timp de recoltare (min) timp de recoltare (min)

Graficul 9 Graficul 10

62 Buletinul AGIR, Supliment 2/2012


IMPACTUL TEHNOLOGIILOR DE PRELUCRARE A DEŞEURILOR TEXTILE

Concentratia impurificatorilor in sectia Tesatorie – Masina de bobinat


Concentratia impurificatorilor in sectia Tesatorie – Masina de urzit
600
800

500 700

600
n r . p a r t ic u le /m m p

400

nr. particule/m m p
Concentratie impuritati (nr.
500
particule/mm2) neclimatizat Concentratie impuritati (nr.
300 particule/mm2) neclimatizat
Concentratie impuritati (nr. 400
particule/mm2) climatizat Concentratie impuritati (nr.
200 300 particule/mm2) climatizat

200
100
100

0 0
0 10 20 30 40 50 60 70 0 20 40 60 80
timp de recoltare (min) timp de recoltare (min)

Graficul 11 Graficul 12

În urma studierii dimensiunii particulelor pe − utilizarea auxiliarilor chimici ecologici în pro-


fluxul tehnologic în funcţie de materia primă cesele de prelucrare a deşeurilor textile;
utilizată s-au determinat locurile de muncă cu un − respectarea cu stricteţe a regulilor de exploatare
grad mare de periculozitate din punct de vedere al şi curăţenie a utilajelor, îndepărtand deşeurile nerecu-
posibilităţilor de producere a exploziilor (grafi- perabile în timp util;
cul 13). − curăţarea canalelor subterane care sunt colmatate;
Din analiza valorilor tgα din tabelul 3 şi a − modernizarea instalaţiilor de ventilaţie în vede-
graficelor 1-13 în condiţiile nefuncţionării instalaţiilor rea reducerii gradului de poluare;
de climatizare comparativ cu valorile tgα în condiţiile − dotarea laboratoarelor cu aparatură pentru
funcţionării instalaţiilor de climatizare se constată o testarea gradului de poluare a mediului atât în incinta
diminuare a valorilor, ceea ce conduce la diminuarea societăţilor comercile cât şi în exteriorul acestora;
posibilităţii producerii exploziilor, tgα atingând şi − monitorizarea principalilor parametri privind
valori peste 0,5. impactul poluanţilor asupra mediului ce rezultă din
prelucrarea deşeurilor textile;
− dotarea societăţilor comerciale cu linii tehnologi-
5. CONCLUZII ce moderne de prelucrare a deşeurilor textile care sunt
prevăzute cu: instalaţii pentru transportul pneumatic
În vederea reducerii gradului de poluare a al materialului fibros; dispozitive pentru detectarea şi
atmosferei din incinta societăţilor comerciale care separarea metalelor şi a eventualelor scântei; dispozi-
prelucreză deşeuri textile este necesară : tive pentru controlul şi reglarea debitului de material
− dotarea cu instalaţii de condiţionare performante fibros; dispozitive şi instalaţii pentru eliminarea
cu reglare automată a parametrilor din secţiile de prafului din materia primă introdusă în fabricaţie;
producţie; dispozitive pentru filtrarea aerului

DETERMINARI PRIVIND GRADUL DE PERICULOZITATE DATORAT IMPURIFICATORILOR PREZENTI IN


ATMOSFERA LOCURILOR DE MUNCA

1
0,9
0,8
p a r a m e tr u l tg . α

0,7
0,6 limita de periculozitate (tg. αp )
0,5 tg. αnec neclimatizat
0,4 tg. αclim climatizat
0,3
0,2
0,1
0
presa carda nr.2 cardaBosson Laminor 1 Laminor 2 Masina de tors Masina de tors
(calti melita in (fuior in +calti) (pes 100%) (calti melita in (calti melita in PSL100 FIS120
+deseuri) +deseuri) +deseuri fuior) (in 100%) (canepa 50 %
+pes 50%)
locul de munca

Graficul 13

Buletinul AGIR, Supliment 2/2012 63


EDUCAŢIE, CERCETARE, PROGRES TEHNOLOGIC

BIBLIOGRAFIE [12] Ghidul Eurachem „Concordanţa cu scopul metodelor


analitice. Ghid pentru laboratoare privind validarea
metodelor şi vocabularul aferent” – prima ediţie 1.0 –
[1] Gheorghe Duţă, Manual de instalaţii – vol. Ventilare şi 1998.
climatizare, Editura ARTECNO, 2002. [13] ISO 5725:1994 (Partea 2) Exactitatea metodelor de măsu-
[2] Gheorghe Duţă, Rev. Instalatorul, nr.2/2000, Distribuţia rare şi a rezultatelor măsurărilor.Metode de determinare a
aerului în încăperi, pag. 27-31; nr 3/2000, pag. 48-51. repetabilităţii şi reproductibilităţii unei metode standard de
[3] Duţă, Gh.Instalaţii de ventilare şi climatizare, Editura măsurare.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
[14] ISO Guide 30:1992: Termeni şi definiţii referitoare la
[4] Recknagel, Sprenerg, Taschenbuch für Heizung und
materialele de referinţă.
Klimatechnik, 70 Auflage, 2001/02. Schramek Oldenbourg
Industrieverlag, München. [15] ISO 5667 (partea 14)Calitatea apei. Prelevare.
[5] Manualul inginerului textilist, Editura Tehnică, 2004. [16] Brinkmann R., Guide for implementation of ISO/CEI
[6] Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de 17025 standard in testing laboratories, Stuttgard Univer-
ventilare şi climatizare .I.5–1997. sity and DAR Ltd, 2002.
[7] ISO/REMCO N 271, Controlul calităţii rezultatelor [17] Cofino W.P, Quality assurance în environmental analysis.
analitice produse in laboratoarele chimice Techniques in Environmental Analysis, Amsterdam:
[8] EN ISO /IEC 17025-2000- Cerinţe generale privind Elsevier, 1993.
competenţa laboratoarelor de încercări şi etalonări. [18] Taylor J.K., Principles of Quality Assurance, NBISIR 85-
[9] EN ISO 9001-2000 - Sisteme de Management al Calităţii. 3105, Gaithersburg: National Institute for Science and
Cerinţe. Technology.
[10] EN ISO 14001-1996 - Sisteme de Management de Mediu. [19] ISO/REMCO N 271, Controlul calităţii rezultatelor
Specificaţii de utilizare. analitice produse in laboratoarele chimice
[11] Ghid privind calitatea în chimia analitică – sprijin în [20] EN ISO 14001-1996 - Sisteme de Management de Mediu.
procesul de acreditare, Eurachem, CITAC Ghid, 2001. Specificaţii de utilizare.

64 Buletinul AGIR, Supliment 2/2012