2.

Tipul şi structura Parlamentului

Parlamentul României este bicameral, fiind format din Camera Deputaţilor, cu 308
deputați și 134 senatori.
3 Sistemul electoral
Alegerile legislative din 2016 au fost diferite față de cele din 2012 si 2008. În 24
februarie 2015 Comisia de Cod Electoral a decis revenirea la votul pe listă și renunțarea
la sistemul de vot uninominal folosit în ultimele două alegeri legislative. Această
schimbare a fost susținută atat de PSD cât și de partidul principal din opoziție PNL.
Klaus Iohannis a promulgat legea alegerilor parlamentare pe listă pe 20 iunie 2015.
Potrivit acestei norme va fi câte un deputat la 73.000 locuitori și un senator la 168.000
locuitori, astfel ajungând la un număr de 308 deputați și 134 senatori
4 Eligibilitate
Oricine este cetățean român, are domiciliul stabil în România și a împlinit până în ziua
alegerilor inclusiv vârsta de 23 de ani pentru Camera Deputaților sau respectiv 33 de ani
pentru Senat, poate deveni membru al Parlamentului României. Excepție fac alienații
mintali puși sub interdicție precum și persoanele condamnate care prin hotărâre
definitivă și-au pierdut drepturile electorale. Cetățenii români din străinătate sunt și ei
eligibili.
5 Legislație
Legea electorală din România a fost criticată pentru faptul că împiedică micile
formațiuni să se înregistreze ca partide politice, prin impunerea strângerii unui minim de
200.000 de semnături. De asemenea, marile partide au fost acuzate de fraude uriașe în
procesul electoral premergător alegerilor parlamentare programate, criticii susținând că
formațiunile politice de calibru din România au sute de mii de semnături false pe listele
de adeziuni obligatorii prin lege.
6 Modul în care votează alegătorul
În secţia de votare, alegătorul primeşte două buletine de vot unul pentru Camera
Deputaţilor şi unul pentru Senat. Pe fiecare dintre aceste două buletine trebuie să aplice
ştampila pe lista de candidaţi pe care doreşte să o voteze.
7 După alegeri
Urnele se închid la ora 21, iar numărătoarea voturilor începe în majoritatea
circumscipțiilor imediat. Rezultatele preliminare sunt anunțate la ora 23, iar cele finale
la ora 3. Când numărătoarea voturilor se încheie, prima reacție oficială guvernamentală
vine de la prim-ministrul în exercițiu. Acesta își păstrează funcția, dacă este susținut de
majoritatea membrilor din noul parlament, sau demisionează, dacă partidul său a
pierdut majoritatea.
8-9 Modul în care se stabilesc rezultatele şi se atribuie mandatele
Alocarea mandatelor se face în două etape.
În prima etapă, se alocă mandate la nivelul fiecăreia dintre cele 42 de circumscripţii, în
felul următor:
pentru fiecare circumscripţie electorală, se stabileşte coeficientul electoral, prin
împărţirea numărului de voturi valabil exprimate în circumscripţia respectivă la numărul
de mandate care sunt repartizate acelei circumscripţii;
pentru fiecare listă de candidaţi, numărul de voturi obţinute se împarte la coeficientul
electoral, partea întreagă a câtului acestei operaţii reprezentând un prim număr de
mandate pe care le primeşte lista respectivă.
În cea de-a doua etapă, se alocă un al doilea rând de mandate la nivel naţional,
folosindu-se metoda d'Hondt:
pentru fiecare partid în parte, resturile rezultate în urma operaţiunii de împărţirii din
prima etapă se cumulează la nivel naţional;
numărul astfel obţinut pentru fiecare partid se împarte la un număr de divizori întregi
consecutivi (1, 2, 3, ...) în număr egal cunumărul de mandate care sunt de alocat;
câturile obţinute din operaţia de împărţire efectuată pentru toate listele se dispun în
ordine descrescătoare (fără a se ţine seama de listele cărora le corespund) şi, în acească
ordine, fiecăruia din ele urmează să îi corespundă câte un mandat, până ce se epuizează
toate mandatele care sunt de alocat;
mandatele astfel rezultate sunt repartizate în partidelor în anumite circumscripţii, în
funcţie de ordinea descrescătoare a resturilor rămase în circumscripţiile respective.
10 Legea electorală, adoptată în Parlament. Pragul electoral a fost eliminat
Vor fi aleşi senatori şi deputaţi dintre câştigătorii în colegiul în care au candidat. În
judeţele în care minorităţile au peste 7% reprezentare, va fi câte un mandat de
parlamentar în plus.
Pragul electoral de 5% a fost eliminat, iar colegiile vor fi delimitate la fel ca în 2008.
11 Principii
Alegerile şi referendumul sunt organizate şi se desfăşoară cu respectarea următoarelor
principii:
a) principiul universalităţii;
b) principiul libertăţii;
c) principiul egalităţii;
d) principiul corectitudinii;
e) principiul periodicităţii;
f) principiul pluralismului;
g) principiul stabilităţii dreptului electoral.
12 Referendum
Referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare
a voinţei suverane a poporului român prin vot universal, liber, egal, secret şi direct, cu
privire la: a) revizuirea Constituţiei; b) demiterea Preşedintelui României; c) probleme
de interes naţional.
În cadrul referendumului naţional, alegătorii români pot fi consultaţi cu privire la una
sau la mai multe probleme, pe buletine de vot separate.