Capitolul CONCEPTUALIZAREA COGNITIVA onceptualizarea cognitiva oferd terapeutului un cadre pen legerea pacientului. Terapeutul isi pune urmatoarele intrebs Cu a inigia procesul de formulare a cazului + Care este diagnosticul pacientului? + Care sunt problemele lui curente; cum s-au dezvoltat acest probleme si cum sunt menfinute? *+ Ce ginduti si eredinje disfunctionale sunt asociate cu problemel sale; ce reactii (emofionale, fiziologice si comportamentale) su asociate cu gandirea lui? Apoi terapeutul emite ipoteze cu privire la modul in care pacientul dezvoltat aceasta tulburare psihicd specifica: + Ce experiente si invajituri timpurii (gi probabil predispo7i genetice) contribuie astazi la problemele lui? + Care sunt gandurile si credinfele tui fundainentale (inclusi atitudinile, expectantele si regulile)? + Cum s-a adaptat la credinfele disfuncjionale? Ce mecanisme cognitive, afective si comportamentale, atat pozitive cat si negative, si-a dezvoltat pentru a se adapta credinfelor disfuncfionale? Cum vedea (si cum se vede) pe sine, ceialfi, lumea sa personala, viitocul stu? + Ce stresori au contribuit la problemele sale psihologice sau interfereaza cu abilitatea Iui de a rezolva aceste probleme? Terapeutul incepe si construiasc conceptualizare cognitiva parcursul primei sale intdlniri cu un pacient si continua sa-si perfection 14 conceptualizarea cognitivs conceptualizarea pind in ultima lor seding, Aceasta formulare sistematied seMiaboraté il ajuta s isi planifice terapia intr-un mod cat mai eficient © ceace (Persons, 1989). In acest capitol este descris modetul cognitiv, fa teorelicd a terapiei cognitive. Apoi este discutata relatia dintre coduid si oredinfe si este prezentat exemplul de caz al lui Sally, utilizat « tot parcursul acestei cart. MODELUL COGNITIV Terapia cognitiva se bazeazA pe modell cognitiv, care sustine c& emotiile i comportamentele oamenilor sunt influenjate de modul in eare acestia percep evenimentele. Nu situa in sine determina ceea ce simt oameni fai degraba modul in care acestia consiruiesc 0 situatie (Beck, 1964; Filis, 1962). Imaginaji-va, de exemplu, o situatie in care cdteva persoane citese un text de bazi din terapia cognitiva. Acestia au rispunsuri cinofionale destul de diferite fal aceasta situatie, bazate pe ceea ce le trece prin minte in timp ce citese. orul A crede ci: ,Chiar arc’ sens. fn sfargit, o-carte care ma cu adevarat si fiu un bun terapeut!” Cititorul A se simte usor G va invit entuziast Cititorul B, pe de alti parte, crede: Este prea simplu. Nu va functiona niciodati,” si se simte dezamigit Cititorul C gindeste in modul urmator ‘cum mam agteptat si fie, Ce risipi de bani,” Cititorul C este revoltat. Cititorul D crede:..,Chiar-trebuie si invat toate aceste lucruri Daci n-o si le injeleg?-Dacd neo s& fiu niciodatd bun 1a, asta?” si se simte anxios. Cititorul E are alte ginduri: ,l’ste prea greu. Sunt atat de prost. Nu voi stapdni niciodati aceste cunostinfe. Nu voi ajunge niciodats un terapeut bun.” Cititorul E se simte trist \Cartea aceasta nu este asa Deci modul in care se simt oamenii este asociat cu modul in care scestia interpreteaza si gandese despre o situatie. Situatia in sine mu determina in mod direct modul in care se simt; raspunsul lor emotional este mediat de perceptia lor asupra situatiei, Terapeutul este interesat in mod special de nivelul gandirii care opereaz simultan cu nivelul mai evident si de supratatd al gandiri De exemplu, in timp ce cititi acest text, puteti observa mai multe niveluri ale gandirii. O parte a minjii se focalizeaza asupra informayicisihoterapie cognitivs: fundamente si perspe: din text; adica, incercati si infelegeti si si integrati anumite inform: reale, Totusi, la un alt nivel s-ar putea si avei citeva ginduri rapi evaluative. Aceste ganduri sunt numite géinduri automate si nu si rezutatul deliberarii sau rationamentului. Mai degraba, aceste ginduri si apari in mod automat; ele sunt adesea destul de rapide si scurte. Abig daca puteti constientiza aceste gindui, insd este mult mai probabil s& ff constienti de emotiite care le urmeaza. Drept rezultat, cel mai probabil este ed veti accepta gindurile automate ca fiind adevarate, fird si le pune la indoiala. Totusi, puteti invata si va identificati géndurile automate dai suntefi atent(a) la schimbarile stari afective. Atunci cénd observati ci disforie(@), intrebatieva: Ce imi trece prin minte in acest moment? Dupa ce va identificati gindurile automate, putet, si probabil ck deja faceti acest lucru intr-o anumité masura, sh evaluagi validitatea géndurilor Daca descoperiti cd interpretarea facut este eronata si o corectati, probabil veti cbserva ca vi se imbunatafeste dispozitia. In termeni cognitivi, atuney cand gindurile disfunctionale sunt subiectul reflectii rationale, in general emotile se schimba, Capitolul 8 oferd anumite indicatii despre modu! fn care se evalueaza gandurile automate. Dar de unde apar aceste ginduri automate? Ce anume face ca o persoana sd interpreteze o situatie intr-un mod diferit fafa de alt& persoand? De ce poate aceeasi persoand si interpreteze diferit un eveniment identie in momente diferite? Raspunsul are legatur’ cu fenomene cognitive simi CREDINTELE inca din copilirie, oamenii dezvolta anumite credinje despre ei ingigi, despre alti gi despre lumea lor personala. Credinfele cele mai importante sau credingele centrale sunt cunostinfele care sunt atat de fundamentale si de profunde inet adesea acestia nu le verbalizeaz’, nici micar pentru ei insigi. Aceste idei sunt vazute de cétre individ ca si adevaruri absolute, chiar asa cum ,stau” lucrurile. De exempla, Cititorul E, care credes cA este prea prost pentru a stipéni acest text, ar putea avea credinga centralé: ,Sunt incompetent.” Aceasti creding& poate fi activatd doar atunci cind acesta este intr-0 stare depresiva sau in cea mai mare parte a timpului. Atunci cind aceasté credinjé centrala este activati, cititoral E interpreteaz situatiile prin intermediul acestei credinte, desi este evident e& din punct de vedere rafional, interpretarea poate s& ni fie adevaratd. Oricum, cititorul E are tendinja de a se focaliza selectiv ry 7 conceptualizarea cognit _ supra informatiei care confirma credinta central’, ignorand sau reducdind important informatiitor contrare. in acest fel el isi menfine credinta, desi fgceasta nu este acurata si functionala. De exemplu, cititorul E nua luat in considerare faptul ci gi alti oa- ‘meni inteligenti, competenti ar putea si nu infeleags complet materialul Ja prima lecturd si nici nu a luat in calcul posibilitatea ca autorul si nu fi prezentat bine materialul. El nu a recunoscut 3 dificultatea sa de a in- feleve ar putea fi datorata mai degraba unei lipse de concentrare, decit Lunei deficienfe cognitive. Acesta a uitat c8 a avut initial dificultaji deseori sunei edind i s-au prezentat serie de informatii noi, ins mai térziu a rougit si le stipdneascd excelent, Din cauza c& a fost activata credinta ca de incompeten(a, el a interpretat automat situatia intt-o maniera foarte sativa, autocritica Credinjele centrale reprezinta nivelul fundamental al credintelor; acestea sunt globale, rigide si suprageneralizate, Géndurile automate, ct vintele sau imaginile care tree prin mintea unei persoane, sunt specific situafionale gi pot fi considerate cel mai superficial nivel al cognitiei. Sec- fiunea urmatoarea descrie categoria credinjelor intermediare, care se afla intre credinfele centrale si gindurile automate. ATITUDINI, REGULI $I ASUMPTII Credinfele centrale influenteaza dezvoltarea unei categorii intermediare de credinje care consti in atitudini, reguli si asumptii, adesea neverbaliza- le, De exemplu, cititorul E, avea urmatoarele credinfe intermediate: Atitudine: ,Este groaznic si fii incompetent.” Reguli/expectan(e: ,,Trebuie s& muncese foarte mult tot timpul.” Asumptie: ,Daci muncese cét mai mult, poate voi reusi si fac anumite lucruri pe care alfi oameni le fac cu usurinfa.” Aceste credinfe influenjeazi perspectiva lui asupra situatiei, Ja randul su influenteazd modul in care gindeste, simte si se comport Relatia dintre credintele intermediare, credinfelele centrale si gandurile automate este descrisi mai jos_____Psihoterapie cogaitiv’: fundamente si perspe Credinje centrale Credinte intermediare (reguli, attudini, asumptii) Ginduri automate, ‘Cum apar credingele centrale si cele intermediare? Oamenii ince s dea sens mediului in care traiese ined din stadiile timpurii de dezvolt Ej au nevoie sa isi organizeze experientele intr-un mod coerent pentny putea functiona adaptativ (Rosen, 1988), Interactiunile lor cu lumea gi alti oameni duc la anumite modalitati de infelegere si conceptii, care varia in acuratete si functionalitate. De o reala important pentru tera este faptul ci aceste credinte disfunctionale pot fi dezvajate, iar n credinte functionale si bazate pe realitate pot fi dezvoltate si invajate cadral terapiei Plamal obignuit de tratament in terapia cognitiva implica focalizare initiala asupra gindurilor automate, acele cognifii care cel mai aproape de constient’. Terapeutul invayd pacienta si identifi si evalueze si si-gi modifice gindurile pentru a produce ameliora simptomatologici. Apoi tratamentul se focalizeaza pe credingele care st la baza gindurilor disfunctionale si apar de-a lungul mai multor situ Credinfele centrale si credinfele intermediare relevante sunt evaluate diferite moduti gi ulterior modificate, astfel inedt se schimba percepti si concluziile pacientului cu. privire la evenimente. Aceasta modific profunds a credinjelor fundamentale face ca pacientit si fie mai p susceptibili posibilelor recaderi (Evans et al., 1992; Hollon, DeRubeis, Seligman, 1992) Conceptusliare RELATIA DINTRE COMPORTAMENT SI GANDURILE AUTOMATE Modelul cognitiv, asa cum a fost explicat pani in acest moment, poate fi sjustrat dupa cum urmenza Credinja central (3 intermediara Situafie > Gand automat > Emotic fntr-o situafie specified, credinjele fundamentale ale pe ti influenteazdperceptia, exprimati prin génduri automate specific situationale. La randul lor, aceste gnduri fi influenteaza emotiile. ‘Mai departe, gandurile automate influenteaza si comportamentul, iar desea acesten au drept consecin(a un raspuns fiziologic, dupa cum este ilustrat in figura 2.1 | Cititorl care are ginduri precum: Este prea greu. Nu voi stipaini niciodata aceste cunostinte,” se simte trist, expetientiaz’ o senzatie de fgreutate in stomac si inchide cartea. Desigut, daca el ar fi fost capabil sisi evalueze modul de gandire, starea sa afectiva, reactia fiziologica si comportamentul, ar fi putut si fie afectate pozitiv. De exemplu, el ar fi pputut rispunde acestor ganduri spunindu-si: ,Stai putin. Poate ci este greu, dar nu este neapirat imposibil. inainte am reusit s& infeleg, astfel de citi. Daca citese in continuare, poate o si inteleg mai bine.” Daci ar fi rispuns astfel, ar fi putut si-gi reduca tristefea si ar fi continuat si citeasca. Sumariznd, acest cititor s-a simtit trist din cauza gindurilor tui into situatie specifica. De ce el a avut aceste ginduri pe ciind un alt cititor nu? Credinfele centrale neverbalizate despre incompetenta Ii i-aw influentat perceptia asupra situate Dupa cum a fost explicat la inceputul acestui capitol, este esential 2 terapeutul si invefe si conceptualizeze dificultatile pacientului in termeni cognitivi, cu scopul de a stabili cum s& procedeze in terapie ~ ind anume si Iuereze pe un obiectiv specific, gind automat, credinta Sau comportament; ce tehnici si aleagd; si cum sa imbundta sc relatiafundamente si persp resin cena ¥ resi iermadina aes miele ceva pert unc st post Siwaie Gide automte Conse Chee wceacane, eg EERE Niet emotional Novos inelpe modo. ona ‘Tsete Nivel comportement Inch canes Nivel fringe Crewe in somae FIGURA 2.1, Modelul cognitv. terepeuticd, intrebarile de baza pe care si le pune terapeutul sunt: ,.C a auns pacientul in aceasti situafie? Care au fost vulnerabilitiqile lui evenimentele de viaté (traume, experiente, interactiuni) semnificativel Cum s-a adaptat pacientul vulnerabilititii? Care sunt gandurile I automate si din care credinge deriva acestea?” Este important ca terapeutul si se pun in locul pacientului, sf manifeste empatie pentru situatia prin care trece acesta, si infeleaga c se simte gi s& vada lumea din perspectiva sa, Lund in considerare istor lui de viata si sistemul de credinje, percepiiile, gindurile, emotiile gi comportamentul pacientului ar trebui si capete sens. Pentru terapeut este util si priveascd terapia ca pe o calatorie, i conceptualizarea ca pe 0 harti. Terapeutul si pacientul discut& destinai final: obiectivele terapiei. Exista o serie de modalititi pentru a ajunge la acea destinatie; de exemplu, pe cai directe sau pe ocolite. Uneori ocolisue rile schimba planul initial. Pe masurd ce terapeutul dobiindeste experienti si face conceptualizari mai bune, el completeaza harta cu detaliile rele- vante, iar eficienja gi eficacitatea Tui se imbunatafesc. Totusi, la inceput este rezonabil si presupuna c’ € posibil si mu planifice terapia in modal a conceptualizarea cognitv’ el mai eficient. O conceptualizare cognitiva corecté il ajutd si afle care sont modalitaile directe si cum poate s& Je puna mai usor in aplicare. Coneeptualizarea incepe inc& de la prima intalnire cu pacientul si este imbundtayté cu fiecare sedin(a. Terapeutul emite ipoteze cu privire t, bazate pe informatiile obfinute, Ipotezele sunt confirmate, sunt prezentate noi informati In pacien jnfirmate, sau modificate pe masuri ce ‘ rn urmare, conceptualizarea este modificabilt, in momente strategice, {erapeutul isi verificé in mod direct ipotezele si formularea impreund eu pucientul. In general, daca conceptualizarea este bine facut, pacientul eefirma e8 aceasta «fi pare adevarath — el admite cd imaginea prezentata de terapeut se potriveste cu a lui EXEMPLU DE CAZ Sally este student& in anul I de facultate, are 18 ani, si s-a prezentat la terapie pentru o stare persistent de tristefe, anxietate si sentimente de singuritate. Persoana care a evaluat-o initial a stabilit c& ea intruneste diagnosticul de episod depresiv major moderat, care a inceput si se ‘manifeste in timpul primei luni de facultate, cu 4 luni inainte de a incepe terapia. Cele mai multe intrebari pe care i lea pus evaluatorul inijial lui Sally erau intrebari standard, insi au mai fost adaugate cateva, astfel incdt ‘evaluatorul 51 terapeutul s& poata incepe s& formuleze o conceptualizare cognitiva. De exemplu, evaluatorul a intrebat-o pe Sally edind se simte in general cel mai rau ~ in ce situa si/sau in ce momente ale zilei. Sally i-a rispuns c@ inainte de culcare, in timp ce sti in pat, incercdind sa adoarma. ‘Apoi evaluatorul i-a adresat intrebarea cheie: ,.Ce-ti trece prin minte in ‘acel moment? Ce ganduri si/sau imagini specifice ai?” Astfel, ined de Ia inceput sunt obtinute cateva exemple de gnduri automate relevante. Sally a rspuns c4 are ginduri cum ar fi: ,Nu voi fi niciodat& capabilé si-mi termin lucrarea de sfarsit de semestru.” Probabil c& voi fi exmatriculatd.” ,N-o s8 se aleaga nimic de mine.” Sally a dezvaluit de asemenea o imagine care i-a trecut prin minte, Ea se ‘vedea cu valiza in mand, tGrdndu-se de-a lungul strdzii fara vreun scop sau vreo directie precisa, aratind distrusa si disperatd. Terapeutul lui Sally isi ‘completeaz§ conceptualizarea pe tot parcursul terapiei, El isi organizeaza informatie obtinute utilizind Figa de Lucra a Sumarizarii Cazului (Case Sunmary Worksheet) (Anexa A) si Diagrama Conceptualizarii Cazului (Case Conceptualization Diagram) (vezi Capitolul 10, figura 10.2).Credintele centrale ale lui Sally Fiind copil, Sally a incercat s& se injeleagd pe sine, pe ceilalti sil ci personala. Fa a invajat din propriile experiente, din interactiunile ceilali, prin observarea directi gi prin mesajele explicite si impli primite de la celelalte persoane. Fratele ei mai mare avea reali importante, iar in perioada copitariei ea era de parere ci nu poate s8 f nimic la fel de bine ea fratele ei si a inceput sa se considere incapal $i inferioard, cu toate cd nu a verbalizat acest lucru, Ea a continuat si compare proprile performante cu performantete fratelui ei si in invariabil pirea in dezavantaj. Ea avea freevent ginduri cum ar fi: pot desena la fel de bine.” El merge pe bicicleta mai bine decat mit {Eu nu voi citi niciodatt la fel de bine ca si el.” Nu tofi copiii cu fraji mai mari dezvolta acest gen de credi disfunctionale. insa ideile lui Sally au fost consolidate de céitre mi sa, care 0 critica freevent: ,Nu {i-ai curdjat deloc bine camera. Nu face nimic cum trebuie?” ,Pratele tau are un caret cu note mai bi Dar tu? N-o si se aleag nimic de tine niciodata.” Sally, ca cei mai mi copii, a acordat 0 ineredere enorm& cuvintelor mamei sale, crezind ce avea dreptate in legituri cu aproape orice. Asadar, cind mama ef critica, insinusind sau afirmand direct 8 este incompetent, Sally o cr in cotalitate La scoala, Sally se compara si cu colegii sii. Cénd era o stud peste medie, se compara doar cu cei mai buni student, fiind iardsi dezavantaj, Ea avea ginduri precum: Nu sunt la fel de bund ca ef Nu Voi putea niciodatd si infeleg aceste Iucruri la fel de bine.” Ast jdees cd este incapabila si inferioar’ continua si fie intarita, Ea adi 2 igrorat sau a redus importanta informatilor pozitive care contrazi aceste idei, Atunci cind a luat 0 not mare la test, ii spunea: Testul fost usor.” Arunci cand a invajat balet si a devenit una dintre cele bune dansatoare din grup, ea eredea: ,Nu voi fi niciodata la fel de b ca si profesoara mea.” Ea ficea de obicei interpretari negative, care confirmau eredinjele disfunctionale. De exemplu, atunci cénd mama 2 fipat la ca pentru 8 a venit acasi eu un camet cu note mediocre, ea avut gindul: ,Mama mea are dreptate, Sunt proast8." Ea a interpretat Permanen{& evenimentele negative ca 0 dovadi a defectelor ei. in pl atunci nd apaireau evenimente pozitive cum ar fi cdstigarea unui prem cea adesea reducea importanta acestora: Am fost doar norocoasé. A fost intirapla aceste eredinje intermediare. Dar cu toate acestea, credinfele conceptual ‘acest proves a ficut-o pe Sally si-yi consolideze o eredint& central pegativl de redinjele ci negative nu erau solide. Cu toate aeefeal ei nu petrecca Ta fel de mult timp eu Sally ca sofa Iu, el avea in Stoel o atitudine de incurajare side sutinere, De exempl, stun cand sevajato sf loveased o minge de baseball, el i-a laudat eforturile: fine. bund migcare ... te descurei bine... continua tot asa.” La fel, st ein profesorii-au Iaudat performantele scolar. Sally a avut experiente ouitive si eu prieteni, Ea a vazut c& atunei cénd s-a striuit, 2 putut Pefact anumite lucruri chiar mai bine decat prietenii sti, de exemplu ~ oseball-l. Agadar, Sally a dezvoltat de asemenea o credinj& pozitiva ontrabalansata, cum cd este competent in anumite privint. Celelalte credinje centrale ale lui Sally despre lumea ei personal’ si despre celalti oameni erau, in cea mai mare parte, pozitive si functionale jn general ea credea c4 ceilalti oameni sunt prietenosi, demni de incredere si binevoitori si isi percepea lumea ca fiind relativ siguri, stabil si predictibila. Sumariznd, credinfele centrale ale lui Sally despre sine, ceilalji si Jumea ei personal’ reprezentau credinjele sale fundamentale, pe care ea nw Je-a verbalizat niciodata inainte si apeleze la terapie. Ca adult tani, fnainte de instalarea tulburarii depresive predominau credintele ei centrale pozitive, dupa care i s-au activat eredinjele puternic negative, Atitudinile, regulile si asumptiile lui Sally Spre deosebire de credinjele centrale, credingele intermediare ale lui Sally au fost oarecum mai supuse modificarii. Aceste atitudini, reguli si asump(ii sau dezvoltat in acelasi mod ca si credintele centrale, pe misurd ce Sally incerea si dea un sens lumii, celorlalti oameni si ei insdgi. indeosebi prin intermediul interactiunilor cu familia si cu persoanele semnificative, ea si-a deavoltat urmatoarele atitudini si reguli Ar trebui si mA descure foarte bine in tot ce Incere si fac. Ar frebui s& fac intotdeauna tot'ceea ce-mi st& in putin(” Este groaznic s8-{i irosesti potenfialul Ca $i in cazul credinjelot centrale, Sally nu a verbalizat pe deplin iu influenjat modul de gandire gi i-au ghidat comportamentul. De exemplu, in liceu, ea nu a ficut eforturi sa scrie pentru ziarul scolii (desi o interesa24 cognitivi: fundamente si perspe: acest Iucru), deoarece presupunea ci nu s-ar descurea suficient de bi Pe de-o parte, ea simfea anxietate inainte de examene, wndindu-se cl s. Purea si nu ia © nota bund, iar pe de alta parte, avea un sentiment Vinovajie deoarece se gandea ca ar fi trebuit si invete mai mul. Totusi, atunci ciind predominau credinjele ei centrale pozitive, ea vedea dinto perspectiva mai favorabilA, cu toate e& nu a crezut nicio pe deplin e4 este competenta si ci nu este inferioara. Ea si-a dezvol asumptia: ,Dacd muncese din greu, pot si-mi ascund defectele sis descure bine la scoal’.” Cu toate acestea, atunci cénd s-a instalat depresi Sally nu a mai crezut cu adevarat aceasta asumptie si a inlocuit-o credinfa: Din cauza lacunelor mele, n-o si se aleag’ nimic de mine.” Strategiile lui Sally deca c& este incapabil i-a provocat intotdeauna suferinf& lui Sally gi astlel si-a dezvoltat anumite strategii comportamentale pentru a se aplira de aceasti neplicere. Aga cum reiese din credinfele sale intermediare, Sally a muneit din greu la gcoala si Ia sport. Ea a lucrat exagerat de mult pentru sarcinile pe care le avea de ficut si a invijat foarte mult pentru examene. A devenit de asemenea extrem de vigilent’ in privinga dovezilor care sustineau ideea cd este incapabila si igi dubla eforturile atunci cind hu reusea si invefe ceva pentru scoald, Ea a cerut de putine ori ajutorul celorlalti deoarece ii era team ca cei din jurul ei si nu vadi cX este incepabila Gandurile automate ale lui Sally Chiar daca Sally nu a verbatizat aceste credinfe centrale si intermediare (pina la inceperea terapiei), ca a fost constient& cel putin intr-o anumitd masuri de gandurile automate pe care le avea in unele situafii. Spre exemplu, in liceu (perioada in care nu a avut depresie) ea a vrut si joace in echipa de softball si de hockey. A fost acceptati in echipa de softball si sa gindit: .E grozav. il voi ruga pe tatil meu si exerseze loviturile cu mine.” Atunci cénd nu a fost acceptata in echipa de hockey, ea a fost dezamagitd, dar nu neaparat autocritie’. {n timpul primului an de facultate, s-a instalat tulburarea de depresie. Ulterior, cind Sally a vrut si joace un meci de baseball cu ceilalti studenti din edminul in care locuia, depresia i-a influenfat modul de gindire: ,Nu sunt bund de nimie. Probabil cd nici n-o si fiu in stare s& lovese mingea.” conceptualizarea cognitivi i mila, atunci cind a luat nota 7 1a un test de literatura englez’, Se pind ‘Sunt atit de proasta. Probabil c& voi piea acest examen. Niu voi fi niciodat8 in stare si termin facultatea. ae pe scun, in perioada liceului, cénd Sally nu en depres erence je pozitive erau activate si in general a avut ganduri relativ Be si Iai realiste) Totsi, tn primul ei an de facullate credintele Peeative au predominat pe parcursul perioadei depresive, fapt care a Geteminal-o s8 interpreteze situafile intro maniera destul de negativa Si sh aba indeosebi ganduri negative (si merealiste). Aceste ganduri Uistorsionate au ficut-o de asemenea si se comporte ca si cum ar fi propriul su dusman, oferindu-i prin urmare mai multe ocazii in care s& se simt& demoralizata, Debutul depresiei in cazul lui Sally Cum a apirut depresia lui Sally? Cu sigurant’, credinjele ei negative au predispus-o Ia depresie. Atunci cind a intrat la facultate, ea a avut cfteva experienje pe care le-a interpretat intr-o manieri deosebit de negativi. O asemenea experienta a avut loc in prima siptiman’, Ea a avut 0 conversatie cu alfi colegi de anul I din camin care discutau despre fo serie de cursuri si examene avansate pe care le-au avut, care i-au seit de céteva cursuri de bazi de anul 1. Sally, deoarece nu a fost in aceeasi situate, a inceput si se gindeasca la faptul eX acesti student fi rau superiori. La cursul de economic, profesorul ei a prezentat in lini generale cerin{ele cursului, iar Sally a avut gandul: .Nu voi fi in stare s fac lucrarea de cercetare.” Ea nu a reusit si infeleaga primul capitol din manualul de statistic’ si s-a gindit, ,Dac’ nu pot s& infeleg nici macar primul capitol, cum voi promova vreodaté aceasta materie?” ; Asadar, credinfele lui Sally au reprezentat factori de vulnerabilitate in interpretarea negativa a evenimentelor. Ea nu si-a pus la indoialt ‘gindurile, ci mai degrabi le-a acceptat necritic, Gandurile si eredinfele in sine nu cauzeaza depresia. Totusi, 0 data ce s-a instalat depresia, aceste cognitii negative i-au influentat puternic dispozitia afectiva, Depresia ei a fost cauzald, firi indoiala, de o varietate de factoti biologici $i psihologici De exemplu, pe misura ce treceau saptiménile, Sally a inceput s& iba tot mai multe gdnduri negative despre ea insisi si a inceput s& se simt& tot mai descurajati si tristd. Ea a inceput si petreaci 0 perioada exagerati de timp incercdnd si inve(e, cu toate c& nu a inregistrat prea multe progrese din cauza dificultajilor de concentrare. Sally a continuat26 Psihoterapie cognitiv’: fundamente si fie deosebit de autocritica sia avut ganduri negative in legatura simptomele sale depresive: “Ce este in neregula cu mine? Nu ar trebui ma simt asa. De ce sunt atét de demoralizata? Pur si simplu nu mai hici o speran(3.” Ba s-a izolat oarecum de noii prieteni de la facultate si incetat si-si mai sune vechii prieteni pentru a ciuta sprijin emotional. $i sistat activitajile, printre care alergarul gi inotul, care i-au oferit anter tun sentiment de competenta. Astfel, ea a inceput si objina tot mai puri intiriri pozitive. in cele din urma, apetitul ei a sc&zut, a inceput sé ail probleme cu somnul, iar ea a devenit slabiti si nepasatoare. E posibil Sally s& fi avut o predispozitie geneticd pentru depresie; totusi, percept si comportamentul ci in acele circumstanje au facilitat fra indoi ‘manifestarea unei vulnerabilitati biologice gi psihologice la depresie. REZUMAT Conceptualizarea in termeni cognitivi este crucialé pentru. stabil unui plan de tratament cat mai eficient si eficace. Aceasta contribuie de asemenea gi la dezvoltarea empatiei, o component esentiala in stabilirea unei relajii terapeutice bune cu pacientul. in general, atunci cand se. realizeazi conceptualizarea, trebuie puse urmatoarele intrebari: Cum a ajuns pacientul sa dezvolte aceasta tulburare? Care au fost evenimentele de viatd, experientele si interactiunile semnificative? Care sunt eredinfcle fundamentale despre sine, ceilalfi si lumea sa ersonali’? Care sunt asumpfiile, expectantele, regulile si atitudinile lui (credinjele intermediare)? Ce strategii de coping a folosit pacientul de-a lungul vi aceste credinfe negative? Care sunt gandurile automate, imaginile mentale si comportamentele care contribuie la menfinerea tulburarii? Cum au interacfionat aceste credinfe cu situatiile de viafa, astfel ‘neat pacientul a devenit vulnerabil la aceasté tulburare? Ce se intimpla in viata pacientului in prezent si cum percepe el aceste evenimente? pentru, Recapitulind, conceptualizarea incepe incd de la prima intélni cu pacientul si este un proces in continua desfigurare, fiind intotdeauna ‘conceptual izarea cognitiv’ ae iin modificrii pe misura ce sunt descoperite noi informatii sect cnc sum confirma sou pine. espe eee potezele pe informatile pe care le-aobtinut,uilizeaz explicai esstparate 31 se abfine de la interpretiri i inferene care mu sunt clar Sane pe date rele. Terapeutl verifca aceastconceptualizare impreuna tetacientul in anumite momentestrategice att penrua se asigura ci este seein eat si pentru al ajula 8 se ingeleaga pe el insusi gi dificulaile aie Procesul continuu de conceptualzare este evidentiat pe tot parcursul Sihit Capitolele 10 si 11 ilusreaza modul in care evenimentele din caavreul de viaf8 al pacientului fi modeleazA perspectiva asupra lumii sia propriei persoane.