Sunteți pe pagina 1din 53

MANAGEMENTUL SERVICIILOR

LUCRARE APLICATIVA PRIVIND CRESTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PRIN


REABILITARE SI MODERNIZARE

1
1. CONCEPTE FUNDAMENTALE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL
SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE

1.1 Serviciile publice de interes general


Serviciile publice de interes general constituie un element esențial al modelului european
de societate. Acestea joacă un rol important pentru imbunătățirea vieții tuturor cetățenilor pentru
lupta impotriva excluderii și izolării sociale.Serviciile de interes general acoperă o gamă largă de
activități ( telecomunicațiile, transportul, transportul, transmisiile adudiovizoale, serviciile postale
dar și din educație, distribuție de apă, gestionarea deșeurilor, servicii medicale și sociale). In 2007
Comisia Europena a definit serviciile publice ca fiind servicii, cu caracter economic și neeconomic,
pe care autoritățile publice le includ în categoria celor care servesc interesul general și sunt supuse
unor obligații specifice de serviciu public.
Sunt reglementate, de dispozițiile comunitare, două tipuri de servicii de interes general:
o servicii de interes economic general
o servicii de interes general fara caracter economic
Furnizarea și organizarea serviciilor de interes economic general intră în incidența
normelor privind piața internă și concurenţa din tratatul Comisiei Europene, datorită naturii
economice ale acestora. Serviciile de interes general fără caracter economic ( de exemplu poliția,
justiția și sistemele obligatorii de securitate socială) nu fac obiectul legislației specifice a Uniunii
Europene și nici nu sunt incluse in normele pieței interne și ale concurenţei prevăzute de tratat.

1.2 Serviciile comunitare de utilități publice din România

În sfera serviciilor publice de interes general se includ serviciile comunitare de utilităţi


publice, care prezintă o serie de particularităţi (Legea nr. 51/08.03.2006; OUG nr. 13/20.02.2008):
o răspund unor cerinţe şi necesitaţi de interes şi utilitate publică;
o au caracter economio-social;
o au caracter tehnico-edilitar și presupun existența unei infrastructuri tehnico-
edilitare adecvate;
o au caracter permanent si regim de funcționare continuu, care poate avea
caracteristici de monopol;
o aria de acoperire are dimensiuni locale: comunale, orășenești, municipale sau
judeţene;
o sunt înființate, organizate și coordonate de autoritățile administraţiei publice
locale;
o sunt organizate pe principii economice și de eficență;
o pot fi furnizate/prestate de către operatori care sunt organizaţi și funcționează în
baza reglementărilor de drept public sau privat;
o sunt furnizate/prestate pe baza principiului “ beneficiarul plătește”;

2
o recuperarea costurilor de exploatare sau de investiţie se face prin prețuri sau tarife
reglementate sau taxe special.

Serviciile de utilităţi publice reprezintă totalitatea acțiunilor reglementatate prin care se


asigură satisfacerea nevoilor de utilitate și interes public general ale colectivităţilor locale cu
privire la:
o alimentare cu apă;
o canalizarea și epurarea apelor uzate;
o colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor uzate;
o producția, transportul, distribuția, şi furnizarea de energie electrică în sistem
centralizat;
o salubrizarea localităților;
o iluminatul public;
o administrarea domeniului public si privat ale unităților administrative-teritoriale
precum și altele asemenea;
o transportul public local.

1.3 Serviciul de alimentare cu apă și de canalizare


– componentă a serviciilor de utilităţi publice

Serviciul de alimentare cu apă și de canalizare este o componentă a serviciilor de utilități


publice și cuprinde totalitatea acțiunilor și activităților prin care se asigură satisfacerea nevoilor
colectivităților locale referitor la:
o alimentarea cu apă;
o canalizarea și epurarea apelor uzate;
o colectarea, canalizarea și evacuarea apelor pluviale.

Serviciul de alimentare cu apă cuprinde activităţile necesare pentru captarea și tratarea apei
brute cât și transportul, înmagazinarea și distribuţia apei potabile.

Serviciul de canalizare cuprinde activități necesare pentru:


o colectarea, transportul şi evacuarea apelor uzate de la utilizatori la staţiile de
epurare;
o epurarea apelor uzate şi evacuarea apei epurate în emisar;
o colectarea, evacuarea şi tratarea adecvată a deşeurilor din gurile de scurgere a apelor
fluviale şi asigurarea funcţionalităţii acestora;
o evacuarea, tratarea şi depozitarea nămolurilor şi a altor deşeuri similare derivate din
activităţile sus-menţionate;
o evacuarea apelor pluviale şi de suprafaţă din intravilanul localităţilor.

Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare are o dimensiune economică şi o


dimensiune socială. Din punct de vedere economic, acest serviciu crează premisele desfăşurării
proceselor de producție din alte ramuri ale economiei naționale și reprezintă o piată de desfacere
pentru o serie de produse finite din alte sectoare. Din punct de vedere social acest serviciu

3
asigură un număr considerabil de locuri de muncă pentru salariați și totodată asigură apa
potabilă necesară vieții omenești.

Stadiul actual al prestării serviciului de alimentare


cu apă şi de canalizare în România

Sistemele centralizate de distribuție a apei potabile: se regăsesc în 2,915 localități, din care
toate municipiile și orașele și cca. 17 % din numărul localităților rurale, 8.107.114 locuințe de pe
teritoriul României sunt dotate cu instalații de alimentare cu apă.
Rețelele de distribuție a apei potabile au o lungime totală de 40.267 km asigurând în mediu
urban o ochipare de numai 71 % din lungime totală a străzilor.
Accesibilitatea serviciului de alimentare cu apă potabilă a sporit considerabil în ultimii 30
de ani . Dintr-un total de cca.21,7 mil.loc, 14,7 mil. locuitori beneficiază de un serviciu public de
alimentare cu apă potabilă existând însă diferențe majore între mediul rural și cel urban.
Calitatea apei distribuite prin sistemele publice este permanent controlată prin prelevarea
de probe din zone reprezentative ale retelelor de distribuţie.
În prezent dispun de rețele de distribuţie public 644 localități de pe teritoriu României
dintre care 266 municipii și orașe și 368 localități rurale. Reţeaua de canalizare are o lungime totală
de 16.812 km din care 15.736 km în mediul urban (93,6 %). Lungime străzilor echipate cu rețele
de canalizare este de cca 12.540 km. Populația care dispune de servicul de canalizare este de cca
11,45 mil de locuitori, adica numai de 52,81 % din totalul populației Romaniei

2. Analiza prestării serviciului de alimentare


cu apă și de canalizare în Municipiul Moreni

Sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare sunt parte componentă a infrastructurii


tehnico-edilitare a unităţilor administrativ-teritoriale, sunt bunuri de interes şi folosinţă publică şi
aparţin, prin natura lor sau potrivit legii, domeniului public sau privat al unităţilor administrativ-
teritoriale, fiind supuse regimului juridic al proprietăţii publice sau private a acestora (Legea nr.
51/08.03.2006).

2.1. Caracteristici generale ale operatorului

În anul 2000 , s-a înfiinţat societatea comercială Gospodăria Comunală Locativă şi


Transporturi Dâmbovița S.A. , în urma privatizării societăţii comerciale Gospodaria Comunală şi
Transporturi Dâmbovița S.A. Activitățile de apă și canal , în urma acestei privatizări , au trecut în
patrimoniul consiliilor locale sau a Consiliului Județean Dâmbovița.

Obiectul de activitate al societații constă în :


o producerea și distribuția apei potabile,întreținerea și repararea rețelelor aferente ;
o colectarea, tratarea și evacuarea apelor uzate;
o administrarea și întreținerea fondului locativ de stat;
o colectarea, transportul, depozitarea și reciclarea resturilor menajere de la
populație și a deșeurilor de la agenții economici;
o operațiuni de vidanjare a foselor septice;

4
o salubrizarea străzilor si a altor spații publice;
o organizarea, administrarea și întreținerea piețelor și oboarelor ;
o transport de persoane și de mărfuri în trafic intern și internațional;
o lucrări de construcții-montaj civile, industriale și agro-zootehnice;
o prestări de servicii în domeniul construcțiilor;
o întreținere și reparații drumuri și spații verzi ;
o activități de proiectare și asistența tehnică în construcții și instalații;
o întreținerea, repararea și verificarea tehnică a aparatelor de măsura și control;
o întreținerea și repararea de ascensoare pentru mărfuri și persoane;
o activități de autoservice;
o reparații pompe și obiecte electrocasnice și bobinaj;
o activități comerciale en gros și en detail de produse și mărfuri alimentare și
industriale;
o activități de import-export produse industriale și bunuri de consum;

Capitalul social al societății este de 120.500 RON, împărțit in 50.000 acțiuni nominative în
valoare de 2,41 RON fiecare.
Managementul societății comerciale Gospodărie Comunală Locativă și Transporturi
Dâmbovița S.A. este asigurat de :
o Adunarea Generală a Acționarilor;
o Cosiliul de Administrație;
o Directorul General;
o Directorii executivi : Director Tehnic, Director Producție , Director Economic;
o Șefii de compartimente funcționale și operaționale

Analizând autoritățile și instituțiile publice care colaborează cu operatorul serviciului de


alimentare cu apă și de canalizare din Municipiul Moreni, putem distinge două tipuri:
 Autorități centrale :
1. Ministerul Administrației și Internelor asigură realizarea programului de
guvernare, reglementarea şi monitorizarea serviciilor comunitare de
utilități publice;
2. Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de
Utilitați Publice eliberează licențe, elaborează metodologii și regulamente
cadru ;
3. Ministerul Sănatății aplică strategia și politica Guvernului în domeniul
asigurării sănătății populației , răspunde de realizarea reformei în sectorul
sanitar și are printre atribuţiile sale și monitorizarea calității apei potabile.
4. Ministerul Mediului elaborează, actualizează şi urmăreşte aplicarea
strategiilor, planurilor şi programelor naţionale sectoriale în domeniile
protecţiei mediului şi gospodăririi apelor;
5. Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce
serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale
administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.

 Autorităţile locale:

5
1. Consiliul Local are competenţă exclusivă în tot ceea ce priveşte aprobarea
strategiilor locale de înfiinţare, organizare, gestiune şi funcţionare a
serviciului de alimentare cu apă şi canalizare, aprobarea programelor de
investiţii etc;
2. Primarul pune în aplicare hotărârile Consiliului Local
3. Consiliul Judeţean coordonează activitatea consiliilor comunale şi
orăşeneşti

Utilizatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni sunt:


 12.500 persoane care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă;
 11.500 persoane care beneficiază de serviciul de canalizare;
 120 de agenţi economici privaţi şi bugetari care beneficiază de serviciul de
alimentare cu apă şi de canalizare;
În scopul prestării servicului de alimentare cu apă şi de canalizare, se adoptă decizii de către:

o S.C G.C.L.T Dâmboviţa S.A - funcţionarea operaţională a serviciului de alimentare cu apă


şi de canalizare
o Consiliul Local – decizii privind programele de reabilitare, contractare şi de garanţii
o Primarul – îndeplinirea prevederilor hotărârilor Consiliului Local Moreni

Societatea economică G.C.L.T Dâmboviţa S.A este o unitate economică de sine stătătoare care
urmăreşte respectarea următoarelor principii:
a) Securitatea serviciilor;
b) Tarifarea echilibrată a serviciilor;
c) Calitatea serviciilor şi eficienţa acestora;
d) Transparenţa şi responsabiliatea publică;
e) Consultarea cu sindicatele, precum şi cu utilizatorii şi asociaţiile lor reprezentative.

Aprovizionarea tehnico-materială a societăţii se efectuează prin Compartimentul


Aprovizionare constituit la nivel de societate, în acest sens societatea având contracte încheiate
după cum urmează:
 Furnizori de materii prime, materiale:
 Baza Aprovizionare Floreşti Prahova
 S.C Detubări S.A
 S.C Comat S.A
 S.C Rigamo S.A
 Furnizori de combustibili:
 S.N.P PETROM S.A
 Furnizori de energie electrică
 S.C Electrica S.A
 Funzori de apă cumpărată:
 Administraţia Naţională Apele Române+ Direcţia Apelor Ialomiţa Buzău + sucursala
Prahova
 Furnizori de servicii:
 S.C Magic Electronic 94, Bucureşti

6
Principalii clienţi ai societăţii

Nr.crt Beneficiari Pondere în totalul vânzărilor


1. Agenţi bugetari , din care: 15,3
Penitenciar Mărgineni 4,01
Liceul I.L Caragiale Moreni 3,01
Sanatoriu T.B.C Floreşti 2,51
Liceul nr. 2 Moreni 2,02
Spitalul Orăşenesc Moreni 2,00
Primăria Municipiului Moreni 1,75
2. Agenţi economici privaţi, din care: 25,8
S.N.P PETROM S.A Moreni 4,33
S.C Recuoştinţa S.A Moreni 4,28
S.C Foraj S.A Moreni 3,59
S.C Romarm S.A Moreni 2,86
S.C Romarm S.A Mija 2,50
S.C Como S.A Moreni 2,17
S.C Cristim S.A Moreni 2,14
S.C Principal Construct S.A Moreni 2,09
S.C Petrom Service S.A Moreni 1,84
3. Populaţie + Asociaţii de locatari şi proprietari 58,9

Tarifele pentru plata serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se fundamentează pe baza


costurilor de prestare şi exploatare, a costurilor de întreţinere şi reparaţii etc.
Tariful serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în Municipiul Moreni este de 0,25 euro/mc,
inclusiv TVA, din care 0,20 euro/mc pentru apă rece şi 0,05 euro/mc pentru canalizare.

Principalele componente ale tarifului serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare din


Municipiul Moreni sunt:
 Operare - 63,82%
 Întreţinere – 5%
 Resurse umane – 31,18%

Încadrarea cu resurse umane a structurii organizatorice

Nr.crt Resurse umane Număr Pondere


(%)
1 Management 11 6,47
2 Execuţie 89 52,35
3 Muncitori: 70 41,18
-direct productivi 64 91,43
-indirect productivi 6 8,57
4 Cu studii superioare: 25 14,70
-tehnice 17 68,00

7
-economice 4 16,00
-juridice 1 4,00
-alte specialităţi 3 12,00
5 Cu studii medii: 74 43,53
-tehnice 52 70,27
-economice 22 29,73
6 Cu pregătire generală 71 41,77
7 TOTAL 170 100

Societatea comercială G.C.L.T Dâmboviţa S.A are în structura sa 12 compartimente, din care:
a) 6 compartimente funcţionale: birou producţie, investiţii, birou personal, învăţământ,
salarizare, raport producţie, oficiu vânzări locuinţe fond locativ; birou analiză economică;
birou aprovizionare;
b) 6 compartimente operaţionale: Secţia Moreni; Secţia Fieni; Secţia Pucioasa; Secţia Titu;
Secţia Prestări; Atelier mecano-energetic, PSI, mediu

Salariile plătite personalului sunt:


 salarii de bază- cuvenite pentru munca prestată, timpul de lucru, funcţia exercitată
conform contractului individual de muncă;
 salarii suplimentare- cuvenite conform prevederilor specifice ale legislaţiei muncii şi ale
contractului colectiv de muncă

2.2 Caracteristici tehnico-economice ale operatorului

Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare se furnizează/prestează prin exploatarea unei


infrastructuri tehnico-edilitare specifice, denumită sistem public de alimentare cu apă şi de
canalizare.

Sistemul public de alimentare cu apă include următoarele componente:


 captări
 aducţiuni
 staţii de tratare
 staţii de pompare, cu sau fără hidrofor
 reţele de transport şi distribuţie
 branşamente până la punctul de delimitare

Reţeaua publică de transport al apei este o parte a sistemului public de alimentare cu apă
alcătuită din reţeaua de conducte cuprinsă între captare şi reţeaua de distribuţie.

Reţeaua publică de distribuţie a apei este o parte a sistemului public de alimentare cu apă
alcătuită din reţeaua de conducte, armături şi construcţii anexe, care asigură distribuţia apei la doi
sau mai mulţi utilizatori independenţi.

8
Branşamentul de apă este partea din reţeaua publică de alimentare cu apă care asigură legătura
dintre reţeaua publică de distribuţie şi reţeaua interioară a unei incinte sau a unei clădiri.

Alimentarea cu apă a Municipiului Moreni ce are o populaţie de 21.500 locuitori, se realizează


prin mai multe surse, cele mai importante fiind:
1. Sursa Paltinu – 90% din necesarul de apă al municipiului
2. Sursa Iedera – puţuri de mare adâncime

Sistemul de alimentare cu apă potabilă a Municipiului Moreni are următoarele caracteristici


tehnice:
 asigură apa potabilă pentru 58,14% din populaţia municipiului Moreni;
 asigură apa potabilă 24 ore/zi, 7 zile/săptămână;
 staţiile de pompare şi reţelele sunt uzate fizic şi moral;
 starea de degradare a reţelei de distribuţie conduce la pierderi de apă estimate de 43%;
 pierderile de apă din conducte şi ţevi conduc la creşterea riscului de alunecare a
terenurilor în zonele locuite;
 nivelul contorizării este de 90% pentru societăţile comerciale şi de 47 % pentru
consumatorii casnici;

Sistemul public de canalizare reprezintă ansamblul construcţiilor şi terenurilor aferente


instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotărilor specifice, cuprinzând
următoarele componente:
 racorduri de canalizare de la punctul de delimitare şi preluare;
 reţele de canalizare;
 staţii de pompare;
 staţii de epurare;
 colectoare de evacuare spre emisar;
 guri de vărsare în emisar;
 depozite de nămol deshidratat.

Reţeaua de canalizare a Municipiului Moreni are o lungime totală de 20,2 km, la această reţea
fiind racordate 11500 persoane şi 120 agenţi economici privaţi şi bugetari.

Sistemul public de canalizare din Municipiul Moreni are următoarele caracteristici tehnice:
o asigură canalizarea pentru 53,49% din populaţia Municipiului Moreni;
o staţiile de pompare a apelor uzate şi reţelele de canalizare sunt îmbătrânite;
o capacitatea staţiei de epurare este de 160 l/s, iar epurarea se realizează conform legilaţiei
în vigoare.

Scopul principal al societăţii comerciale G.C.L.T Dâmboviţa S.A este să asigure populaţiei şi
agenţilor economici calitatea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi
eficienţa acestui serviciu, securitatea serviciului, tarifarea echitabilă, care să permită
adaptabilitatea la cerinţele utilizatorilor.
Din analiza prestării serviciului de alimentare cu apă şi canalizare din Municipiul Moreni de
către operator se pot desprinde principalele puncte forte, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări,
după cum urmează:

9
a) Puncte forte:
 Suficiente rezerve de apă, debite mari la sursele existente de apă
 Alimentarea cu apă potabilă este continuă
 Personal calificat
 Implicarea autorităţilor din administraţia publică în atragerea de fonduri europene
b) Puncte slabe:
o Operarea cu reţele şi instalaţii învechite;
o Instalaţii supradimensionate, care conduc la creşterea accentuată a costurilor
specifice;
o Lipsa unui sistem de evaluare;
o Costul ridicat al materialelor necesare reparaţiilor;
o Finanţare redusă în domeniul cercetării şi dezvoltării;
o Promovarea scăzută a investiţiilor în infrastructură.
c) Oportunităţi:
o Posibilitatea de a obţine granturi/finanţări de la UE;
o Armonizarea legislaţiei privind apa şi mediul cu directivele UE;
o Relansarea economică a zonei cu implicaţii directe asupra creşterii numărului de
consumatori;
o Interes sporit din partea autorităţilor locale pentru promovarea parteneriatului
public-privat în domeniul protecţiei mediului.
d) Ameninţări:
o Întârzierea plăţilor serviciului prestat;
o Scăderea consumului de apă potabilă;
o În sezonul de iarnă, marile cantităţi de zăpadă sunt un obstacol important în cazul
intervenţiilor programate;
o Poluarea mediului ambiant;
o Slaba securizare a instalaţiilor.

3.REABILITAREA ȘI MODERNIZAREA SISTEMULUI PUBLIC DE ALIMENTARE


CU APĂ SI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MIORENI

3.1 Oportunitatea și obiectivele lucrărilor de rentabilitate, modernizare și


dezvoltare a sistemului public de alimentare cu apă și de canalizare din municipiul Moreni
Pe parcursul exploatării sistemului de alimentare cu apă și canalizare au apărut numeroase
defecțiuni cauzate în principal de flexibilitatea redusă a unor echipamente importante cum ar
fi:stații de tratare a apei, stații de pompare hidrofoare, rezervoare pentru înmagazinarea apei
potabile, rețele de distribuție, branșamente până la punctual de delimitare.Tocmai de aceea
reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și de canalizare constituie una din
opțiunile strategice prioritare ale societății în cauza, având ăn vedere impact asupra competivității
serviciului și eficiența acestuia.

10
Necesitatea și oportunitatea lucrărilor de reabilitare și modernizare a sistenului de
alimentare cu apăși de canalizare din Municipiul Morieni rezultă în principal din următoarele
considerente:
o Solușiile tehnologice adoptate sunt la nivelul anilor 1970
o În perioada de exploatare a sistemului de alimentare cu apă și canalizare au apărut
deficiențe care au determinat eficență și calitate scăzută ale prestăării serviciului;
o Echipamentele utilizate sunt țn totalitate fabricate în țară , majoriatea inaite de anul
1985, intr-o perioadă de economii mari la materiale utilizate, fapt ce a afectat
implicit calitatea echipamentelor ;
o Datorită saltului tehnologic din ultima perioadă de timp, pidele de fabricație, se
procură cu mare greutate și au costuri rridicate;
o Acțiunea de reabilitare și modernizare a sistemului de alimentare cu apă și de
canalizare se derulează într-un interval de timp de cel puțin 1-2ani, perioadă în care
fenomenul de uzură fizică și morașă se va accentua, ceea ce va conduce ineviatbil
la scoaterea din funcțiune a unoe echipamente și instalații, generând în timp costuri
de exploatare și întreținere proporțional mai mari

Oportunitatea lucrărilor de reabilitare și modernizare reise și din luarea în considerare a


următoarelor elemente :
o Prin extinderea rețelei de distribușoe a apei potabile se va obține creșterea
numărului de ore de funcționare și de clienți serviți;
o Îmbunătățirea performanțelor energetice ale stațiilor de pompare și instalațiilor
anexe va conduce la creșterea randamentului ;
o După realizreea lucrărilor de modernizare se va reduce numărul personaluli de
exploatare;
o Cu ocazia rabilitaării se vor elimina punctele slabe la toate subansamblele stașiilor
de tratare a apei , ale stașiilor de pompare și instalațiilor anexe, se vor înlocui
echipamentele uzate moral, se vor introduce sisteme de comandă, automatizare,
proicție, control ,și diagnoză la nivelul tehnologic actual, se vor efectua lucrări de
reparațeei capitală cu modernizare la toate echipamentele în vederea unui ciclu
complet de funcționare.
Strategia de creștere a calității producției si serviciilor societății comerciale G.C.L.T.
Dâmnbovița S.A.are în vedere realizarea următoarelor obiective:
o Asigurarea apei potabile la nivel comparabil cu directivele Uniunii Europene;
o Creșterea fiablilității echipamentelor și implicit, a coeficentului de disponibilitate a
sistemului, care este în scădere;
o Eliminarea tuturor punctelor salbe la toate subansamblele sistemului și instalațiilor
auxiliare;
o Retehnoologizarea echipamantelor pentru un ciclu complet de functionare de 25 de
ani;

11
o Reducerea pierderilor de apa pe rețele și branșamente interioare și reducerea
consumurilor specifice de apă potabilă ca efec al contorizării tuturor
branșamentelor utilizatorilor;
o Reducerea consumurilor energetice din sistemele de alimentare cu apă ți canalizare
de la 0,35 k w/mc apă la 0,20 kh/mc apă;
o Îmbunătățirea stării de funcționare a echipamenteleor printr-un control sistematic
și un sistem adecvat de întreținere și reparații;
o Promovarea unor soluții tehnice și tehnologice performante;
o Promovarea instalațiilor în infrastructura municipiului și modernizarea acesteia
prin stimuarea soluțiilor performante, a inițiativei și a iinovației în domeniu
o Îmbunătățirea calitații mediului ambiant prin utilizarea rațională a resurselor
naturale de apă și epurarea apelor uzate, în conformitate cu prevederile directivelor
Uniunii Europene.
În vederea realizării obiectivelor propuse compania a efectuat o serie de studii tehnico-economicce
privind posibilitățile de reabilitare și modernizare a sistemului public de alimentare cu apă și de
canalizare din municipiul Moreni

Parametrii tehnico-econoomici ai proiectului de reabilitare și modernizare a


sistemului public de alimentare cu apă și canalizare din municipiul Moreni
Tabelul 3.1
Nr. Semnificație U.M Valuare
ctr
1 Sporul debitului mediu anual, la mc/ore/an 2,4449
1.000.000 euroinvestiții
2 Creștera numărului de persoane care Persoane 4361,187
beneficează de servicii de
alimentare cu apăși dee canalizare la
1.000.000 euro investiți
3 Debit mediu asigurat înainte de 1/om/zi 160
reabilitare și modernizare
4 Populația rezidentă care beneficia de Persoane 12.500
serviciul de alimentare cu apă
înainte de reabilitarea și
modernizarea sistemului
5 Populația rezidentă care beneficia de Persoane 11.500
serviciul de canalizare înainte de
reabilitarea și modernizarea
sistemului
6 Lungimea de distribuție a apei Km 21,4
potabile înainte de rabilitarea și
modernizarea sistemului

12
7 Lungimea rețelei de distribuție a Km 25
apei potabile înainte de reabilitarea
și modernizarea sistemuui de
alimentare cu apă
8 Lungimea rețelei de canalizare Km 20,2
înainte de reabilitarea si
modernizarea sistemului de
canalizare
9 Lungimea rețelei de canalizare km 25
înaite de reabilitarea și
modernizarea sistemului de
canalizare

În tabelul 3.1 sunt centralizaîi principalii parametrii tehnico-economici ai


proiectului de reabilitare și modernizare a sistemului public de alimentare cu apă și
canalizare din municipiul Mioreni.
Paramtrii tehnico-economii din tabelul 3,1 se vor utiliza pentru fundamentaarea
investițiilor necesare pentru reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și
de canalizare, precum șiu pentru aprecierea eficenței proiectului.

3.2 Fundamentarea investițiilor necesare pentru reabilitarea și modernizarea


sistemului de alimentare cu apă și de canalizare din Municipiul Moreni
Demersurile legate de reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare necesită o dimensionare şi implicit, o eşalonare calendaristică realiste, în funcţie de
potenţialul financiar al societăţii.
În vederea asigurării continuităţii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare,
societatea va avea responsabilitatea planificării şi urmăririi unor lucrări de investiţii necesare
funcţionării sistemelor în condiţii de siguranţă şi la parametrii prevăzuţi în prescripţiile tehnice. În
acest sens este necesară instituirea unor sisteme de planificare multianuală a investiţiilor, pornind
de la un plan director şi ţinând seama de ciclurile procesului bugetar
În valoarea investiţiei totale, pentru reabilitarea şi modernizarea echipamentelor
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare se includ:
o costurile eliminării sursei de apă Podei;
o costurile pentru modernizarea reţelei de apă potabilă a municipiului Moreni;
o costurile înlocuirii pompelor uzate în staţia de epurare Moreni;
o costurile contorizării apei la blocurile de locuinţe şi la consumatorii casnici;
o costuri pentru demontare, remontare şi management pentru
o modernizarea reţelei de apă a municipiului Moreni;
o costurile lucrărilor de montaj al contoarelor la blocurile de locuinţe;
o costuri pentru proiectare şi engineering aferente lucrărilor de modernizare a reţelei
de apă a municipiului Moreni;
o costul de transport al echipamentelor noi şi retehnologizate până la locul exploatării
acestora.

13
În mod sistematic, costurile pentru reabilitarea și modernizarea echipamentelor se regăsesc
în tabelul 3.2

Nr.ctr Specificație Cost total


1. Cost pentru eliminarea sursei de apă Podei 14.321
2. Cost pentru modernizarea rețelei de apă potabilă a 997.704
municipiului Moreni
3. Cost pentru înlocuirea pompelor uzate în stația de epurare 3.714
Moreni
4. Cost pentru contorizarea apei potabile la blocurile de 41.233
locuințe
5. Cost pentru contorizarea apei potabile la consumatorii casnici 97.572
6. Cost total 1.154.544

Activitățile de demolare, remodelare și management necesar a fi effectuate implică un cot


de 162.580 euro,având următoarea structură:
o 11,76%, pentru rezervoare în care este înmagazinată apa;
o 70,59% pentru conductele de aducțiune;
o 17,65% pentru popele.
Pentru activitățile de montaj pur se consideră o valoarede cca. 80% din valoarea totală a
activităților de demolarfe, remontare și management, iar pentru activitățile de management se
consideră o valoare de cca. 20 % din valoarea totală a activităților de demolare, remontare și
management.

Costul pentru activitățile de demolare, remontare și management pentru rezervoarere în


care este înmagazinată apa se calculează astfel :

Crezervoare=11,76/100 x 162.580 = 19.119


Cmontaj rezervoare=80/100 x 19.119 = 15.295
Cmanagement rezervoare=20/100 x 19.119 = 3.824

Costurile pentru activitățile de demolare, remontare și management pentru rezervoarele în


care este înmagazinată apa este de 19.119 euro, din care activitățile de montaj au ajuns la valoarea
de 15.295 euro iar managementul, asistența tehnică, inclusiv plata personalului de supravecherea
au valoarea de 3.824 euro.

Costul pentru activitățile de demolare, remontare și management pentru conductele de


aducțiune se calculează astfel :

Cconducte=70,59/100 x 162.580 = 114.765


Cmontaj conducte=80/100 x 114.765 = 91.812
Cmanagement conducte=20/100 x 114.765 = 22.953

14
Costurile pentru activitățile de demolare, remontare și management pentru conducte de
aducțiune este de 114.765 euro, din care activitățile de montaj au ajuns la valoarea de 91.812
euro, iar managementul, asistența tehnică, inclusiv plata personalului de supravechere au valoarea
de 22.953 euro.
Costul pentru activitățile de demolare, remontare și management pentru pompe se
calculează astfel :

Cpompe=17,65/100 x 162.580 = 28.695


Cmontaj pompe=80/100 x 28.695 = 22.956
Cmangement pompe=20/100 x 28.695 = 5.739
Costurile pentru activitățile de demolare, remontare și management pentru pompe este de
28.695 euro, din care activitățile de montaj au ajuns la valoarea de 22.756 euro iar managementul,
asistența tehnică, inclusiv plata personalului de supravecherea au valoarea de 5.739 euro.
Valoarea totală a lucrărilor de montaj și management pentru modernizarea sistemului de
alimentare cu apă și canalizare este prezentată în tabelul 3.3

Nr.ctr Specificație Costul lucrărilor


(Euro)
1 Montaj-total, din care: 130.064
1.1 Pentru rezervoare de înmagazinarea apei 15.295
1.2 Pentru conducte de aducțiune 91.812
1.3 Pentru pompe 22.956
2 Management-total, din care: 32.516
2.1 Pentru rezervoare de înmagazinarea apei 3.824
2.2 Pentru conducte de aducțiune 22.953
2.3 Pentru pompe 5.739
3 Total 162.580

Pentru desfăşurarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu


apă şi de canalizare sunt necesare următoarele activităţi de proiectare şi inginerie:
o studii şi analize pentru verificarea noilor soluţii prevăzute, precum şi pentru
verificarea funcţionării echipamentelor şi instalaţiilor în noile condiţii (debite
majorate, schimbarea condiţiilor termice, schimbarea condiţiilor dinamice etc.);
o proiecte pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului, cuprinzând soluţiile de
reabilitare şi modernizare;
o documentaţii tehnice privind lucrările de organizare, demontare şi remontare;
o documentaţii de execuţie (detalii de execuţie) pentru echipamente şi instalaţii;
o manuale de exploatare şi întreţinere;

15
o programe pentru verificările şi probele ce se vor efectua la societăţile producătoare
şi la amplasament (teste în timpul şi după terminarea montajului, teste de punere în
funcţiune, teste de garanţie şi teste finale) etc.
Având în vedere experiența specialiștilor români ca dobândită urmare a executării unor
lucrări similare, pentru activitățile de proiectare și inginerie pentru lucrările de modernizare a
sistemului de alimentare cu apă și de canalizare se ia în considerare numai o valoare de 35.546
euro.

Nr.ctr Specificație Investiție totală


1. Cost pentru proiectare și inginerie 35.546
2. Cost pentru activități de management 32.516
3. Costul altor lucrări din perioada de proiectare 2.400
4. Total cost în perioada de proiectare(1+2+3) 70.462
5. Cost pentru echipamente, inclusiv transport 1.154.544
6. Cost montaj echipamente 130.064
7. Costul altor lucrări din perioada de realizare a investiției 64.883
8. Total cost de realizare a investiției(5+6+7) 1.349.491
9. Total investiție(4+8) 1.419.953

Efortul investiţional total este de 1.419.953 €, din care suma de 1.154.544 € este destinată
achiziţionării de echipamente, incluzând transportul şi montajul acestora. Ponderea acestor costuri
în totalul investiţiei va fi:

PCe=1.154.544 /1.419.953 *100 =81,31% ;aproximativ 80 %


Ponderea costurilor de achiziţionare a echipamentelor (inclusiv transport şi montaj) în totalul
investiţiei este de 80 %, restul de 20 % revenind activităţilor deproiectare, inginerie şi
management.

16
3.3.Graficul de execuție a lucrărilor de reabilitare și modernizare a sistemului de
alimentare cu apă și canalizarare

3.3.1 Graficul de execuție a lucrărilor de reabilitare și modernizare

Ţinând cont de experienţa dobândită de specialiştii români pentru lucrări similare,perioada


pregătitoare luată în considerare (care cuprinde proiectarea,engineering-ul,procurarea materialelor
, lansarea comenzilor şi începerea execuţiei pieselor cu ciclu lung de fabricaţie) ,este de 4 luni.
Perioada de execuţie efectivă a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de
alimentare cu apă a fost estimată la 10 luni pentru fiecare segment al reţelei (segmentul 1: sursa
Paltinu - municipiul Moreni, segmentul 2 :sursa Iedera - municipiul Moreni) , în condiţiil în care
lucrările de reparaţii se execută succesiv la câte un singur segment, iar lucrul se desfăşoară în două
schimburi ,şase yile de tratare a apei brute şi a staţiilor de pompare a apei potabile la consumatori.
Lucrările necesare eliminării sursei de apă Podei se execută şi lucrările de contorizare a consumului
de apă potabilă la blocurile de locuinţe şi la consumatorii casnici. Perioadele de execuţie a
lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă din Municipiul Moreni
sunt prezentate în tabelul 3.5.

Perioade de execuţie a lucrrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului dr


alimentare cu apă

Nr. Denumire activitate Durata faţă de Durata modernizării


crt. termenul de (luni)
referinţă(luni)
1. Segmentul 1
-scoatere din funcţiune 0 10
-predare în exploatare 10
2. Segmentu 2
-scoatere din funcţiune 10 10
-predare în exploatare 20
3. TOTAL 20 20

Astfel,perioada totală de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de


alimentare cu apă este de 20 luni, începând din momentl demarării lucrărilor )momentul 0 =
începerea lucrărilor ).

17
Graficul de execuţie a moderniyării sitemului public de alimentare cu apă şi de
canalizare
Tabel 3.6
Nr. ACTIVITATEA PERIOADA(luni)
crt. -4 0 10 20
1 Semnarea contractului +4 0
2 Modernizare primul segment de reţea (sursa Paltinu-municipiul 0 10
Moreni )
3 Modernizare instalaţii auxiliare segment de reţea (sursa Paltinu- 0 10
municipiul Moreni)
4 Ţnlocuire pompe uyate în staţia de epurare Moreni-etapa 1 10
5 Modernizare cel de-al doilea segment de reţea (sursa Iedera- 11 20
municipiul Moreni )
6 Modernizare instalaţii auxiliare segment de reţea (sursa Iedera- 11 20
municipiul Moreni)
7 Înlocuire pompe uyate în staţia de epurare Moreni -etapa 2 16 20

8 Modernizare instalaţii auxiliare sistem de alimentare cu apă 0 20

Graficul de execuţie a lucrărilor de reparaţie a instalaţiilor auxiliare ale sistemului de


alimentare cu apă potabilă se suprapune peste graficul lucrărilor de modernizare a segmentelor de
reţea,rezultând graficul de execuţie a tuturor lucr-rilor necesare efectuării reabilitării sistemului
de alimentare cu apă potabilă a municipiului Moreni.Totodată ,se ia în considerare şi graficul de
execuţie a lucrărilor de înlocuire a pompelor uzate în staţia de epurare Moreni,rezultând graficul
de ezecuţie a modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare(tabel 3.6 ).

3.3.2 Eşalonarea investiţiilor

Pe baza graficului de execuţie a lucrărilor se poate face eşalonarea investiţiilor pe luni


(tabelul 3.7), considerându-se luna zero momentul de înepere a lucrărilor de reabilitare şi
modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni.
În perioada [-4-0] se vor lua în cosiderare următoarele costuri :
-valoarea totală a lucrărilor de proiectare şi inginerie (35.546 €);

-20% din costul total pentru activităţi de management (20% ∙ 32.516= 6.503€);
-valoarea altor lucrări (2.400 €).
Astfel,costul lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi
de canalizare din Municipiul Moreni pentru perioada [-4-0] va fi de 44.449 €.
Pentru perioadele [0-10] şi [11-20] ,perioade în care costurile sunt egale ,se iau în
considerare următoarerle costuri :
- 50% din costul achiziţionării şi înlocuirii echipamentelor , inclusiv transportul şi montajul
acestora (50% ∙1.349.491 = 674.746€);
- 40% din costul total pentru activităţi de management ( 40 % ∙32.516= 13.006 €).
Rezultă că atât în perioada [0-10], cât şi în perioada [11-20] costul lucrărilor de reabilitare
şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni va fi de
687.752 €.
18
Eşalonarea investiţiei totale

Tabel 3.7
Luna INVESTIŢIA TOTALĂ (€ )
-4-0 44.449
0-10 687.752
11-20 687.752
Total 1.419.953

În concluzie,investiţia necesară pentru realizarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a


sistemului de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare în municipiul Morei începe cu 4 luni
înainte de scoaterea din funcţiune a unor componente ale sistemului (demararea efectivă a
lucrărilor ) şi are o valoare de 1.419.953 €, eşalonată în doi ani, astfel :
-4 luni (înainte de scoaterea din funcţiune a unor componente ale sistemului ) : 44.449 €;
-10 luni ( durata lucrărilor pentru primul segment de reţea ) : 687.752€;
-10 luni ( durata lucrărilor pentru al doilea segment de reţea ) : 687.752€ ;

3.4 Parametrii necesari pentru realizarea analizei eficienţei economice a reabilitării


şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare

Investiţia necesară pentru reabilitare şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi


potabilă şi de canalizare în municipiul Moreni are o valoare totală de 1.419.953, eşalonată în doi
ani (tabel 3.8).
În valoarea investiţiei din primul an se include investiţia aferentă lucrărilor efectuate
înaintea scoaterii din funcţiune a unor componente ale sistemului (44.449 € investiţi în primele
patru luni) , la care se adaugă investiţia aferentă celor opt luni rămase la sfârşitul anului. Se
consideră o valoare medie a investiţiei de 68.775,2 €/lună (687.752 €/10 luni), rezultând astfel o
valoare a investiţiei pentru cele opt luni de (68.775,2 *8 ) 550.201,6 €.
În cel de-al doilea an , valoarea investiţiei va fi de 594.650,6 € (diferenta dintre investiţia
totală şi cea aferentă primului an de realizare a investiţiei ).
Durata de viaţă a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitare şi
modernizare este estimată la 25 de ani .

19
Investiţia necesară pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu
apă şi de canalizare în Municipiul Morei
Tabel 3.8
Nr. crt . Perioada de realizare a Valoarea investiţiei (€)
investiţiei
1 Anul 1 594.650
2 Anul 2 825.303
3 TOTAL 1.419.953

Analiza indicatorilor de eficienţă tehnico-economică se va realiza pornind de la premisa că


investiţia se finanţează din surse şi fonduri nerambursabile,astfel (tabel 3.9).

Finanţarea investiţiei
Tabel 3.9

Nr. Specificaţie Valoarea investiţiei (€) Sursa de finanţare


crt.
1 Modernizarea reţelei de apă potabilă 997.704 Fonduri structurale
a municipilui Moreni Consiliul Local Moreni
2 Înlocuirea pompelor uzate în staţia 3.714 Consiliul Local Moreni
de epurare Moreni
3 Contorizarea apei potabile la 41.233 Consiliul Local Moreni
blocurile de locuinţe
4 Contorizarea apei potabile la 97.572 Program PHARE
consumatorii casnici Consiliul Local Moreni
5 Total investiţie finanţată din alte 1.140.223
surse
6 Total investiţie finanţată din surse 279.730
proprii
7 Total investiţie 1.419.953

Cheltuielile anuale de exploatare în perioada de desfăţurare a lucrărilor de reabilitare şi


modernizare, precum şi în perioada de funcţionare economică după reabilitare şi modernizare
sunt centralizate în tabelul 3.10.

Cheltuieli anuale de exploatare

Tabel 3.10
Nr. Specificaţie Cheltuieli anuale de
crt. exploatare (€)
1 Perioada de realizare a investiţiei
Anul 1 19.447

20
Anul 2 14.369
2 Perioada de funcţionare a sistemului după 30.524
reabilitare şi modernizare-25 ani

Veniturile anuale obţinute în perioada de desfăşurare a lucrărilor, precum şi în perioada de


funcţionare economică după reabilitare şi modernizare sunt centralizte în tabelul 3.11.

Venituri anuale

Tabel 3.11
Nr. Specificaţie Venituri anuale (€)
crt.
1 Perioada de realizare a investiţiei
Anul 1 124.498
Anul 2 121.677
2 Perioada de funcţionare a sistemului după 247.207
reabilitare şi modernizare-25 ani

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare (tabel 3.1) se


cunoaşte faptul că la 1 milion € investiţie se obţine un spor al debitului mediu anual de 2,449
mc/om/an (∆D/1 mil ) şi un plus de 4361,187 persoane care beneficiază de serviciul de alimentare
cu apă şi de canalizare (∆Prₐ/ 1 mil ).
Debitul mediu asigurat înainte de reabilitare şi modernizare (Dₒ) este de 160 l/om/zi , aică
58,4 mc/om/an.
(160 l/om ∙zi∙ 365 zile /an=58.400 l/om ∙ an= 58,4 mc /om ∙ an )

Numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciu de alimentare cu apă şi de


canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului se determină conform relaţiei :

Prₐ1=Prₐₒ+∆Prₐ/1 mil ∙ I= Prₐₒ+ 4361,187 ∙ I în care :

Prₐ1= numărul populaţiei rezidente care beneficiează de serviciul de alimentare cu apă şi


de canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului

Prₐₒ = numărul populaţiei rezidente care beneficia de serviciu de alimentare cu apă şi


canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului

∆Prₐ/ 1 mil. = sporul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă
şi de canalizare ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru reabilitarea şi modernizarea
sistemului
= volumul investiţiei

21
Pentru proiectul analizat, numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de
alimentare şi de canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului va fi :

Prₐ1 =12.500 + 4361,187 ∙ 1,419953 =12.500 + 6,192,7=18.692,7 pers

Cantitatea de apă furnizată în sistemul de alimentare cu apă după reabilitarea şi


modernizarea sistemului (Af1) se determină utilizând următoarea relaţie de calcul :

Af1 =Afₒ + ∆Af ,unde

Af1 -cantitatea de apă furnizată după reabilitarea şi modernizarea sistemului


Afₒ - cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului
∆Af - sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului

Cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea si modernizarea sistemului ( Afₒ ) se


calculează conform relaţiei :
Afₒ = Dₒ ∙ Pr ₐₒ ,unde

Afₒ -cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului


Dₒ - debitul mediu anual înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului
Prₐₒ - numărul populaţiei rezidente care beneficia de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului

În cazul proiectului analizat , cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi


modernizarea sistemului va fi :

Af ₒ = 160 l/om/zi ∙ 365 zile / an ∙ 12.500 persoane


= 58.499 l /om/an ∙ 12.500 persoane

Afₒ = 730.000.000 l/an = 730.000 mc/an

Sporul de apă furnizată ca urmare a reabilizării şi modernizării sistemului (∆Af) se


determnă folosind următoarea relaţie de calcul :

∆Af = Dₒ ∙∆ Pr ₐ/ 1 mil ∙ I +∆D/1 mil ∙I ∙ Pr ₐ1 ,unde :

∆Af - sporul de apă furnizată ca urmare a reabilizării şi modernizării sistemului;


Dₒ - debitul mediu anual înainte de reabilitare şi modernizarea sistemului ;
∆Prₐ/ 1 mil - sporul populaţiei rezidente care beneficiază de seviciul de alimentare cu apă
şi de canalizare ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru reabilitarea şi modernizarea
sistemului ;
I- valoarea investiţiei
∆D/ 1 mil -sporul debitului mediu anual ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru
reabilitarea şi modernizarea sistemului ;

22
Pr ₐ1 - numărul populaţiei rezidente care beneficiayă de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului .

În cazul proiectului analizat,sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării


sistemului se calculează astfel :

∆Af = 58,4 ∙ 4361,187 ∙ 1,419953+ 2,449 ∙ 1,419953 ∙18.692


∆Af = 427.980 mc/ an

Prin însumarea cantitaţii de apă furnizate înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului


(Afₒ) cu sporul de apă furnizată, ca urmare a reabilitării si modernizării sistemului (∆Af) rezultă
cantitatea de apă furnizată după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af 1):

Af1 = 730.000+ 427.980 = 1.157.980 mc/an

În mod sintetic,parametrii necesari pentru realizarea analizei eficienţei reabilitării şi


modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt prezentaţi în tabelul 3.12.

Parametrii necesari pentru realizarea analizei eficienţei proiectului

Tabel 3.12
Nr crt. Specificaţie Perioada de realizare a Perioada de
investiţiei funcţionare a
1 2 sistemului
1 Investiţii (€/an) 594.650 825.303 0
2 Cheltuieli de exploatare (€/an) 19.447 14.369 30.524
3 Cheltuieli totale(€/an) 614.097 946.980 30.524
4 Venituri anuale(€/an) 124.498 121.677 247.207
5 Profit anual(€/an) 105.051 107.308 216.683

NOTĂ: Valoarea investiţiilor se preia din tabelul nr 3.8.Cheltuielile de exploatare se preiau


din tabelul nr. 3.10.Cheltuielile totale se calculează prin însumarea valorii investiţiei cu cheltuielile
de exploatare.Veniturile anuale se preiau din tabelul nr.3.11.Profitul anual se determină ca
diferenţă între veniturile anuale şi cheltuielile de exploatare.

Ch. tot . an 1 =594.650 +19.447=614.097(€/an)


Ch. tot. an 2 =825.303+ 121.677=946.980(€/an)

Profit an 1 =124.498- 19.447=105.051 (€/an)


Profit an 2 = 121.677 -14.369= 107.308 (€/an)

23
4. EFICIENŢA REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI PUBLIC DE
ALIMENTARE CU APA ŞI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI

Evaluarea atentă a eficienţei oricărei activităţi economice implică o abordare sistemică ,


globală , ce presupune reliefarea aspectelor economice , dar şi a celor politice , sociale sau
ecologice , ţinându-se cont de multiplele efecte create în avalul sau amontele domeniului respectiv.
Sensibilitatea deosebită a sectorului serviciilor de utilităţi publice şi în special a serviciului
de alimentare cu apă şi de canalizare , particularităţile şi interdependenţele cu celelalte sectoare
ale vieţii economice şi sociale justifică abordarea eficienţei acestora într-o viziune sistemică şi
dinamică , ce implică luarea în considerare a premiselor utilizării raţionale şi protecţia resurselor
de apă , păstrării echilibrului ecologic, ocrotirii stării de sănătate a oamenilor.
Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare are un impact deosebit asupra mediului :pe
de o parte reprezintă un important factor poluator , iar pe de altă parte participă în mod esenţial la
limitarea gradului de poluare (epurarea apelor uzate ).De aceea ,respectarea exigenţelor de mediu
pe parcursul întregului ciclu de viaţă a infrastructurii serviciului de alimentare cu apă şi canalizare
dobândeşte o importanţă deosebită în cadrul conceptului de dezvoltare durabilă.
Pentru aprecierea oportunităţii alocării de fonduri de investiţii în vederea realizării de
obiective noi, reabilitării şi modernizării celor ezistente se calculează o serie de indicatori tehnico-
economici care fundamentează eficienţa economică a investiţiilor .Deoarece aceste calcule se
efectuează în vederea obţinerii unor împrumuturi (credite) şi aprobări ale diverşilor factori de
răspundere (factori de mediu,consilii locale,consilii judeţene,etc.),ele se numesc note de
fundamentare sau calcule economice de fundamentare.
Metodologia de evaluare a efcienţei sectorului serviciilor publice de alimentare cu apă şi
de canalizare trbuie să urmărească aprecierea exactă a tuturor eforturilor investiţionale ,dar mai
ales a multiplelor efecte economice, directe şi propagate .Tocmai de aceea, evaluarea eficienţei
economice se realizează prin apelarea l un sistem de indicatori de bază în abordarea statică şi
dinamică , la care se adaugă o serie de indicatori de performanţă apecifici de alimentare cu apă şi
canalizare.

4.1.Indicatori de bază pentru evaluarea eficienţei proiectelor de reabilitare şi


modernizare

Literatura de specialitate propune o serie de indicatori de bază (în abordarea statică şi


dinamică )ce pot fi adaptaţi şi utilizaţi în scopul evaluării eficienţei proioectelor de reabilitare,
modernizare , şi dezvoltare din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.În
acest sens , se recomandă aprecierea eficienţei economice pe baza următorilor indicatori :investiţia
specifică , termenul de recuperare a investiţiei , coeficientul de eficenţă economică a investiţiilor ,
cheltuieli totale actualizate ,cheltuieli totale actualizate specifice,randament economic al
investiţiei.

Investiţia specifică (s) sintetizează corelaţia dintre efortul investiţional , pe de o parte şi


efectul obţinut sub forma capacităţii de servire , pe de altă parte .Relaţia de calcul este urmţtoarea:

𝐼𝑡
s=
𝐶𝑆

24
în care :
It- investiţia totală
Cs-capacitatea de servire , exprimată în număr de clienţi serviţi

În cazul reabilitării , modernizării sau dezvoltării unor obiective ezistente,investiţia


specifică ( Sm) se calculează astfel :

Im
sm=
Cs1−Cs0

în care :
Im- volumul investiţiilor pentru reabilitarea , modernizarea , dezvoltarea
Cs1- capacitatea de servire după reabilitarea , modernizare, dezvoltare , exprimată în număr
de clienţi serviţi.
Cs0-capacitatea de servire existentă înaintea reabilitării, modernizării, dezvoltării,
exprimată în număr de clienţi serviţi .
Calculat astfel , indicatorul reflectă câte unităţi monetare investite revin pe o unitate fizică
spor de capacitate de servire (pe client ) rezultată în urma reabilitării, modernizării, dezvoltării .
În cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din
Municipiul Moreni capacitatea de servire înainte de reabilitarea şi modernizare este de 12.500
persoane , iar după efectuarea lucrărilor va fi de 20.525 persoane .Rezultă că investiţia specifică
va fi :

1.842.978
sm= = 229,65 € / locuitori
20.525−12.500
Din analiza proiectelor în curs de execuţie şi/ sau a studiilor de fezabilitate aprobate au
rezultat următoarele valori specifice de investiţie necesare pentru modernizare şi reabilitarea unor
capacităţi existente din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare:
 pentru instalaţii de tratare a apei potabile : 110 € / locuitori
 pentru instalaţii de distribuţie şi transport apă potabilă : 140 €/locuitori
 pentru reţele de canalizare a apelor uzate : 160 €/locuitori
 pentru staţii de epurare a apelor uzate : 220 €/locuitori
Astfel , investiţia specifică pentru modernizarea şi reabilitarea capacităţilor existente din sectorul
serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare este de 630 €/locuitori .Rezultă că în cazul
reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare c apă şi de canalizare din Municipiul Moreni
investiţia specifică este eficientă din punct de vedere economic (229.32 €/locuitori , faţă de 630
€/ locuitori ).

Termenul de recuperare a investiţiei în abordarea statică sau dinamică ( T,T a) reflectă timpul în
care se poate recupera investiţia realizată din profitul anual obţinut .În abordarea statică , relaţia
de calcul este :

𝐼𝑡
T=
𝑃ℎ

25
It-investiţia totală
Ph- profitul anual

1.419.953
T= = 6,55 ani
216.683

Astfel , pentru recuperarea investiţiei din profitul anual obţinut în perioada de funcţionare
a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt necesari 6,55 ani .
În viaţa economică reală nici prestarea /furnizarea de servicii , nici costurile nu evoluează
liniar în timp şi ca urmare , profitul anual va înregistra valori defierite. Explicaţia decurge din
faptul că după intrarea în funcţiue a obiectivului este necesară o perioadă de atingere a perametrilor
proiectaţi, profitul obţinut în primii ani fiind astfel mai mic decât cel proiectat.
În consecinţă , termenul de recuperare a investiţiei se va calcula după următoarea formulă:

𝐼𝑡+∆𝑃−𝑃
T=
𝑃ℎ
în care :
It-investiţia totală
Ph-profitul anual
∆P-diferenţa dintre profitul proiectat şi cel realizat în cadrul perioadei de atingere a
parametrilor proiectaţi
P -profitul suplimentar realizat în cazul punerii în funcţiune a unor capacităţi parţiale de
servire în cadrul duratei de realizare a obiectivului
În primul an de realizare a investiţiei , profitul este de 105.051€ iar în cel de-al doilea an
de realizare a investiţiei are o valoare de107.308 € .Rezultă că în perioada de realizare a investiţiei
se va obţine un profit total de 212.359 € (105.051 € + 107.308 €).
Se presupune că în perioada de realizare a reabilitării şi modernizării sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare au fost efectuate probe, încercări, verificări şi simulări astfel
încât perioada de atingere a parametrilor proiectaţi nu se ia în considerare (ΔP=0). În acest caz,
termenul de recuperare a investiţiei va fi:

1.419.953 − 212.359
T= = 5,57ani
216.683

Calculat astfel, termenul de recuperare a investiţiei este de 5,57 ani, mai mic cu 0,98 ani
decât cel calculat anterior. Punerea în funcţiune a unor capacităţi parţiale de servire în cadrul
duratei de realizare a obiectivului conduce la reducerea perioadei necesare recuperării investiţiei
realizate.
Situaţia reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor sisteme de alimentare cu apă
potabilă şi de canalizare existente implică sintetizarea corelaţiei dintre efortul investiţional şi
efectul generat de adoptarea uneia dintre măsurile propuse. În acest sens, literatura de specialitate
propune determinarea termenului de recuperare (Tm) conform relaţiei:

26
𝐼𝑚
Tm=
𝑃ℎ1 −𝑃ℎ0
în care:
Im – volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare
Ph1 – profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării, dezvoltării
Ph0 – profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare

1.419.953
Tm= = 16,63 ani
216.683−131.306

Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial), obţinut ca urmare a funcţionării


unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a investiţiei, termenul de recuperare va fi:

1.419.953− 212.359
Tm= = 14,14 ani
216.683−131.306

În cazul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, perioada de recuperare a


investiţiilor pentru modernizare, dezvoltare sau reabilitare este de obicei de 15-16 ani. De aceea,
se poate afirma că proiectul analizat poate fi acceptat, întrucât termenul de recuperare a investiţiei
de 14,14 ani se incadreaza in limitele

Realizarea unor investiţii pentru modernizare sau reabilitare are drept scop reducerea
costurilor de prestare/furnizare a serviciilor, efectul obţinut ca urmare a investiţiei concretizându-
se într-o economie la aceste costuri. Astfel, termenul de recuperare se poate calcula şi după relaţia:

𝐼𝑚
Tm=
𝐶0−𝐶𝑚

în care:
Im – volumul investiţiei pentru reabilitare/modernizare
Co – costul de prestare/furnizare a serviciului înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare
Cm– costul de prestare/furnizare a serviciului (mai mic) după reabilitare, modernizare, dezvoltare

În cazul proiectului analizat, reducerea costurilor de prestare/furnizare a serviciilor este


însoţită totodată de o creştere semnificativă a veniturilor ca urmare a creşterii calităţii serviciului
prestat şi a tarifului. De aceea, calculul termenului de recuperare conform relaţiei de mai sus nu
este relevant în acest caz.

Termenul de recuperare dinamic (Ta) indică durata de recuperare a investiţiei din


profitul anual obţinut actualizat cu o rată de actualizare specifică serviciului de alimentare cu apă
şi de canalizare Pentru calculul indicatorului se pleacă de la relaţiile:

𝑑+𝑇𝑎 1
Ita = ∑ℎ=𝑑+1 𝑃ℎ ∙ (1+𝑎)ℎ

27
1 1 (1+𝑎)𝑇𝑎
∑𝑑ℎ=1 𝐼ℎ ∙ = Ph ∙ ∙ , întrucât:
(1+𝑎)ℎ (1+𝑎)𝑑 𝑎 ∙(1+𝑎)𝑇𝑎

𝑑 1
Ita = ∑ℎ=1 𝐼ℎ ∙
(1+𝑎)ℎ

în care:
Ita – investiţia totală actualizată
Ih– investiţie anuală
Ph – profit anual
d – durata de realizare a proiectului
a – rata de actualizare

În cea de-a doua relaţie s-a considerat că profitul este constant pe întreaga perioadă de
funcţionare a obiectivului, aplicându-se formula sumei unei progresii geometrice. Prin utilizarea
relaţiilor de mai sus se va determina termenul de recuperare dinamic astfel:

1 (1+𝑎)𝑇𝑎 −1
Ita= Ph ∙ ∙
(1+𝑎)𝑑 𝑎 ∙(1+𝑎)𝑇𝑎

(1+𝑎)𝑇𝑎 −1 𝐼
𝑡𝑎 ∙ (1+𝑎)𝑑
=
𝑎 ∙(1+𝑎)𝑇𝑎 𝑃ℎ
𝐼
1 1 𝑡𝑎 ∙ (1+𝑎)𝑑
- =
𝑎 𝑎 ∙(1+𝑎)𝑇𝑎 𝑃ℎ
𝐼
1 1 𝑡𝑎 ∙ (1+𝑎)𝑑
= -
𝑎 ∙(1+𝑎)𝑇𝑎 𝑎 𝑃ℎ

1 𝑃ℎ −Ita(1+a)d ∙a
=
𝑎 ∙(1+𝑎)𝑇𝑎 𝑎∙𝑃ℎ

1𝑃ℎ −Ita(1+a)d ∙a
=
(1+𝑎)𝑇𝑎 𝑃ℎ
𝑃ℎ
(1 + a)Ta =
𝑃ℎ −Ita(1+a)d ∙a

Prin logaritmarea relaţiei de calcul rezultă:

28
𝑃ℎ
lg (1 + 𝑎)𝑇𝑎 = lg
𝑃ℎ −Ita(1+a)d ∙a

Ta ∙ lg (1+a) =lg Ph- lg [𝑃ℎ − Ita(1 + a)d ∙ a]

Rezultă că termenul de recuperare dinamic se va determina cu ajutorul relaţiei:

lg Ph− lg [𝑃ℎ −Ita(1+a)d ∙a]


Ta=
lg (1+a)
Ita– investiţia totală actualizată;
Ph– profit anual;
d – durata de realizare a obiectivului;
a – rata de actualizare.

Un proiect este cu atât mai eficient, cu cât termenul de recuperare calculat static sau
dinamic este mai mic. În cazul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se ia în considerare
în mod convenţional o rată de actualizare de 10%.

594.650 825.303
Ita = + = 540.590,9+ 998.616,6= 1.539.207,53 €
(1+0.10) (1+0.10)∗(1+0.10)
lg 216.683− lg[216.683 −1.539.207,53 ∗ (1+0.10)∗(1+0.10)∗0.10]
Ta=
lg(1+0.10)
lg 216.683−lg [216.683−186.244,1] 5,33582− 4,4834
Ta= =
lg 1.10 0.04193
Ta= 20,32 ani

Dacă în perioada de realizare a investiţiei funcţionează capacităţi parţiale de servire şi se


obţine profit, atunci acesta trebuie luat în considerare la calculul termenului de recuperare. În acest
caz, relaţiile de calcul utilizate sunt cele prezentate în continuare:

1 1 1 (1+a)Ta −1
Ita=P1 ∙ +P2 ∙ 2 + Ph ∙ d ∙
1+a (1+a) (1+a) a ∙(1+a)Ta

1 1 1 (1+a)Ta −1
Ita=P1 ∙ +P2 ∙ = Ph ∙ ∙
1+a (1+a)2 (1+a)d a ∙(1+a)Ta

Ita ∙ (1+a)2 P1∙(1+a)−P2 1 (1+a)Ta −1


= Ph ∙ d ∙
(1+a)2 (1+a) a ∙(1+a)Ta

29
[Ita ∙ (1+a)2 P1∙(1+a)−P2]∙(1+a)d 1 1
= -
Ph(1+a)2 a a ∙(1+a)Ta

1 1 [Ita ∙ (1+a)2 −P1∙(1+a)−P2]∙(1+a)d


= -
a ∙(1+a)Ta a Ph(1+a)2

1 Ph(1+a)2 −[Ita ∙ (1+a)2 P1∙(1+a)−P2]∙(1+a)d ∙a


=
(1+a)Ta a∙Ph(1+a)2

Ph
(1 + a)Ta = 1 1
Ph−[Ita −P1 ∙ −P2 ∙ ]∙(1+a)d ∙a
1+a (1+a)2

1 1
lg Ph− lg {Ph−[Ita −P1 ∙1+a −P2 ∙ ]∙(1+a)d ∙a
(1+a)2
Ta =
lg(1+a)

Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial) obţinut ca urmare a funcţionării


unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a investiţiei, termenul de recuperare
dinamic va fi:
lg 216.683−lg[216.683−( 1.539.207,53− 99.170,082 − 91.856,156)∗(1+0.10)∗(1+0.10)∗0.10
Ta =
lg(1+0.10)
lg 216.683 − 4,7287 5,3358 − 4,7287
Ta = =
lg1,10 0.041393
0,6071
Ta = = 14,69 ani
0,0413

Dacă se compară termenul de recuperare calculat dinamic (14,69ani) cu cel calculat static
(20,32 ani) se constată că în cazul actualizării datelor rezultă o perioadă de timp mai mica necesară
recuperării investiţiei. Tocmai de aceea, în evaluarea proiectelor este necesară folosirea calculelor
de actualizare, care permit o mai bună apreciere a eficienţei economice a proiectelor de reabilitare,
modernizare, sau dezvoltare din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.

Coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor (e) sintetizează corelaţia dintre profitul


anual obţinut în urma realizării investiţiei şi efortul de capital investit, calculându-se de obicei
numai în formă statică, după relaţia:
𝑃ℎ
e=
𝐼𝑡

Ph – profit anual
It – investiţie totală

30
Indicatorul reflectă câte unităţi monetare profit anual se vor obţine la o unitate monetară capital
investit, indicând o eficienţă cu atât mai mare, cu cât nivelul său este mai ridicat.

216.683
e= = 0,1525 € profit la 1 € investit
1.419.953

În cazul reabilitărilor, modernizărilor sau dezvoltărilor sistemelor publice de alimentare cu


apă şi de canalizare indicatorul exprimă profitul suplimentar faţă de situaţia iniţială obţinut la
fiecare unitate monetară investită şi se calculează conform relaţiei:

Ph1−Ph0
e =
Im

Im – volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare


Ph1 – profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării, dezvoltării
Ph0 – profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare

216.683−131.306
e= = 0,07 € profit suplimentar la 1 € investit
1.169.253

Cheltuieli totale în abordare statică sau dinamică (Ct, Cta) cuantifică efortul total (cu
investiţia şi cu exploatarea) pe întreaga durată de execuţie şi exploatare a obiectivului, din punct
de vedere static sau dinamic.

În abordare statică, relaţiile de calcul sunt:

Ct=It+Ch∙De sau Ct=It+Ch∙T

It – investiţia totală
Ch – costurile anuale de exploatare
De – durata de funcţionare a obiectivului
T – termenul de recuperare a investiţiei
Pentru proiectul analizat se efectuează cheltuieli de exploatare şi în perioada realizării investiţiei,
care vor fi luate în considerare la calculul indicatorului.

Ct = 1.419.953 + (19.447+14.369) + 30.524* 25 =2216869 €

În situaţia în care duratele de funcţionare ale obiectivelor analizae sunt foarte mari şi există
riscul denaturării analizei economice, se recomandă utilizarea celei de-a doua relaţii pentru
determinarea cheltuielilor totale. Calculate astfel, cheltuielile totale în abordare statică pentru
proiectul analizat vor avea valoarea:

Ct=1.419.953 + (19.447+14.369) + 30.524 * 13,18 =1856075,32€

31
Prin luarea în considerare a termenului de recuperare a investiţiei, cheltuielile totale în
abordare statică vor fi mai mici (1.856.075,32€) decât în cazul în care sunt calculate în funcţie de
durata de funcţionare a sistemului (2.216.869€).

În abordare dinamică, indicatorul se calculează conform relaţiei:

1
Cta= ∑d+D
h=1 (Ih + Ch ) ∗ (1+a)h

Ih – investiţia anuală
Ch – costurile anuale de exploatare
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu)
d – durata de realizare a obiectivului
a – rata de actualizare

Pentru determinarea cheltuielilor anuale de exploatare se va ţine cont de costul pierderilor


în reţelele de distribuţie a apei potabile, precum şi de eventualele daune.
În principiu, pentru toate variantele de proiect analizate se adoptă un orizont de timp de
aceeaşi mărime, în scopul asigurării comparabilităţii în timp a proiectelor.
Acest indicator răspunde preocupărilor de a atinge scopurile urmărite cu eforturi minime,
astfel încât variantele de proiect se vor ordona crescător, pe primul loc situându-se varianta cu
cheltuieli totale minime, statice sau actualizate.
Având în vedere faptul că pentru proiectul analizat perioada de realizare a investiţiei este
de doi ani, iar durata de funcţionare după reabilitare şi modernizare este de 25 de ani, cheltuielile
totale actualizate se vor calcula astfel:

1 1 1 1 1
Cta=(I1+C1) . +( I2+C2) . +C3. +C4 . +....... +C27 ∙
1+a (1+a)2 (1+a)3 (1+a)4 (1+a)27

1
Cum C3=C4=C5=.....=C27=C şi dând factor comun expresia , C ∙ , rezultă că relaţia
(1+a)3
va deveni:

1 1 1 1 1 1
Cta=(I1+C1) . +( I2+C2. +C ∙ ∙[1+ + +...+ ]
1+a (1+a)2 (1+a)3 1+a (1+a)2 (1+a)24

Cunoscând că suma unei progresii geometrice cu n termeni şi raţia q este:

qn −1
1+q+q2+q3+...+qn-1= , atunci cheltuielile totale actualizate
q−1
sunt:

32
1
−1
1 1 1 (1+𝑎)25
Cta = (I1+C1) ∙ +( I2+C2) ∙ +
C∙ 1 ∙
1+a (1+a)2 (1+a)3 −1
1+𝑎
1 1 1 1−(1+𝑎)25 1+𝑎
Cta = (I1+C1) ∙ +( I2+C2) ∙ +C ∙ ∙ ∙ ⬄
1+a (1+a)2 (1+a)3 (1+𝑎)25 1−1−𝑎

1 1 1 (1+𝑎)25 −1
Cta = (I1+C1) ∙ +( I2+C2) ∙ +C ∙ ∙
1+a (1+a)2 (1+a)2 (1+𝑎)25

Pentru proiectul analizat, prin înlocuirea valorilor în relaţia de mai sus, la o rată de
actualizare de 10%, rezultă:

1 1
Cta = (594.650+19.447) . + (825.303+14.369) . +
1+0.10 (1+0.10)2
1 (1+0.10)25 −1
+ 30.524 . .
(1+0.10)2 (1+0.10)25

(1+0,10)25 −1
Factorul de anuitate = 9,077
0,10∙(1+0,10)25

Cta = 594.669,4 * 0,909 + 839.672* 0,826 + 30.524 * 0,909 * 0,826 =>

Cta = 540.554,48+ 693.569,07+ 22.918,46=>

Cta =1.257.042,01€

Cheltuieli totale actualizate specifice (Ctas) exprimă efortul total actualizat, cu


investiţia şi cu prestarea, ce revine la o unitate de capacitate de servire. Se determină prin
utilizarea următoarelor relaţii matematice:

𝐶𝑡𝑎 𝐶𝑡𝑎
Cta = sau Cta = 1
∑𝑑+𝐷
ℎ=𝑑+1 𝑞ℎ ∑𝑑+𝐷
ℎ=𝑑+1 𝑄ℎ ∙ (1+𝑎)ℎ

Cta – cheltuieli totale actualizate


qh – cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual prin zona
respectivă de reţea (exprimată în mc)
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu)

33
d – durata de realizare a obiectivului
Qh – cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual prin zona
respectivă de reţea (exprimată valoric)
a – rata de actualizare
Calculând acest indicator pentru mai multe variante de proiect, va fi preferată varianta în
cazul căreia cheltuielile totale actualizate specifice sunt minime.

Relaţiile de calcul prezentate sunt valabile în ipoteza că în perioada de realizare a


reabilitării şi modernizării nu funcţionează capacităţi de servire. Având în vedere faptul că pentru
proiectul analizat în perioada de realizare a lucrărilor de reabilitare şi modernizare funcţionează
capacităţi parţiale de producţie/prestare, la calculul cheltuielilor totale actualizate specifice se vor
lua în considerare şi aceste capacităţi.

La calculul indicatorului în funcţie de cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată


produsă sau tranzitată anual prin zona respectivă de reţea exprimată valoric (sub forma veniturilor
anuale) se va utiliza relaţia:

Cta
Ctas =
Q1 ∙
1
+ Q2 ∙
1
+Q∙
1
+Q∙
1
+...+Q∙
1 , întrucât:
1+a (1+a)2 (1+a)3 (1+a)4 (1+a)27

Q3=Q4=Q5=...=Q27=Q

Prin aplicarea aceluiaşi raţionament utilizat la calculul indicatorului cheltuieli totale


actualizate rezultă că indicatorul cheltuieli specifice actualizate se va determina după relaţia:

Cta
Ctas = 1 1 1 (1+a)25 −1
Q1 ∙ + Q2 ∙ 2 +Q∙ 2 ∙
1+a (1+a) (1+a) a∙(1+a)25

În cazul proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă


şi de canalizare a Municipiului Moreni cheltuielile totale actualizate specifice vor fi:

1.257.042,01
Ctas = =>
124.498 ∙ 0,909 + 121.677 ∙ 0,826 + 247.207 ∙ 0,976
1.257.042,01
Ctas = = 2,76€ cheltuit/ 1 € obtinut
454.947,9
Randamentul economic al investiţiei în abordare statică şi dinamică (R, Ra) arată câte
unităţi monetare profit final se vor obţine la fiecare unitate monetară investită, după recuperarea
investiţiei (Raţiu-Suciu et al., 2002; Românu & Vasilescu, 1997). Relaţiile de calcul se prezintă
astfel:

⟶ în abordare statică:

34
𝑃𝑓 𝑃𝑓 −𝑃𝑡 𝑃𝑓 1
-
R= = =
𝐼𝑡 𝐼𝑡 𝐼𝑡

Pf – profit final;
It – investiţie totală;
Pt – profit total;

𝑃𝑡𝑎
⟶ în abordare dinamică: Ra= -1, iar prin înlocuirea în formulă a investiţiilor actualizate şi a
𝐼𝑡𝑎
profitului total actualizat, se obţine:

1 (1+a)D −1
𝑃ℎ ∙ ∙
(1+a)d a∙(1+a)D
Ra= 1 , în cazul în care profitul anual este egal în timp.
∑𝑑
ℎ=1 𝐼ℎ ∙ (1+a)h

Pta – profitul total actualizat;


Ita – investiţiile totale actualizate;
Ph – profitul anual;
Ih – investiţiile anuale;
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu);
d – durata de realizare a obiectivului;
a – rata de actualizare.
Pentru proiectul analizat, prin luarea în considerare a profitului din perioada de funcţionare
a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi a profitului din perioada de realizare
a lucrărilor de reabilitare şi modernizare se vor obţine următoarele valori ale indicatorului:

⟶ în abordare statică:

105.051+107.308+216.683∗25 -
R= 1= 3,964 – 1 = 2,964 € profit final/ 1 € investit
1.419.953

⟶ în abordare dinamică: pentru a calcula randamentul actualizat este necesară determinarea


profitului total actualizat, după relaţia:

1 1 1 1 1
Pta =P1 ∙ + P2 ∙ +P∙ 3 +P∙ 4 +. . . +P ∙ ⬄
1+a (1+a)2 (1+a) (1+a) (1+a)25

35
. 1 1 1 (1+0.10)25 −1
Pta = 105.051 +107.308. 2 +216.683
. .
=>
1+0.10 (1+0.10) (1+0.10)2 (1+0.10)25

Pta = 95.491,359 + 88.684,297 + 1.558.525,791 = 1.742.701,447 €

1.742.701,447
Ra= = 1,432 € profit final/ 1 € investit
1.216.683

Prin prisma indicatorilor calculaţi se poate aprecia că proiectul de reabilitare şi modernizare


a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni este eficient, poate
fi acceptat de către decidenţi şi pus în aplicare.
În continuare, pentru a detalia analiza eficienţei proiectului, este necesar să se calculeze o
serie de indicatori de performanţă specifici sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de
canalizare.

4.2 Indicatori de performanţă specifici serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare

Particularităţile serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare impun calculul unor


indicatori specifici de eficienţă economică, ce trebuie să surprindă o serie de aspecte referitoare la:
utilizarea cât mai eficientă a resurselor de apă; reducerea consumurilor specifice; reducerea
pierderilor în reţea etc.
Evaluarea atentă a eficienţei serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare implică şi
calculul unor indicatori care să exprime siguranţa în funcţionare a instalaţiilor şi echipamentelor
sub aspectul continuităţii, datorită faptului că întreruperea alimentării cu apă poate avea efecte
negative asupra populaţiei şi a economiei naţionale. Asigurarea unui grad înalt în alimentarea cu
apă, menţinerea în timp a debitului între anumite limite etc. sunt principalele probleme care
necesită atenţie în alimentarea cu apă a consumatorilor.
O importanţă deosebită în aprecierea eficienţei economice a proiectelor de reabilitare şi
modernizare din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare o au consumurile
specifice, întrucât nivelul redus al acestora, în condiţiile realizării unei prestaţii corespunzătoare
din punct de vedere cantitativ şi calitativ, reflectă un grad înalt de tehnicitate a instalaţiei.
Indicatorii de performanţă sunt folosiţi ca instrumente de lucru în toată lumea în multe
sectoare economice, fapt pentru care potenţialul acestora în sectorul serviciilor de alimentare cu
apă şi de canalizare este indiscutabil. Pentru a-şi realiza obiectivele, operatorul serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare trebuie să atingă grade înalte de eficienţă şi eficacitate. Eficienţă
înseamnă situaţia în care resursele operatorului sunt utilizate optim pentru prestarea serviciului.
Eficacitate înseamnă situaţia în care obiectivele declarate (definite în mod specific şi realist) sunt
îndeplinite.
Un indicator de performanţă este o măsură cantitativă a unui aspect particular al
performanţei operatorului sau al standardului serviciului. Indicatorul de performanţă asistă la
monitorizarea şi evaluarea eficienţei şi a eficacităţii operatorului, simplificând astfel o evaluare
complexă. Indicatorii de performanţă sunt împărţiţi în şase categorii (Alegre et al., 2000), în
concordanţă cu structura organizaţională a operatorului:

36
- indicatori ai apei;
- indicatori de personal;
- indicatori fizici;
- indicatori operaţionali;
- indicatori de calitate a serviciului;
- indicatori financiari.

Interpretarea performanţei unui operator nu poate fi evaluată fără a fi luat în considerare


propriul context, precum şi cele mai relevante caracteristici ale sistemului şi ale regiunii. Contextul
informaţional este organizat după cum urmează: profilul operatorului, profilul sistemului şi
profilul regiunii. Profilul operatorului depăşeşte cadrul organizaţiilor. Profilul sistemului se
axează în principal pe volumele de apă, pe bunuri fizice, pe mijloacele tehnologice folosite şi pe
consumatori. Profilul regiunii este relevant pentru realizarea comparaţiilor între operatori,
deoarece acesta permite o mai bună înţelegere a contextului demografic, economic, geografic şi
de mediu.
Indicatorii de performanţă sunt mijloace de măsurare a factorilor importanţi pentru
durabilitate, precum şi a îmbunătăţirilor aduse sistemului prin reabilitare. Evaluarea
performanţelor se poate realiza cu ajutorul unor date istorice, calculate pentru cel puţin doi ani.
Pentru realizarea proiecţiilor se recomandă calculul datelor pentru cel puţin cinci ani, pentru a
acoperi perioada de după terminarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare. Pentru a demonstra
durabilitatea proiectului, în cazul în care finanţarea implică şi credite, această perioadă trebuie să
acopere începerea rambursării creditului.

Calitatea informaţiilor pe baza cărora se calculează indicatorii este foarte importantă.


Utilizarea unor date sigure, generate printr-un control riguros dă mai multă valoare acestor
indicatori decât nişte simple estimări sau extrapolarea tendinţelor din trecut. În acest sens, este
necesară stabilirea unor valori ţintă pentru măsurarea performanţei pe baza experienţei unor
proiecte similare.
Literatura de specialitate (Alegre et al., 2000) propune o serie de indicatori de performanţă
pentru serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare, care să exprime:
- acoperirea serviciului;
- consumul şi producţia de apă;
- apa nejustificată;
- practicile de contorizare;
- performanţele sistemului;
- costuri şi personal;
- calitatea serviciilor;
- facturarea şi încasarea;
- performanţele financiare;
- investiţiile de capital.

În mod sintetic, aceşti indicatori sunt prezentaţi2 în tabelul nr. 4.1.

37
Indicatori de performanţă pentru serviciile de alimentare
cu apă şi de canalizare

Nr. Indicator Unitate Descriere Relaţie de calcul


crt. de măsură
A. ACOPERIRE
1. Populaţie Procentul populaţiei
% 𝑃𝑟𝑎𝑎
asigurată cu apă rezidente asigurate cu Paa= ∙100
𝑃𝑟
(Paa) apă (Praa) din totalul
populaţiei rezidente
(Pr).
2. Populaţie % Procentul populaţiei 𝑃𝑟𝑎𝑐
asigurată – rezidente care Pac= ∙100
𝑃𝑟
canalizare (Pac) beneficiază de
canalizare
(Prac) din totalul
populaţiei rezidente
(Pr)
3. Tratarea apelor % Procentul din total ape 𝐶𝑎𝑢𝑐𝑡
uzate (Tau) uzate colectate (Cauc) Tau=
𝐶𝑎𝑢𝑐
supus nivelelor de ∙100
tratare
primar, secundar,
terţiar
(Cauct - cantitatea de
apă uzată colectată
şi tratată la nivel
primar,
secundar, terţiar).
B. CONSUMUL ŞI PRODUCŢIA DE APĂ
4. Producţia de apă l/om.zi Cantitatea anuală
(Qa) totală 𝐴𝑓
de apă furnizată în Qa=
𝑃𝑎𝑎 ∙365
sistemul de
distribuţie,
incluzând apa
cumpărată, dacă este
cazul (Af), raportată
la populaţia asigurată
cu apă (Paa).
5. Consumul de apă l/om.zi Cantitatea anuală 𝐴𝑣
(Ca) totală Ca=
𝑃𝑎𝑎 ∙365
de apă vândută (Av),
raportată la populaţia

38
asigurată cu apă
(Paa).
6. Consumul de apă l/om.zi Cantitatea anuală de
contorizat apă 𝐶𝑎𝑝𝑐
(Ca cont) consumată de Cacont=
𝑃𝑐 ∙365
populaţia
contorizată (Capc),
raportată la populaţia
contorizată (Pc).
C. APĂ NEJUSTIFICATĂ
7. Apa care nu % Procentul apei care nu
aduce venituri aduce venituri 𝐴𝑓 − 𝐴𝑣
(Afv) (diferenţă Afv =
𝐴𝑓
între cantitatea anuală
de apă livrată în ∙100
sistemul
de distribuţie-Af
şi cantitatea anuală
de apă vândută-Av)
din cantitatea anuală
de apă livrată în
sistemul
de distribuţie (Af).

D. PRACTICI DE CONTORIZARE
8. Gradul de % Procentul 𝐵𝐶
contorizare la branşamentelor Gcc= ∙100
𝐵
consumator (Gcc) contorizate (Bc)
din numărul total
de branşamente (B).
9. Proporţia din apa % Procentul volumului
vândută care este total anual de apă 𝐴𝑣𝑐𝑜𝑛𝑡
contorizată vândută care este PAvcont=
𝐴𝑣
(PAvcont) contorizată (Avcont)
din volumul total ∙100
anual
de apă vândută (Av).
E. PERFORMANŢELE SISTEMULUI
Sursele de apă
10. Deficienţe la % Raport procentual 𝑍𝐷𝑠
sursă (Ds) între Ds= ∙100
365
numărul de zile cu
deficienţe la sursă
(ZDs)
şi numărul de zile din
an

39
(365).
Reteaua
11. Principalele avarii avarii/ Numărul total de
(A) km/an spărturi 𝑁𝑠
pe an (Ns) în A= , în
𝐿𝑟
conductele
principale exprimat care:
pe km de reţea de Lr-lungimea
distribuţie (număr reţelei (km)
avarii/km)
12. Pierderea de apă mc/km/an Pierderile anuale de 𝑃𝑎𝑎
(Pa) apă Pa=
𝐿𝑟
(Paa) pe kilometru
reţea
de distribuţie.
13. Avarii în reţeaua % Raport procentual 𝐴𝑟𝑡
de distribuţie între Ar= ∙100
𝐴
reparate la timp numărul de avarii
(Ar) reparate la timp3 (Art)
şi numărul total de
avarii
pe an (A).
14. Întreruperi în Număr/ Numărul total anual al
furnizarea apei pe 1000 întreruperilor mai 𝑁𝑖
branşament (Îf) conexiuni mari If = ∙1000
𝑁𝑐
de 12 ore planificate
şi neplanificate
(exclusiv
furnizarea discontinuă
acoperită de
indicatorul
25) (Nî) la mia de
conexiuni (Nc).
15. Blocări în Blocări/ 𝐵𝑐𝑎
sistemul de km/an Numărul total de Bc = , în
𝐿𝑟𝑐
colectare a apelor blocări care:
uzate (Bc) pe an (Bca) exprimate Lrc-lungimea
pe km de sistem de reţelei de
colectare a apelor colectare a apelor
uzate. uzate
(km)
Pomparea
16. Consumul kWh/ mc Energia electrică 𝐸𝑐
specific de consumată anual e=
𝐴𝑝
energie (e) pentru

40
pompare (Ec)
/cantitatea
anuală de apă
pompată
(Ap)
17. Avarii pe zi (Az) nr./zi Total număr de avarii 𝑁𝑎𝑎
la pompe pe an (Naa) Az =
365
exprimat ca medie pe
zi.
General
18. Consumul % Ponderea costului
specific de anual 𝐶𝑒
energie (e) al energiei electrice Pce = ∙100
𝐶𝑡
(Ce)
în totalul costurilor
de operare şi
întreţinere
(Ct)
F. COSTURI ŞI PERSONAL
19. Costuri unitare de lei/mc Costuri anuale
operare (Cou) vândut de operare4 (Co) 𝐶𝑜
raportate la volumul Cou =
𝐴𝑣
anual al apei vândute
(Av) sau consum
normat
de apă.
lei/mc Costuri anuale de 𝐶𝑜
produs operare (Co) raportate Cou =
𝐴𝑓
la volumul anual de
apă
livrată în sistemul de
distribuţie (Af).
20. Angajaţi pe Nr./1000 Număr angajaţi 𝑁𝑠𝑝
branşament (Ns) conexiuni permanenţi (Nsp) la Ns = ∙1000
𝑁𝑐
mia
de branşamente
(Nc – număr
conexiuni).
21. Costul forţei de % Costul total al forţei
muncă din total(Cfm) de muncă inclusiv 𝐶𝑡𝑓𝑚
prime şi participarea Cfm =
𝐶𝑜
a beneficii (Ctfm)
exprimat procentual ∙100
din total costuri
anuale
de operare (Co).

41
22. Costul serviciilor % Total costuri servicii
externe din total contractate în exterior 𝐶𝑡𝑠𝑒
(Cse) (Ctse) exprimat ca Cse = ∙100
𝐶𝑜
procent din total
costuri
anuale de operare
(Co)
G. CALITATEA SERVICIILOR
23. Continuitatea % Număr de ore pe zi
furnizării (Cfz) când sistemul are 𝑁ℎ𝑝
presiune (Nhp) Cfz = ∙100
24
exprimat ca procent
24. Plângeri (P) Plângeri / Numărul total
an/ de plângeri primite pe 𝑁𝑝
branşament/ an P=
𝑁𝑐 ∙𝑃𝑎
populaţie referitoare la serviciul
asigurată apă-canal (Np),
raportat la numărul
de branşamente (Nc)
şi la numărul
populaţiei
asigurate cu servicii
de apă-canal (Pa).
25. Populaţia % Procentul populaţiei 𝑃𝑟𝑓 ∙𝑁ℎ𝑟
confruntată cu care 𝑃𝑟 =
𝑃𝑎𝑎 ∙𝑁ℎ𝑎𝑛
restricţii în în mod curent are
furnizare (ore sau restricţii în furnizarea
∙100
presiune) (Pr) apei sau nu are
presiune
(Prf) din totalul
populaţiei asigurate
cu apă (Paa). Se vor
lua
în considerare
numărul
de ore de restricţie
(Nhr)
şi numărul de ore pe
an
(Nhan).
26. Calitatea apei % Număr de teste ale 𝑇𝑎𝑓
furnizate (Calaf) apei 𝐶𝑎𝑙𝑎𝑓 =
𝑇𝑎𝑓𝑎𝑛
tratate (şi altă apă
livrată ∙100
în reţea) care nu

42
corespunde
standardelor
în vigoare (Taf),
raportat
la totalul testelor
efectuate într-un an
(Tafan).
27. Calitatea apei % Număr de teste ale
uzate epurate apei
(Calae) epurate care nu
𝑇𝑎𝑒
corespunde 𝐶𝑎𝑙𝑎𝑒 =
standardelor 𝑇𝑎𝑒𝑎𝑛
în vigoare (Tae), ∙100
raportat
la numărul total al
testelor efectuate într-
un
an (Taean).
H. FACTURARE ŞI ÎNCASARE
28. Costul mediu Lei/mc/an Raportul dintre totalul
pentru apă şi veniturilor anuale
canal (CM) din operare (apă şi
𝑉𝑜
canal) CM=
(Vo) şi totalul anual 𝐴𝑣
de apă vândută
la consumatori
exprimată în mc (Av).
29. Cheltuieli pentru % Totalul cheltuielilor
apă-canal în anuale cu apă-canal
totalul veniturilor pe o
unei familii (Cfm) familie (Cfma-c) 𝐶𝑓𝑚𝑎−𝑐
Cfm=
exprimat ca procent 𝑉𝑓𝑚
din ∙100
totalul veniturilor
anuale
ale unei familii
(Vfm).
30. Costuri fixe Lei/ Cheltuielile fixe care
(CFM) consumator nu
sunt reflectate în tarif
𝐶𝐹
(CF) (spre exemplu, CFM=
cheltuielile de 𝑃𝑎
branşare)
raportate la numărul
populaţiei asigurate
cu

43
servicii de apă-canal
(Pa).
31. Raport tarif % Tariful mediu (pe mc)
casnic/industrial la 𝑇𝑀𝑝
(RT) populaţie (TMp) RT= ∙100
𝑇𝑀𝑎𝑐
raportat
la media tarifelor la
toate
celelalte categorii de
utilizatori (TMac).
32. Întârzieri în Număr luni Sume din facturi
încasare (Îî) echivalente neîncasate la sfârşit de 𝐹𝑁
an (cu întârzieri la Ii= ∙12
𝐹
plată)
(FN) exprimate ca
procent din total
facturat
pe an (F) împărţit la
12 luni.
33. Perioada de plată Număr zile Numărul mediu de
a facturilor zile
de la emiterea -
facturilor
până la încasare.
I. PERFORMANŢE FINANCIARE
34. Rata de acoperire % Raportul procentual al
a costurilor totale veniturilor totale 𝑉𝑜
(RCT) anuale RCT= ∙100
𝐶𝑜
din operare (Vo) în
totalul cheltuielilor
anuale (CT).
35. Rata de acoperire % Raportul procentual
a costurilor de al veniturilor totale
operare (RCo) anuale din operare
𝑉𝑜
(Vo) RCo= ∙100
în totalul cheltuielilor 𝐶𝑜
anuale de operare
(Co).
36. Rata de acoperire % Fluxul de numerar
a serviciului înainte de finanţare
datoriei (RS) (Fn)
𝐹𝑛
împărţit la suma R S= ∙100
dintre 𝐷
dobânzi şi dividende
de plătit (D), exprimat
ca procent.

44
J. INVESTIŢII DE CAPITAL
37. Investiţia unitară Lei/mc Total investiţii anuale
(Iu) (I)
exprimat ca investiţia
𝐼
pe Iu =
mc de apă vândută 𝐴𝑣
(Av)
(sau consum normat
de apă).
38. Investiţia anuală % Ponderea costului
pentru înlocuirea de investiţie pentru
activelor (Ia) înlocuirea activelor
𝐼𝑖𝑎
existente (Iia) în Ia= ∙100
totalul 𝐼
costurilor de investiţie
(I)

În continuare se vor calcula pentru proiectul analizat doar unii dintre indicatorii de
performanţă specifici sectorului de alimentare cu apă şi de canalizare.

Populaţia asigurată cu apă potabilă şi canalizare înainte de reabilitarea şi


modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni
(Paa0 şi Pac0) şi după efectuarea lucrărilor (Paa1 şi Pac1):

12.500
Paa0= ∙100 = 58,14 %
21.500

11.500
Pac0 = ∙100 =53,49 %
21.500

18.696
Pac0 = ∙100 =86,95 %
21.500

Înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare,


58,14% din populaţia Municipiului Moreni beneficia de serviciul de alimentare cu apă şi 53,49%
din populaţia Municipiului Moreni beneficia de serviciul de canalizare.
După reabilitarea şi modernizarea sistemului, 86,95 %din populaţia Municipiului Moreni
beneficiază de ambele servicii.

45
Producţia de apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Qa) va avea
următoarea valoare:

1.157.980 𝑚𝑐/𝑎𝑛
Qa= =0,1697 mc /om ∙ zi = 170 l /om /zi
18.692,7 persoane ∙ 365 zile/an

Din calcul rezultă că debitul mediu asigurat va fi de 170 l/om.zi, valoare care corespunde
standardelor europene.
Cantitatea totală de apă vândută anual reprezintă 90% din cantitatea de apă furnizată
anual:

Av =90% ∙Af
Av =90 % ∙ 1.157.980 mc/an = 1.042.182 mc /an

În aceste condiţii, consumul de apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului de


alimentare cu apă (Ca) se determină astfel:

1.042.182 mc /an
Ca= = 0,1527 mc /om ∙ zi = 153 l /om /zi
18.692 persoane ∙ 365 zile/a

Consumul de apă contorizat se determină luând în considerare cantitatea anuală de apă


consumată de populaţia contorizată, care reprezintă 90% din cantitatea totală de apă furnizată şi
populaţia contorizată, adică 90% din populaţia asigurată cu apă.

1.042.182 mc /an
Cacont= =0,1669mc /om ∙ zi = 167 l /om /zi
17.100 persoane ∙ 365 zile/a

Apa care nu aduce venituri (Afv) se calculează conform relaţiei:

1.157.980mc/an −1.042.182 mc /an


Afv= ∙100 =10 %
1.157.980 mc/an

Rezultă că din totalul apei furnizate, 10% nu aduce venituri, reprezentând pierderi în sistem
în sumă absolută de 115.789 mc/an. Raportate la lungimea reţelei de distribuţie (25 km), pierderile
de apă vor fi de:

115.789 mc/an
Pa= = 4.631,56mc/ km/ an
25 𝑘𝑚

46
Proporţia din apa vândută care este contorizată va fi:

1.042.182 mc /an
PAv cont = ∙100 =100%
1.042.182 mc /an

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de


alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni se cunoaşte consumul specific de
energie de 0,20 kWh/mc, ceea ce înseamnă o reducere cu 42,86% faţă de situaţia iniţială (0,35
kWh/mc), fapt care se apreciază favorabil.

Pentru determinarea ponderii costului anual al energiei electrice în costul apei se


calculează costul energiei electrice în funcţie de cantitatea de apă furnizată (Af), consumul specific
de energie electrică (e) şi tariful energiei electrice (T = 0,08 €/kWh):

Ce =Af ∙e∙T
Ce = 1.157.980 . 0,2 . 0,08 = 18.527,68 €

În aceste condiţii, ponderea costului anual al energiei electrice în costul apei va fi:
18.527,68
Pce = *100 = 60,70 %
30.524
Este de remarcat faptul că ponderea costului anual al energiei electrice în costul apei este
ridicată (60,70 %ceea ce înseamnă că o creştere a tarifului energiei electrice va influenţa în mare
măsură tariful serviciului de alimentare cu apă din Municipiul Moreni.

Costurile unitare de operare (Cou) calculate în funcţie de cantitatea de apă furnizată, pe de o


parte şi de cantitatea de apă vândută, pe de altă parte, vor avea următoarele valori:

30.524
Cou = = 0,026 €/mc produs
1.157.980

30.524
Cou = = 0,029 €/mc produs
1.042.182

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de


alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni se cunoaşte faptul că din totalul costurilor
anuale de operare 31,18% reprezintă costul total al forţei de muncă, incluzând primele şi
participarea la beneficii.

Costul mediu pentru apă şi canal se determină ca raport între totalul veniturilor anuale
şi totalul anual de apă vândută la consumatori:

47
247.207
CM = = 0,237 mc/an
1.042.182
Costul mediu pentru apă şi canal este superior costului unitar de operare calculat în funcţie
de cantitatea de apă vândută, fapt care se apreciază favorabil, întrucât prestarea serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare conduce la obţinerea de profit pentru S.C. G.C.L.T. S.A.

Investiţia unitară:

1.419.953
Iu = = 0,055 €/mc
1.042.182 ∗ 25

Investiţia pentru înlocuirea activelor:

1.330.897
Ia= = 95,11 %
1.419.953
Investiţia unitară pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare a municipiului Moreni este de 0,055 €/mc, din care 95,11% se utilizează pentru
înlocuirea activelor existente.
Indicatorii de performanţă care exprimă performanţele sistemului, calitatea şi continuitatea
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nu pot fi calculaţi decât după predarea în
exploatare a sistemului reabilitat şi modernizat de alimentare cu apă şi de canalizare. Aceşti
indicatori se calculează începând din cel de-al doilea an de funcţionare, pe baza datelor statistice
colectate de operatorul serviciului pe parcursul primului an de exploatare.

4.3 Indicatori pe bază de cash-flow pentru fundamentarea deciziei


de reabilitare şi modernizare în sectorul serviciilor de alimentare
cu apă şi de canalizare

Cash-flow-ul (fluxul de numerar) din activitatea de investiţii pentru reabilitare,


modernizare sau dezvoltare reprezintă diferenţa dintre veniturile obţinute în urma realizării
proiectelor de reabilitare, modernizare, dezvoltare şi eforturile totale făcute în acest scop. Pe baza
cash-flow-ului proiectului de reabilitare, modernizare sau dezvoltare a sistemelor publice de
alimentare cu apă şi de canalizare se pot calcula indicatorii raportul venituri actualizate/cheltuieli
actualizate, venitul net actualizat şi rata internă de rentabilitate, indicatori utilizaţi frecvent în
cadrul studiilor de fezabilitate (Românu & Vasilescu, 1997; Staicu et al., 1995; Topală, 1996;
Vasilescu et al., 2000).
Importanţa incontestabilă a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi
starea tehnică a echipamentelor şi instalaţiilor conduc la necesitatea realizării unor investiţii
apreciabile pentru reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare. În
condiţiile în care sursele interne de finanţare a acestor acţiuni sunt insuficiente, se apelează la
organisme şi fonduri internaţionale, cum ar fi: Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare (BERD), Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), Banca
Europeană de Investiţii (BEI), programe ISPA, SAPARD, SAMTID etc. Aceste instituţii dispun
de metodologii proprii de evaluare a eficienţei proiectelor de investiţii, utilizate frecvent în practica
economică românească. O sferă largă de aplicabilitate a cunoscut metodologia BIRD, care a fost

48
adoptată de toate tipurile de organizaţii din România (publice, private, parteneriat public-privat)
în scopul aprecierii eficienţei economice a investiţiilor, indiferent de sursele de finanţare care vor
fi utilizate. Această metodologie se bazează pe cash-flow-ul proiectului şi implică determinarea
indicatorilor mai sus menţionaţi.

Analiza cost-beneficiu utilizează indicatorul raportul dintre veniturile totale actualizate


(Vta) şi costurile totale actualizate (Cta), calculat conform relaţiei:

1
∑𝑑+𝐷
ℎ=1 𝑉ℎ ∙
𝑉𝑡𝑎 (1+𝑎)ℎ
R= = 𝑑+𝐷
𝐶𝑡𝑎 ∑ℎ=1 (𝐼ℎ +𝐶ℎ ) ∙ 1
(1+𝑎)ℎ

Vh – veniturile anuale;
Ch – cheltuielile anuale;
Ih – investiţia anuală;
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu);
d – durata de realizare a obiectivului;
a – rata de actualizare.

Pentru determinarea acestui indicator este necesar să se calculeze în prealabil indicatorii


venituri totale actualizate şi cheltuieli totale actualizate.
Se consideră a fi cea mai eficientă acea variantă de proiect care asigură o valoare maximă
a indicatorului. Sensibilitatea indicatorului la mărimea ratei de actualizare determină importanţa
dimensionării cât mai corecte a acesteia pentru a evita fie acceptarea de proiecte neeficiente, fie
respingerea unor proiecte rentabile.
Principala limită a aplicării unui astfel de criteriu constă în faptul că poate conduce la
considerarea ineficientă a unui proiect caracterizat prin cheltuieli de investiţii sau de exploatare
ridicate, generate de nivelul ridicat al performanţelor tehnico-economice şi calitative (Topală,
1996).

Venitul net actualizat (VNA) caracterizează, în valoare absolută, aportul de avantaj


economic al unui proiect. Pentru calculul acestui indicator se porneşte de la venitul net anual
(VNh), determinat ca diferenţă între volumul anual al veniturilor (Vh) şi volumul costurilor anuale
totale – de investiţii (Ih) şi de exploatare (Ch) – conform relaţiei:

VNh=Vh -(Ih+Ch)

Prin actualizarea venitului net anual la momentul începerii lucrărilor de execuţie a


obiectivului se obţine venitul net actualizat:

𝑑+𝐷 1
VNA=∑ℎ=1 𝑉𝑁ℎ ∙
(1+𝑎)ℎ

49
Diferitele variante de proiect sunt considerate acceptabile în cazul în care venitul net
actualizat înregistrează valori pozitive (VNA > 0), iar în situaţia comparării mai multor proiecte
va fi ales cel cu VNA maxim.
Evaluarea eficienţei economice a proiectelor de reabilitare, modernizare, dezvoltare, a
sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare cu ajutorul acestui indicator prezintă o
serie de avantaje: ia în considerare toate informaţiile relevante pentru o oportunitate de investire,
inclusiv evoluţia în timp a fluxurilor de numerar estimate şi costul finanţării investiţiei, furnizează
rezultate clare, uşor de interpretat şi derivă direct din obiectivul financiar al firmei, acela de
maximizare a profitului.

Rata internă de rentabilitate (RIR) este acea rată de actualizare la care valorile actuale ale
cheltuielilor şi beneficiilor se egalizează şi arată care este rentabilitatea capitalului investit în
proiect. La rata internă de rentabilitate a unui proiect se ajunge atunci când venitul net actualizat
al acestuia este egal cu zero.

𝑉𝑡𝑎
VNA(a =RIR) =0 si =1
𝐶𝑡𝑎

Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate se calculează venitul net actualizat pentru
diferite rate de actualizare alese în mod aleator, din aproape în aproape ajungându-se la stabilirea
acelei rate de actualizare care conduce la anularea venitului net actualizat. În final se utilizează
relaţia:

𝑉𝑁𝐴+
RIR = amin +(amax- amin ) ∙
𝑉𝑁𝐴+ +| 𝑉𝑁𝐴− |

amin – rata de actualizare corespunzătoare venitului net actualizat pozitiv cel mai mic;
amax – rata de actualizare corespunzătoare primului venit net actualizat negativ.

În cazul proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă


şi de canalizare din Municipiul Moreni rata de actualizare corespunzătoare venitului net actualizat
pozitiv cel mai mic ( €) este de 19%, iar rata de actualizare corespunzătoare primului venit net
actualizat negativ ( €) este de 20%. Ca urmare, rata internă de rentabilitate va fi:

50
51
În condiţiile economiei de piaţă, rata internă de rentabilitate are semnificaţia şi funcţia de
criteriu fundamental pentru acceptarea proiectelor de investiţii în modernizarea, dezvoltarea sau
reabilitarea infrastructurii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi formularea opţiunilor.
Indicatorul se calculează atât în cazul analizelor financiare, cât şi al celor economice, după aceeaşi
formulă matematică, deosebirea constând în elementele incluse în componenţa veniturilor şi
cheltuielilor.
Analiza financiară se realizează la nivelul operatorului serviciului de alimentare cu apă şi
de canalizare şi urmăreşte reliefarea avantajelor proiectului din punctul de vedere al acestuia.
Astfel, conceptele de venit sau cost se limitează la încasările şi plăţile proiectului respectiv, iar
exprimarea lor se va face în preţurile pieţei, pe durata de viaţă a sistemului public de alimentare
cu apă şi de canalizare.
Rata internă a rentabilităţii financiare (RIRF) exprimă capacitatea investiţiei pentru
reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare de
a asigura venit net în perioada de calcul analizată, prin luarea în considerare a tuturor cheltuielilor
efectuate (investiţii, exploatare, fonduri circulante) şi recuperarea investiţiei.
Analiza economică pune în evidenţă eficienţa şi utilitatea proiectului pentru societate în
ansamblul său şi relevă contribuţia acestuia la dezvoltarea economico-socială prin luarea în
considerare a unor aspecte cum sunt: acoperirea unor nevoi pentru sectoarele deficitare ale
economiei, absorbţia de forţă de muncă aflată în şomaj, intensificarea activităţii comerciale sau
industriale într-o anumită zonă etc.
Urmare a investiţiilor în sisteme publice de alimentare cu apă şi de canalizare, pe lângă
furnizarea serviciilor către populaţie şi agenţi economici, se asigură relansarea economică a unor
sectoare importante ale economiei naţionale (construcţii de maşini, producţia de materiale de
construcţii şi instalaţii etc.), se asigură condiţiile de bază ale unui trai civilizat, precum şi ale
prezervării stării de sănătate a populaţiei. Astfel de aspecte se concretizează în venituri şi cheltuieli
anuale secundare, ce nu au legătură directă cu proiectul de reabilitare, modernizare, dezvoltare a
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare, dar sunt generate de acesta.
Rata internă a rentabilităţii economice (RIRE) cuantifică eficienţa reabilitării,
modernizării, dezvoltării sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare la nivelul
economiei naţionale şi exprimă rentabilitatea medie a tuturor cheltuielilor efectuate în perioada de
funcţionare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare.
Deşi estimarea veniturilor şi cheltuielilor secundare generate de un proiect de investiţii în
sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare se realizează cu dificultate, acest tip de
analiză se justifică, mai ales dacă se are în vedere faptul că alimentarea cu apă potabilă a unei zone,
spre exemplu, contribuie decisiv la intensificarea activităţii economice în zona respectivă, cu toate
beneficiile ce decurg din aceasta. Nu de puţine ori, proiectele de investiţii în modernizarea sau
reabilitarea componentelor sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare apar ca
ineficiente tocmai datorită faptului că nu sunt estimate aceste efecte secundare ale proiectelor.
Calculul celor mai semnificativi indicatori de eficienţă economică (raportul venituri
actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat – VNA, rata internă de rentabilitate – RIR,
raportul beneficiu/cost) pe baza datelor tehnice şi economice existente este prezentat în anexă.
Sensibilitatea indicatorilor la mărimea ratei de actualizare impune dimensionarea cât mai
corectă a acesteia pentru a evita fie acceptarea unui proiect ineficient, fie respingerea unui proiect
rentabil. Tocmai de aceea, la calculul indicatorilor s-au utilizat diferite rate de actualizare (10%,
12%, 14%, 15%, 16%, 17%, 19%, 20%). Nu de puţine ori, în sectorul serviciilor de alimentare cu

52
apă şi de canalizare se utilizează o valoare a ratei de actualizare de 10%, considerându-se că
investiţiile din acest sector nu se caracterizează prin riscuri şi rentabilitate mari.
Pe baza parametrilor tehnico-economici ai proiectului de reabilitare şi modernizare a
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni (tabelul nr. 3.12) se
calculează în manieră dinamică indicatorii: cheltuieli totale, venituri totale, investiţie totală, profit
total. Aceşti parametri intermediari necesari pentru analiza eficienţei proiectului de reabilitare şi
modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni sunt preluaţi
din anexă şi centralizaţi în tabelul 4.2.

53