Regimul dinamic al mașinii asincrone în cascadă subsincronă

Schema echivalentă a circuitului rotoric – circuit intermediar de curent continuu conține parametrii motorului
asincron raportați la rotor, redresorul cu diode și circuitul intermediar. Constanta de timp electromagnetică
are valori diferite, în raport cu domeniul alunecărilor.
a) La alunecări mici:
(3.1)

(3.2)
Din ecuațiile de mai sus, rezultă:
; unde este constanta de timp electromagnetică; rezistența bobinei de netezire se consideră R0 =
0,2 Ω.
b) La alunecări mari:
Atunci când se ține cont de suprapunerea în comutație, în expresia rezistenței echivalente se adaugă un
termen proporțional cu alunecarea și cu reactanța de comutație, asimilată cu reactanța globală de dispersie;
inductivitatea globală nu se modifică față de cazul precedent.
(3.3)
(3.4)
Pentru calculul constantei de timp electromagnetice, în expresia de mai sus se consideră s = .
(3.5)
În modelul matematic se consideră constanta de timp echivalentă : √
în care rezistența echivalentă : √

Modelul matematic al sistemului de acționare electrică

Ipoteze:
- se consideră neglijabilă variația tensiunii rotorice de la gol la sarcină;
- se consideră comuntația instantanee a elementelor semiconductoare;
- se consideră inductivitatea globală suficient de mare astfel încât curentul circuitului intermediar
(la un cuplu dat);
- se consideră unghiul de defazaj suficient de mic astfel încât cos ;
- se neglijează cuplul dat de armonicile superioare;
- se neglizează pierderile în fier și pierderile mecanice și de ventilație;
În aceste condiții, cuplul electromagnetic se exprimă prin relația:

√ √
√ (3.6)
Astfel, se poate exprima cuplul:
(3.7)

√
unde este constanta de cuplu:

Ecuația de tensiuni, aplicată circuitului intermediar de curent continuu:

(3.8)
în care:
√
, iar ,
de unde rezultă:
 √ √

Ecuația de mișcare:
(3.9)

Pentru a realiza sinteza regimului tranzitoriu, se consideră metoda micilor variații în jurul unui punct
staționar. Ecuațiile mașinii asincrone în cascadă subsincronă:
( ) (3.10)

√
, unde (3.11)

Aplicarea metodei micilor variații în jurul unui punct staționar, pornește de la expresiile:
(3.12)
(3.13)
(3.14)
(3.15)

În regim staționar:
(3.16)
( ) (3.17)
După efectuarea calculelor, se obțin expresiile:
(3.18)

(3.19)

Funcția de transfer care exprimă variația curentului în raport cu variația tensiunii din circuitul intermediar,
considerând variația cuplului de sarcină nulă:

Relațiile (3.18’) si (3.19’) se obțin din (3.18) si (3.19) după aplicarea transformatei Laplace, cu condiții
inițiale nule.
Din relația (3.19’), după pasivizarea cuplului, se obține :

Înlocuind în relația (3.18’), a rezultat următoarea ecuație:

Efectuând calculele, funcția de transfer devine:

Prin identificare, s-a obținut constanta de timp: (3.20)

Funcția de transfer devine :
(3.21)
Se aplică teorema valorii inițiale pentru a putea simplifica funcția de transfer . Condiții:

( ) ( )

, semnal treaptă

Rezultă:
(3.22)

Funcția de transfer care exprimă variația vitezei în raport cu tensiunea circuitului intermediar, considerând
variația cuplului de sarcină nulă.

Pasivizând cuplul din relația (3.19’), se obține :

După o serie de calcule, funcția de transfer devine:

Funcția de transfer care exprimă variația curentului din circuitul intermediar în raport cu variația cuplului,
considerând variația tensiunii nulă:
=

Funcția de transfer care exprimă variația vitezei în raport cu variația cuplului, considerând variația tensiunii
nulă: