SEMIOLOGIA APARATULUI RENO-URINAR

Anamneza
1.Vârsta:
-la copii şi tineri: sunt mai frecvente glomerulonefritele acute post- streptococice
-la vârstnici: sunt mai frecvente nefroangioscleroza hipertensivă şi ateroscleroza
arterelor renale.
2 Sexul:pielonefritele sunt mai frecvente la femei, iar glomerulonefritele la bărbaţi.
3. Simptome funcţionale reno-urinare:
-durerea reno-urinară :lombară, hipogastrică, uretrală
-tulburări de micţiune
-modificări cantitative şi calitative ale urinii
4. Istoricul bolii:
-debut acut, cu evoluţie spre remisiune spontană sau sub tratament, cu recidive la
intervale variabile : colica renală prin litiază renală.
-debut acut, cu evoluţie spre vindecare sau cronicizare, cu pusee de acutizare:
-glomerulonefrita acută
-pielonefrita acută
-debut insidios, cu evoluţie lent progresivă:
-TBC reno-urinar
-neoplasme reno-urinare
Uneori, diagnosticul suferinţei renale se face doar în stadiul de insuficienţă renală cronică.
5.ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
-malformaţii renale
-rinichi polichistic
-litiază renală
6.ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE
-infecţii de focar streptococice-favorizează apariţia glomerulonefritei acute (GNA) post-
streptococice
-boli infecţioase cronice: sifilis, TBC pulmonar- favorizează amiloidoza renală.
-boli cardio-vasculare:
-hipertensiunea arterială esenţială sau secundară (de alte cauze decât cea renală)
determină apariţia nefroangiosclerozei hipertensive
-ateroscleroza-poate determina HTA reno-vasculară prin stenoză de arteră renală
-boli digestive: insuficienţa renală funcţională din ciroza hepatică decompensată (sd.
hepato-renal)
-boli metabolice cu determinări renale: diabetul zaharat, amiloidoza, hiperuricemia, hiper-
calcemia.
-colagenoze -cu determinări renale prin vasculite (lupus eritematos diseminat, poliarterita
nodoasă)
-intoxicaţii cronice:
-industriale-mercur, tetraclorura de carbon, fosfor
-medicamentoase-cu Antinevralgice (nefropatia interstiţială fenacetinică)
6.CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI DE MUNCĂ: expunere la frig, la toxice profesionale,
alimentaţie cu exces de purine sau oxalaţi (favorizează litiaza renală) etc.
SIMPTOME FUNCŢIONALE RENO-URINARE

A.DUREREA RENO-URINARĂ
DUREREA LOMBARĂ :
-poate fi unilaterală sau bilaterală
 -de intensitate variabilă: de la durere surdă (jenă) , până la durere violentă
-cu caracter constant sau colicativ
Durerea apare prin distensia căilor excretoare (bazinet,uretere) şi prin contractura musculaturii
netede a ureterelor.

Jena lombară bilaterală: cu caracter continuu, de “presiune”

-glomerulonefrite acute şi cronice
-TBC renal

Jena lombară unilaterală:

-ptoza renală
-pielonefrita cronică
-litiaza renală bazinetală
-hidronefroza

Durerea lombară intensă, continuă, unilaterală:

-infarct renal
-pionefroză (hidronefroza infectată)
-flegmon perinefretic

Durerea lombară, intensă,colicativă, unilaterală:COLICA RENALĂ: apare prin migrarea pe

ureter de:
-calculi (litiaza renală)
-cheaguri de sânge (hematurii masive)
-fragmente tumorale (neoplasme renale)
-cazeum (TBC renal)
Caracterele colicii renale:
-debut brusc
-violentă
-cu sediu lombar şi iradiere caracteristică de-a lungul ureterului (în hipocondru,
flanc,fosa iliacă), spre organele genitale externe
-se însoţeşte de tulburări de micţiune (polakiurie,disurie ) şi de modificări ale
urinii
(hematurie, uneori anurie)

DUREREA HIPOGASTRICĂ:
1.De tip distensie vezicală:senzaţie de tensiune dureroasă hipogasttrică, dispare după
evacuarea urinii (prin actul micţiunii sau sondaj vezical-în globul vezical)
2.De tip tenesm vezical: durere hipogastrică cu iradiere spre uretră, însoţită de necesitate
imperioasă de a urina, dar urmată doar de eliminarea câtorva picături de urină.
-apare în:cistita acută, TBC vezical, neoplasm vezical
3.De tip prostatic: durere hipogastrică difuză,cedează după micţiune sau defecaţie, se
însoţeşte de polakiurie. nicturie, disurie.Apare în:prostatite, adenom de prostată,
carcinom de prostată.

DUREREA URETRALĂ
-senzaţie de arsură pe canalul uretral,care se accentuează în timpul micţiunii
-la bărbaţi:este accentuată de tuşeul rectal (uretra prostatică)
B.TULBURĂRI DE MICŢIUNE

1.Micţiunea dificilă=DISURIA:dificultate la micţiune, jetul urinar fiind lent şi neregulat

-iniţială (la începutul urinării): afecţiuni uretrale -stricturi uretrale, adenom de prostată;
-terminală:afecţiuni vezicale ;
-totală (completă):boli neurologice (scleroza în plăci,tabes).
2.Micţiunea întreruptă (întreruperea jetului urinar): caracteristică în prezenţa unui calcul
vezical
3.Micţiunea incompletă: “retenţia incompletă de urină”-după fiecare micţiune, în vezica
urinară rămâne un reziduu urinar.Când acesta depăşeşte 300 ml:apare jena hipogastrică prin
distensia vezicală.
Apare în adenom de prostată, boli cu micţiune dificilă sau dureroasă.
4.Micţiunea imposibilă:”retenţia completă de urină”-cu apariţia globului vezical.
-de cauză mecanică:uropatia obstructivă joasă (boli ale prostatei,
scleroză de col vezical,stricturi uretrale) ;
-de cauză reflexă: după intervenţii chirurgicale pe micul bazin, după naşteri ;
-de cauză neurogenă:neuropatia diabetică,tabes,compresiuni medulare .
5.Incontinenţa urinară: se caracterizează prin pierderea involuntară de urină, cu caracter
intermitent sau permanent.Cauze:
-urologice:leziuni ale sfincterelor vezicale intern sau extern ;
-ginecologice:femei multipare, cu rupturi de perineu, cu cistocel (pierderi
involunta-
re de urină la creşteri bruşte ale presiunii abdominale-tuse,strănut) ;
-neurologice:accidente vasculare cerebrale, leziuni medulare, neuropatie diabetică ;
-psihogene:frica .
Falsa incontinenţă urinară:apare în globul vezical, bolnavul pierde urina prin “prea plin”.
6.Enurezisul:prezenţa de micţiuni involuntare şi inconştiente, noaptea, în timpul somnului
-fiziologic:la copii sub 2-3 ani ;
-ulterior:denotă o întârziere de maturare a controlului cortico-spinal al actului de
micţiune ;
7.Polakiuria:creşterea frecvenţei micţiunilor. Poate fi diurnă sau nocturnă .
Cauze:
-colica renală ;
-afecţiuni vezicale:cistite,TBC vezical,neoplasm vezical ;
-afecţiuni prostatice:adenom de prostată ;
8.Nicturia:inversarea raportului normal nictemeral al micţiunilor (normal zi/noapte=3/1).
Cauze:
-insuficienţa renală cronică ;
-insuficienţa cardiacă ;
-după tratament diuretic ;
-afecţiuni prostatice : adenom de prostată.
9.Alguria:micţiunea dureroasă.
-totală:uretrite ;
-terminală (la sfârşitul micţiunii): suferinţe vezicale .
10.Tenesmul vezical:senzaţie falsă de micţiune sau senzaţie de micţiune imperioasă, urmată
eventual de eliminarea câtorva picături de urină : suferinţe vezicale.

C. MODIFICĂRI CANTITATIVE ŞI CALITATIVE ALE URINII

Diureza,în condiţii normale, este de 1200-1500 ml/24 ore,cu variaţii între 800-2000 ml/24 ore,
în funcţie de ingestia şi pierderea de lichide pe alte căi (transpiraţii, vărsături, diaree).
Diureza nocturnă este < 1/4 din diureza /24 ore.

Modificări cantitative urinare:

1.Poliuria:diureza > 2000 ml /24 ore.

-tranzitorie:după ingestie crescută de lichide, după tratament diuretic, după un acces de
tahicardie paroxistică supraventriculară.
-permanentă:
a)sensibilă la vasopresină:se datorează unui deficit de vasopresină (hormon antidiuretic)
-diabet insipid hipofizar;
-tulburări psihice cu polidipsie ,care inhibă eliberarea de vasopresină .
b)rezistentă la vasopresină:
-diabet insipid nefrogen (rezistenţă crescută a tubilor renali la vasopresină)
- diabetul zaharat decompensat .poliuria osmotică-prin glicozurie

2.Oliguria:diureza < 500 ml/24 ore.

Anuria:diureza < 100 ml/24 ore.
Cauze:
-pre-renale:scăderea fluxului glomerular în:
-stări de deshidratare cu hipovolemie (transpiraţii profuze, vărsături repetate,
diaree, febră etc.)
-stări de şoc:cardiogen, hemoragic, traumatic etc.
-insuficienţa cardiacă congestivă .

-renale:-insuficienţa renală acută,în perioada de stare

-insuficienţa renală cronică ,în stadiul terminal (uremie)

-post-renale : anuria calculoasă (calcul obstructiv pe rinichi unic chirurgical sau funcţional ).

Falsa anurie : prin glob vezical (retenţia completă de urină).

Modificări ale aspectului macroscopic al urinii.

Urina normală este limpede la emisie, cu o culoare care variază între galben-deschis şi galben-
roşietic, în funcţie de concentraţie.

1.Urina tulbure la emisie: semnifică:

-infecţie urinară ;
-piurie (urina opacă albicioasă) ;
-precipitarea sărurilor urinare (oxalaţi, uraţi) ;
-hematurie (roşie-brună) ;
-lipurie,chilurie (albicioasă-opacă) .

2.Modificări de culoare ale urinii:

Urina incoloră :în poliurii fiziologice sau patologice (diabet zaharat, diabet insipid, IRC)
Urina roşietică :
-tulbure : hematurie macroscopică .
-transparentă : conţine pigmenţi:
-hemoglobinuria (în hemolize intravasculare)
 -mioglobinurie (în sd. de zdrobire musculară)
-porfirinurie
Urina galben-brună, ca berea : colalurie (în ictere) .
Urina neagră::
-la emisie:melanurie .
-după expunere la lumină:alcaptonurie .

MODIFICĂRI DE CULOARE INDUSE DE MEDICAMENTE:

-roşietică transparentă:după Algocalmin, Piramidon .
-brună: după acid picric .
-verde-albastră:după albastru de metilen (urodezinfectant) .

SIMPTOME GENERALE ÎN BOLI RENO-URINARE:

Frison,febră,transpiraţii: glomerulonefrite acute, pielonefrite acute .
Simptome respiratorii:
-bronşite repetate ;
-dispnee Kussmaul în uremie (acidoză metabolică)
-halenă amoniacală : în uremie
Simptome cardio-vasculare:
-hipertensiunea arterială ;
-insuficienţa cardiacă
-aritmii:prin tulburări hidro-electrolitice (hipo K pl. sau hiper K pl.) ;
-pericardită uremică:în stadiul uremic al insuficienţei renale cronice.

Hipertensiunea arterială secundară renală:

Cauze:
-reno-vasculară:stenoză unilaterală de arteră renală (ateroscleroză sau displazie fibro-
musculară)

-reno-parenchimatoasă: glomerulonefrită acută sau cronică, pielonefrită cronică, rinichi

polichistic etc.
Caractere:
-de tip sistolo-diastolic, dar cu diferenţiala “pensată” prin creşterea mai ales a valorii
diastolice.
-este o hipertensiune arterială “palidă”,datorită vasoconstricţiei generalizate.
-pulsul este bradicardic.Apariţia tahicardiei atrage atenţia asupra insuficienţei
cardiace.
-are evoluţie asemănătoare HTA esenţiale .
-complicaţii acute:
-insuficienţa cardiacă acută (astm cardiac,edem pulmonar acut)
-encefalopatie hipertensivă (edem papilar la examenul fundului de ochi)
-complicaţii cronice:la nivelul “organelor ţintă”:
-cardiopatie ischemică, insuficienţă cardiacă congestivă
-retinopatie hipertensivă
-accidente vasculare cerebrale
-nefroangioscleroză hipertensivă (benignă sau malignă) agravează suferinţa
renală iniţială
Simptome digestive :gastro-enterite
-greţuri
-vărsături
 -hemoragii digestive superioare (hematemeză, melenă )
-diaree
Simptome neuro-psihice:
-astenie
-cefalee
-convulsii : prin edem cerebral
-tulburări neurologice : hipertonie extrapiramidală, cu “flapping tremor”,
confuzie, delir, până la coma uremică .