sp_2_psih_sociala_2

Psihologie Sociala 2

TRUE/FALSE

1. Grupul social este o adunare sau suma de indivizi.

ANS: T

2. Grupul social si gruparea desemneaza acelasi lucru.

ANS: F

3. Grupul este o adunare cu efect de gestalt.

ANS: T

4. Grupul social mic reprezinta punctul de intersectie dintre social si psihologic

ANS: T

5.
Diada este cel mai mic grup social posibil

ANS: T

6. Cele mai instabile diade sunt cele reciproc pozitive

ANS: F

7.
Exista o relatie invers proportionala intre stabilitatea triadei si numarul diadelor
aflate in dezechilibru.

ANS: T

8.
Daca intr-o diada exista atitudinea de atractie a lui A fata de B si atitudinea de
respingere a lui B fata de A, putem spune ca respective diada este in echilibru.

ANS: F

9. Grupul de elevi, format din 45 de membri, este un grup social mic.

ANS: F

10. Grupul familial nu poate fi grup de apartenenta.

ANS: F
11. Grupul social mic a mai fost numit si grup primar.

ANS: T

12. Tonul hedonic face parte din proprietatile principale ale grupurilor mici.

ANS: F

13. Coeziunea grupului nu coreleaza cu nici una dintre celelalte propritati.

ANS: F

14. Pivotul coeziunii il constituie consensul membrilor in legatura cu o problema sau alta.

ANS: T

15. Conceptul de facilitare sociala exprima usurinta cu care un membru este acceptat in
grupul respectiv.

ANS: F

16. Un indice al coeziunii grupului il constituie frecventa folosirii pronumelui noi in

defavoarea lui eu.

ANS: T

17. Eficienta grupului nu depinde de tipul de lideritate

ANS: F

18. Influenta sociala este o actiune asimetrica, cu predominanta unilaterala, pe care o

exercita asupra individului evenimentele, fenomenele mediului, dar mai ales ceilalti
oameni cu care intra in contact.

ANS: T

19. Experimentul privitor la efectul autocinetic a fost realizat de catre S. Asch.

ANS: F

20. O norma sociala este o modalitate de evaluare ce indica un interval aceeptabil si un

interval inacceptabil in privinta comportamentului, activitatii, evenimentelor,
credintelor sau oricarui alt subiect referitor la membrii unei unitati sociale.

ANS: T

21. Efectul Millgram apare ori de cate ori un stimul luminos nu are un punct de referinta.

ANS: F
22. Influenta este numita informationala atunci cand indivizii se conformeaza de teama
faptului de a nu aparea ca devianti.

ANS: F

23. Conformismul public sau de complezenta atinge chiar convingerile subiectului.

ANS: F

24. Intr-o situatie sociala critica – panica, spre exemplu – suntem mai conformisti decat in
situatii obisnuite de viata.

ANS: T

25. Manipularea este o forma a influentei sociale

ANS: T

26. In cazul tehnicii de manipulare numita piciorul in usa, explicatia se bazeaza pe teoria
angajamentului.

ANS: F

27. Tehnica mingiilor aruncate la joasa inaltime se bazeaza pe mecanismul psihologic al

nevoii de ordine si coerenta comportamentala.

ANS: F

28. Angajamentul intr-un act neproblematic are ca efect de a face actul si tot ce tine de
planul comportamental sau ideatic mai rezistent la schimbare.

ANS: T

29. Manipularile mari sunt reprezentate de influenta intregii culturi in mijlocul careia
vietuieste individul.

ANS: T

30. Printre manipularile minore se inscriu si tehnicile propagandistice.

ANS: F

31. Lenea sociala poate fi explicata prin lipsa coordonarii si pierderea motivatiei

ANS: T
32. Tipul de sarcina cu care se confrunta membrii grupului are influenta asupra
productivitatii de grup.

ANS: T

33. Nivelul de aspiratie scade daca subiectii constata ca grupul cu statut inferior reuseste
mai bine in realizarea unei sarcini.

ANS: F

34. Termenul de aspiratie este definit ca nivelul performantei viitoare intr-o sarcina
nefamiliara, pe care subiectul incearca sa-l atinga explicit, cunoscand nivelul
performantei anterioare in acea sarcina.

ANS: F

35. Conducerea poate fi definita ca influenta interpersonala orientata catre atingerea

obiectivelor organizatiei.

ANS: T

36. Modelul conducerii bazat pe trasaturi de personalitate este cel mai complet si mai
complex model cunoscut.

ANS: F

37. Este meritul abordarii concentrate pe comportament in domeniul conducerii,

descoperirea existentei a doi lideri complementari ca sarcini.

ANS: T

38. Una dintre limitele modelului bazat pe trasaturi de personalitate este aceea ca nu
integreaza trasaturile unui profil de personalitate.

ANS: T

39. Vorbim despre contingenta pentru ca asocierea dintre orientarea liderului si eficienta
grupului este dependenta de masura in care situatia insasi este favorabila exercitarii
influentei.

ANS: T

40. Teoria contingentei postuleaza faptul ca exista un mod ideal de conducere a oamenilor,
indiferent de context.

ANS: F
 41. Stilul suportiv este adecvat in cazurile in care sarcina este nestructurata, ambigua sau
cand subordonatii prefera sa li se spuna ce au de facut

ANS: F

42. Stilul participativ este potrivit cand sarcinile sunt interesante, incitante dar slab
structurate, neclare.

ANS: T

43. Autorul Psihologiei multimilor este E. Durkheim.

ANS: F

44. Zvonurile sunt stiri improvizate, rezultand in urma unui proces de deliberare colectiva.

ANS: T

45. Influenta exercitata de zvon este cu atat mai mare cu cat importanta, semnificatia este
mai inalta, iar informatiile venite pe canale oficiale sunt extrem de clare.

ANS: F

46. Faptul ca, pe masura ce circula, informatia de felul zvonului tinde sa se deformeze, il
putem explica prin incercarea de manipulare din partea clasei politice.

ANS: F

47. Termenul moda se refera la conduita sociala comuna sau similara din partea unui larg
numar de persoane, conduita tranzitorie sau ciclica prin natura sa.

ANS: T

48. In conceptia lui G. Le Bon multimile sunt intotdeauna rationale, ele cumuland
inteligenta.

ANS: F

49. Reprezentarile sociale sunt construite dupa criterii logice, la fel ca si cunostintele
stiintifice.

ANS: F

50. Principala functie a reprezentarilor sociale este cea de cunoastere.

ANS: T

MULTIPLE CHOICE
1. Se numeste grup de referinta
a. grupul la care individul face referire in discursul sau
b. grupul ai carui membri ii sunt prieteni
c. grupul la ale carui valori se raporteaza
d. grupul din care individul face parte
ANS: C

2. Autorul teoriei contingentei este

a. A. Maslow
b. M . Sherif
c. K. Lewin
d. F. Fiedler
ANS: D

3.
Sunt factori ai productivitatii de grup:
a. volumul grupului
b. tonul hedonic
c. structura grupului
d. tipul de conducere
e. dominanta motivationala
f. tipul de sarcina

a. a+b+c
b. e+f
c. a+c+d+f
d. b+c+e+f
ANS: C

4. Numim grup primar

a. grupul social mare
b. grupul de referinta
c. grupul social mic
d. grupul elevilor de scoala primara
ANS: C

5. Celebrul experiment referitor la obedienta apartine lui:

a. S. Milgram
b. S. Asch
c. M. Sherif
ANS: A
 6. Grupul potential se transforma in grup prin fenomenul de

a. empatie
b. interactiune
c. implicare
d. conformare
ANS: B

7. Sunt proprietati principale ale grupurilor mari :

a. distributia spatiala
b. flexibilitatea
c. coeziunea
d. marimea
e. omogenitatea

a. a+b+c
b. a+c+d
c. b+d+e
d. c+d+e
ANS: B

8. Situatia in care oamenii se conformeaza deoarece considera ca informatia venita de la

ceilalti este o dovada de adevar o numim:

a. Influenta normativa
b. Influenta informationala
c. Influenta orientativa
ANS: B

9. Explicatiile rezultatelor experimentului lui S. Millgram vizeaza

a. exonerarea de raspundere
b. placerea de a tortura
c. autoritatea experimentatorului
d.curiozitatea indivizilor

a. a+b+c+d
b. b+c+d
c. a+c
d. a+b+c
ANS: C

10. Potentialul teoretic al grupului se refera la urmatoarele aspecte :

a. curentul de opinie
b. efectul statistic
c. feedback-ul
d. compensarea competentelor
 e. structura de autoritate
f. dinamica grupului

R: b+ c+d+f

a. a+c+e+f
b. b+c+d+f
c. c+d+f
ANS: B

11. Teoria contingentei se refera la fenomenul:

a. conformismului
b. conducerii
c. manipularii
d. facilitarii
ANS: B

12. In conceptia lui G. le Bon multimea apare ca:

a. impulsiva, inteligenta, tenace

b. mpulsiva, mobila, iritabila
c. mobila, altruista, tenace.
ANS: B

13. Conformismul este un fenomen care

a. apare doar in grupurile sociale mici

b. apare doar in grupurile sociale mari
c. apare in orice tip de grup social, indiferent de marimea acestuia.
ANS: C

14. Zvonul este supus urmatoarelor tipuri de distorsiuni

a. asimilare, acomodare, adaptare

b. asimilare, accentuare, reductie
c. accentuare, reductie, dispersie.
ANS: B

15. Conditiile aparitiei reprezentarilor sociale sunt:

a. dispersia informatiei, fenomenul de focalizare, presiunea la inferenta

b. asimilarea la tema, reductia, dispersia
c. dispersia informatiei, fenomenul de focalizare, opinia publica
ANS: A
16. Functiile reprezentarilor sociale sunt urmatoarele:
a. Functia de comprimare a experientei sociale
b. Functia de cunoastere
c. Functia de identificare
d. Functia identitara
e. Functia de orientare
f. Functia justificativa
g. Functia de autoreglaj

a. a+e+f
b. b+d+e+f
c. c+d+e+f
ANS: B

17. Consensul este necesar in grupuri deoarece pe el se grefeaza

a. distributia spatiala
b. conformismul
c. stilul de conducere
d. coeziunea
ANS: D

18. Atunci cand liderul face cunoscut oamenilor ce se asteapta de la ei si le indica modul in
care trebuie sa-si indeplineasca sarcinile spunem ca are un stil de conducere:
a. participativ
b. paternalist
c. directiv
d. suportiv
ANS: C

19. Atunci cand liderul este prietenos si abordabil, preocupat de bunastarea subordonatilor
sai si de crearea unui climat de lucru agrabil, el abordeaza un stil de conducere:

a. participativ
b. autocrat
c. directiv
d. suportiv
ANS: D

20. Legatura dintre conformism si norma grupului este aceea ca:

a. norma prescrie niste comportamente iar conformismul este atitudinea de
persiflare a acestora
b. norma permite alegerea a diferite alternative iar conformismul este
fenomenul de orientare catre una dintre ele.
c. norma prescrie anumite comportamente iar conformismul este atitudinea de
supunere fata de prescriptiile normei
ANS: C
21. Experimentul lui M. Sherif este prototipul:
a. disiparii unei norme intr-un grup
b. stingerii unei norme intr-un grup
c. formarii unei norme intr-un grup
ANS: C

22. Experimentul realizat de S. Asch vizeaza studiul:

a. interactiunii
b. conformismului
c. influentei sociale
d. facilitarii sociale
e. obedientei

a. b+c
b. a+b+c+d
c. c+d+e
ANS: A

23. Este meritul americanului Norman Triplett de a fi introdus psihologia sociala pe calea
experimentarii, prin studiile din 1897 privind influenta sociala sub forma ...............

a. facilitarii sociale
b. obedientei
c. lenei sociale
ANS: A

24. Angajamentul intr-un act …………duce cel putin la o modificare a continutului ideatic
in sensul rationalizarii sale.
a. irational
b. nejustificat
c. problematic
ANS: C

25. Din punctul de vedere al lul Fiedler, situatiile foarte favorabile conducerii si cele mai
putin favorabile au nevoie de liderul orientat spre ...........
a. oameni
b. organizatie
c. sarcina
ANS: C

26. Sintagma fenomen de masa desemneaza conduita sociala ………..din partea unui numar
mare de indivizi.
 a. identica
b. similara
c. contradictorie
d. opozanta
ANS: B

27. Dupa parerea lui T. Shibutani la originea unui zvon se afla un eveniment important si
………….
a. oficial
b. catastrofic
c. derizoriu
d. ambiguu
ANS: D

28. Efectul Ringelmann se refera la ………efortului individual ca urmare a cresterii

numerice a grupului
a. cresterea
b. reducerea
c. insumarea
ANS: B

29. Nu orice sef este lider, de aceea, psihologia sociala si face o prima distinctie intre liderul
formal ( numit ) si liderul………, cel care, pe baza calitatilor personale exercita, in mod
real, influenta.

a. dezirabil
b. muncitor
c. informal
d. rapace
ANS: C

30. Scoala lui ...............face din dinamica grupurilor studiul sistematic si experimental al
structurii si proceselor ce se petrec in grup si determina relatiile grupului cu exteriorul.
a. S. Moscovici
b. G.Le Bon
c. K. Lewin
d. S. Asch
ANS: C