Invictus - William Ernest Henley

Trecând de noaptea grea din jurul

OUT of the night that covers me,
meu,
Black as the Pit from pole to pole, Neagră ca iadul, fără de sfârşit,
I thank whatever gods may be Îi mulţumesc oricărui Dumnezeu
For my unconquerable soul. Pentru sufletul meu necucerit.

În gheara sorţii strâns fără

In the fell clutch of circumstance
cruţare
I have not winced nor cried aloud. Nu am dat înapoi şi n-am strigat
Under the bludgeonings of chance Lovit de întâmplările amare
Capul mi-e-nsângerat, dar nu
My head is bloody, but unbowed.
plecat.

Beyond this place of wrath and Dincolo de blesteme şi de lacrimi,

tears
Pe-acest tărâm de umbră
Looms but the Horror of the shade,
subjugat,
În anii plini de-ameninţări şi
And yet the menace of the years
patimi
Finds, and shall find, me unafraid. Sunt şi voi fi la fel, neînfricat.

Nu mai contează cât de aspru-i

It matters not how strait the gate,
How charged with punishments
the scroll,
I am the master of my fate:
I am the captain of my soul.
drumul,
Ce liste cu pedepse vin mereu,
Eu, azi, al sorţii mele sunt
stăpânul-
Sunt căpitanul sufletului meu.