CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………. ........................................................... 2

EVALUAREA

A) ASPECTE GENERALE………………………………………………. ........................................................ 3

B) ASPECTE PRACTICE………………………………………………............................................................ 6

C) MANAGEMENTUL EVALUĂRII ………………………………….......................................................... 11

ANEXA 1- MATRICEA INDICATORILOR DE PERFORMANTA…….......................................................... 16

ANEXA 2- LISTA INSTRUMENTELOR…………………………….….......................................................... 22

ANEXA 3- EXEMPLE DE INSTRUMENTE……………………………......................................................... 27

ANEXA 4- FORMULAR STANDARD …………………………………........................................................ 44

ANEXA 5- STUDIU DE CAZ……………………………………………........................................................ 46

1
INTRODUCERE

Agenţia Naţională Socrates a editat, începând cu anul 1999, numeroase materiale (pliante, buletine informative,
ghiduri şi manuale), cu scopul diseminării informaţiilor privitoare la programul Socrates, creşterii vizibilităţii acestuia
şi sprijinirii instituţiilor în domeniul managementului de proiect, cu deosebire pentru proiectele de cooperare
europeană.
În mod firesc, după ce activităţile de diseminare a informaţiilor au început să dea roade - lucru constatat prin
creşterea spectaculoasa a numărului de candidaturi -, am început sa ne punem problema calităţii proiectelor, şi în
consecinţă, a monitorizării şi evaluării acestora.
Lucrarea de faţă se adresează în special şcolilor care derulează sau intenţionează să se implice în viitor în proiecte
Socrates - Comenius 1, dar şi altor instituţii sau organizaţii partenere în alte tipuri de proiecte de cooperare europeană,
pentru a le pune la dispoziţie, din perspectiva abordării formative a evaluării , o metodologie şi instrumente concrete
pentru autoevaluare. Deşi termenii folosiţi în lucrare sunt specifici proiectelor Comenius 1 şi instituţiilor-şcoli, toate
materialele pot fi extrapolate cu uşurinţă la orice tip de proiect derulat în cooperare, în parteneriat.
Acest “Ghid pentru autoevaluarea proiectelor europene Comenius 1”doreşte, pe de-o parte, să răspundă unei nevoi
imediate a şcolilor, de a măsura constant progresul proiectului pe care-l derulează şi, pe de alta parte, să iniţieze o
cultură a auto evaluării instituţionale şi individuale în şcolile româneşti. Pe parcursul său sunt utilizate rezultatele
obţinute într-un proiect transnaţional denumit “MICE-T”, pe care-l prezentăm în continuare:
MICE-T- adică Model Instruments for a Common Evaluation-Teacher Training- este un proiect european Comenius
2.1, rezultat al unui parteneriat între instituţii şi asociaţii active în domeniul educaţiei: instituţia coordonatoare este
Centrul Cultural Landcommanderij Alden-Biesen, din Belgia, iar partenerii sunt: Asociaţia Europeană a Profesorilor-
filiala din Olanda, Rectoratul Academiei Nantes, din Franţa, Departamentul de educaţie al Consiliului Local din
Aberdeen, Marea Britanie şi Asociaţia Naţională a Formatorilor în Management Educaţional din România; Agenţia
Naţională Socrates a sprijinit acest proiect, fiind beneficiar direct al rezultatelor sale.
Aşa cum rezultă din titlul proiectului (modele de instrumente pentru o evaluare comună), scopul său este acela de a
oferi instrumente concrete pentru şcolile şi parteneriatele Comenius 1, interesate să-şi autoevalueze proiectele
europene.
Materialele prezentate în anexele 1, 2, 3 au fost create de un grup internaţional, tocmai pentru a garanta diversitatea şi
o abordare europeană.
Agenţia Naţională Socrates a urmărit cu atenţie proiectul, încă de la început, chiar participând, ca observator, la
multe dintre reuniunile sale; aceasta deoarece, din analiza rapoartelor finale de activitate, înaintate la Agenţie de către
şcoli, la sfârşitul proiectelor, şi din vizitele de monitorizare pe care personalul Agenţiei le-a efectuat, s-a conturat o
nevoie esenţială în sistem: aceea de a iniţia o cultură a auto evaluării în şcolile româneşti implicate în proiecte
europene.
O parte dintre instrumentele prezentate în anexa 3 au fost pilotate în câteva şcoli care derulează sau au derulat
proiecte Comenius: Liceul Ion Creangă-Bucureşti, Şcoala nr. 23-Silvestru, Bucureşti, Liceul Unirea-Bucureşti, Şcoala
nr. 141-I.I.C. Brătianu, Bucureşti, Liceul Al.I. Cuza, Bucureşti; în anexa 5 este prezentată, ca studiu de caz, experienţa
pilotării în Liceul Ion Creangă.
De asemenea, metodologia de autoevaluare a proiectelor şcolare Comenius, împreună cu materialele din anexele 1, 2
şi 3, au fost prezentate în sesiuni de formare cu inspectorii responsabili cu programele de cooperare internaţională din
fiecare inspectorat şcolar judeţean, astfel încât aceştia să poată oferi consultanţă de specialitate şcolilor.
Pentru toţi cei interesaţi, dam mai jos adresa paginii web unde se pot găsi detalii suplimentare:

www.Alden-Biesen.be/Europe/evaluation/index.html

2
EVALUAREA

A. ASPECTE GENERALE
Evaluarea este un proces complex, indisolubil legat de obiective şi care se structurează conform răspunsurilor la
următoarele întrebări cheie:
 de ce evaluăm?
 pe cine evaluăm?
 ce evaluăm?
 în raport cu ce evaluăm (standarde)?
 cum evaluăm (cu ce instrumente)?
 când evaluăm?
 cine evaluează?
Evident că întrebarea esenţială este “De ce?”, de răspunsul la ea depinzând răspunsurile la întrebările care se succed.
După răspunsul la aceasta întrebare, evaluarea poate fi sumativă sau formativă.
Evaluarea sumativă are ca scop încadrarea subiectului evaluării într-o ierarhie, sau aprecierea meritelor; evaluarea
formativă are ca scop îmbunătăţirea activităţii subiectului. Evaluarea sumativă operează cu indicatori cantitativi -
consideraţi ”neutri”-, într-o perspectivă a “eticii dreptăţii”; evaluarea formativă operează cu indicatori calitativi, care
pun în evidenţă “valoarea adăugată” şi se constituie într-o alternativă de motivaţie, pe palierele superioare ale
piramidei lui Maslow, din perspectiva “eticii grijii”.
Într-o reuniune cu coordonatori de proiecte internaţionale, primul răspuns la întrebarea : ” De ce este evaluarea
necesară?” va fi: pentru că evaluarea este o cerinţă obligatorie din partea finanţatorului (Comisia Europeană, Agenţia
Naţională Socrates, etc.); evident acesta este un punct de vedere limitat, pentru că evaluarea formativă este un
instrument fundamental pentru îmbunătăţirea bunei practici şi în consecinţă a performanţei unui proiect.
Îmbunătăţirea este în sine un obiectiv important, care arată că proiectul e flexibil şi ajută să convingi partenerii că
procesul evaluării este şi în beneficiul lor, nu numai o cerinţă obligatorie a finanţatorului. De asemenea, arată cum
beneficiile proiectului s-au extins şi în afara parteneriatului şi ajută la ridicarea standardelor pentru proiecte viitoare.
Pentru coordonatorii de proiecte, procesul evaluării unui proiect de cooperare europeană trebuie să înceapă încă de
la conceperea proiectului. în mod ideal, ghidul de faţă ar trebui utilizat în momentul conceperii, sau, dacă a avut loc o
vizită pregătitoare, chiar mai devreme, în timpul vizitei. Evaluarea nu este efectivă decât dacă este introdusă de la
început, pentru ca nimeni nu poate măsura progresul dacă nu exista date iniţiale şi dacă nu există o preocupare reală
de îmbunătăţire. Astfel, evaluarea trebuie să fie parte a proiectului şi apare în toate momentele cheie: la început, pe
parcurs, în rapoartele intermediare, la întâlnirile cu partenerii, în raportul final.
Cea mai productivă formă de evaluare este cea în care sunt implicaţi toţi partenerii şi începe prin a considera proiectul
însuşi ca rezultat al dezbaterii şi acordului între parteneri. Dar mai presus de orice, evaluarea nu trebuie lăsată pentru
sfârşit, pentru că atunci obiectivele şi rezultatele s-au atins, dar fără a fi evaluate şi în consecinţă echipa de proiect nu
mai poate face nici o modificare în sensul îmbunătăţirii. În acel moment, toate oportunităţile de a schimba ceva în
bine s-au pierdut şi calitatea proiectului are de suferit.
Evaluarea trebuie sa fie consistentă şi comprehensivă, rapidă şi să ofere informaţiile necesare luării deciziilor,
relevantă pentru toate instituţiile partenere dar şi pentru grupul ţinta identificat pentru proiect (participanţi sau nu ),
centrata pe obiective dar şi pe rezultate aşteptate şi produse finale.
În consecinţă, putem afirma că:
Misiunea evaluării unui proiect de parteneriat internaţional este să ofere feed-back şi să pună în lumina
promovarea valorilor, principiilor, cunoştinţelor şi abilităţilor implicate intr-un proiect internaţional, pentru
toţi partenerii, la nivel instituţional, de grup şi personal.
De aici, scopurile evaluării unui proiect, la nivelul şcolii, sunt:
 să îmbunătăţească derularea practică a proiectului, verificând dacă obiectivele au fost atinse - proces care
simplifică luarea deciziilor şi sprijină efectuarea unor schimbări esenţiale (de metodologie sau de obiective) dacă
sunt necesare;

3
 să ofere informaţii pentru factorii de decizie de la nivelul şcolii în iniţierea unor noi proiecte internaţionale - prin
aprecierea valorii şi calităţii proiectului;
 să ofere feed-back pentru toţi partenerii şi grupul ţintă ( în afară de echipa efectiv implicată în proiect) relativ la
valoarea adăugată a unui proiect internaţional;
 să analizeze impactul parteneriatului la nivel local, regional, naţional şi transnaţional.

Dacă ne situăm la un nivel mai general, putem lua în consideraţie “Matricea efectivităţii”, concepută de Colin
Carnall în 1991:

Determinări calitative
SCOPURI SCOPURI
Poziţia pe piaţă “Excelenţă”
Noi tehnologii Adaptabilitate

PARAMETRI PARAMETRI
Satisfacţie Stil de conducere
Participare Dezvoltarea managementului
Cultura organizaţională

Eficienta Efectivitate
SCOPURI SCOPURI
Volumul “intrărilor” Creştere
Volumul “ieşirilor” Calitate
Noi produse / servicii

PARAMETRI PARAMETRI
Costuri Formarea si dezvoltarea
personalului
Pierderi Flexibilitate a resurselor umane
Fluctuaţii

Determinări cantitative

Acest tip de instrument orientativ pentru evaluare oferă şcolilor posibilitatea de a vedea dacă scopurile lor în ceea ce
priveşte evaluarea şi resursele lor de date şi informaţie se află în toate cele patru cadrane. De obicei, evaluarea
sumativă se ocupă în special cu cadranul “Eficienţă / Măsurare cantitativă”- finanţatorii înşişi preferă acest tip de
evaluare, unde sunt interesaţi în “intrări” (ex.: numărul de participanţi, fondurile necesare) şi “ieşiri” (ex. numărul de
pagini tipărite, numărul de persoane formate)- şi foloseşte aproape exclusiv parametri cantitativi (ex. costuri /unitate).
Recomandarea generală este să ne concentrăm şi asupra efectivităţii şi parametrilor calitativi - cu tot ceea ce
înseamnă acest lucru (de ex. adaptabilitatea, folosind caracteristici culturale sau poziţia pe “piaţă” relevată de
satisfacţia “clienţilor”).
În acest context complex, rolul evaluatorului tinde să fie:
 Expert metodologic - în conceperea instrumentelor de autoevaluare şi interevaluare;
 Facilitator - al relaţiilor în cadrul fiecărei organizaţii partenere şi între parteneri;
 Provocator la reflecţie - pentru toate grupurile şi toţi partenerii;
 Promotor-al valorilor, principiilor şi experienţei pozitive obţinute în timpul procesului de cooperare
internaţională.

4
Dacă luăm în considerare faptul că proiectul a fost deja selectat prin proceduri specifice, evaluarea va trebui să
vegheze la menţinerea acelor caracteristici care l-au făcut reuşit. Concret, principalele scopuri ale evaluării vor fi:
 să stabilească relaţiile între obiectivele proiectului şi nevoile existente la nivelul fiecărui partener;
 să descrie procesele de comunicare şi valoarea adăugată obţinută în consecinţă;
 sa studieze efectivitatea implementării proiectului (ca un proces de învăţare) şi să ofere alternative de costuri
efective;
 să estimeze valoarea adăugată creată în proiect (rezultatele proiectului corelate cu contextul iniţial);
 să analizeze impactul proiectului asupra:
- politicilor şi reglementărilor în domeniu;
- grupurilor ţintă şi indivizilor participanţi la proiect (ce cunoştinţe, atitudini, comportamente s-au
dezvoltat ori s-au schimbat;)
- discursului public;
- alocării resurselor şi găsirii surselor de co-finanţare;
- dezvoltării instituţiei ca “organizaţie care învaţă” , inclusiv relaţionarea cu alte instituţii şi organizaţii;
- dezvoltării de noi proiecte.
 să verifice efectivitatea sprijinului oferit de Agenţia Naţională Socrates - informare, formare şi facilitare.
După ce a fost luată decizia asupra scopurilor şi obiectivelor evaluării, pasul următor este selectarea surselor de
informaţie. Acestea pot fi:
a) Surse directe
- documentele proiectului - documente provenind de la parteneri
- anchete folosind chestionare şi /sau interviuri cu participanţii la proiect
- observaţia directă a procesului - în timpul reuniunilor de proiect, seminariilor, vizitelor,
sesiunilor de formare, etc.
- discuţii de grup
- studii de caz
b) Surse indirecte
- alte documente provenind de la instituţiile / organizaţiile implicate în proiect
- documente oficiale privitoare la politici şi strategii
- documente mas-media.
Pe cât posibil, datele referitoare la un obiectiv de evaluare sau altul vor fi colectate folosind mai multe surse
complementare sau concurente şi vor fi atât cantitative cât şi calitative. Este recomandabil, ca principiu de bază, ca
auto-evaluarea să fie completată cu inter-evaluare (în special în timpul vizitelor sau seminariilor) şi cu evaluare
externă. În acest sens, instrumente de auto / inter-evaluare bazate pe pagini web, create în cooperare cu expertul IT
pot fi extrem de folositoare.

5
B) ASPECTE PRACTICE

Prima întrebare la care trebuie sa răspundă evaluatorul este “ De unde să încep?”, “Care să fie primul obiectiv al
evaluării ?” Răspunsul corect, conform criteriilor de efectivitate, este: rezultate / performanţe După cum se poate
vedea în figura de mai jos, procesul evaluării urmează drumul invers celui pe care-l parcurge proiectul:

DERULAREA INTERVENŢII CORECTIVE

PROIECTULUI
DA Evaluare/Control
Analiza de
nevoi Analiza de nevoi nu a fost realistă?

DA NU
Planificare şi Există deficienţe de planificare sau
organizare organizare?

NU
DA
Există deficienţe de implementare
Implementare
sau monitorizare?

NU

Măsurarea Performanţa este satisfăcătoare?

performanţelor

DA

Dacă performanţele (efecte şi produse) măsurate sunt satisfăcătoare, nu există o nevoie reală de a merge în
profunzime cu evaluarea, deoarece întreg progresul proiectului conduce la rezultatele şi produsele dorite. Problema
apare atunci când performantele nu sunt satisfăcătoare: de ce se întâmplă acest lucru? Pasul următor este de a verifica
dacă nu sunt deficienţe de implementare sau monitorizare. Dacă sunt, trebuie luate măsurile corective necesare
pentru îndreptarea deficienţelor constatate şi apoi trebuie verificat dacă performanţele încep să devină satisfăcătoare.
Dacă nu, avansăm cu cercetarea, verificând dacă sunt probleme cu planificarea sau organizarea activităţilor în
proiect, în marketing sau analiza de nevoi. Dacă găsim deficienţe la acest nivel, luăm măsurile corective care se
impun. Dacă nu, înseamnă că problema este în interiorul managementului de proiect: persoane sau echipe
neadecvate, lipsa de comunicare, lipsa de motivaţie, etc.
Auto-evaluarea proiectului la nivelul şcolii implică următoarele etape, legate de stadiile proiectului:

1) Planificarea evaluării ;

2) Colectarea evidenţelor - adică a acelor date referitoare la obiectivele proiectului şi la subiectul evaluării;

3) Analizarea şi interpretarea datelor;

4) Utilizarea analizei pentru implementarea schimbărilor;

5) Încorporarea datelor evaluative într-un raport final, la sfârşitul primului an de proiect, după care se poate
începe dezvoltarea anului următor;

6) Diseminarea proiectului însuşi.

Toate aceste etape au fost concepute ţinând cont de opţiunile teoretice care garantează coerenţa generală a unui
proiect: misiunea, scopurile şi domeniile alese pentru evaluare.

6
Următoarea întrebare este cine se va ocupa de evaluare la nivelul şcolii?
În contextul abordării formative a auto - evaluării , şcoala însăşi va decide cine va lua parte la aceasta activitate. Pot fi
implicate mai multe persoane: profesori, directorul, coordonatorul de proiect, toţi împreună sau separat. Dacă dorim
să implicăm şi elevii (ceea ce este foarte recomandabil) atunci ei trebuie consultaţi în momentul când se face alegerea
domeniilor care vor fi evaluate. În orice caz, ar fi util să se identifice o persoană (sau mai multe) care sa aibă o
responsabilitate specifică privitoare la evaluare şi care să fie formata(e) în mod corespunzător. Ea (ei) vor aduna
datele, documentele proiectului şi vor crea un portofoliu sau un “Jurnal al proiectului” - formarea lor se va axa pe
modul cum trebuie creat un portofoliu şi cum trebuie utilizat; se poate lua în considerare şi idea că mai multe şcoli
diferite, implicate în proiecte diferite, să-şi ofere reciproc asistenţă în procesul evaluării (inter-evaluare).

În momentul planificării evaluării, e bine să accentuăm unele aspecte care ar putea afecta întregul proces:
 E imposibil de evaluat totul! –trebuie selectate câteva domenii asupra cărora se va concentra evaluarea.
 Efectele pot fi pe termen scurt sau pe termen lung - ultimele fiind preferabile, e bine sa ne concentram asupra lor;
 Căutaţi întotdeauna evidenţe care să probeze domeniile vizate: ” Cum ştim că…?”
 Creaţi un portofoliu special cu evidenţele adunate; este util pentru întâlniri între parteneri, prezentări,
monitorizări…
 Întrebaţi-vă de asemeni: “Ce înseamnă acest lucru pentru noi?” şi “Ce avem de făcut mai departe?”, deoarece
înţelesul pe care-l dăm evaluării şi modul cum intenţionăm să o folosim mai departe sunt extrem de importante;
 Introducerea evaluării chiar de la începutul proiectului poate să contribuie la introducerea unei culturi a
evaluării în şcoală.
După ce a fost planificată cu grijă evaluarea, următorul pas constă în colectarea şi interpretarea evidenţelor /
datelor.
Este foarte important ca acest proces al colectării datelor să fi fost conceput în momentul planificării proiectului şi ca
toţi partenerii să-şi înţeleagă responsabilităţile în domeniu. Unele date pot fi adunate chiar înainte ca proiectul să
înceapă şi această bază de date poate fi în mod special folositoare atunci când obiectivele proiectului sunt de a
îmbunătăţi sau schimba ceva în managementul şcolii, aşa că în proiectele de dezvoltare şcolară.
În unele proiecte este uşor să confundăm documentaţia cu evidenţele. Documentaţia reprezintă înregistrarea a tot
ceea ce s-a întâmplat pe parcursul derulării proiectului; poate să includă procese verbale ale şedinţelor, agende ale
întrunirilor, contracte. Nu toate acestea constituie în mod necesar evidenţe, cu excepţia cazurilor când ele ajuta la
formarea unei opinii cu privire la stadiul îndeplinirii scopurilor şi obiectivelor proiectului.
Evidentele sunt de doua categorii: cantitative şi calitative.
Evidentele-datele cantitative sunt relativ uşor de colectat şi de analizat. De exemplu, ar putea include numărul de
elevi implicaţi în proiect, sau numărul de vizitatori ai unei pagini web, numărul de participanţi la o sesiune de
formare, numărul de utilizatori ai produselor finale ale proiectului, din şcoala sau alte şcoli apropiate. Evidenta
calitativa este mai greu de colectat şi de interpretat, pentru că are de-a face mai degrabă cu opinii şi idei, decât cu
fapte concrete. Este esenţial ca metodele de colectare a unui asemenea tip de date să ia în considerare principiul
oportunităţilor egale şi în consecinţă materialele să fie adunate de la oameni cu puncte de vedere cât mai diferite.
Multe proiecte îşi propun să adune evidenţe şi de la “utilizatorii” proiectului - acest lucru poate să includă profesori
care au ales să utilizeze la clasă un produs al proiectului sau au participat la un eveniment particular prevăzut în
proiect şi organizat în şcoală. Dar autoevaluarea este de asemeni aţintită şi asupra parteneriatului în sine.
Evidenţa calitativa nu este uşor de interpretat mai ales când ea se referă la opinii - chiar şi bazate pe o perspectivă
bine informată asupra proiectului. Este necesar ca echipa de proiect să aleagă acele perspective care sunt de o
relevanţă deosebită pentru proiect. De exemplu, la multe chestionare se obţine un număr mic de comentarii foarte
favorabile sau foarte nefavorabile - acestea nici nu trebuie luate în seamă. În schimb, e mai important să ne
concentrăm asupra evidenţelor care arată o schimbare reală, progres şi dezvoltare şi în mod special asupra rezultatelor
neanticipate ale proiectului (dacă apar). În orice caz, alegerea, colectarea şi interpretarea evidenţelor trebuie să fie
subiectul unor întruniri între parteneri - fără o asemenea întrunire este dificil de avansat la următorul stadiu în
proiect.
Dar în acest proces există un număr de factori inhibitori şi coordonatorul de proiect trebuie sa fie în mod special atent
când se decide includerea în agenda unei întruniri a unei discuţii cu final deschis pe marginea subiectului “evaluare”.
Pentru că evenimentul poate deveni chiar o probă de verificare a solidităţii parteneriatului, în special dacă partenerii
sunt nemulţumiţi, de exemplu de distribuţia dezechilibrată a sarcinilor. În altă variantă, introducerea subiectului

7
evaluare pe agenda întrunirii poate să ducă la o tăcere totală din partea participanţilor – politeţea fată de gazdă
împiedicându-i să facă remarci adverse. Pentru a evita ambele alternative, coordonatorul trebuie să prezinte întrunirea
ca pe un proces constructiv şi creativ, nu ca pe un prilej de critici. În orice caz, la o astfel de reuniune trebuie să fie
prezenţi toţi partenerii. Scopul este de a-i pune pe toţi la curent cu procesul de evaluare, de a împărtăşi evidenţele şi
de a decide împreună asupra oricăror schimbări în planul de activităţi, în organizare sau chiar schimbări în privinţa
obiectivelor.
Categorii de evidenţe
EVIDENŢE ALE EFECTELOR PROIECTULUI ASUPRA GRUPULUI ŢINTĂ
Elevi:
 achiziţii ale elevilor la diferite discipline de studiu: cunoştinţe, atitudini, valori;
 abilităţi în utilizarea limbilor străine şi conştientizarea necesităţii învăţării limbilor străine ca mijloc de
comunicare;
 abilităţi metodologice;
 motivare;
 abilităţi sociale;
 abilităţi în utilizarea TIC (tehnologii informaţionale şi de comunicare);
 aspecte privind cetăţenia europeană;
Profesori:
 competente în domeniul curricular;
 abilităţi în utilizarea limbilor străine;
 competenţe de predare;
 motivare;
 abilităţi sociale;
 abilităţi în utilizarea TIC;
 competenţe manageriale;
 aspecte privind cetăţenia europeană;
Şcoala (ca instituţie):
 schimbări în curriculum;
 politica şcolii;
 abordări cross - curriculare;
 legaturi cu comunitatea;
 implicarea întregii şcoli;
 vizibilitatea proiectului, a produselor, a rezultatelor;
 competente manageriale;
 aspecte privind cetăţenia europeana;

EVIDENŢE ALE EFECTELOR ASUPRA STRUCTURII PROIECTULUI

Adecvarea şi claritatea obiectivelor:
 obiectivele iniţiale sunt agreate în cadrul parteneriatului;
 schimbările în cadrul obiectivelor sunt agreate de toţi partenerii;
 adăugarea unor obiective suplimentare este agreată de toţi partenerii;
Rezultatele proiectului
Aceste rezultate trebuie sa fie subiectul unei evaluări separate, concentrate pe grupul ţintă format din beneficiari ai
rezultatelor.

8
Respectarea calendarului
 proiectul are un calendar al activităţilor agreat de toţi partenerii;
 schimbările în calendar sunt agreate de toţi partenerii;
Calitatea proiectului în termeni de impact la nivel local/regional/naţional/european
Proiectul are impact la toate nivelurile menţionate mai sus - corespunzător cu tema şi stadiul derulării lui.
EVIDENŢE ASUPRA INOVAŢIILOR ŞI VARIETĂŢII ABORDĂRILOR ÎN CADRUL PARTENERIATULUI
(individual sau colectiv)
 parteneriatul adoptă o paletă largă de abordări;
 parteneriatul utilizează metodologii inovatoare;
 parteneriatul foloseşte tehnologii noi şi neconvenţionale;
 partenerii câştigă experienţă unii de la alţii şi o aplică pentru îmbunătăţirea parteneriatului;

EVIDENŢE ALE EFECTELOR ASUPRA MANAGEMENTULUI DE PROIECT

Calitatea managementului de proiect
 claritatea coordonării proiectului;
 frecventa şi efectivitatea comunicării în cadrul parteneriatului;
 calitatea stilului de conducere în proiect;
 implicarea coordonatorului în proiect;
 calitatea relaţiilor cu partenerii;
 tratament egal al tuturor partenerilor;
 calitatea managementului monitorizării şi evaluării proiectului de către coordonator;

EVIDENŢE ASUPRA UNUI BUN PARTENERIAT ÎN CADRUL UNUI PROIECT EDUCAŢIONAL EUROPEAN
La nivelul obiectivelor:
 lista cu obiectivele specifice şcolii este disponibilă;
 lista cu obiectivele comune este disponibilă;
 proiectul se concentrează, de asemeni, pe priorităţile Comisiei Europene;

La nivelul coordonării:
 diviziunea clara a sarcinilor între parteneri este disponibila în scris;
 există o distribuţie clara a responsabilităţilor între parteneri;
 există o procedură agreată de luare a deciziilor: fiecare are un cuvânt de spus;
 contribuţiile tuturor partenerilor sunt valorificate;
La nivelul comunicării:
 partenerii decid de comun acord asupra limbii de lucru în proiect;
 comunicarea este efectivă şi ţine cont de orice disparităţi în dotarea IT în cadrul parteneriatului;
 persoanele de contact din fiecare şcoala sunt cunoscute de toţi partenerii;
 comunicarea şi schimburile de informaţii între şcoli sunt efectuate conform unui program prestabilit;
 întâlnirile de lucru între parteneri sunt bine pregătite şi productive pentru proiect;

9
 exista un sistem agreat de rotaţie a locurilor de întâlnire;
 comunicarea şi schimburile de informaţii au loc la toate nivelurile: elevi, profesori, personal administrativ,
directori;

La nivelul implicării în proiect a fiecărui partener

 fiecare partener participă cu timp şi resurse conform cu planul de lucru agreat în comun;
 fiecare partener participă la întâlniri;
 fiecare partener participă la programul de diseminare agreat în comun;
 fiecare partener dovedeşte bunăvoinţa în a rezolva problemele;
 fiecare partener caută oportunităţi de îmbunătăţire a proiectului;

La nivelul activităţilor
 lista de activităţi agreate în comun de parteneri este disponibila;
 produsul final este în mod clar rezultat al cooperării;

La nivelul evaluării
 procesul de cooperare este evaluat în mod regulat;
 există o procedură de feed-back clară, agreată de toţi partenerii.

10
C) MANAGEMENTUL EVALUĂRII
Introducere
Procesul auto - evaluării unui proiect este strâns legat de managementul proiectului însuşi. De aceea, când vorbim
despre evaluare, menţionarea managementului de proiect este inevitabila şi rolul acestui capitol este de a ghida
derularea efectiva a procesului.
Punctul de plecare îl reprezintă o şcoala care doreşte sa participe într-un parteneriat Comenius. Aceasta înseamnă că
în şcoală s-au identificat nişte nevoi şi au avut loc mai multe discuţii asupra scopului general al proiectului şi
obiectivelor sale specifice, alese astfel încât să răspundă nevoilor identificate; ca urmare, din aceste discuţii s-a putut
desprinde clar răspunsul la întrebarea “ De ce dorim să implicăm şcoala într-un proiect Comenius?” şi au fost
identificate grupul ţintă şi modalităţile prin care activităţile din proiect se pot integra în curriculum.
În acest moment şcoala începe să caute potenţiali parteneri şi în scurt timp va fi organizată o vizită pregătitoare cu
scopul de a pregăti formularul de candidatură. Procesul de colectare a datelor / evidenţelor poate începe chiar din
momentul analizei de nevoi şi va continua pe tot parcursul derulării proiectului (în caz că proiectul va fi acceptat
pentru finanţare).
Vizita pregătitoare
Înainte de întâlnirea propriu-zisă între parteneri, prezumtivul coordonator al proiectului (sau iniţiatorul întâlnirii) va
trimite o propunere de agendă la toţi participanţii, astfel încât aceştia să discute înainte toate punctele importante cu
colegii şi directorul lor din şcoală.
Câteva sugestii pentru agendă:
 să ne cunoaştem mai bine - prezentarea participanţilor şi a instituţiilor pe care le reprezintă;
 brainstorming asupra temei propuse pentru proiect;
 introducerea evaluării (*)- prezentarea matricei MICE;
 acord asupra domeniilor care vor fi evaluate şi instrumentelor folosite;
 completarea formularului de candidatură împreună cu toţi partenerii, inclusiv a punctului care face referire la
modul cum va fi evaluat proiectul;
(*) în acest moment, o discuţie cu toţi partenerii asupra unor puncte cheie referitoare la evaluare este foarte utilă.
De exemplu:
- Ce se înţelege prin evaluare în ţara fiecărui partener?
- Ce tipuri de evaluare cunoaşteţi?
- Aveţi vreo experienţă în evaluarea unor activităţi derulate în proiecte?
După introducerea materialelor MICE şi explicarea modului cum se utilizează matricea, partenerii pot discuta despre
cum va fi ea folosită pentru evaluarea concretă a proiectului comun; iată câteva sugestii pentru discutarea utilizării
matricei:
- care sunt domeniile identificate de comun acord pentru evaluare?
- fiecare şcoala poate să-şi mai aleagă unele domenii suplimentare, care vor face obiectul auto - evaluării
independente de cea comună cu toţi partenerii;
- ce instrumente se vor folosi pentru strângerea datelor?
- în ce mod se vor comunica între parteneri informaţiile şi datele culese şi termenele prevăzute pentru schimbul de
date.
Aceasta vizita pregătitoare poate fi ea însăşi evaluată, ca eveniment, de exemplu folosind instrumentul de evaluare
“lista de indicatori”:
- există o procedură de desfăşurare a întrunirii (agenda, raport, etc.)?
- s-a redactat o schiţă de proiect?
- s-a completat formularul de candidatura?
- atmosfera în timpul întrunirilor - este vizibilă o înţelegere multiculturală?
- există respect pentru ideile tuturor?
- care este mijlocul de comunicare ales pentru proiect?

11
- ce limba se va folosi în proiect? A fost ea agreată de comun acord de toţi partenerii?
- cum este calitatea organizării întrunirii? (vizitarea şcolii/şcolilor, întâlnire de prezentare între partenerii veniţi în
vizită şi personalul din şcoala -inclusiv elevi, părinţi- , activităţi culturale, întâlniri cu autorităţile locale, cazare şi
masa, etc.)
Pasul următor este de a ajunge la un acord asupra procedurii care trebuie urmata pana la trimiterea formularului de
candidatură:
- finalizarea item-ului privind evaluarea în textul formularului de candidatura (folosind rezultatele discuţiei purtate
asupra evaluării );
- stabilirea şcolii coordonatoare.
Prima reuniune de proiect
In timpul primului an de proiect, coordonatorii locali din fiecare şcoală parteneră se vor întâlni la prima reuniune de
proiect; aceasta va avea loc intr-una din şcolile partenere. Evident, este recomandabil să se alcătuiască o agendă
pentru reuniune şi să fie trimisa tuturor participanţilor, astfel că aceştia să discute înainte toate punctele agendei cu
membrii echipelor de proiect din şcoli. De asemenea, printr-o procedură de consultare, se mai pot adăuga în agenda
puncte pe care un partener sau altul le consideră importante.
În continuare vă sugerăm câteva puncte de discuţie asupra managementului evaluării proiectului:
- identificarea domeniilor comune
Prima întrebare care se poate pune este: intenţionăm să rămânem la domeniile identificate în cursul vizitei
pregătitoare?
Alegeţi un număr foarte limitat (nu mai mult de 5) de domenii care sunt comune tuturor şcolilor partenere şi care vor
fi evaluate în timpul primului an de proiect. Puneţi în evidenţă ce alte domenii ar mai fi specifice pentru fiecare şcoală
participantă. Aceste domenii pot fi auto-evaluate de şcoala însăşi.
- identificarea instrumentelor
Ce instrumente comune vom folosi în primul an? Ce instrumente va folosi fiecare şcoală în autoevaluarea domeniilor
specifice (altele decât cele alese de comun acord)?
- construirea unui program / plan de evaluare (vezi pag. 15)
Cine va fi implicat şi în ce mod? (colegi, elevi, directori, consiliul de administraţie)?
Când şi cât de des vom colecta date? Cine va fi responsabil?
Intenţionăm să folosim un portofoliu (*) la nivelul şcolii? Va fi el accesibil pentru oricine? Unde va fi depozitat?
Cât de mult timp vom acorda evaluării în timpul reuniunilor de proiect în şcoală (la nivel naţional)? Cât de des vom
avea asemenea întâlniri?
Numirea unui evaluator internaţional: cine va fi responsabil cu evaluarea proiectului la nivelul parteneriatului?
Sarcinile sale ca manager al evaluării au fost bine definite?
Există un acord al tuturor partenerilor asupra acestui manager / responsabil al evaluării ?
Discuţiile asupra acestor puncte vor lua destul de mult timp şi în final fiecare coordonator naţional trebuie să ştie cine
e responsabil, pentru care anume sarcină.
(*)În alcătuirea portofoliului ar fi bine să fie implicaţi colegi din fiecare şcoală. Unele piese din acest portofoliu
pot fi de exemplu: corespondenţa (poştă sau e-mail) între coordonatorii naţionali, rapoarte ale întrunirilor, mesaje
fax, etc.
Este bine ca persoana care e responsabilă cu evaluarea la nivelul şcolii să nu fie aceeaşi cu responsabilul de evaluarea
întregului proiect, la nivelul parteneriatului. În unele cazuri, activităţile care se efectuează pentru evaluarea
proiectului pot fi foarte utile şcolii în general, ca un model de iniţiere a auto evaluării instituţionale.
Un plan de evaluare sub forma unui calendar poate fi foarte folositor pentru toţi cei implicaţi în proiect şi în particular
pentru cei care au în responsabilitate evaluarea. Este foarte important ca progresul proiectului să fie verificat cu
regularitate şi de aceea responsabilul cu evaluarea trebuie să aibă o corespondenţă (de preferinţă e-mail) regulată cu
toţi partenerii. Aşa cum am menţionat anterior, copii ale acestor mesaje se pot păstra în portofoliu, astfel încât toţi să
aibă acces la ele.

12
 Plan/calendar de evaluare
Exemplu de plan / calendar de evaluare a unui proiect Comenius în anul al doilea

Responsabilul
cu evaluarea
CÂND ŞCOALA A ŞCOALA B ŞCOALA C OBS.
în cadrul parteneriatului
(RE)
Alegerea domeniilor relevante Alegerea domeniilor Alegerea domeniilor
din matrice relevante din matrice relevante din matrice
de proiectSăptămâna 39

Alegerea domeniilor comune

care vor fi evaluate; alcătuirea
unui plan de evaluare:
evidenţe, instrumente,
calendar, mod de comunicare
Reuniunea
(în şcoala A) (internaţională)
40-41

 Întâlnire a membrilor echipei Întâlnire a Întâlnire a şcolile trimit la REŞcoala A va

de proiect din şcoală; membrilor echipei de membrilor echipei de planurile proprii deaduce la zi
 Stabilirea conţinutului proiect din şcoală; proiect din şcoala; evaluare portofoliul în
Săptămânile Săptămânile

viitorului portofoliu (şcoala a alcătuirea unui alcătuirea unui RE copiază şi distribuie prima
decis să utilizeze acest plan de evaluare la plan de evaluare la planurile locale la toţisăptămâna a
instrument de auto-evaluare) ; nivel local nivel local partenerii fiecărei luni
 Alcatuirea unui plan de
evaluare la nivel local
42-43
Săptămânile Săptămâna 45 44Săptămâna

Fişele de observare a elevilorUn membru al echipei

se adaugă la portofoliu de proiect începe să
redacteze “Jurnalul
proiectului”

RE cere scurte rapoarte

asupra discuţiilor de grup
cu elevii şi asupra
reuniunilor membrilor
echipelor de proiect

Discuţii de grup cuDiscuţii de grup cu

elevii elevii
46-47

13
 Responsabilul
cu evaluarea
CÂND ŞCOALA A ŞCOALA B ŞCOALA C OBS.
în cadrul parteneriatului
(RE)
Săptămâna 48

 Reuniunea  Reuniunea  şcolile raportează la RE

membrilor echipei de membrilor echipei de concluziile discuţiilor de
proiect din şcoală; proiect din şcoală; grup cu elevii şi ale
 schimbări minore  schimbări minore reuniunilor de proiect;
(dacă e necesar) (dacă e necesar)  RE copiază şi distribuie
 se decide la toţi partenerii aceste
alcătuirea unui rapoarte
portofoliu
Săptămâna 49

 Reuniunea membrilor
echipei de proiect din şcoală;
 schimbări minore (dacă e
necesar)
 se completează portofoliul
Săptămâna

 se completează portofoliul  se desfăşoară

interviul planificat cu
2-5

profesorii de limbi
străine
Săptămâna 6

 discuţie cu bibliotecarul
şcolii (date cantitative)

 se aplică chestionare  se aplică  se aplică RE trimite un formular

11-12Săptămâna Săptămâna 10 7-9Săptămâna

elevilor chestionare elevilor chestionare elevilor; (fişă) standard de

 discuţie de grup cu comparaţie a rezultatelor
elevii evaluării în fiecare şcoală

Analiza documentelor: Evaluarea activităţii Prezentări făcute de

documente ale activităţii elevilor elevi
elevilor

 Reuniune de evaluare  Reuniune de  -Reuniune de -şcolile trimit la RE

(membrii echipei de proiect); evaluare (membrii evaluare (membrii fişele de evaluare
 completarea fişelor de echipei de proiect); echipei de proiect); completate;
evaluare;  Completarea  -completarea  -RE copiază fişele şi le
 elevii pregătesc recomandări fişelor de evaluare; fişelor de evaluare; distribuie tuturor
pentru reuniunea  elevii pregătesc  -elevii pregătesc partenerilor
internaţională asupra evaluării recomandări pentru recomandări pentru -RE propune tuturor
proiectului reuniunea reuniunea partenerilor spre
internaţională asupra internaţională asupra aprobare agenda
evaluării proiectului evaluării proiectului reuniunii internaţionale de
evaluare a proiectului
Reuniune
internaţională de
evaluare a proiectului
(se ţine în şcoala B);
Este indicat ca la
reuniune să participe
profesori şi elevi, care
să se întâlnească atât
în plen, cat şi separat

În utilizarea acestui model, se va ţine cont de faptul că anul de proiect Comenius începe la 1 august şi se termina la 31
iulie.
Reuniune de evaluare cu coordonatorii echipelor de proiect din fiecare şcoală
La sfârşitul primului an de proiect coordonatorii echipelor din fiecare şcoală trebuie sa aibă o reuniune de evaluare,
pentru a discuta evoluţia proiectului până în acel moment şi a face ajustările necesare. În multe cazuri această
reuniune este folosită şi pentru planificarea efectivă a derulării proiectului în anul al doilea (chiar dacă o planificare
virtuală s-a făcut deja în momentul depunerii candidaturii de reînnoire; dar cum acest lucru s-a petrecut la jumătatea

14
anului de proiect, din cauza termenului limită impus de Comisia Europeana, evident că în realitate este necesar un
moment în care activităţile viitoare să se planifice cu mai multă acurateţe, ca urmare a ceea ce s-a petrecut efectiv pe
parcursul întregului an).
Înainte de reuniune va fi întocmită o agendă şi trimisă tuturor participanţilor, astfel încât ei să poată discuta itemii cu
colegii lor din echipele de proiect şi în consecinţă, pe parcursul reuniunii, fiecare să reprezinte punctele de vedere ale
întregii echipe. Ar fi foarte practic să se utilizeze şi un formular standard (vezi anexa 4) care să permită participanţilor
să compare uşor rezultatele obţinute în colectarea datelor.
Moderatorul acestei reuniuni (normal este să fie coordonatorul internaţional al proiectului) colectează dinainte aceste
formulare completate şi va distribui copii tuturor participanţilor. Aceste formulare pot constitui o anexă la raportul
asupra reuniunii.
O sarcină importantă a moderatorului este să creeze o atmosfera deschisă şi să-i dea fiecăruia sentimentul că e liber
să-si exprime opiniile. În acest sens trebuie manifestată înţelegere în legătură cu unele cazuri particulare în care
profesorii au avut de-a face cu dificultăţi în şcolile lor şi în consecinţă lucrurile în proiect nu au mers chiar bine.
“Proprietatea comuna asupra proiectului” implică un sentiment de responsabilitate comună atât la nivel internaţional
ca şi la nivelul fiecărei şcoli în parte.
Pentru a stabili agenda reuniunii, următoarele consideraţii pot fi utile:

1. Planificaţi timp îndeajuns pentru ca toţi participanţii să citească formularele celorlalte şcoli;

2. Pentru a porni discuţia, începeţi cu o trecere în revistă a derulării proiectului, accentuând punctele sale tari; dar
nu pierdeţi prea mult timp cu explicaţii foarte detaliate asupra dezvoltării lui în fiecare şcoală, mai degrabă
concentraţi-vă asupra rezultatelor evaluării ;

3. Evaluaţi “planul de evaluare”, lucru care poate include următoarele puncte de discuţie:
 planul a fost prea elaborat? a fost el folositor pentru colectarea datelor?
 a reuşit fiecare coordonator să adune suficiente evidenţe la nivelul şcolii sale?
 responsabilul cu evaluarea în cadrul proiectului a primit suficiente informaţii relevante la timp?
 timpul destinat evaluării a fost îndeajuns?
 oare am ales domeniile potrivite şi instrumentele relevante pentru colectarea datelor necesare?

4. Ce concluzii putem desprinde din aceste date? (interpretare)

Discutaţi foarte serios propunerile de îmbunătăţire a proiectului, colectate din rapoartele profesorilor şi din
recomandările elevilor.
Regulile financiare ale acţiunii Comenius permit ca o mica delegaţie de elevi (2-4 din fiecare şcoală) să participe la
reuniunile de proiect. Este esenţial ca elevii să fie implicaţi în procedura de evaluare, atât înainte cât şi în timpul
reuniunii profesorilor.
 Daţi-le posibilitatea elevilor să participe la procedura de evaluare la nivelul şcolii. Ei pot ajuta la colectarea
datelor, sau să proceseze răspunsurile la chestionare. De asemenea, ei pot ajuta la redactarea rapoartelor
discuţiilor de grup cu elevii, unde subiectul discuţiei a fost derularea proiectului şi pot pregăti unele recomandări
pentru îmbunătăţirea proiectului în anul următor.
 Daţi-le elevilor posibilitatea să participe la procedurile de evaluare la nivel internaţional, deoarece experienţa
dovedeşte că elevilor le place să evalueze proiectul. Astfel, în grupuri mici, ei schimbă informaţii despre
procedurile de derulare a proiectului folosite în fiecare şcoala în parte: câte ore s-au utilizat pentru lucrul la
proiect, dacă s-au dat note elevilor care au lucrat, ce alte mijloace de motivare s-au folosit, etc.; elevii pot să
alcătuiască o lista cu cele mai importante aspecte pozitive şi negative ale proiectului, pot să discute şi să
redacteze împreună recomandări de îmbunătăţire; ei vor pregăti un raport asupra întâlnirilor şi discuţiilor lor, pe
care-l vor prezenta la reuniunea profesorilor.
Reuniunea finală de evaluare
Din nou subliniem importanţa redactării agendei înaintea reuniunii şi trimiterea ei către toţi participanţii, astfel încât
itemii din agendă să fie discutaţi în şcoli cu toate echipele de proiect.
Evaluarea derulării proiectului pe parcursul celor doi sau trei ani va fi item-ul cel mai important al agendei.
În privinţa procedurii în sine de evaluare se pot introduce aceleaşi puncte de discuţie amintite anterior:
 A reuşit fiecare coordonator local să adune suficiente date şi informaţii la nivelul şcolii?
 Responsabilul cu evaluarea a obţinut destule informaţii relevante la timp?

15
 A fost acordat suficient timp pentru evaluare?
 Fiecare s-a simţit liber sa-si exprime opiniile? Atmosfera a fost încurajatoare din acest punct de vedere?
 Au fost alese domeniile relevante şi instrumentele potrivite pentru a colecta şi stoca informaţii?
 Ce concluzii putem trage din aceste date?(interpretare)
Formatul reuniunii de evaluare desfăşurate la sfârşitul primului an poate fi folosit şi acum. În multe cazuri, partenerii
doresc sa continue cooperarea printr-un nou proiect Comenius şi în acest scop, deoarece Comisia Europeana
încurajează diversitatea, trebuie ales alt conţinut şi poate chiar alt tip de proiect ( de exemplu, dacă proiectul a fost
proiect şcolar, cooperarea se poate continua cu un proiect de dezvoltare şcolară). În aceasta situaţie, reuniunea de
evaluare are menirea nu numai de a privi înapoi, la proiectul care tocmai se termină, dar şi de a se concentra asupra
creării unor noi proiecte în viitor.
Sunt cazuri în care raportul general asupra proiectului va fi chiar publicat; el se referă mai ales la activităţi şi produse
finale, dar pentru a fi utilizat ca exemplu de bună practică, derularea proiectului ca proces trebuie neapărat trecută în
revistă. În orice caz, schiţa acestui raport se elaborează în reuniunea finală, cu acordul tuturor participanţilor asupra
descrierii aspectelor pozitive şi negative şi va fi de un real folos şcolilor în conceperea unor proiecte viitoare.

ANEXA 1

UN INSTRUMENT COMUN DE AUTOEVALUARE A PROIECTELOR EDUCAŢIONALE EUROPENE

DIN ŞCOALĂ

Materialele prezentate in Anexele 1, 2 si 3 conţin câteva instrumente menite să vă ajute în diferitele faze ale
evaluării:

In Anexa 1 prezentăm matricea cu indicatori de performanţă, care oferă o paletă a posibilelor efecte (şi a
indicatorilor de performanţă privind aceste efecte) ale unui proiect european în şcoală, împărţite în patru categorii
(elevi, profesori, şcoala şi parteneriatul) şi câteva domenii (de exemplu competenţe / aptitudini lingvistice, aptitudini
în studiul diverselor discipline, competenţe sociale, cetăţenie europeană…). Matricea vă va ajuta să stabiliţi
obiectivele prioritare ale proiectului atât pentru şcoală cât şi pentru parteneriat în ansamblul său.
Vă rugăm să folosiţi aceasta matrice pentru a selecta domeniile / aspectele ce vor fi urmărite în cadrul proiectului
şi vor fi evaluate. Selecţia poate fi făcută în fiecare şcoală de ‘Echipa de lucru’, iar aspectele comune ce vor fi
evaluate se vor stabili în cadrul unei întâlniri de proiect. Trebuie să vă asiguraţi că toţi partenerii de proiect au fost
informaţi despre obiective , priorităţi şi planurile de evaluare ale şcolilor partenere.
In Anexa 2 este prezentata lista de instrumente, care conţine o descriere a instrumentelor ce pot fi folosite pentru
evaluare. Dacă doriţi să creaţi un instrument de evaluare pentru un anume aspect al proiectului , vă puteţi folosi de
această listă.
Anexa 3 conţine modele de instrumente de evaluare şi exemple practice de instrumente pentru evaluarea
proiectului, create in proiectul MICE-T.
Fiecare pagină ne prezintă o listă de indicatori ( dovezi că proiectul a avut anumite efecte) şi câteva propuneri privind
culegerea informaţiilor privitoare la indicatori. Dacă doriţi să creaţi propriile dumneavoastră instrumente de evaluare,
puteţi folosii combinaţii ale exemplelor propuse sau puteţi adapta aceste exemple la propriile dumneavoastră nevoi.
Trebuie sa ţineţi cont de faptul ca instrumentele prezentate în anexa 3 nu sunt o “dogma”. Ele reprezintă doar sugestii.
Este recomandabil sa creaţi propriile instrumente, cât mai adecvate proiectului, eventual în colaborare cu partenerii.

16
MATRICEA INDICATORILOR DE PERFORMANTA

Ce efecte au proiectele Comenius? Există dovezi ale acestor efecte? Există schimbări sau îmbunătăţiri în următoarele domenii?
DOVEZI PRIVIND EFECTELE DOVEZI PRIVIND EFECTELE DOVEZI PRIVIND EFECTELE ÎN DOVEZI ALE BUNULUI
ASUPRA ELEVILOR ASUPRA PROFESORILOR ŞCOALĂ PARTENERIAT ÎN CADRUL
UNUI PEE
A1 B1 C1 D1
COMPETENŢE PRIVIND STUDIUL COMPETENŢE PRIVIND INTEGRAREA ÎN CURRICULUM OBIECTIVE
DISCIPLINELOR STUDIUL DISCIPLINELOR
Referitor la o disciplină sau cross
curricular  Consultaţia cu profesorii parteneri  lista disciplinelor care au legătură cu  Este disponibila o listă a
CUNOŞTINŢE privind subiectul tratat tematica proiectelor europene obiectivelor specifice ale şcolii
 Cunoştinţe mai bune legate de tematica  Comparaţie între abordările,  lista schimbărilor/îmbunătăţirilor ce nu se  Este disponibila o listă a
implicată metodele folosite/alese de puteau produce fără PEE obiectivelor comune
 o mai bună perspicacitate în aplicaţiile profesorii parteneri  metodologie legată de proiect, conţinut,  Concentrarea proiectului asupra
practice privind subiectul  Integrarea materialelor obţinute de abordare didactică în timpul orelor priorităţilor Socrates (cetăţenie
 o întelegere crescută a contextului la partenerii de proiect în lecţii  activităţi orientate explicit spre europeană, şanse egale, utilizarea
european privind subiectul tratat  Schimbul de materiale pedagogice promovarea unei atitudini europene limbilor străine, conştiinţă
ATITUDINE  Abilitatea de a amplasa subiectul  educaţie interculturală interculturală, ICT...)
copil/elev tratat într-un context european  activităţi orientate spre integrarea limbilor
 are iniţiativa de a cunoaşte mai mult străine
privind subiectul implicat  ore special dedicate activităţilor
 pune mai multe întrebări în timpul internaţionale
orelor  ore şi activităţi extraşcolare privind
 este mai activ, arată mai multă tematica proiectului
motivare  monitorizarea şi evaluarea activităţii
VALORI elevilor în cadrul PEE
 este mai orientat spre studiu
A2 B2 C2 D2
LIMBI STRĂINE LIMBI STRĂINE POLITICA ŞCOLII COORDONAREA
COMPETENŢE/CONŞTIENTIZARE COMPETENŢE/CONŞTIENTIZAR
A IMPORTANŢEI STUDIULUI EA IMPORTANŢEI STUDIULUI  întâlnirile legate de proiect ale  există în scris o distribuire clară
colectivului profesoral sunt programate a sarcinilor între parteneri
GENERALE GENERALE explicit  există o distribuţie clară a
 Performanţe orale mai bune la  performanţe orale mai bune la  există un acord între diferitele catedre responsabilităţilor fiecărui
folosirea limbii străine folosirea limbii străine implicate partener
 folosirea fluentă a limbii străine  folosirea fluentă a limbii străine  Consiliul de administraţie şi directorul  există un acord cu privire la
 performanţe mai bune la scrisul în  performanţe mai bune la scrisul în sunt implicaţi modul de lucru şi de luare a
limbi străine limbi străine  Consiliul de administraţie a aprobat deciziilor, fiecare partener are
proiectul un cuvânt de spus

17
CUNOŞTINŢE
 îmbunătăţirea cunoştinţelor de
gramatică, vocabular sau cultură a ţării
a cărei limbă se foloseşte în proiect
ATITUDINE
 elevii vorbesc mai des în limbi străine
în timpul orelor
 initiativa în comunicarea într-o limbă
străină cu vorbitori nativi
VALORI
 deschidere faţă de alte limbi
A3
COMPETENŢE METODOLOGICE
cross curricular
 culegere de materiale
 realizare de interviuri
 efectuarea unor micro-proiecte de
cercetare
 efectuarea de studii
 realizarea de rapoarte
 autonomie în învăţare
A4
MOTIVAŢIE
copil/elev
 cere mai des să efectueze activităţi
CUNOŞTINŢE
 îmbunătăţirea cunoştinţelor de
gramatică, vocabular sau cultură a
ţării a cărei limbă se foloseşte în
proiect
ATITUDINE
 vorbeşte mai des în limba străină
 initiativa în comunicarea într-o
limbă străină cu vorbitori nativi
VALORI
 deschidere faţă de alte limbi
B3
COMPETENŢE DE PREDARE
 folosirea în grad ridicat a
metodelor active de predare-
învăţare
 adoptarea unor noi abordări
pedagogice preluate de la
parteneri; folosirea unor noi
metode de predare
 contacte cu lumea din afara şcolii
 compararea metodelor de predare
şi abordărilor cu colegii parteneri
 folosirea mai frecventă a noilor
metode de prezentare
B4
MOTIVAŢIE
profesorul
 candideaza mai des pentru cursuri
 prevederea în planul de dezvoltare al
şcolii a unor proiecte şi activităţi la nivel
european.
 Sprijin acordat activiţătilor extraşcolare
privind derularea proiectului
 existenţa unui plan strategic pentru
introducerea educaţiei europene în şcoală
 existenţa unei liste cu activităţi extra
curriculare posibile la diferite nivele de
vârstă
 dimensiunea europeană este reflectată în
obiectivele generale ale şcolii
 există o strategie pentru a raspunde
necesităţilor de formare ale echipei şcolii
C3
ABORDARE CROSS CURRICULARĂ
 întâlniri regulate ale profesorilor implicaţi
 lucru în echipă (la nivelul profesorilor)
 aspecte cross curriculare în tematica
proiectului
 acord între catedre privind monitorizarea,
evaluarea şi conţinutul proiectului
 existenţa a cel puţin doi profesori de
discipline diferite care abordează tematica
proiectului prin prisma disciplinei pe care
o predau.
C4
LEGĂTURA CU COMUNITATEA
 contacte regulate cu mass-media : ziare,
 se ţine cont de contribuţiile
fiecărui partener
D3
COMUNICAREA
 partenerii s-au înţeles cu privire
la limba de lucru
 persoanele de contact şi profesorii
implicaţi în proiect din fiecare
şcoală sunt stabiliţi şi cunoscuţi
de parteneri
 comunicarea şi schimbul de
informatii si materiale între şcoli
se realizează în mod regulat
 întâlnirile de proiect între
parteneri sunt bine pregătite şi
productive pentru proiect
 există o înţelegere şi un sistem de
rotaţie pentru locul întâlnirilor
 comunicarea şi schimburile au loc
la toate nivelurile (elevi,
profesori, administraţie,
directori..)
D4
ACTIVITĂŢI
 există o listă a activităţilor

18
 suplimentare de formare, vizite de studiu,
 doreşte să studieze intens conferinţe
 este mai atent în timpul orelor  participă la cursuri de limbi străine
 ia mai des parte la activităţi extra pentru a comunica mai bine cu
curriculare partenerii
 are sentimentul „coautorului” de  propune să efectueze activităţi
proiect suplimentare, ia noi iniţiative
 ia iniţiativa diseminării rezultatelor
proiectului
 îşi manifestă dorinţa să fie mai
implicat în activităţi cross curriculare
 creşterea implicării în a face
schimbări de câte ori este nevoie
 incepe sa utilizeze autoevaluarea
 are sentimentul
„coautorului/autorului” de proiect
A5 B5
COMPETENŢE SOCIALE COMPETENŢE SOCIALE
(atitudini, conduite..) (atitudini, conduite..)
 să fie o bună gazdă sau un bun  să fie o bună gazdă sau un bun
oaspete oaspete
 să fie capabil să lucreze în echipă  să fie capabil să lucreze în echipă
 să fie capabil să comunice bine  să fie capabil să comunice bine
 capacitatea de a-şi face prieteni  capacitatea de a-şi face prieteni
 să fie capabil să discute într-un mod  să fie capabil să discute într-un mod
adecvat, respectand cuvantul altora adecvat, respectand cuvantul altora
VALORI  schimbări în relatiile dintre profesori,
 solidaritate elevi şi personalul ne-didactic
 să aibă deschidere pentru alte culturi VALORI
 să aibă deschidere pentru alte puncte  solidaritate
de vedere  să aibă deschidere pentru alte culturi
 încredere mutuală  să aibă deschidere pentru alte puncte
de vedere
 încredere mutuală
A6 B6
COMPETENŢE TIC COMPETENŢE TIC
GENERALE GENERALE
televiziune locală, radio... acceptate de parteneri şi în
 contacte cu comunitatea locală acord cu planul de activitate
 contacte cu companii locale  produsele proiectului sunt în
(multinaţionale) mod clar rezultatul unei
 contacte cu societatea locală (cultură, cooperări
sport)
 diseminare în alte şcoli
 căutarea si utilizarea expertizei locale
 participarea la activităţi organizate de
comunitate
 implicarea părinţilor
C5 D5
IMPLICAREA ÎNTREGII ŞCOLI EVALUAREA
 implicarea directorului in proiect  este evaluat în mod regulat
 câţi profesori sunt implicaţi în mod activ procesul de cooperare?
în proiect?  s-a convenit în mod clar asupra
 sunt toţi profesorii informaţi? unei proceduri de feedback?
 este implicat şi personalul ne-didactic?
Cum?
 este abordat subiectul în consiliile
profesorale?
 sunt implicaţi părinţii? Cum?
C6
VIZIBILITATEA PROIECTULUI,
PRODUSE, REZULTATE
19
 o utilizare mai bună şi mai rapidă a
echipamentului TIC
 prezentări mai bune realizate prin
documentare folosind pagini WEB
 informaţii mai bune, la nivel
internaţional şi actualizate cu privire
la subiect
 produse WEB sau de prezentare de
bună calitate
 aprecierea utilizării TIC în cadrul
contextului european
 oportunităţi pentru o strategie
evolutivă şi colaborativă
ATITUDINE
 mai multă încredere în folosirea noii
tehnologii pentru contacte,
prezentare sau cercetare
VALORI
 mai multă deschidere pentru folosirea
noilor tehnologii
 dorinţa de a împărtăşi cunoştinţe şi
competenţe
A7
COMPETENŢE MANAGERIALE
 asumarea responsabilităţii
 delegarea sarcinilor către alţi elevi
 motivarea celorlalti
 rezolvare de probleme
 luarea deciziilor
 managementul timpului
 managementul financiar
 relaţii cu publicul
 competenţe de negociere
 competenţe de colaborare
A8
CETĂŢENIE EUROPEANĂ
 o utilizare mai bună şi mai rapidă a
echipamentului TIC
 lecţii mai bune realizate prin
documentare folosind pagini WEB
 informaţii mai bune, la nivel
international şi actualizate cu
privire la subiect
 produse WEB sau de prezentare de
bună calitate
 aprecierea utilizării TIC în cadrul
contextului european
 oportunităţi pentru o strategie
evolutivă şi colaborativă
ATITUDINE
 mai multă încredere în folosirea
noii tehnologii la clasă
VALORI
 mai multă deschidere pentru
folosirea noilor tehnologii
B7
COMPETENŢE MANAGERIALE
 asumarea responsabilităţii
 delegarea sarcinilor către alţii
 motivarea celorlalti
 rezolvare de probleme
 luarea deciziilor
 managementul timpului
 managementul financiar
 relaţii cu publicul
 competenţe de negociere
 competenţe de colaborare
B8
CETĂŢENIE EUROPEANĂ
 prospecte, foi volante, publicaţii regulate,
expoziţii
 folosirea diferită a resurselor şcolii: TIC,
cabinete de limbi străine, bibliotecă
 formări specifice ale profesorilor şi altor
membri ai echipei şcolii
 un stand european în holul şcolii sau ăn
bibliotecă
 produsele copiilor realizate în cadrul
proiectului sunt afişate sau disponibile
 accesibilitatea tehnicii de calcul,
schimbări în infrastructură, echipament
 dezvoltarea paginii WEB a proiectului/
discuţii, forum etc.
C7
COMPETENŢE MANAGERIALE
 asumarea responsabilităţii
 delegarea sarcinilor către alţii
 motivarea personalului , a elevilor si a
parintilor
 rezolvare de probleme
 luarea deciziilor
 managementul timpului
 managementul financiar
 relaţii cu publicul
 competenţe de negociere
 competenţe de colaborare
C8
CETĂŢENIE EUROPEANĂ
20
 cunoştinţe şi experienţă privind  cunoştinţe şi experienţă privind  acordarea unei atenţii sporite aspectelor
structurile democratice şi luarea structurile democratice şi luarea unei cetăţenii active
deciziilor la nivel local, naţional şi deciziilor la nivel local, naţional şi  existenţa în planul activităţilor extra-
european european curriculare a unor activităţi privind
 sentimentul apartenenţei la  sentimentul apartenenţei la cetăţenia europeană
comunitatea locală, naţională şi comunitatea locală, naţională şi
europeană europeană
 conştientizarea propriei identităţi în  conştientizarea propriei identităţi în
context local, naţional sau european context local, naţional sau
ATITUDINE european
 să fie un cetăţean mai activ  aplicarea valorilor drepturilor
VALORI omului
 conştientizarea valorilor drepturilor  acordarea unei atenţii sporite în
omului timpul orelor aspectelor cetăţeniei
active, accentuarea acestor aspecte
în conţinutul subiectului discutat
A9 B9 C9
ŞANSE EGALE ŞANSE EGALE ŞANSE EGALE

 înţelegerea proceselor si fenomenelor  înţelegerea proceselor si si  acordarea unei atenţii sporite aspectelor
ce duc la prejudicii, discriminare şi fenomenelor ce duc la prejudicii, privind şansele egale şi discriminarea
rasism discriminare şi rasism  existenţa, în programele de activitate, a
 competenţe privind combaterea  competenţe privind combaterea unor activităţi extra-curriculare privind
exclusivismului şi discriminării exclusivismului şi discriminării şansele egale
 dezvoltarea experienţelor  dezvoltarea experienţelor
interculturale interculturale
ATITUDINE  acordarea unei atenţii sporite
 să observe uşor discriminările aspectelor privind şanse egale în
 atitudine împotriva discriminării şi timpul orelor, accentuarea acestor
prejudiciilor aspecte în subiectul abordat
VALORI
 drepturi şi şanse egale

21
 ANEXA 2
LISTA INSTRUMENTELOR
1. Chestionare
Ce?  O listă cu întrebări cerând fapte şi opinii
 Există diferite tipuri de chestionare: întrebări deschise, întrebări închise, selectare/marcare, cu scale de la 1 la 5...
Cine?  Profesori, coordonatorul de proiect, persoane însărcinate cu evaluarea
Avantaje  Date cuantificabile, uşor de folosit ca instrumente comune, există exemple
Riscuri şi limite  Prea multe întrebări, consum mare de timp, dificultăţi în formularea întrebărilor, absenţa oportunităţilor pentru întrebări adiţionale
Recomandări  Grup ţintă: elevi, profesori, părinţi
 Recomandări: li se poate cere elevilor să prelucreze rezultatele; limitaţi întrebările la aspecte pe care doriţi să le îmbunătăţiţi ( nu întrebaţi cât de bun a
fost proiectul)

2. Interviuri
Ce?  Puneţi întrebări uneia sau mai multor persoane. Acest instrument este folosit adesea complementar unui chestionar.
 Interviul poate fi structurat sau nestructurat
Cine?  Profesori, formatori, responsabili cu evaluarea
Avantaje  Dă posibilitatea pătrunderii în proiect şi proces
 Este un instrument util pentru a evalua opinii, comportament, valori, sentimente
Riscuri şi limite  Un interviu nu trebuie să fie o discuţie în care intervievatul se apără, nu este un proces!
Recomandări  Grup ţintă: elevi, profesori, părinţi
 Intervievatorul trebuie să adopte o tehnică potrivită, astfel încât intervievatul să fie relaxat
 Elevii/profesorii pot fi intervievaţi de persoane neimplicate direct în proiect ca de exemplu formatori

3. Observaţie
Ce?  Observaţia comportamentului şi activităţilor elevilor (grupului de elevi) în timpul unor activitati legate de proiect
Cine?  Profesori, formatori, persoane responsabile cu evaluarea
Avantaje  Uşor de făcut (nu necesită activităţi preliminare)
Riscuri şi limite  Tendinţa observatorului de a interveni în timpul activităţilor pentru a corecta comportamente
Recomandări  Grup ţintă: elevii, în mod special în timpul activităţilor în echipă; alegeţi activităţile ce trebuie observate şi concentraţi-vă asupra aspectelor alese
 Notaţi observaţiile făcute, chiar în timpul procesului sau imediat după aceea, folosind un formular special conceput care să conţină diferite criterii
 Spuneţi elevilor ce aţi observat

4. Măsurarea nivelului de participare

Ce?  O cuantificare a participării la activităţi şi/sau a resurselor folosite în legătură cu proiectul. De exemplu: o cuantificare a timpului (la ore, în activităţi
suplimentare, muncă individuală acasă....) dedicat proiectului.
 În ce măsură (cuantificabilă) au fost folosite echipamentele şi resursele instituţiei (calculatoare, cărţi, accesul la Internet..)
Cine?  Bibliotecarul, responsabilul cu reteaua de calculatoare, personalul administrativ, responsabilii cu evaluarea
Avantaje  Este un instrument suplimentar de evaluare

22
Riscuri şi limite  Nu trebuie să fie unicul instrument de evaluare folosit
Recomandări  Grup ţintă: elevi, profesori
 Selectaţi cu atenţie ce anume doriţi să observaţi (de căte ori au accesat elevii Internet-ul, cîte e-mail-uri au fost trimise partenerilor...)
 Nu analizaţi dumneavoastră rezultatele

5. Analiza documentelor
Ce?  Rezultatele activităţii elevilor în cadrul proiectului, documente scrise (individuale sau în echipă), pagini de Internet, prezentări video etc...
Cine?  Profesori, elevi
Avantaje  Creşterea valorii muncii în cadrul proiectului dacă elevii sunt evaluaţi şi notaţi
 Pot participa toţi profesorii şi elevii din şcolile partenere
Riscuri şi limite  Consum de timp
Recomandări  Grup ţintă: profesori şi elevi
 Trebuie definite dinainte criterii stricte pentru elevi şi profesori
 Analiza documentelor poate fi de asemenea legată de descrierea proiectului şi de orice fel de materiale realizate de profesori sau de scoală în general,
materiale care să pună în evidenţă politica şcolii privind dimensiunea europeana a educaţiei

6. Discuţii de grup cu elevii

Ce?  Schimb de păreri în grupuri mici sau mari (minim 4 elevi-maxim o clasă) cu privire la orice aspect legat de proiect
Cine?  elevi, profesori, echipa managerială
Avantaje  Rezultatele sunt uşor de prelucrat
 Este un mijloc bun de a cunoaşte diverse păreri
Riscuri şi limite  Moderatorul are tendinţa să apere proiectul şi nu este deschis criticii
Recomandări  Grup ţintă: elevii
 Începeţi cu completarea unui scurt chestionar privind aspecte selectate pentru discuţie
 Cereţi sugestii de imbunătăţire
 Cereţi dovezi şi argumente
 Trataţi elevii ca parteneri egali

7. Discuţii de grup cu profesorii

Ce?  Schimb regulat de păreri şi experienţă
Cine?  Profesori, echipa managerială
Avantaje  Pot ajuta la rezolvarea de probleme
 Pot ajuta la îmbunătăţirea proiectului
Riscuri şi limite  Necesită timp
Recomandări  Grup ţintă: profesori, echipa managerială
 Stabilirea unei agende precise
 Încadrare cât mai bună în timp
 Stabilirea punctelor/aspectelor ce trebuie ameliorate

23
 8. Rapoarte ale elevilor, cu privire la ceea ce au invatat in timpul lucrului la proiect
Ce?  Elevii scriu un raport despre ce au învăţat privind competenţe, atitudini (conştiinţă, cunoştinţe...)
Cine?  Profesorii vor citi şi vor comenta
Avantaje  Cel mai bun mod de a reflecta asupra procesului de învăţare
Riscuri şi limite  Consumă mult timp pentru procesare
 Dacă elevii selectaţi pentru scrierea raportului sunt foarte motivaţi există riscul să fie prea pozitivi privind proiectul
Recomandări  Grup ţintă:elevi nu foarte tineri
 Alegeţi câţiva elevi
 Instruiţi elevii în aşa fel încât să fie capabili să redacteze un raport bine structurat (puncte slabe, puncte tari, puncte ce trebuie ameliorate...)
 Raportul poate fi folosit pentru a verifica competenţele elevilor de redactare a rapoartelor şi de analiză a unor procese

9. Joc de rol
Ce?  Simularea unei situaţii
 De exemplu, proiectul este subiectul unei dezbateri publice. Elevii sunt invitaţi să joace diferite roluri. Va exista o “acuzare” şi o “apărare”. Se va
constitui şi un juriu. Participanţii vor trebui să-si joace fiecare rolul şi să prezinte argumente în favoarea acuzării sau apărării proiectului. În final juriul
va da verdictul.
Cine?  Profesori care distribuie rolurile, evaluatori, manageri
Avantaje  Evaluarea devine stimulativă şi amuzantă
Riscuri şi limite  Este necesar timp
 Dificil, dacă elevii nu sunt obişnuiţi cu jocul de rol
 Polarizare , crispare privind două puncte de vedere opuse (dacă jocul de rol este sub forma de “ proces” la tribunal)
Recomandări  Grup ţintă: elevii
 Descrierea cu atenţie a rolurilor
 Acordarea timpului sufucient pentru pregătirea simulării
 Desemnarea elevilor care să observe jocul de rol şi să-şi noteze ce observă
 Evaluarea jocului de rol atât din punctul de vedere al prestaţiei cât şi al conţinutului
 Instrucţiuni clare cu privire la ce trebuie discutat astfel ca dezbaterea să se refere la puncte importante din proiect, nu la cele marginale

10. Prezentare în faţa unei audienţe

Ce?  Raport verbal privitor la proiect (posibil cu vizualizarea produselor proiectului)
Cine?  Elevi, profesori, părinţi , alţi elevi (care pot reprezenta publicul)
Avantaje  Poate fi făcută în clasă sau în timpul şedinţelor cu părinţii
 Permit diseminarea proiectului
 Evaluarea poate fi amuzantă
 Facilitează dezvoltarea sentimentului de coautor/autor al proiectului
Riscuri şi limite  Necesită timp pentru organizare
Recomandări  Grup ţintă: elevii

24
  Lăsaţi elevii să organizeze o întâlnire cu părinţii, în timpul căreia să-şi prezinte produsele în grup sau în mod individual
 Încercaţi să implicaţi părinţii prin Internet sau video

11. Jurnalul proiectului

Ce?  Scrierea cu regularitate a experienţelor, sentimentelor, părerilor, gândurilor, schimburilor cu un ‘prieten critic’ (metoda acţiune-cercetare)
Cine?  Profesori, eventual elevi
Avantaje  Permite să reflectezi periodic şi să fi foarte flexibil şi deschis
Riscuri şi limite  Necesită disciplină
Recomandări  Grup ţintă: nu există un grup ţintă particular
 Desemnează un ‘prieten critic’ care să comenteze remarcile privind evaluarea

12. Metoda Delphi

Ce?  Oamenii sunt invitaţi să prezinte ce calităţi, trăsături şi caracteristici tipice cred că are proiectul. Declaraţiile scrise sunt apoi schimbate între
participanţi astfel încât fiecare dintre ei poate susţine sau nega ceea ce s-a scris până atunci. În acest mod se pot colecta păreri şi în acelaşi timp se
poate vedea câte persoane sunt de acord sau nu cu părerile scrise.
Cine?  Evaluatori, manageri
Avantaje  Este o metodă productivă deoarece putem obţine declaraţii foarte variate; în acelaşi timp este edificatoare deoarece sunt puse în evidenţă păreri diferite
şi ecoul pe care îl are fiecare dintre ele
Riscuri şi limite  Rezultatele obţinute pot fi diferite de ceea ce se dorea. Este o procedură deschisă care poate pune în evidenţă surprize
Recomandări  Grup ţintă: nu există un grup ţintă particular. Pot fi implicaţi toţi participanţii la proiect
 Stimulaţi participanţii astfel încât ei să vină cu idei constructive, nu numai să critice

13. Evaluare sub forma dezbaterii in contradictoriu (“debate”)

Ce?  Proiectul face obiectul unei dezbateri publice. Există acuzatori şi apărători. Se constituie de asemenea un juriu. Participanţii trebuie să simuleze rolul
lor şi să prezinte argumente pentru atacul sau apărarea proiectului.
 La sfârşit juriul dă verdictul.
Cine?  Coordonatorii, echipa managerială, profesorii, responsabilii cu evaluarea
Avantaje  Exerciţiu foarte stimulativ, care face evaluarea vie si interesanta
Riscuri şi limite  Bi-polarizarea, fixarea pe două puncte de vedere opuse
Recomandări  Grup ţintă: nu există un grup ţintă particular. pot participa toţi cei implicaţi în proiect
 Indicaţi clar încă de la început aspectele care trebuie dezbătute astfel ca dezbaterea să se refere la puncte importante din proiect, nu la cele marginale.

14. “Criticism literar”-evaluare externa

Ce?  Evaluarea unui expert extern. Evaluatorul, ca o persoană neimplicată direct în proiect, poate veni cu o nouă perspectivă din care să judece cursul
evenimentelor. Evaluatorul este asemeni unui critic de artă privind o operă de artă.
 Nu există criterii de evaluare prestabilite.
 Acestă procedură se poate adăuga altor metode de evaluare.
Cine?  Un evaluator extern

25
Avantaje  Stimulativă, deschisă, deschizând noi perspective, permiţând confruntări
Riscuri şi limite  Negarea obiectivelor proiectului
 Subiectivitate excesivă
 Riscul de a nu fi convins că evaluatorul ales reprezinta persoana cea mai potrivita
Recomandări  Alegeţi un critic care este bine acceptat de toţi cei implicaţi în proiect, astfel părerile acestuia vor fi acceptate de participanţii la proiect

15. Scenarii alternative

Ce?  Confruntând oamenii cu o serie de scenarii ei îşi vor prezenta raţionamentele cu privire la posibilele dezvoltări viitoare. Făcând acest lucru ei vor
evalua în mod implicit evenimentele trecute şi în acelaşi timp vor translata evaluarea în alegeri pentru viitor. Prin discutarea de scenarii, atmosfera
este mai degrabă optimistă şi productivă decât critică şi privind spre trecut.
Cine?  Evaluatori/manageri
Avantaje  Productivă, constructivă, amuzantă, stabilind direcţia alegerilor viitoare
Riscuri şi limite  Prin prezentarea de scenarii punem respondenţii pe o anumită pistă. În acest mod scenariul poate fi manipulativ.
Recomandări  Încercaţi să oferiţi un larg evantai de scenarii care să difere în modul de tratare al chestiunilor importante, astfel încât participanţii să nu fie limitaţi în
alegerea lor pentru viitor, ci numai stimulaţi să gândească creativ

26
ANEXA 3 INSTRUMENTE MODEL PENTRU O EVALUARE COMUNĂ

A1 COMPETENŢE ALE ELEVILOR LA DIFERITE DISCIPLINE

Ce?

Evaluarea efectelor proiectului asupra competenţelor legate de subiectul abordat.

SUGESTII PENTRU EVALUARE

 Chestionar pentru evaluarea elementelor europene ale proiectului şi a modului de abordare.

 Analiza documentelor pentru evaluarea elementelor europene ale produselor.
 Observaţia pentru a evalua schimbările de atitudini.
 Teste scrise privitoare la subiectele abordate în cadrul proiectului pentru a evalua cunoştinţele acumulate în
timpul derulării proiectului.

I Chestionar

1. Ce discipline/materii sunt implicate în proiect?...................................................................................................

..............................................................................................................................................................................

2. Cât timp a fost dedicat proiectului în timpul lecţiilor obişnuite ?........................................................................

.................................................................................................................................................................................

3. Acest timp a fost folosit pentru predarea la clasă sau pentru lucru în echipă?....................................................
..............................................................................................................................................................................

4. Proiectul acoperă activitatea obişnuită la clasă prevăzută în programă? Daţi câteva exemple:..........................
.............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................

4. Puteţi menţiona 5 exemple care să evidenţieze că şcolile partenere au obţinut rezultate diferite de ale
dumneavoastră? Menţionaţi 5 similitudini..........................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
5. Credeţi că aţi învăţat mai mult datorită abordării proiectului european?..Explicaţi ............................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................

6. Credeţi că implicarea în proiect va oferit exemple practice menite să contribuie la o mai bună înţelegere a
subiectului abordat?
Explicaţi...............................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
7. Consideraţi că în timp proiectul a evoluat, vă place mai mult acum? Da/Nu. De ce?........................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................

8. V-a dat profesorul vreo notă pentru munca dumneavoastră?..............................................................................

27
II Analiza documentelor

Pot fi analizate mai multe documente:

- documentele finale ale copiilor

- orice produs realizat de copii
- prezentarea făcută altor copii/părinţi

Sugestii privind un posibil instrument de analiză a documentelor realizate de elevi pentru a pune în evidenţă
‘dimensiunea europeană’ , instrument care conţine câteva întrebări cheie:

 Există valoare adăugată în document ?

 Documentul este de calitate mai bună decât un document asemănător realizat de o grupă de elevi neimplicată
în proiect?
 Documentul are o calitate mai bună comparativ cu alte produse realizate la începutul proiectului?
 Au folosit copiii/elevii documente, date realizate sau culese de parteneri? Cum: parţial, preluate în totalitate
şi fără adaptare, adaptate mediului propriu..?
 Există în document elemente comparative?
 Copiii/elevii au găsit asemănări cu datele culese în ţările partenere?
 Copiii/elevii au găsit diferenţe între datele culese în ţările partenere?
 Există produse (rezultate) ale unei munci în colaborare?
 Au obţinut copiii/elevii un "răspuns european", la o întrebare sau o "soluţie europeană" la o problemă?

III Observaţia

Obsevaţia este unul dintre cele mai bune instrumente pentru evaluarea schimbărilor în atitudine. La început este mai
bine ca evaluarea să fie orientată pe grup şi nu pe indivizi.

Ca instrument de evaluare poate fi folosită observaţia făcută de profesori , stagiari, formatori, colegi (elevi), persoane
din exterior. Indicatorii au fost menţionaţi anterior.

Nu trebuie evaluate numai efectele imediate ci şi cele de lungă durată.

IV TESTE SCRISE LA DISCIPLINELE IMPLICATE

Profesorii pot evalua cunoştinţele acumulate în timpul proiectului pe baza testelor.

© MICE project

28
 A5 COMPETENŢE SOCIALE ALE ELEVILOR

Ce?

Evaluarea efectelor proiectului asupra competenţelor sociale ale elevilor.

SUGESTII PENTRU EVALUARE

 Să se folosească observaţia pentru a evalua competenţele de lucru în echipă şi conduită socială.

 Să se redacteze un jurnal pentru evaluarea aspectului social al proiectului

I Observaţia

Pe parcursul derulării proiectului, profesorii, stagiarii şi elevii pot observa alţi elevi.

Încercaţi să alegeţi pentru observaţie activităţi de scurtă durată care se realizează prin munca colaborativă a elevilor.

Puneţi accentul pe competenţe de lucru în echipă dacă este vorba de grupuri naţionale şi pe competenţe de lucru în
echipă şi/sau competenţe sociale dacă este vorba de grupuri internaţionale.

Întrebări cheie pentru observaţie:

 Au luat parte toţi elevii la activităţi?
 Elevii au lucrat în mod individual sau împreună cu alţii?
 Grupul a folosit competenţele şi abilităţile tuturor participanţilor?
 A ajuns grupul în mod spontan la o distribuţie clară şi eficientă a sarcinilor?

În cazul unui schimb internaţional (mobilitate reală a elevilor)

 În cadrul grupului s-a realizat o bună integrare a naţionalităţilor?
 Au avut grijă elevii de oaspeţii lor? Cum s-a observat aceasta?
 Au comunicat toţi cu elevii de alte naţionalităţi?
 Contactul a fost prietenos?

II Jurnal colectiv, crearea unui jurnal de bord social

Când ? Colectarea datelor în timpul derulării proiectului şi evaluarea la sfârşit.

Cine ? Elevii şi profesorii.

Cum ? Grupuri mici de 3-4 elevi scriu un jurnal privind zilele sau perioadele semnificative în derularea proiectului.
Se acordă atenţie activităţilor de grup, conduitei sociale, comunicării...

În cazul unui schimb internaţional de elevi ( mobilitate reală a elevilor) se poate redacta un jurnal de bord social
pentru săptămâna respectivă de proiect, acordându-se atenţie lucrului în echipă, activităţilor desfăşurate cu familiile
gazde, comunicării şi contactelor din timpul liber.

Pentru scrierea jurnalului trebuie realizat un instructaj iniţial potrivit vârstei elevilor.
Riscuri

 Elevii vor avea tendinţa să scrie ceea ce profesorii vor să citească

 Trebuie specificat clar că acest jurnal nu va fi folosit pentru alte tipuri de evaluare (gramatică, talent literar,
etc.)

© MICE project

29
 A8 CETĂŢENIE EUROPEANĂ

CE ?

Evaluarea efectelor produse de proiectul european asupra elevilor privind conştientizarea cetăţeniei europene

SUGESTII PENTRU EVALUARE

 Chestionar pentru elevii din învăţământul gimnazial

 Discuţie de grup pentru elevii din licee
 Observarea jocului de rol pentru a evalua deschiderea/toleranţa

I Chestionar privind conştientizarea cetăţeniei europene (învăţământ gimnazial)

1. Cunoşti pe cineva care trăieşte într-o altă ţară europeană? DA/NU

2. Cum se numeşte şi în ce ţară locuieşte?

3. Este interesat/interesată de sport / televiziune / lectură / cinema / jocuri pe calculator /modă /muzică ? (subliniaţi
aspectele alese)

4. Locuieşte în oraş mare/ oraş mic / sat ? (subliniaţi aspectele alese)

5. Locuieşte într-o casă / un apartament / / ? (subliniaţi aspectele alese)

6. Ce ştii despre şcoala în care învaţă ? ( gândeşte-te la perioada din zi când învaţă, vacanţe, obiecte de studiu, timp
de joacă, etc.)

7. Ce ştii despre regiunea în care trăieşte ? (gândeşte-te la ce se produce în regiunea respectivă, echipe de footbal,
personalităţi, climă, monumente, limbă vorbită)

8. Ce ştii despre obiceiurile din zonă ? (gândeşte-te la mâncare, muzică, dans, meserii)

9. Cum comunici cu prietenul tău/ prietena ta? (gândeşte-te la e-mail, scrisori, fotografi, casete video, etc.)

10. Poţi să scri mai jos două lucruri care sunt asemănătoare şi două lucruri care diferă în modul vostru de viaţă ?

II Discuţie de grup

30
Cultură/ identitate

 Încercaţi să găsiţi 5 aspecte prin care diferiţi de oamenii din alte ţări europene.
 Încercaţi să găsiţi 5 aspecte prin care elevii din şcolile partenere diferă de oamenii din alte ţări europene.
 Încercaţi să găsiţi 5 similitudini între voi şi partenerii de proiect.
 Părearea dumneavoastră cu privire la cele discutate s-a schimbat pe parcursul derulării proiectului?

Democraţie/ cetăţenie activă

 În ce mod colaboraţi la luarea deciziilor în comunitatea locală (ce domenii, cum)?

 Credeţi că în această direcţie rolul elevilor din alte ţări este mai important? Daţi 3 exemple.
 Ce exemple din alte ţări v-ar place să fie aplicate în ţara dumneavoastră?
 Datorită proiectului stiţi mai multe lucruri despre structurile democratice?
 Datorită proiectului vă simţiţi mai implicat în ceea ce se întâmplă în comunitatea locală?
 V-aţi planificat ca pe viitor să fiţi mai implicat în luarea deciziilor în comunitatea locală?

Structuri participative în şcoală

 Comparaţi structurile participative şi relaţia profesor –elev din şcoala dumneavoastră şi din şcolile partenere.
 Cât de implicat simţiţi că sunteţi în bunul mers al şcolii dumneavoastră, comparativ cu partenerii
dumneavoastră?

Întrebările de mai sus sunt numai exemple şi trebuiesc reformulate în corelaţie cu vârsta grupului de elevi.
Elevii ar trebui să primească întrebările înaintea discuţiei şi să fie rugaţi să facă comentarii în scris pentru
discuţii (pot fi folosite ca dovezi). Ar trebui să se întocmească proces verbal.

DISCUŢIE DE GRUP CU ELEVII

CETĂŢENIE EUROPEANĂ

Agenda Completare
Profesori Elevi eventual
(mai târziu)

C
Preşedinte Discuţii Concluzii H
A P F E
Raportor L I S
Disertaţie Preşedinte T
+
E N
B I
întrebări pe Raportor Concluzii N A O
teme diverse Preşedinte A L N
C R E A
Raportor R
E

III Observarea elevilor în timpul simulării/ jocului de rol

Cine ? Profesorii observă elevii în timpul pregătirii, prestaţiei şi discuţiilor privind jocul de rol. Jocul de rol ar trebui
să implice elevii în susţinerea unor puncte de vedere diferite de propriile lor puncte de vedere.

Când ? La începutul şi sfârşitul proiectului.

Există mai multe forme de jocuri de rol. De exemplu jocuri de rol despre situaţii multi sau interculturale, ‘pe scaunul
electric’, dileme, dezbateri, procese. Există multe materiale interculturale care pot fi folosite în acest scop.

31
© MICE project

B1 COMPETENŢE ALE PROFESORILOR PRIVIND DISCIPLINELE

CE ?

Evaluarea efectelor produse de proiect asupra competenţelor privind disciplinele de studiu.

C
Preşedinte Discuţii Concluzii H
SUGESTII PENTRU A EVALUARE P F E
Raportor L I S
 Disertaţie
Chestionare pentruPreşedinte
profesori E N T
+ B I
 întrebări
Interviu
pe luat profesorilor Concluzii
Raportor de coordonatorul N de colegi
de proiect sau A O
 Discuţie de grup cu profesorii implicaţi în proiect şi cu A
teme diverse Preşedinte L
coordonatorul de proiect sau directorul. N
C R E A
Raportor R
E
I Chestionar de folosit pentru profesori în cazul interviurilor sau discuţiilor de grup

1. Ce discipline/materii sunt implicate în proiect?...................................................................................................

..............................................................................................................................................................................

2. Aceleaşi discipline sunt implicate şi în activitatea de proiect a şcolilor

partenere?..............................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................

3. Cât timp a fost dedicat proiectului în timpul lecţiilor obişnuite ?........................................................................

..................................................................................................................................................................................

4. Acest timp a fost folosit pentru predarea la clasă sau pentru lucru în echipă?....................................................
..............................................................................................................................................................................

5. Proiectul acoperă activitatea obişnuită la clasă prevăzută în programă? Daţi câteva

exemple:...............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
6. Au existat consultaţii interdisciplinare şi cooperare cross curriculară între
profesori?..............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................

7. Puteţi folosii la lecţiile dumneavoastră materiale didactice obţinute de la partenerii dumneavoastră ? Vă

rugăm daţi câteva exemple...................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
8. În ce măsură aţi reuşit să daţi o dimensiune europeană disciplinei pe care o
predaţi ?........................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................

9. Aţi evaluat munca depusă de elevi în cadrul proiectului ? În ce mod ?...............................................................

..............................................................................................................................................................................

10. Abordarea cross curriculară din şcolile partenere a fost la fel ca cea din şcoala
dumneavoastră?....................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..
11. Vă rugăm să notaţi orice asemănări şi deosebiri. Ce aţi învăţat de la partenerii dumneavoastră ?......................

32
 ..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................

© MICE project

B3 PREDARE BAZATĂ PE ACTIVITATEA DIN PROIECT

CE ?

Evaluarea efectelor proiectului asupra competenţelor de predare.

SUGESTII PENTRU EVALUARE

 Observaţia în timpul unor lecţii prin vizitarea profesorilor din şcolile partenere în timpul unor întâlniri de proiect
sau schimburi de profesori sau prin interasistenţă la ore.
 Observaţia indirectă, adică discuţii de grup cu partenerii, în întâlniri naţionale sau transnaţionale
 Folosirea de comun acord a unor proceduri pentru evaluarea competenţelor de predare: chestionare fără sau cu
interviu, urmate de analiza documentelor, diseminare.

I Fişă de observaţie pentru activitatea la proiect

1. Există dovezi ale unei planificări clare ?

2. Ce materiale ale proiectului au fost folosite în timpul lecţiei?

 Scrise/tipărite sau scrise manual
 Bazate pe TIC
 Auditive
 Orale
 Altele....vă rugăm specificaţi

3. Ce metodologii s-au observat? Vă rog descrieţi.............................................................................................................

4. Descrieţi interacţiunea profesor –elev

5. Există dovada unei abordări cross curriculare?

6. Ce dovezi au existat privind influenţa proiectului în procesul normal de predare-

învăţare?

Puteţi să analizaţi:
 jurnalele elevilor/jurnalul de bord
 discuţii de grup
 rapoartele celor care învaţă
 portofoliile
 relaţiile profesori-elevi
 cererile de formare continuă a profesorilor privind activităţi la nivel european

II Discuţii de grup

În cursul acestor întâlniri se pot:

 analiza metode

33
  discuta rezultatele evaluării metodelor folosite
 prezenta, examina , selecta noi metodologii
 redefini procesul de evaluare

Întâniri (la nivel naţional)

Domeniile abordate pot include:

 cooperare/abordare cross curriculară
 spirit de echipă
 noi metodologii-discutate şi aprobate pentru a fi folosite într-un proiect european

Întâlniri (la nivel transnaţional)

 compararea diferitelor posibile metode de predare legate de proiect

 acord posibil cu privire la o metodologie comună pentru un aspect particular al proiectului
 analiza datelor culese pentru evaluare; acord cu privire la modul de difuzare/ diseminare a rezultatelor
 redefinirea procesului de evaluare pentru următoarea etapă a proiectului, sau pentru un nou proiect

© MICE project

34
 B4 MOTIVAŢIA PROFESORILOR

CE ?

Evaluarea efectelor produse de proiect asupra motivaţiei profesorilor.

SUGESTII PENTRU EVALUARE

Întrebări puse folosind chestionare , interviuri sau discuţii de grup

Întrebări ce pot fi folosite într-un chestionar/interviu/discuţie de grup

A) Termen scurt:

Vă face plăcere munca la proiect?

Vă simţiţi mai implicat în activităţile şcolii? Explicaţi.
Vă veţi încuraja colegii să participe la proiecte europene în viitorul apropiat?
Sunteţi pregătit să vă asumaţi mai multe sau alte responsabilităţi în cadrul proiectului?

B) Termen lung:

Aţi:

 participat la cursuri de formare pe teme în conexiune cu proiectul?

.............................................................................................................................................................................

 luat parte la vizite de studiu/ întâlniri transnaţionale?

.............................................................................................................................................................................

 participat/asistat la conferinţe pe teme legate de proiect?

..............................................................................................................................................................................

 studiat o nouă limbă străină?

.............................................................................................................................................................................

 încercat să vă formaţi noi deprinderi ? (TIC)

.............................................................................................................................................................................

 luat iniţiative?
............................................................................................................................................................................

 luat parte la munca cross curriculară din şcoală?

............................................................................................................................................................................

 schimbat metodele dumneavoastră de predare?

.............................................................................................................................................................................

 simţit că sunteţi mai obligat/ legat faţă de şcoala dumneavoastră?

35
 ..............................................................................................................................................................................

© MICE project

B7 COMPETENŢE MANAGERIALE ALE PROFESORILOR

CE ?

Evaluarea efectelor produse de proiect asupra competenţelor manageriale ale profesorilor

SUGESTII PENTRU EVALUARE

 Întrebări pentru chestionare sau discuţii de grup atât la nivelul parteneriatului cât şi al şcolii. Posibilităţi de
inter-evaluare între parteneri.

Referire de asemenea la D2, D3, C5

I Întrebări pentru chestionar sau discuţie de grup

Pot fi identificate câteva arii cheie privind competenţele manageriale ale profesorilor ce trebuie evaluate în contextul
unui proiect internaţional:
La nivelul parteneriatului La nivelul şcolii
1) Competenţe de negociere
 a dat dovadă profesorul de aceste competenţe?
 în ce situaţii?
 cu cine ?
 cu ce rezultat?

2) Competenţe de colaborare
 a dat dovadă profesorul de aceste competenţe?
 în ce situaţii?
 cu cine ?
 cu ce rezultat?

3) Asumarea responsabilităţii
 a dat dovadă profesorul de aceste competenţe?
 în ce situaţii?
 cu cine ?
 cu ce rezultat?

4) Delegarea de sarcini
 a dat dovadă profesorul de aceste competenţe?
 în ce situaţii?
 cu cine ?
 cu ce rezultat?

5) Motivarea altora
 a dat dovadă profesorul de aceste competenţe?
 în ce situaţii?
 cu cine ?
 cu ce rezultat?

Aspecte ce pot fi îmbunătăţite în ariile cheie de mai sus:

36
  profesorii au întâmpinat dificultăţi în coordonarea proiectului?
 dacă da, cum s-au rezolvat aceste dificultăţi?

Dovezile pot include:

 referiri la planul de muncă al proiectului/buget/procese verbale ale întâlnirilor/ strategia de diseminare.

© MICE project
C2 POLITICA ŞCOLII

CE ?

Evaluarea efectelor produse de proiectul european asupra politicii şcolii.

SUGESTII PENTRU EVALUARE

 Întrebări pentru lista de verificare sau pentru interviu.

 Întrebări pentru discuţii de grup

I Listă de verificare pentru director sau coordonatorul de proiect

Şcoala dispune de un document care să indice politica sa în materie de internaţionalizare?

Şcoala dispune de un document care să indice politica sa privind proiectele Comenius?

1. Planul politicii şcolii.

 Cine a formulat documentul privind politica şcolii?
 Cine a fost implicat în discuţiile privind planul?
 Cine a aprobat planul privind politica şcolii?

2. Obiective generale.
 Planul Comenius face referiri la viziune/ planul de dezvoltare al şcolii?
 Este reflectată dimensiunea europeană în obiectivele generale ale şcolii?

3. Proiectul Comenius a fost prezentat profesorilor? În ce mod? Diferitele catedre au fost de acord cu
proiectul?

4. Există măsuri concrete care să faciliteze proiectele europene?

 a fost acordat profesorilor timp suplimentar pentru a se ocupa de proiect?
 s-a stabilit în şcoală un coordonator de proiect?
 există în şcoală o strategie privind detectarea nevoilor de formare ale angajaţilor?
 activităţile europene figurează în ordinea de zi a şedinţelor/consiliilor profesorale?

II Întrebări pentru discuţii de grup cu directorul şi profesorii

 Proiectul Comenius este în concordanţă cu viziunea şcolii?

 Proiectul Comenius este un proiect singular sau este o parte a unei strategii generale privind
internaţionalizarea?
 Proiectul este integrat în activităţile obişnuite din şcoală?
 Internaţionalizarea/globalizarea este luată în discuţie în activitatea de la clase?
 De ce este implicată această şcoală în internaţionalizare? Care sunt obiectivele?
 Există dovezi privind politica şcolii privind internaţionalizarea ?

37
© MICE project

C4 LEGĂTURA CU COMUNITATEA

CE ?

Evaluarea efectelor produse de proiect asupra legături şcolii cu comunitatea locală

SUGESTII PENTRU EVALUARE

Discuţii de grup

I Discuţii de grup

Întrebări cheie:

1. În ce măsură aveţi legături cu comunitatea locală?

2. Aceste legături sunt potrivite unor scopuri precise?
3. În ce măsură aceste legături ajută proiectul?
4. Există vreo participare a unor reprezentanţi ai comunităţii la activităţi din proiect?
5. Există un sprijin direct sau indirect (material sau financiar) din partea acestei relaţii cu exteriorul ?
6. Aţi reuşit să intraţi în legătură cu toţi partenerii externi posibili? Dacă nu, de ce ?
7. S-a schimbat legătura şcolii cu comunitatea locală datorită proiectului? Cum?

Dovezi ale acestei legături

1. prezentarea materialelor care pun în evidenţă acestă legătură

2. articole în ziare
3. coneziuni între pagini WEB
4. activităţi desfăşurate în colaborare

© MICE project

38
 C5 IMPLICAREA ÎNTREGII ŞCOLI

CE ?

Evaluarea implicării întregii şcoli în proiect:

- implicare activă?
- conştientizare?
- responsabilitate?
- sprijin?

SUGESTII PENTRU EVALUARE

 Chestionare pentru profesori si/sau elevi.

 Discuţii de grup/ întâlniri ale echipei şcolii

I Chestionar pentru evaluarea implicării întregii şcoli (pentru profesori şi elevi)

1. Care este numele proiectului european în care este implicată şcoala?.....................................................................

.........................................................................................................................................................................................

2. Scrie celelalte ţări implicate în proiect.....................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................................

3. Cine este coordonatorul de proiect?.........................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................................

4. Ai fost implicat în vreo etapă a proiectului? Cum?..................................................................................................

.........................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................

5. Ai vrea să fi implicat într-un proiect european?.......................................................................................................

.........................................................................................................................................................................................

6. Cum ai aflat despre acest proiect?

 Întâlnire
 Revista şcolii
 De la alţi elevi/profesori
 Panou de afizare şi publicitate
 Altele (specificaţi).......................................................................................................................................

7. Care sunt avantajele pentru tine că ai fost implicat în proiect?..................................................................................

...........................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................

8. Care sunt avantajele pentru şcoală?............................................................................................................................

...........................................................................................................................................................................................

9. Ai avut contact personal cu cineva din şcolile partenere? Din ce ţară?......................................................................

............................................................................................................................................................................................

39
10. Ce modalitate de comunicare ai folosit?.....................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................

II Discuţii de grup cu profesorii şi personalul ne-didactic

Implicarea echipei manageriale.

 Echipa managerială facilitează sarcinile profesorilor implicaţi?

 Echipa managerială este implicată în dezvoltarea proiectului?
 Echipa managerială monitorizează integrarea progresivă a internaţionalizării în politica şcolii?
 Echipa managerială facilitează rezolvarea dificultăţilor care pot să apară?
 Cum sunt toate acestea organizate în şcolile partenere?

Implicarea profesorilor.

 Ca un progres al proiectului, numărul de profesori implicaţi a crescut?

 Au avut loc acţiuni menite să crească participarea membrilor echipei manageriale sau ai echipei şcolii?
 Cum sunt toate acestea organizate în şcolile partenere?

Implicarea elevilor/ copiilor

 Câţi elevi sunt implicaţi direct în proiect?

 Au existat criterii pentru selectarea grupului ţintă? Mai sunteţi de acord cu această decizie?
 Profită şi alţi elevi de pe urma proiectului? În ce mod? Se poate îmbunătăţii aceasta?
 Cum sunt toate acestea organizate în şcolile partenere?

Implicarea părinţilor

 În ce mod au fost implicaţi părinţii?

 Sunt mulţumiţi de cooperare atât părinţii cât şi şcoala?
 Cum poate fi îmbunătăţită cooperarea dintre părinţi şi şcoală?

© MICE project

40
 D3 COMUNICAREA ÎNTRE PARTENERII DE PROIECT

CE ?

Evaluarea comunicării între partenerii de proiect.

SUGESTII PENTRU EVALUARE

 Chestionare privind metodele şi frecvenţa comunicării.

 Discuţii de grup privind efectivitatea comunicării

I Chestionar

Cine completează acest formular? Nume .........................................................................................................................

Rolul în proiect?................................................................................................................................................................

1. Strategie

Aveţi o strategie?
 limbi folosite în comunicare?
 înţelegere cu privire la frecvenţa comunicării?
 mijloace de comunicare?
 obiectivele comunicării?
 climat potrivit pentru rezolvarea problemelor?
 strategie privind colectarea materialelor?(portofolii pentru elevi şi profesori)

2. Dovezi

Există:

 un plan de activitate?
 exemple de comunicare (între profesori/între elevi)?
 rapoarte despre progresul proiectului?
 un portofoliu conţinând note privind comunicarea verbală (telefon) şi/sau fax/scrisori/e-mail-uri legate de
proiect?

II Discuţii de grup în timpul întâlnirilor dintre partenerii de proiect:

 Cunoaştem cu toţii persoanele de contact şi pe cele responsabile cu activităţile proiectului în şcolile partenere?
 Avem obiective clare pentru comunicare?
 Avem o planificare clară a timpului şi termenelor limită pentru comunicare?
 Cunoaştem cu toţii destul de bine posibilităţile tehnice ale celorlalţi?
 Ce a fost bine făcut? Ce poate fi îmbunătăţit? De ce?
 Ce aţi dori să schimbaţi?

© MICE project

41
 Ghid de evaluare
COMUNICAREA

Se evalueaza Nu Se comunica bine?

COMMUNICATION Da Nu se evalueaza

Cum ?

prin
Discutii de grup cu profesorii
(proces de evaluare cu scop de corectare)

STRATEGIA DOVEZI
Aveţi o strategie?  plan de activitate;
 exemple de comunicare (între
 limbi folosite în comunicare? Subiecte profesori/între elevi);
 înţelegere cu privire la frecvenţa comunicării?
 înţelegere cu privire la aşteptări?  agenda
 climat potrivit pentru discutarea problemelor?  rapoarte
 strategie privind colectarea indicatorilor de  note privind comunicarea verbală
performanta? (portofolii pentru elevi şi profesori) Materialele cu rol de indicatori pot fi culese pe tot
Strategia trebuie stabilită de la început proiectului cu parcursul proiectului ( păstrate în portifoliile
scopul de a preîntâmpina orice problemă şi pentru a elevilor şi profesorilor).
clarifica procesul de rezolvare al oricărei probleme ce
ar putea să apară. COMUNICARE
 cât de eficientă este comunicarea noastră?
 ce v-ar place să schimbaţi?
 cum/ când/ sarcini-acţiuni?

Pot conduce la modificarea / schimbarea strategiei

42
 D5 EVALUAREA

CE ?

Evaluarea evaluării activităţilor din proiect

SUGESTII PENTRU EVALUARE

‚Evaluarea’ parteneriatului nu ar trebui privită ca încă o sarcină suplimentară. Este într-un anume fel rezultatul
firesc al câmpurilor anterioare (D1-D4).
În timp ce celelalte câmpuri (A1-D4) sunt legate direct cu evaluarea, acest câmp ar putea fi văzut ca un meta-nivel
al evaluării. Câmpurile (D1-D4) pot reprezenta liste de verificare pentru D5 cu scopul de a culege dovezi pentru
procesul general de cooperare. Fiecare partener poate verifica în mod regulat, înainte sau în timpul implementării
proiectului, dacă punctele prezentate în câmpurile D1-D4 sunt realizate şi poate păstra o urmă/ dovadă (Da/Nu) a
progresului.

În cazul unui răspuns negativ, trebuie găsită o soluţie agreată de toţi partenerii. Dacă nu este posibil să se
îmbunătăţească cooperarea , acest lucru ar trebui notat în D5 pentru a înregistra şi păstra ‚urma’ de progres.

I Portofoliu

Documentaţia referitoare la D1-D4 (plan de activitate, procese verbale ale întâlnirilor, comunicaţia prin e-mail...) ar
trebui colectată într-un portofoliu care ar putea reprezenta instrumentul pentru D5. Portofoliul ar putea fi folositor
în diverse moduri, de exemplu: diseminarea informaţiilor între parteneri, diseminarea în alte şcoli, la nivelul
autorităţilor şcolare, la nivelul Agenţiei Naţionale etc....

II Procedura de Feedback (reacţie inversă/negativă)

Procedura de Feedback asigură ca dovezile pentru cooperarea în cadrul proiectului (D1-D5 adică procesele
verbale ale întâlnirilor de lucru transnaţionale) să fie diseminate între participanţii la PEE astfel ca fiecare să poată
reacţiona şi contribui la proces. Procedura de feedback poate include feedback extern ( autoritatea şcolară, părinţi,
comunitatea locală, etc...). Procedura de feedback permite tuturor participanţilor să asigure continuarea paşilor
făcuţi la diferite nivele în cadrul PEE.

Agenţia Naţională ar trebui să fie interesată de portofoliul complet pentru a pătrunde în profunzimea PEE.
Acest portofoliu ar trebui să fie de asemenea de interes pentru autoritatea şcolară, pentru şcolile învecinate etc...
Portofoliul poate ajuta şcolile în pregătirea întâlnirilor iar procedura de feedback poate promova diseminarea
rezultatelor vizitelor şi întâlnirilor.

Rezultate/consecinţe interculturale:
Partenerii de proiect ar trebui să fie conştienţi că multe dintre problemele ce ar putea să apară sunt legate de
interculturalitate şi limbă. De exemplu:

 puteţi fi dezamăgiţi de calitatea unor produse primite de la parteneri;

 puteţi avea puncte de vedere diferite privind aspectele financiare
 planificarea nu este acceptată, respectată...
 ...

Aspectele problematice trebuie discutate în mod deschis, într-o manieră senzitivă.

© MICE project

43
ANEXA 4

FORMULAR STANDARD DE RAPORT

A. DATE GENERALE

SCOALA: TARA: Numar de elevi participanti:

A fost participarea oblogatorie?
Profesori implicati in proiect in Cate ore a lucrat pentru proiect
anul: fiecare profesor (aproximativ)
Nume si disciplina predata -pentru descrierea si explicarea
1. proiectului:….
2. -pentru tema/continutul propriu-
3. zis:…….
4. -pentru a colecta date in vederea
. evaluarii:……
. -pentru a indruma elevii:
. -pentru alte activitati (care?):……
. -pentru redactarea rapoartelor sau
…. a corespondentei cu partenerii:
…….
-pentru diseminarea proiectului:
……..
Proiectul este corelat cu
curriculum-ul?
Ce discipline au fost implicate?
Elevii au primit note pentru
activitatile din proiect?
Explicati
Estimati cate persoane au fost
implicate in proeict, dinafara scolii

B. EVALUAREA DOMENIILOR COMUNE SELECTATE

Domeniu din matrice Aprecieri pozitive Aprecieri negative Instrumente folosite

……. …………… …………………. ……………
…………… …………………. …………………. ………………..

BALANTA RECAPITULATIVA:
-Obiectivele au fost atinse?
-Care este valoarea adaugata a proiectului -pentru elevi
-pentru dumneavoastra
-pentru scoala?

C. EVALUAREA DOMENIILOR SPECIFICE SELECTATE DE SCOALA DUMNEAVOASTRA

Domeniu din matrice Aprecieri pozitive Aprecieri negative Instrumente folosite

……. …………… …………………. ……………
…………… …………………. …………………. ………………..

BALANTA RECAPITULATIVA:
Obiectivele specifice ale scolii dumneavoastra au fost atinse?

44
D. EVALUAREA COOPERARII SI COORDONARII PROIECTULUI

Domeniu din matrice Aprecieri pozitive Aprecieri negative

Comunicare intre scoala
coordonatoare si scolile partenere
Utilizare adecvata a mijloacelor de
comunicare (TIC sau altele)
Trimiterea rezultatelor evaluarii
catre RE conform cu
planul/programul de evaluare
Limbile folosite
Balanta rezumativa a cooperarii
intre parteneri

Balanta rezumativa a coordonarii

proiectului de catre scoala
coordonatoare

E. IDEI CREATIVE DE IMBUNATATIRE A PROIECTULUI

Subiect: Notati ideile proprii!

Idei generale despre proiect (fiti cat mai creativ!)
Continutul proiectului
Metode de lucru si activitati
Comunicarea intre parteneri si coordonator
Alte observatii

F. CUM SA IMBUNATATIM MANAGEMENTUL EVALUARII

Subiect: Observatii
Am ales domeniile cele mai potrivite?
Am ales instrumentele cele mai potrivite?
Observatii privind planul/programul de evaluare
Comunicarea intre parteneri si coordonator

45
ANEXA 5- STUDIU DE CAZ- prezentare facuta de Olivia Jidveian,
Liceul Ion Creanga, Bucuresti

Raport privind rezultatele autoevaluării activităţilor şi efectelor produse de

derularea proiectului Comenius 1.1 cu tema :
“Pământul şi Universul”

I Prezentarea proiectului

Coordonatorul proiectului: Liceul Teoretic “Ion Creangă”- Bucureşti

Şcoli partenere: Marple Hall School- Stockport, Marea Britanie

La Salle Buen Consejo- Puerto Real, Spania

Echipele de lucru: Romania -29 elevi şi 3 profesori

Marea Britanie -22elevi şi 4 profesori
Spania -31 elevi şi 3 profesori

Tema proiectului în primul an: Modele de formare a Universului

În cadrul acestei teme s-au studiat şi s-au realizat materiale privind:

 Legende populare-Modele folclorice
 Modele religioase
 Modele ştiinţifice
o Antice
o Moderne şi contemporane
o Modelul Big Bang
o Evoluţia stelelor conform modelului Big Bang
 Gigantice roşii
 Nebuloase
 Nove şi Supernove
 Găuri negre
 Pulsari şi stele neutronice
o Argumente în favoarea modelului Big Bang
 Efectul Doppler
 Dovezi ale expansiunii Universului
 Soarele
o Evoluţia cunoştinţelor despre Soare
o Reacţiile de fuziune din Soare
 Sfârşituri posibile

Obiectivele proiectului

 Stimularea interesului elevilor pentru studiu prin activităţi extracurriculare;

 Dezvoltarea unor abilităţi specifice cercetării –căutarea şi selectarea materialelor informative (în biblioteci
şi pe Internet), studierea în mod individual şi în echipă a unor materiale cu conţinut ştiinţific, redactarea
unor referate şi prezentarea lor în faţa colegilor şi partenerilor de proiect;
 Dezvoltarea de abilităţi de comunicare şi de lucru în echipă atât la nivelul scolii cât şi la nivelul
transnational al parteneriatului ;
 Dezvoltarea abilităţilor de utilizare TIC;
 Cunoaşterea unor sisteme de învaăţământ din ţări europene şi dezvoltarea conştiinţei de cetăţean
european.

Activităţi desfăşurate

 Formarea echipelor de lucru şi repartizarea sarcinilor;

 Activităţi de “team building” (construcţia echipelor);

46
  Stabilirea legăturii între elevii din ţări diferite care aveau aceeaşi sarcină de lucru;
 Studiu individual şi în echipă efectuat de elevi şi indrumat de profesori;
 Redactarea şi prezentarea materialelor la nivelul grupului de lucru şi al colegilor de clasă;
 Traducerea şi transmiterea materialelor finale echipelor partenere;
 Întâlnirea, în Marea Britanie, a profesorilor implicaţi în proiect şi a câte 10 elevi din fiecare ţară;
În timpul acestei întâlniri s-au desfăşurat urmatoarele activităţi:
 Exerciţii de cunoaştere şi lucru în echipă;
 Participare la ore;
 Competiţii sportive;
 Vizitarea observatorului astronomic Jodrell Bank şi a castelului Lime Hall;
 Vizită la Londra;
 Prezentarea materialelor informative privind specificul fiecărei ţări partenere şi a materialelor
realizate în cadrul proiectului de fiecare echipă naţională;
 Realizarea unei broşuri comune cu tema proiectului;
 Stabilirea subiectului proiectului pentru anul următor;
 Proiectarea paginii WEB a proiectului;
 Evaluarea întâlnirii şi a comunicării în cadrul proiectului şi stabilirea planului de evaluare a
primului an al proiectului;
 Realizarea materialelor finale în fiecare ţară parteneră;
o Broşuri
o Postere
o CD-ROM
o Finalizarea paginii WEB

Dificultăţi întâmpinate

 Cele mai mari dificultăţi au fost legate de comunicarea între ţări. Deşi s-a stabilit un program de comunicare
atât pentru elevi cât şi pentru profesori, acesta nu a fost respectat.
 Nu au fost respectate sarcinile de lucru şi termenele de transmitere a materialelor deşi acestea au fost stabilite
de comun acord . Materialele pe care trebuiau să le schimbe elevii între ei înainte de întâlnirea din Anglia, au
fost trimise partenerilor numai de către elevii români . Materialele realizate de elevii celor trei echipe naţionale
s-au caracterizat prin diferenţe foarte mari privind volumul şi calitatea conţinutului, punând în evidenţă modul
total diferit în care a fost înţeleasă abordarea proiectului de către echipele de elevi şi profesori din şcolile
partenere.
 În ceea ce priveşte activitatea în cadrul liceului nostru, cel mai mare neajuns îl reprezintă modul în care a fost
informată despre proiect întreaga şcoală .

II Auto-evaluarea
Planul de autoevaluare s-a realizat după începerea derulării proiectului în timpul întîlnirii din Anglia. Cu
această ocazie s-a stabilit ca pentru autoevaluare să se folosească instrumente de evaluare create în cadrul
proiectului Comenius 2 “MICE”.

Auto-evaluare în România

Aspectele alese pentru autoevaluare în cadrul Liceului Ion Creangă au fost:

 Implicarea întregii şcoli (elevi, profesori, directori) C5
 Cetăţenia europeană A8
 Competenţe de predare ale profesorilor B3
 Competenţe sociale (de comunicare) ale elevilor A5
 Comunicarea in cadrul parteneriatului D3

Implicarea întregii şcoli C5

Instrument folosit : Chestionar

47
Implicarea elevilor

Structura eşantionului
 Număr elevi chestionaţi=130
 Număr de elevi din clase implicate în proiect= 65
 Număr de elevi din clase neimplicate în proiect= 65
 Număr de elevi implicaţi în proiect= 21

Clase participante la proiect Clase care nu au participat la proiect

Cunosc denumirea şi tematica proiectului 30 elevi Cunosc denumirea şi tematica proiectului 8 elevi
Cunosc parţial tematica proiectului 20 elevi Cunosc parţial tematica proiectului 6 elevi
Nu cunosc tematica proiectului 15 elevi Nu cunosc tematica proiectului 51 elevi
Denum irea si tematica Denumirea si tematica

23% 12%
9%
46%

31% 79%

Cunosc tematica si denumirea Cunosc tematica si denumirea

Cunosc partial tematica Cunosc partial tematica
Nu cunosc tematica Nu cunosc tematica

Cunosc ţările implicate în proiect : 55 elevi Cunosc ţările implicate în proiect : 13 elevi
Cunosc parţial ţările implicate în proiect 7 elevi Cunosc parţial ţările implicate în proiect 29 elevi
Nu cunosc ţările implicate în proiect 3 elevi Nu cunosc ţările implicate în proiect 23 elevi
Tarile im plicate Tarile im plicate

11% 5% 20%
35%

84% 45%

Cunosc tarile implicate in proiect Cunosc tarile implicate in proiect

Cunosc partial tarile implicate in proiect Cunosc partial tarile implicate in proiect

Nu cunosc tarile implicate in proiect Nu cunosc tarile implicate in proiect

Cunosc numele coordonatorului de proiect 47 elevi Cunosc numele coordonatorului de proiect 39 elevi
Ştiu doar ţara coordonatoare a proiectului 2 elevi Ştiu doar ţara coordonatoare a proiectului 0 elevi
Nu ştiu nimic despre coordonarea proiectului 15 elevi Nu ştiu nimic despre coordonarea proiectului 26 elevi
Coordonarea proiectului Coordonarea proiectului

23%
40%

3%
60%
74% 0%

Cunosc numele coordonatorului de proiect Cunosc numele coordonatorului de proiect

Cunosc tara coordonatoare Cunosc tara coordonatoare

Nu cunosc nimic despre coordonarea proiectului Nu cunosc nimic despre coordonarea proiectului

48
Doresc necondiţionat să fie implicaţi în proiect 57 elevi
Doresc să fie implicaţi în proiect numai pentru anumite
teme 0 elevi
Nu doresc sa fie implicaţi în proiect 8 elevi
Dorinta de im plicare
12%
0%
88%
Doresc neconditionat sa fie implicati in proiect
Doresc sa fie implicati numai pentru anumite teme
Nu doresc sa fie implicati
Au aflat de proiect :
-din întalniri în şcoală 5 elevi
-de la alţi elevi/profesori 41 elevi
-din panouri publicitare 0 elevi
-din alte surse 1 elevi
-din multiple surse 16 elevi
Nu au aflat de proiect 2 elevi
0% proiect
Informatii despre
3%
8%
25%
2%
62%
Au aflat de proiect din intalniri in scoala
Au aflat de proiect de la altii
Au aflat de proiect din alte surse
Au aflat de proiect din surse multiple
Nu au aflat de proiect
Au aflat de proiect din revista scolii
Au beneficiat de avantaje prin implicarea în proiect 18
elevi
Nu au beneficiat de avantaje prin implicarea în proiect 3
elevi
Avantaje pentru elevii implicati
14%
86%
Au benificiat de avantaje prin implicarea
in proiect
Nu au beneficiat de avantaje
Derularea proiectului :
-prezintă avantaje pentru şcoală 43 elevi
-nu prezintă avantaje pentru şcoală 22 elevi
Doresc necondiţionat să fie implicaţi în proiect 47 elevi
Doresc să fie implicaţi în proiect numai pentru anumite
teme 6 elevi
Nu doresc să fie implicaţi în proiect 12 elevi
Dorinta de im plicare
18%
9%
73%
Doresc neconditionat sa fie implicati in proiect
Doresc sa fie implicati numai pentru anumite teme
Nu doresc sa fie implicati
Au aflat de proiect :
-din revista şcolii 1 elevi
-de la alţi elevi/profesori 26 elevi
-din panouri publicitare 3 elevi
-din alte surse 2 elevi
-din multiple surse 23 elevi
Nu au aflat de proiect 10 elevi
Informatii
2%despre proiect
16% 0%
42%
37%
3%
Au aflat de proiect din intalniri in scoala
Au aflat de proiect de la altii
Au aflat de proiect din alte surse
Au aflat de proiect din surse multiple
Nu au aflat de proiect
Au aflat de proiect din revista scolii
Derularea proiectului:
-prezintă avantaje pentru şcoală 35 elevi
-nu prezintă avantaje pentru şcoală 30 elevi
49
 Avantaje pentru scoala Avantaje pentru scoala

34%
46%

54%
66%

Derularea proiectului prezinta avantaje pentru scoala Derularea proiectului prezinta avantaje pentru scoala

Derularea proiectului nu prezinta avantaje pentru scoala Derularea proiectului nu prezinta avantaje pentru scoala

Au avut contact personal cu cineva din echipele Nu au avut contact personal cu cineva din echipele
partenere 18 elevi partenere 65 elevi
-10 elevi prin poşta electronică
-8 elevi prin mai multe forme de comunicare
Nu au avut contact personal cu cineva din echipele
partenere 47 elevi
Contact cu cineva din echipele Contact cu cineva din echipele
partenere 0%
partenere
15%
0%
12%

73%
100%

Contact prin posta electronica Contact prin posta electronica

Contact prin mai multe forme Contact prin mai multe forme
Nu au avut contact Nu au avut contact

Implicarea profesorilor

Numărul profesorilor chestionaţi a fost de 12, dintre care unul singur implicat în proiect.

Cunosc denumirea proiectului 3 profesori =25% din numărul de profesori chestionaţi.

Cunosc parţial tematica proiectului 4 profesori =33,33% din numărul de profesori chestionaţi.
Nu cunosc tematica proiectului 5 profesori =41,66 % din numărul de profesori chestionaţi.
Denumirea si tematica proiectului

6 5
5 4
4 3
3
2
1
0
Cunosc denumirea si Cunosc partial Nu cunosc tematica
tematica proiectului tematica proiectului proiectului

Cunosc ţările implicate în proiect : 6 profesori =50 % din numărul de profesori chestionaţi.
Cunosc parţial ţările implicate în proiect 3 profesori =25 % din numărul de profesori chestionaţi.
Nu cunosc ţările implicate în proiect 3 profesori = 25 % din numărul de profesori chestionaţi.

50
 Tarile implicate in proiect

8
6
6
4 3 3
2
0
Cunosc tarile Cunosc partial tarile Nu cunosc tarile
implicate in proiect implicate in proiect implicate in proiect

Cunosc numele coordonatorului de proiect 6 profesori=50 % din numărul de profesori chestionaţi.

Cunosc doar ţara coordonatoare a proiectului 4 profesori= 33,33 % din numărul profesorilor chestionaţi.
Nu cunosc nimic despre coordonarea proiectului 2 profesori =16,66 % din numărul profesorilor chestionaţi.
Coordonarea proiectului

8 6
6 4
4 2
2
0
Cunosc numele Cunosc tara Nu cunosc nimic
coordonatorului de coordonatoare de despre coordonarea
proiect proiect proiectului

Doresc să fie implicaţi în proiect 7 profesori=58,33% din numărul profesorilor chestionaţi.

Nu doresc să fie implicaţi în proiect 5 profesori=41,66 % din numărul profesorilor chestionaţi.
Dorinta de implicare

8 7
6 5
4
2
0
Doresc sa fie implicati Nu doresc sa fie
in proiect implicati in proiect

Au aflat de proiect -din întâlniri în scoală 2 profesori=16,66% din numărul profesorilor chestionaţi.
-de la alţi elevi/profesori 4profesori=33,33% din profesorii chestionaţi.
-din multiple surse 4 profesorii=33,33% din profesorii chestionaţi.
Nu au aflat de proiect 2 profesori=16,66% din Numărul de profesori chestionaţi.

Informatii despre proiect

5 4 4
4
3 2 2
2
1
0
Din intalniri in De la alti Din Multiple Nu au aflat
scoala elevi/profesori surse despre proiect

Profesorul implicat în proiect consideră că a avut avantaje prin această implicare.

Dintre profesorii neimplicaţi în mod direct în proiect 2=16,66% consideră că au beneficiat totuşi de avantaje.

Derularea proiectului prezintă avantaje pentru şcoală: da 10 profesori =83,33% din profesori
nu 2 profesorii=16,66% din profesori

51
 Avantaje pentru scoala

15
10
10

5 2

0
Da Nu

Au avut contact personal cu cineva din ţările partenere 1 profesor=8,33% din profesorii chestionaţi. Contactul s-a
realizat prin e-mail, telefon, fax, întâlnire directă.

Implicarea directorilor

Au fost chestionaţi ambii directori.

Ambii directori cunosc obiectivele şi finalităţile programelor Comenius 1.

Ambii directori consideră foarte importantă dimensiunea europeană în educaţie.

Ambii directori cunosc titlul proiectului şi ţările partenere.

Nici unul dintre directori nu cunoaşte numele exact al liceelor partenere.

Ambii directori cunosc numele coordonatorului de proiect şi al coordonatorului de proiect din şcoală.

Ambii directori cunosc ce profesori sunt implicaţi în proiect.

Nici unul dintre directori nu ştie în mod exact câţi elevi sunt implicaţi în proiect.

Ambii directori au multe aşteptări de la proiect şi îl consideră foarte util.

Ambii directori au sprijinit şi sprijină profesorii implicaţi prin : participare la întâlniri, premieri, suport prin
participare la acţiuni de formare continua , încurajarea schimbului de profesori.

Ambii directori sunt implicaţi direct în proiect prin diseminare, co-finanţare. Directorul a participat la vizita
pregătitoare în Anglia, iar directorul adjunct va participa la vizita de studiu în Spania.

Cetatenia europeana A8

Instrument folosit Chestionar

Structura eşantionului

Număr de elevi chestionaţi=117

Număr de elevi din clase implicate în proiect= 53
Număr de elevi din clase neimplicate în proiect= 64
Număr de elevi implicaţi în proiect= 18

Clase implicate în proiect-53 elevi Clase neimplicate în proiect –64 elevi

Cunoşti pe cineva (elev) care trăieşte într-o altă ţară Cunoşti pe cineva (elev) care trăieşte într-o altă ţară
europeană? -DA 25 elevi europeană? -DA 38 elevi
-NU 28 elevi -NU 26 elevi

41%
47% Da Da

53% Nu Nu
59%

52
Este interesat/interesată de sport / televiziune / lectură /
cinema / jocuri pe calculator /modă /muzică ? (subliniaţi
aspectele alese)
-Au ştiut să dea amănunte 25 elevi
-Nu au răspuns 28 elevi
Este interesat/interesată de sport / televiziune / lectură /
cinema / jocuri pe calculator /modă /muzică ? (subliniaţi
aspectele alese)
-Au ştiut să dea amănunte 37 elevi
-Nu au răspuns 27 elevi

41% 42%

59% 58%

Raspuns cu amanunte Nu au raspuns Raspuns cu amanunte Nu au raspuns

Locuieşte în oraş mare/ oraş mic / sat ? (subliniaţi aspectele Locuieşte în oraş mare/ oraş mic / sat ? (subliniaţi aspectele
alese) alese)
-Au ştiut să dea amănunte 25 elevi -Au ştiut să dea amănunte 37 elevi
-Nu au răspuns 28 elevi -Nu au răspuns 27 elevi

41% 42%

59% 58%

Raspuns cu amanunte Nu au raspuns Raspuns cu amanunte Nu au raspuns

Locuieşte într-o casă / un apartament / /? Locuieşte într-o casă / un apartament / /?

(subliniaţi aspectele alese) (subliniaţi aspectele alese)
-Au ştiut să dea amănunte 25 elevi -Au ştiut să dea amănunte 38 elevi
-Nu au răspuns 28 elevi -Nu au răspuns 26 elevi

41% 41%

59% 59%

Raspuns cu amanunte Nu au raspuns

Raspuns cu amanunte Nu au raspuns

Ce ştii despre şcoala în care învaţă ? ( gândeşte-te la
perioada din zi când învaţă, vacanţe, obiecte de studiu, timp
de joacă, etc.)
-Au ştiut să dea amănunte 18 elevi (cei implicaţi direct în
proiect)
-Nu au răspuns 35 elevi
Ce ştii despre şcoala în care învaţă ? ( gândeşte-te la
perioada din zi când învaţă, vacanţe, obiecte de studiu, timp
de joacă, etc.)
-Au ştiut să dea amănunte 10 elevi
-Nu au răspuns 54 elevi

16%
34%

66%
84%

Raspuns cu amanunte Nu au raspuns

Raspuns cu amanunte Nu au raspuns

Ce ştii despre regiunea în care trăieşte ? (gândeşte-te la ce se
produce în regiunea respectivă, echipe de football,
personalităţi, climă, monumente, limbă vorbită)
-Au ştiut să dea amănunte 22 elevi
-Nu au răspuns 31 elevi
Ce ştii despre regiunea în care trăieşte ? (gândeşte-te la ce se
produce în regiunea respectivă, echipe de football,
personalităţi, climă, monumente, limbă vorbită)
-Au ştiut să dea amănunte 22 elevi
-Nu au răspuns 42 elevi

53
 42% 34%

58%
66%

Raspuns cu amanunte Nu au raspuns Raspuns cu amanunte Nu au raspuns

Ce ştii despre obiceiurile din zonă ? (gândeşte-te la măncare, Ce ştii despre obiceiurile din zonă ? (gândeşte-te la măncare,
muzică, dans, meserii) muzică, dans, meserii)
-Au ştiut să dea amănunte 15 elevi (dintre cei implicaţi -Au ştiut să dea amănunte 16 elevi
direct în proiect) -Nu au răspuns 48 elevi
-Nu au răspuns 38 elevi

28% 25%

72% 75%

Raspuns cu amanunte Nu au raspuns Raspuns cu amanunte Nu au raspuns

Cum comunici cu prietenul tău/ prietena ta? (gândeşte-te la Cum comunici cu prietenul tău/ prietena ta? (gândeşte-te la
e-mail, scrisori, fotografii, casete video, etc.) e-mail, scrisori, fotografii, casete video, etc.)
-prin e-mail 7 elevi -prin e-mail 4 elevi
-telefon 3 elevi -telefon 3 elevi
-multiple forme 15 elevi -multiple forme 30 elevi
-nu comunică 28 elevi - nu comunică 27 elevi

13% 6% 5%
6%
42%

53%
28% 47%

Comunica prin e-mail Comunica prin telef on Comunica prin e-mail Comunica prin telef on
Comunica prin multiple f orme Nu comunica Comunica prin multiple f orme Nu comunica

Poţi să scrii mai jos două lucruri care sunt asemănătoare şi Poţi să scrii mai jos două lucruri care sunt asemănătoare şi
două lucruri care diferă în modul vostru de viaţă ? două lucruri care diferă în modul vostru de viaţă ?
-Au ştiut să dea amănunte 15 elevi -Au ştiut să dea amănunte 16 elevi
-Nu au răspuns 38 elevi -Nu au răspuns 48 elevi

28% 25%

72% 75%

Raspuns cu amanunte Nu au raspuns Raspuns cu amanunte Nu au raspuns

Competenţe de predare ale profesorilor B3

Instrument folosit Fişa de observaţie

54
Structura eşantionului

Număr total de profesori asistaţi la ore=7

Număr de profesori implicaţi în proiect =1
Număr de profesori neimplicaţi în proiect =6

Profesorul are un proiect didactic pentru unitatea de continut? Da-7 profesori=100%

Material didactic folosit
1. Scris; Da 4 profesori=57,14%
2. Auditiv;
3. Prezentare orală; Da 7 profesori=100%
4. Scris pe tablă; Da 7 profesori=100%
5. Bazat pe noile tehnologii de informare şi comunicare DA 3 profesori=42,85%;
6. Vizual (casete video, filme) Da 3 profesori=42,85%

Cine prezintă materialele didactice?

Profesorul 1=14,28%
Elevul 1=14,28%
Profesorul şi elevul 5=71,44%

Dacă elevul, vă rog descrieţi cum .

Metode activ participative 6 profesori=85,71%

Descrieţi interacţiunea profesor-elev

Metode activ participative 6 profesori=85,71%

Există evidenţa unor obiective cross-curriculare?

Da 5 profesori=71,44%
Nu 2 profesori=28,56%

Activitate în grup: Da 4 profesori=57,14%

Nu 3 profesori=42,86%
 Număr de grupe -diferit de la caz la caz
 Număr de elevi în grupă -diferit de la caz la caz
 Durata activităţii în grup-diferit de la caz la caz
 Reacţia de la grupe- pozitivă în toate situaţiile

Instrucţiunile privind activitatea au fost clare pentru elevi? Da 6 profesori=85,71%

Nu 1 profesor =14,29%

Competenţe sociale (de comunicare) ale elevilor A5

Instrument folosit Fişa de observaţie pentru inter-evaluare elevi

Structura eşantionului

Număr de elevi observaţi=113

Număr de elevi observaţi din clase implicate în proiect=59
Număr de elevi observaţi din clase neimplicate în proiect=54

Clase implicate în proiect 59 elevi

Intrebări cheie pentru observaţie Evaluare

1 2 3 4
11elevi= 42 elevi= 6 elevi= 0 elevi=
Cât timp a vorbit (el/ea) 18,64% 71,18% 10,17% 0%

55
 15 elevi= 31elevi= 12elevi= 1elev=
Cât de relevantă a fost contribuţia în desfăşurarea 24,43% 52,54% 20,34% 1,69%
activităţii?

16 elevi= 29 elevi= 14 elevi= 0elevi=

Şi-a exprimat părerea într-un mod constructiv? 27,12% 49,15% 23,73% 0%

28elevi= 20elevi= 10elevi= 1elev=

A fost atent/atentă la cei care vorbeau? 47,46% 33,9% 16,96% 1,69%

21elevi= 28elevi= 9elevi= 1elev=

A ajutat echipa să ajungă la o concluzie? 35,59% 47,46% 15,26% 1,69%

Evaluare : 1=foarte bine 2=bine 3=satisfăcător 4=nesatisfăcător

50 42

40
31
28 29 28
30
21 20
20 15 16 14
11 12
10 9
10 6

0 1 0 1 1

0 Foarte bine Bine Satisfacator Nesatisfacator

Cat de mult a vorbit Relevanta contributiei in desfasurarea activitatii

Exprimarea constructiva a parerii Atentie acordata vorbitorilor
Ajutor dat echipei sa ajunga la o concluzie

Clase neimplicate în proiect 54 elevi

Intrebari cheie pentru observaţie Evaluare

1 2 3 4
10elevi= 26elevi= 13 elevi= 5 elevi=
Cât timp a vorbit (el/ea) 18,52% 48,14% 22,07% 9,27%

15 elevi= 26elevi= 8elevi= 5elev=

Cât de relevantă a fost contribuţia în desfăşurarea 27,78% 48,14% 14,81% 9,27%
activităţii?

15 elevi= 24 elevi= 10 elevi= 5elevi=

Şi-a exprimat părerea într-un mod constructiv? 27,78% 44,43% 18,52% 9,27%

27elevi= 22elevi= 3elevi= 2elev=

A fost atent/atentă la cei care vorbeau? 50% 40,75% 5,55% 3,7%

17elevi= 30elevi= 5elevi= 2elev=

A ajutat echipa să ajungă la o concluzie? 31,48% 55,55% 9,27% 3,7%

56
 40
30
30 27 26 26
24
22

20 15 15
17
13
10 10
10 8
5 5 5 5
3 2 2

0
Foarte bine Bine Satisfacator Nesatisfacator

Cat de mult a vorbit Relevanta contributiei in desfasurarea activitatii

Exprimarea constructiva a parerii Atentie acordata vorbitorilor
Ajutor dat echipei sa ajunga la o concluzie

Comunicarea in interiorul parteneriatului D3

Comunicarea a fost evaluată în timpul intalnirii din Marea Britanie, prin discuţii de grup cu profesorii.

Aspectele discutate Concluzii

Strategia comunicarii Există dar nu este respectată
Limba de comunicare Engleza
Frecventa comunicarii Comunicarea nu este periodică ci haotică
Întelegerea cu privire la aşteptări Nu se respecta sarcini autostabilite şi termene
Climat potrivit de comunicare Nu intotdeauna — când nu sunt respectate termenele, profesorii parteneri
consideră despre coordonatorul de proiect ca este prea “military” şi “bossy” şi
că “se doreşte prea mult de la un proiect finanţat cu atât de puţin!”
Indicatori de performanţă Plan de activitate
Portofolii ale elevilor şi profesorilor
Evidenţa e-mailurilor schimbate
Agenda
Strategie privind colectarea Echipa româna verifică documentele în întalniri periodice
indicatorilor de performanţă Nu am vazut documentele celorlaltor echipe deşi ne-am înteles să le avem cu
noi în Marea Britanie .
Eficienţa comunicării Lasă de dorit. În urma discuţiilor am refăcut strategia de comunicare dar
lucrurile nu s-au îmbunătăţit.

Auto-evaluarea în scoala din Anglia

Aspecte ce au fost evaluate:

 Cetăţenia europeană A8 (elevi);
 Implicarea întregii şcoli C5 (chestionare aplicate elevilor).

Cetăţenia europeană A8

Instrument folosit Chestionar

Nu s-a comunicat numărul de elevi chestionaţi

Cunoşti pe cineva (elev) care trăieşte într-o altă ţară europeană? -DA 54%
-NU 46%

Este interesat/interesată de sport / televiziune / lectură / cinema / jocuri pe calculator /modă /muzică ? (subliniaţi
aspectele alese)
-Au ştiut să dea amănunte 54%
-Nu au răspuns 46%

57
Locuieşte în oraş mare/ oraş mic / sat ? (subliniaţi aspectele alese)
-Au ştiut să dea amănunte 54%
-Nu au răspuns 46%

Locuieşte într-o casă / un apartament / / ? (subliniaţi aspectele alese)

-Au ştiut să dea amănunte 54%
-Nu au răspuns 46%

Ce ştii despre şcoala în care învaţă ? ( gândeşte-te la perioada din zi când învaţă, vacanţe, obiecte de studiu, timp de
joacă, etc.)
-Au ştiut să dea amănunte 19%
-Nu au răspuns 81%

Ce ştii despre regiunea în care trăieşte ? (gândeşte-te la ce se produce în regiunea respectivă, echipe de football,
personalităţi, climă, monumente, limbă vorbită)
-Au ştiut să dea amănunte 32%
-Nu au răspuns 68%

Ce ştii despre obiceiurile din zonă ? (gândeşte-te la măncare, muzică, dans, meserii)
-Au ştiut să dea amănunte 32%
-Nu au răspuns 68%

Cum comunici cu prietenul tău/ prietena ta? (gândeşte-te la e-mail, scrisori, fotografi, casete video, etc.)
-prin e-mail 16%
-telefon 6%
-scrisori 29%
-multiple forme 6%

Poţi să scrii mai jos două lucruri care sunt asemănătoare şi două lucruri care diferă în modul vostru de viaţă ?
S-au enumerat lucruri asemănătoare (vârsta, ore de masă, animale de casă, limbi vorbite, familii divorţate)
Nu s-au specificat procentele

Implicarea intregii scoli C5

Instrument folosit Chestionar

Numărul elevilor chestionaţi=60

Cunosc denumirea proiectului 46,% din numărul de elevi chestionaţi

Nu cunosc denumirea proiectului 54 % din numărul de elevi chestionaţi

Cunosc ţările implicate în proiect : 85 % Romania 69% Spania

Cunosc numele coordonatorului de proiect 62 % din numărul de elevi chestionaţi

Dintre cei 60 elevi chestionaţi 10 sunt implicaţi în proiect=16,66%

Doresc să fie implicaţi în proiect 77%

Au aflat de proiect : -din întâlniri în şcoală 15% din numărul de elevi chestionati
-de la alti elevi/profesori 85% din numărul de elevi chestionaţi
-revista 8% din numărul de elevi chestionaţi

Consideră că : -au beneficiat de avantaje prin implicarea în proiect

8% datorită subiectului, 38% prietenie, 23% vizite, 23% competenţe lingvistice, 15% cultura

Derularea proiectului:-prezintă avantaje pentru şcoală 28% consideră că aşa pot învăţa despre alte şcoli.

58
Au avut contact personal cu cineva din ţările partenere 23% din elevii chestionaţi (84% cu romani şi 54% cu
spanioli)
Comunicarea s-a făcut prin: discuţii directe(8%), e-mail(38%), alte moduri (31%)

Partenerii spanioli nu au transmis raportul de evaluare.

Interpretarea rezultatelor în cazul echipei din Romania

În urma prelucrării rezultatelor s-a ajuns la următoarele concluzii:

 Privind implicarea întregii şcoli:
 Modul în care s-a făcut publicitate şi s-a realizat diseminarea proiectului (prezentări în Consiliul Profesoral,
două panouri publicitare la parterul liceului, articol în revista liceului, întâlniri şi prezentări la nivelul
grupului de lucru ) nu a fost optim . Aceasta s-a constatat din procentul scăzut al persoanelor (elevi,
profesori) care ştiu într-adevăr ce se întâmplă în cadrul acestui proiect (obiective, activităţi rezultate);
 Deoarece s-a constatat că sunt mai bine informate persoane din clasele în care învaţă elevi implicaţi în
proiect, în anul următor pe lângă publicitatea făcută cu mijloacele folosite în acest an, se va realiza
publicitate de la elev la elev (ocazional, în ore de dirigenţie, în întâlniri special organizate), pe baza unui
plan bine întocmit;
 Numărul mare al elevilor care, deşi nu sunt implicaţi anul acesta în proiect, doresc să deruleze activităţi în
cadrul proiectului, ne-a determinat să luăm decizia ca în anul următor să lărgim echipa de lucru;
 Privind cetăţenia europeană:
 Există interesul elevilor liceului de a comunica cu persoane de aceeaşi vârstă din alte ţări;
 Informaţiile schimbate sunt de obicei nestructurate şi întâmplătoare. S-a observat că ştiu să dea amănunte
privind modul de viaţă, tipul de educaţie, obiceiuri, preocupări specifice zonelor geografice în care trăiesc
prietenii/cunoştinţele din alte ţări sau preocupări comune un procent mult mai mare al elevilor implicaţi în
proiect (72%) decât al celor neimplicaţi în proiect (25%). De aceea, în anul următor vom încerca să stabilim
contacte şi să coordonăm comunicarea şi în cazul elevilor care nu sunt implicaţi direct în proiect;
 Privind competenţele de predare ale profesorilor:
 Majoritatea profesorilor observaţi folosesc metode activ-participative de predare-învăţare, dar nu se poate
trage concluzia că aceasta se datorează numai derulării proiectului “Pământul şi Universul”. Facem această
afirmaţie deoarece în şcoală se derulează si alte proiecte ca “Educaţia 2000+”, profesorii participă la sesiuni
de formare organizate de ISMB, CCD sau Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Ceea ce este de remarcat este
interesul profesorilor pentru modernizarea şi îmbunătăţirea activităţii lor şi pentru acumularea de informaţii
privind sistemele educaţionale din alte ţări. Pentru a vedea în ce măsură contribuie la dezvoltarea
competenţelor de predare ale profesorilor proiectul Comenius 1.1 vom monitoriza în anii următori
activitatea profesorilor implicaţi în proiect şi vom evalua valoarea adăugată în cadrul activităţii lor.
 Privind competenţele sociale ale elevilor:
 S-a observat o îmbunătăţire a competenţelor sociale ale elevilor implicaţi în proiect în raport cu cei
neimplicaţi. Procentul elevilor implicaţi în proiect şi cu prestaţii nesatisfăcătoare pe parcursul unor activităţi
în echipă este de 1%, în timp ce acelaşi procent pentru cei neimplicaţi în proiect este de 6%. Diferenţele sunt
însă mici şi în anul următor va trebui să insistăm asupra activităţilor care presupun lucru în echipă atât la
nivel naţional cât şi european.

III Propuneri
 Structura echipelor de lucru:
 Se vor extinde echipele profesorilor cu membri din mai multe arii curriculare;
 Se vor extinde echipele elevilor cu alţi elevi din mai multe niveluri şi din mai multe clase.
 Formarea elevilor şi profesorilor pentru lucrul în echipă:
 Se vor organiza, atât la nivelul profesorilor cât şi la nivelul elevilor, sesiuni de formare privind lucrul în
echipă şi comunicarea;
 În cadrul orelor de dirigenţie vor fi folositi elevii implicaţi în proiect ca resurse pentru desfăşurarea
activitaţilor privind dezvoltarea deprinderilor de comunicare şi lucru în echipă.
 Tematica proiectului:
 În cadrul temei generale a proiectului, se vor stabilii, prin negociere cu elevii, subiecte de interes comun
pentru aceştia.
 Monitorizare şi evaluare :
Deoarece în primul an al proiectului organizarea monitorizării şi evaluării s-a făcut cu întârziere, s-au
întâmpinat dificultăţi în acest proces şi eficienţa evaluării pe parcurs a scăzut deoarece prelucrarea datelor cu

59
 întârziere nu a permis efectuarea corecţiilor. De aceea, în următorul an al proiectului planul de monitorizare şi
evaluare se va întocmi în avans , adică o dată cu planul de implementare, ca o completare a acestuia.
 Monitorizarea:
Ce ? Vom stabili 6 aspecte, în corelaţie cu obiectivele din planul managerial al şcolii. Dintre aceste
aspecte vom stabili cu echipele partenere ca două să fie comune .
De ce ? Pentru a culege informaţii în vederea auto-evaluării şi pentru îmbunătăţirea derulării proiectului
prin corectarea aspectelor negative.
Când ? Vor fi monitorizate toate activităţile din planul de implementare şi în funcţie de aspectele alese
pentru monitorizare şi auto-evaluare se va stabili o planificare a monitorizării.
Cum ? Folosind instrumente de evaluare create în cadrul proiectului Comenius 2.1 “MICE- T”, sau
instrumente de evaluare create în mod special pentru aspectele alese.
Cine ? Se vor stabili responsabili cu evaluarea în cadrul fiecărei echipe de lucru; echipele vor desemna,
în funcţie de aspectul monitorizat şi evaluat , elevii sau profesorii care vor face monitorizarea
 Evaluarea:
 Pentru respectarea validităţii şi a fidelităţii evaluărilor ce se vor efectua se va recurge la o strategie de
“evaluare per-principium”:
 Principiul eficacităţii – raportarea obiectivelor atinse la obiectivele prestabilite pentru
fiecare etapă a proiectului;
 Principiul eficienţei – raportarea obiectivelor atinse la resursele utilizate în fiecare etapă a
proiectului;
 Principiul fezabilităţii – raportarea obiectivelor la stadiul de implementare al proiectului în
fiecare etapă;
 Principiul progresului – măsurarea diferenţelor dintre rezultatele aplicării proiectului şi
etapa iniţială;
 Principiul impactului proiectului – efectele produse în mediile vizate.
 Aşa cum s-a menţionat anterior, se va realiza un plan integrat de implementare, monitorizare şi
evaluare, în care vor fi luate în consideraţie următoarele aspecte:
 Acest plan va fi realizat înainte de începerea anului 2 al proiectului;
 Vor fi definite clar obiectivele evaluării;
 Se vor stabili abordările/modalităţile de evaluare cele mai bune pentru fiecare obiectiv;
 Se vor stabili responsabilii cu evaluarea în fiecare echipă de lucru. Coordonatorul
proiectului va răspunde de evaluarea întregii activităţi;
 Se va stabili conţinutul planului de monitorizare-evaluare;
o care sunt indicatorii cheie ce trebuie evaluaţi;
o ce instrumente se vor folosi;
o ce date ar trebui colectate în avans;
o care vor fi procesele ce trebuie evaluate şi când;
o ce rol şi nivel de participare va avea fiecare participant la evaluare;
o se vor defini scopul, structura , rezultatele aşteptate pentru raportul final privind
evaluarea;
o se va stabili data realizării raportului final de evaluare;
o se va stabili costul total al activităţii de monitorizare-evaluare.
 Coordonarea evaluării:
o va trebui să ne asigurăm că toţi cei implicaţi în proces au înţeles scopul, procesul şi
abordarea utilizată în evaluare;
o va trebui să acordăm un sprijin corespunzător atât logistic cât şi profesional
evaluatorilor;
o va trebui să asigurăm flexibilitate pentru reorganizare astfel încât evaluarea să fie
cât mai bună şi eficientă.
 După obţinerea rezultatelor evaluării:
o acestea trebuie comunicate echipei de lucru;
o trebuie organizate întâlniri pentru a se analiza rezultatele evaluării cu toţi cei
implicaţi în proiect;
o dacă rezultatele evaluării nu sunt favorabile, nu ucideţi “mesagerul”!.
 Evaluarea evaluării:
o a realizat evaluarea obiectivele iniţiale?
o ar fi putut fi ea mai eficientă şi mai efectivă?

60
o Ca şi în exemplul de faţă, trebuie scrise sugestii pentru următorul an al proiectului
şi acestea trebuie discutate cu echipa de lucru.

61