FIŞĂ DE LUCRU
I. Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul de mai jos :
,, Stilul jurnaliștilor români din Transilvania, Bucovina și Banat a ajuns într-o stare ce nu mai
îngăduie tăcerea cu care a fost primit până acum. Prin formarea noilor expresii și prin
construcțiunea lor sintactică, compatrioții noștri de peste Carpați introduc pe toate zilele în limba
română o denaturare a spiritului propriu național, care în întinderea ei de astăzi a devenit
primejdioasă, cu atât mai mult cu cât cei ce au cauzat-o și cei ce o continuă nu par a avea
conștiința răului, ci răspândesc încrederea de a fi cei mai buni stiliști ai literaturii române.
Încă zece ani de o asemenea convingere publică, încă o generație de tineri cu același sistem
de expresii, și limba română poate deveni o ruină, nu reparată, ci stricată prin construcții străine
fără nici o adaptare de stil și incapabile de a-i manifesta propria idee în modul ei originar.
Rândurile de față au scopul de a arăta acea direcție falsă a autorilor români din Austria și de
a deștepta în spiritele, care în mijlocul contagiului general vor mai fi putut păstra judecata lor
sănătoasă, o tendință de reacțiune.
Susținem dar și ne vom încerca să dovedim că jurnaliștii români de peste Carpați, nu rareori,
pe ici pe colo, din scăpare de vedere, ci sistematicește, după deprinderea obștească, în fiecare
număr publicat de dânșii, fac greșeli neiertate în contra limbii române, introducând construcțiuni
false de cuvinte, stil greoi antiromân și mai întâi de toate o monstruoasă germanizare în expresii. Și
când vorbim de jurnaliștii români de peste Carpați, nu înțelegem pe cei obscuri, ci înțelegem pe cei
de frunte și cei mai recunoscuți, în prima linie pe cei de la Gazeta Transilvaniei, Albina, Telegraful
român, Federațiunea, Foaia Societății din Cernăuți, Transilvania, pe lângă care vom cita numai în
treacăt Concordia și Familia.
Recunoștința ce se datorește acestor foi pentru serviciile aduse cauzei politice a românilor
austrieci nu ne poate scuti de datoria unei opozițiuni energice în contra formei cu care se prezintă;
căci ușor s-ar putea întâmpla ca în rezultatul final câștigul dobândit în politică să fie cumpănit
prin pierderea suferită în limbă.’’
(Titu Maiorescu- Limba română în jurnalele din Austria)
A.1.Menționează sensul din text al expresiei a ajuns într-o stare ce nu mai îngăduie tăcerea.
2.Indică, din primul paragraf,prin ce crede autorul că se realizează o denaturare a spiritului
naţional.
3.Arată care este scopul articolului scris de Maiorescu.
4.Precizează, valorificând al patrulea paragraf, ce ,,greşeli neiertate‘’ fac jurnaliştii români de peste
Carpaţi, în contra limbii române.
5.Menţionează titlurile a trei dintre jurnalele la care face referire autorul.
B.(50 p)Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi importanţa
cunoaşterii şi a folosirii corecte a limbii române pentru un tânăr din ziua de astăzi,, folosind
informațiile din fragmentul citat.
În redactarea textul, vei avea în vedere următoarele repere:
-formularea tezei/problematicii puse în discuție;
- menționarea poziției pe care o ai față de teză/problematică;
- enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziției adoptate;
- formularea unei concluzii pertinente;
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare;
- respectarea preciziei privind numărul de cuvinte.
FIŞĂ DE LUCRU
I. Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul de mai jos :
,, Stilul jurnaliștilor români din Transilvania, Bucovina și Banat a ajuns într-o stare ce nu mai
îngăduie tăcerea cu care a fost primit până acum. Prin formarea noilor expresii și prin
construcțiunea lor sintactică, compatrioții noștri de peste Carpați introduc pe toate zilele în limba
română o denaturare a spiritului propriu național, care în întinderea ei de astăzi a devenit
primejdioasă, cu atât mai mult cu cât cei ce au cauzat-o și cei ce o continuă nu par a avea
conștiința răului, ci răspândesc încrederea de a fi cei mai buni stiliști ai literaturii române.
Încă zece ani de o asemenea convingere publică, încă o generație de tineri cu același sistem
de expresii, și limba română poate deveni o ruină, nu reparată, ci stricată prin construcții străine
fără nici o adaptare de stil și incapabile de a-i manifesta propria idee în modul ei originar.
Rândurile de față au scopul de a arăta acea direcție falsă a autorilor români din Austria și de
a deștepta în spiritele, care în mijlocul contagiului general vor mai fi putut păstra judecata lor
sănătoasă, o tendință de reacțiune.
Susținem dar și ne vom încerca să dovedim că jurnaliștii români de peste Carpați, nu rareori,
pe ici pe colo, din scăpare de vedere, ci sistematicește, după deprinderea obștească, în fiecare
număr publicat de dânșii, fac greșeli neiertate în contra limbii române, introducând construcțiuni
false de cuvinte, stil greoi antiromân și mai întâi de toate o monstruoasă germanizare în expresii. Și
când vorbim de jurnaliștii români de peste Carpați, nu înțelegem pe cei obscuri, ci înțelegem pe cei
de frunte și cei mai recunoscuți, în prima linie pe cei de la Gazeta Transilvaniei, Albina, Telegraful
român, Federațiunea, Foaia Societății din Cernăuți, Transilvania, pe lângă care vom cita numai în
treacăt Concordia și Familia.
Recunoștința ce se datorește acestor foi pentru serviciile aduse cauzei politice a românilor
austrieci nu ne poate scuti de datoria unei opozițiuni energice în contra formei cu care se prezintă;
căci ușor s-ar putea întâmpla ca în rezultatul final câștigul dobândit în politică să fie cumpănit
prin pierderea suferită în limbă.’’
(Titu Maiorescu- Limba română în jurnalele din Austria)
A.1.Menționează sensul din text al expresiei a ajuns într-o stare ce nu mai îngăduie tăcerea.
2.Indică, din primul paragraf,prin ce crede autorul că se realizează o denaturare a spiritului
naţional.
3.Arată care este scopul articolului scris de Maiorescu.
4.Precizează, valorificând al patrulea paragraf, ce ,,greşeli neiertate‘’ fac jurnaliştii români de peste
Carpaţi, în contra limbii române.
5.Menţionează titlurile a trei dintre jurnalele la care face referire autorul.
B.(50 p)Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi importanţa
cunoaşterii şi a folosirii corecte a limbii române pentru un tânăr din ziua de astăzi,, folosind
informațiile din fragmentul citat.
În redactarea textul, vei avea în vedere următoarele repere:
-formularea tezei/problematicii puse în discuție;
- menționarea poziției pe care o ai față de teză/problematică;
- enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziției adoptate;
- formularea unei concluzii pertinente;
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare;
- respectarea preciziei privind numărul de cuvinte.
II. ,, Leonardo da Vinci, a fost cel mai de seamă reprezentant al Renașterii italiene din
perioada de apogeu a acesteia.
Spirit universalist: pictor, sculptor, arhitect, muzician, inginer, inventator, anatomist,
geolog, cartograf, botanist și scriitor, Leonardo da Vinci este considerat adesea cel mai de
seamă geniu din întreaga istorie a omenirii. Geniul său creator și spiritul său inventiv și-au pus
amprenta asupra epocii, fiind considerat arhetipul omului renascentist, un spirit animat de o
curiozitate nemaiîntâlnită până atunci, animat de o imaginație fără precedent în istorie. Este
considerat unul din marii inovatori ai picturii și unul din cei mai mari pictori din istorie. Deși se
fac speculații asupra metodelor sale empirice de studiu, viziunea lui Le asupra lumii este mai
degrabă logică decât misterioasă.
Leonardo da Vinci este cunoscut în special ca pictor. Portretul Lisei Gherardini, soția lui
Francesco del Giocondo, cunoscut sub numele de Mona Lisa (numele este de fapt Monna
Lisa sau La Gioconda), aflat în colecția Muzeului Luvru începând cu 1797, este poate cel mai
cunoscut portret realizat vreodată. Fresca intitulată Cina cea de taină, din refectoriul mânăstirii
dominicane Santa Maria delle Grazie din Milano, este cea mai cunoscută imagine religioasă a
tuturor timpurilor. „Omul Vitruvian” (numele complet este Le proporzioni del corpo umano
secondo Vitruvio), un desen din 1490, însoțit de comentarii asupra operei arhitectului Vitruvius,
este o imagine iconică, un adevărat simbol al Renașterii. Cele câteva lucrări de pictură rămase
în urma sa, împreună cu desenele și caietele sale de note științifice constituie o contribuție de
o inestimabilă valoare pentru cultura umană, pentru artă și știință, rivalizând doar cu opera altui
mare contemporan al său, Michelangelo Buonarotti.
Spirit universalist și inventator înnăscut, Leonardo da Vinci a conceput mașini de zburat,
un tanc, o mașină de socotit și multe altele. Puține din invențiile sale au putut fi puse în
practică în cursul vieții sale. Mici invenții, precum o mașină automată de bobinat și o mașină de
încercat rezistența la întindere a firelor, au fost puse în aplicare încă de atunci. A făcut de
asemenea mari descoperiri în domeniul anatomiei, ingineriei civile, opticii și hidrodinamicii,
care, deși nu le-a publicat, au fost aplicate ulterior, influențând în mod categoric progresul
științific.
Artist orgolios, conștient de talentul său, într-o proverbială rivalitate cu marele său
contemporan Michelangelo Buonarotti, se afirmă că ar fi notat în caietele sale, cu un an
înaintea morții, Io continuerò...(„voi dăinui...”)’’ (Leonardo da Vinci,Wikipedia)
A.1.Menționează sensul din text al expresiei spirit universalist.
2.Indică, din al doilea paragraf, personalitatea lui Leonardo da Vinci
3.Arată cine era marele rival al omului de cultură italian.
4.Precizează titlul a trei dintre cele mai cunoscute opere ale artistului, la care se face referire.
5.Menţionează două invenţii la care se face referire în text.
B.(50 p)Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi importanţa
modelelor în viaţa unui tânăr, folosind informațiile din fragmentul citat.
În redactarea textul, vei avea în vedere următoarele repere:
-formularea tezei/problematicii puse în discuție;
- menționarea poziției pe care o ai față de teză/problematică;
- enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziției adoptate;
- formularea unei concluzii pertinente;
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare;
- respectarea preciziei privind numărul de cuvinte.
II. ,, Leonardo da Vinci, a fost cel mai de seamă reprezentant al Renașterii italiene din
perioada de apogeu a acesteia.
Spirit universalist: pictor, sculptor, arhitect, muzician, inginer, inventator, anatomist,
geolog, cartograf, botanist și scriitor, Leonardo da Vinci este considerat adesea cel mai de
seamă geniu din întreaga istorie a omenirii. Geniul său creator și spiritul său inventiv și-au pus
amprenta asupra epocii, fiind considerat arhetipul omului renascentist, un spirit animat de o
curiozitate nemaiîntâlnită până atunci, animat de o imaginație fără precedent în istorie. Este
considerat unul din marii inovatori ai picturii și unul din cei mai mari pictori din istorie. Deși se
fac speculații asupra metodelor sale empirice de studiu, viziunea lui Le asupra lumii este mai
degrabă logică decât misterioasă.
Leonardo da Vinci este cunoscut în special ca pictor. Portretul Lisei Gherardini, soția lui
Francesco del Giocondo, cunoscut sub numele de Mona Lisa (numele este de fapt Monna
Lisa sau La Gioconda), aflat în colecția Muzeului Luvru începând cu 1797, este poate cel mai
cunoscut portret realizat vreodată. Fresca intitulată Cina cea de taină, din refectoriul mânăstirii
dominicane Santa Maria delle Grazie din Milano, este cea mai cunoscută imagine religioasă a
tuturor timpurilor. „Omul Vitruvian” (numele complet este Le proporzioni del corpo umano
secondo Vitruvio), un desen din 1490, însoțit de comentarii asupra operei arhitectului Vitruvius,
este o imagine iconică, un adevărat simbol al Renașterii. Cele câteva lucrări de pictură rămase
în urma sa, împreună cu desenele și caietele sale de note științifice constituie o contribuție de
o inestimabilă valoare pentru cultura umană, pentru artă și știință, rivalizând doar cu opera altui
mare contemporan al său, Michelangelo Buonarotti.
Spirit universalist și inventator înnăscut, Leonardo da Vinci a conceput mașini de zburat,
un tanc, o mașină de socotit și multe altele. Puține din invențiile sale au putut fi puse în
practică în cursul vieții sale. Mici invenții, precum o mașină automată de bobinat și o mașină de
încercat rezistența la întindere a firelor, au fost puse în aplicare încă de atunci. A făcut de
asemenea mari descoperiri în domeniul anatomiei, ingineriei civile, opticii și hidrodinamicii,
care, deși nu le-a publicat, au fost aplicate ulterior, influențând în mod categoric progresul
științific.
Artist orgolios, conștient de talentul său, într-o proverbială rivalitate cu marele său
contemporan Michelangelo Buonarotti, se afirmă că ar fi notat în caietele sale, cu un an
înaintea morții, Io continuerò...(„voi dăinui...”)’’ (Leonardo da Vinci,Wikipedia)
A.1.Menționează sensul din text al expresiei spirit universalist.
2.Indică, din al doilea paragraf, personalitatea lui Leonardo da Vinci
3.Arată cine era marele rival al omului de cultură italian.
4.Precizează titlul a trei dintre cele mai cunoscute opere ale artistului, la care se face referire.
5.Menţionează două invenţii la care se face referire în text.
B.(50 p)Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi importanţa
modelelor în viaţa unui tânăr, folosind informațiile din fragmentul citat.
În redactarea textul, vei avea în vedere următoarele repere:
-formularea tezei/problematicii puse în discuție;
- menționarea poziției pe care o ai față de teză/problematică;
- enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziției adoptate;
- formularea unei concluzii pertinente;
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare;
- respectarea preciziei privind numărul de cuvinte.