Nichita Stanescu aparrtine literaturii romane postbelice,lirica sa incadrandu-se

in curentul literar neomodernsim (generatia saizecista).

Nichita Stanescu apartine literaturii romane postbelice,lirica sa incadrandu-se
in curentul literra neomodernsim (generatia saizecista).EL debuteaza in anul 196
0 cu volumul de versuri intitulat "sensul iubirii",urmat de 11 elegii
In lirica sa,Nichita Stanescu aduce o noua viziune asupra cuvantului,alcatuind u
n "cosmos al vorbirii".
In lirica sa,Nichita STanescu aduce o noua viziune asupra cuvantului
In lirica sa,Nichita Stanescu aduce o noua viziune asupra cuvantului
In lirica saNichita Stanescu aduce o noua viziune asupra cuvantului,alcatuind un
"cosmos al vorbirii"
In lirica sa,Nichita aduc eo noua viziune asupra cuvantului,alcatuind un "cosmos
al vorbirii"
In lirica sa,Nchita aduce o noua viziune asupra cuvantului,alcatuind un "cosmos
al vorbirii".
Structura ideatica a poeziei stanesciene este,de multe ori,discontinua,fiind acu
zata de "ilogism" (Serban Cioculescu),tocmai pentru ca ea reflecta sinele,eul po
etic,cel care dezvaluie,incifrandu-se totodata,prin cuvinte
In irica sa,Nichita aduce o noua viziune asupra cuvantului,
In lirica sa,Stanescu aduce o noua viziune asupra cuvantului,alcatuind un cosmos
al vorbirii
In viziun
In lirica sa,Stanescu aduce o noua viziune asupra cuvantului,alcatuind un cosmos
al vorbirii
In oirica sa,STanescu aduce o noua viziune asupra cuvantului,alcatuind un "cosmo
s al vorbiri".
Structura sa ideatica
Structura ideatica a poeziei stanesciene este,de multe ori,discontinua
Structura ideatica a poeziei stanesciene este,de multe ori,discontinua,fiind acu
zata de ilogism (Serban Cioculescu)
Structura ideatica a poeziei stanesciene este,de multe ori,discontinua,difiind a
cuzata de ilogism (sERBAN cIOCULESCU)
sTRUCTURA IDEATICA A POEZIEI STANESCIENE ESTE,DE MULTE PRI,DISCONIN
Structura ideatica a poeziei stanesciene este,de multe ori,discontinua,fiind acu
zata de ilogism (Serban Cioculescu) tocmai pentru ca ea reflecta sinele,eul poet
ic,cel care se dezvaluie,inifrandu-se totodata,prin cuvinte
structura ideatica a poeziie stanesciene este,de multe ori,discontinua,si acuzat
a de ilogism (Serban Cioculescu) tocmai pentru ca ea reflecta sinele,eul poetic,
cel care se dezvaluie,incifrandu-se totodata,prin cuvinte
Poveste sentimentala face parte din volumul stanescian O viziune a sentimentelor
Poveste
tema este iubirea,singura care,prin cuvant,poate initia o cozmogonie
Semnificatia titlului proiecteaza discursul poetic in imaginar (poveste)
Semnificatia titlului proiectea discursul liric in imaginar (poveste)
Semnificatia titlului proiecteaza discursl liric in imaginar (poveste) si antici
peaza ideea ei centrala,anume forta pe care o au sentimentele
si anticipeaza ideea ei cenrarla,si anume forta pe care o aui sentimentele
Semnifivccatia titlului proiecteaz idscursul liric in imaginar (poveste) si anti
cipeaza ideea ei centrala,si anume forta pe care o au setimentele
Semnificatia titlului
Semnificatia titlului proyiecteaza discursul liric in imaginar (poveste) si anti
cipeaza ideea ei centrala,si anume forta pe care o au sentimentele.
Tema poeziei este iubirea,singura capabila ca,prin cuvant,sa initieze o cozgomon
ie.
Textul debuteaza ex abrupto
Textul debuteaza ex abrupto cu un moment de maxima intensitate al povestii de iu
bire
Textul debuteaza ex abrupto cu un moment de maxima intensitate al povestii de iu
bire : "Pe urma ne vedeam din ce in ce mai des"
Textul debuteaza ex abrupto cu un moment de maxima intensitate al povestii de i
ubire " Pe urma ne vedeam din ce in ce mai des".
Textul debuteaza ex abrupto cu un moment de maxima intensitate al povestii de iu
bire "Pe urma ne vedeam din ce in ce mai des".
Privirea prefateaza refacerea unitatii
Privirea prefateaza refacerea unitatii primordiale pentru cei doi indragostiti,p
rezenti in poezie prin marcile de pers a 2-a,plural "ne vedeam
Privirea prefateaza refacerea unitatii primordiale pentru cei doi
Privirea prefateaza refacerea unitatii primordiale
Privirea prefateaza refacerea unitatii primordiale pentru cei doi
Privirea prefateaza refacerea unitatii primordiale pentru cei doi indragostiti,p
rezenti in text prin marcile de pers- a 2-a,plural Ne si vedam
In mod paradoxal,eu si tu,doua ipostaze ale aceluiasi eu liric,sunt despartite
In mod paradoxal,eu si tu,doua ipostaze ale aceluiasi eu liric,
In mod paradoxal,eu si tu,doua ipostaze ale aceluiasi eu liric,sunt despartire d
e timpul materializat,coborat in concret.
In mod paradoxal,eu si tu,marci ale aceluiasi eu liric,sunt despartite de timpul
materializat,coborat in concret
In mod paradoxal,eu si tu,ipostaze ale aceluiasi eu liric,sunt despartite de tim
pul materializat,coborat in concret : Eu stateam la o margine-a orei/tu - la cea
lalta),dar si apropiati,prin cuvant.
In mod paradoxal,eu si tu,ipostaze ale aceluiasi eu liric,sunt despartite de tim
pul materializat,coborat in concret,dar si apropiati prin cuvant.Distanta imagin
ara dintre ei este suplinita de acest vehicul
Distanta imaginara dintre cei doi este suplinita de acest vehicul
Distanta imaginara dintre cei doi este suplinita prin acest vehicul de comunicar
e,purtator de semnificatii si laitmotivul poezei.
Distanta imaginara dintre cei doi
Distanta imaginara dintre cei doi este suplinita de acest vehicul de comunicare,
purtator de semnificatii si laitmotivul poeziei
Distanta dintre cei doi este suplininta de acest vehicul de comunicare
Distanta dintre cei doi este suplinita de acet vehicul de comunivcare,pirtator d
e semnificatii dar si laitmotivul poeziei.El este personificat
el este personificat si asigura comuniunea indragostitilor.
El este personificat si asigura couniunea indragostitilor.coborat in concret,est
e vazut ca principiu de baza in crearea unui intreg univers
Temperatura medie anuala a Romaniei este de 10 grtade celsius,in sud de 11 grade
ir in nord de 8.5 grade
Temperatura medie anuala a romaniei este de 10 grade celsius,in sus 11 si in nor
d 8.5
Temperatura medie anuala a romaniei este de 10 grade celsius,in sud se 11 si in
nord de 8.5
pe unitati de relief : peste 11 grade celsius Lunca dunarii,S dobrogei,Delta Dun
arii,S banatului
pe unitati de relief
Pe unitati de relief :
peste 11 grade celsius : in sudul dobrogei,in lunca dunarii,delta dunarii
peste 11 grade celsius in sudul dobrocei,in lunca dunarii,in delta dunarii,s ban
atului
peste 11 grade celsius
pes
pe unitati de relief
peste 11 grade celsius : in lunca dunarii,in delta dunarii,in sudul dobrogei,in
sudul banatului
in lunca dunarii,in delta dunarii,,in sudul dobrogei si in sudul banatului
intre 10 si 11 grade celsius C..
Temperatura medie anuala a romaniei este de 10 grade celsius,in sud den 11 si in
nord de 8.5
temperatura med
pe unitati de relief
peste 11 grade celsius in sudul banatuampia de veste,in deallui,in sudul dobroge
i,in lunca dunarii si in delta dunarii
intre 11 si 10 grade celsius in campia romana,in dusul podisului getic
In campia romana,in sudul podisului getic,campia de veste
in campia romana,in c
intre 10 si 11 grade celsius : in campia romana,in campia de vest,in dealul de v
est,in sudul podisului getic
intre 10 si 11 grade celsius : in campia romana,in campia de vest,in dealul de v
est,in s podisului getic.
intre 8 si 10 grade celsius : N podisului getic,D.C.T,Pod mopldovei,Dl SIlvaniei
.
intre 8 si 10 grade celsius : D.C.T,Nord pod getic,Pod
intre 8 si 10 grade
intre 8 si 10
inre 8
i
inytre
intre 8 si 10 grade celsius nordul podisului getioc,D.C.T,pod molovei,DL. SIlvan
ei
intre 6 si 8 grade celsius : Subcarpati,estul D.C.T,muntii jsoi
intre 6 si 8 grade celsius : npordul D.C.T,Subcarpati,
Estul dct,subcarpati,muntii jsoi
intre 6 si 8 grade celsius : estul D.C.T,muntii josi,Subcarpati
intre 6 si 8 grade celsius : SUbcarpati,estul D.C.T,muntii josi
sub 0 grad
intre 0 si 6 grad ecelsius - carpatii intre 1000 si 1800 m
intre 0 si 6 grad e celsius carpatii intre 100 si 1800 m
intre 0 si 6 grade celsius : cappatii intre 100 si 1800 m
sub 0 cgrad ecelsius sub )c Carpatii peste 18700 m
intre 0 si 6 grade celsius carpatii intre 100 si 1800 m
si sub 0 grade celsius caraptii peste 1800 m
Temperatura medie anuala a lunii ianuarie esrte de -2 grade celsius
Temperatura medie a lunii ianuarie este de -2 grade celsius
temepratura medie a lunii ianuarie este de -2 grade celsius
Temperatura medie a lunii iulie esre de 21 grade celsius
temperatura medie a lunii ianuarie este de -2 grade celsius
temperatura medie a lunii iulie este de 21 grade celsius
Temperatura minima absoluta a fost de -38 grade celsius la Bod,jud. Brasov la 25
.01.1945
Temperatura minima absoluta
Temperatura medie a lunii ianuarie este de -2 grade celsius
temperatura medie a lunii iulie este de 21 grade celsius
temperatura minima absoluta s-a inregistrat in bod jud Brasov la 25.01.1945 -38.
5 grade celsius
temperatura minima absoluta este inregistrata in bod,jud brasov,cu - 38.5 grade
celsius la 25.01.1945
Temperatura maxima absoluta a fost de 44.5 grade celsius la Ion Sion,jud Braila,
la 10..08.1951
Temperatua maxima absoluta a fost de 44.5 grade celsius la Ion Sion,Jud Braila,l
a 10.08.1951
la 10.08.1951
Numarul de zile tropicale pe an este de 60-60 de zile
Numarul de zile tropicale pe an este de 50-60 de zile
Numarul de zile tropicale pe an este de 50-60 de zile
Precipitatille medii anuale : 640 mm
Precipitatiile medii anuale : 640 mm
Precipitatiile medii anuale : 640 mm
Cantitatea de precipitatii scade de la vest spre este (650mm in C. de vest si 40
0 mm in Pod dobrogei
Precipiotaiile scad de la vest spre este ^50 mm in Campia de vest si 400 mm in p
od dobrogei
precipitatiil escad de la vest spre est 650 mm in campia de vest si 400 mm in po
d dobrogei
Cantitatea de precipitatii creste altitudinea
Cantitatea de precipitatii creste altitudinea
Cantitatea de precipitatii creste altitudinea
Cantitatea de precipitatii creste altitudinea
pe unitati de relief
sub 400 mm
precipitatii medii anuale
sub 400 mm : lunca dunarii,delta dunarii,S dobrogei
400-500 mm C romana,S pod Getic,C moldoveiprecipirta
precipitatii medii anuyale
precipitatii medii anuale
precipitatii
precipitatii medii anuale
precipitatii medii anuale
sub 400 mm
sub 400 mm sudul pod getic
sudul dobrogei,lunca dunarii,delta dunarii
sub 400 mm sudul dobroge,lunca dunarii si delta dunari
intre 400 si 500\
intre 400 si 500 mm
intre 400 si 500 mm Campia romana,S pod getic,C molodvei
intre 400 si 500 mm campia romana,s pod getic,C moldovei
intre 400 si 500 mm campia romana,sudul pod getic,c molodvei
intre 400 si 500 mm campia romana,campia moldovei,sub pd getic
intre 500 si 700 m
N pod getic,D.C.T,pod sucevei,C. de Vest,Dl. de vest
intre 700 si 1200 mm
vanturile Vanturile de vest au caracter general
Vanturile de vest au caracter general
Crivatul - iarna produce visol,geruri.se manifesta in partea de est a tarii
Crivatul : iarna produce visol,geruri. se manifesta in partea de est a tarii
vanturile de vest au caracter general
crivatul se manifesta in partea de est a tarii,produce geruri si viscoluri.
Austrul - vara este cald si seceteos
austrul
austrul - vara este cald si secetos iar iarna este cald si umed. se manifesta in
partea de sud vest
austrul - veri calde si seceteoase,ierni calde si umede.Se manofesta in partea d
e sud vest a tarii
Vanturile cu caracter de foehn
Vanturile cu caracter de foehn
Vanturile cu caracter de foehn : Deor. fagarasului,Depr Alba iulia - Turda,Subca
r[patii Curburii
Brizele marine 0 ziua bat dinspre apa spre uscat si noapte a invers,se manifesta
pe o distanta de 5-10 km de la tarm
brizele marine -
brizele marine - ziua bat dinspre apa spre uscat
brizele marine - siua batdisnpre apa spre uscat,noaptea invers.se manifesta pe o
distanta de 5-10 km de la tarm
se manifesta pe o distanta de 5-10 km de la tarm
brizele de munte - dimineata bat spre culmi si seara bat spre vai
brizele de munte - dimineata bat spre culmi si seara spre vai
brizele de munte - dimineata bat spre culmi si seara spre vai
brizele de munte - dimineata bat spre culmi si seara spre vai
brizele de munte - dimineata bat spre culmi si seara spre vai
brizele de munte - dimineata bat spre culmi si seara spre bvai
Nichita Stanescu apartine perioadei literaturii romane postbelice,lirica sa inca
drandu-se in curentul iterar neomodernism
Nichita STanescu apartine
nichita STanescu apartine literaturii romane postbelice,lirica sa incadrandu-se
in curentul iterar neomodernism (generatia saizecista).El debuteaza in 1960 cu v
olumul de versuri "Sensul Iubirii",urmat de o viziune a sentimentelor,Dreptul la
timp,11 elegii.
In lirica sa,Stanescu aduce o viziune noua asupra cuvantului
In lirica sa,stanescu aduce o viziune noua asupra cuvantului,salcatuind un cosmo
s al vorbirii
In lirica sa,stanescu aduce o viziune noua asupra cuvantului,alcatuind un "cosmo
s al vorbirii"
In lirica sa,stanescu aduce o viziune noua asupra cuvantului,alactuind un "cosmo
s al vorbirii"
In lirica sa,stanescu aduce o viziune noua asupra cuvantului,alcatuind un "cosmo
s al vorbirii"
Structura ideatica a poeziei stanesciene este,de multe ori,discontinua,diind acu
zata d eilogism (Stefan Cioculescu)
Structura ideatica a
Structura
Structura ideatica a poeziei stanesciene este,de multe ori,
Structura ideatica a poeziei stanesciene este,de multe ori,
Structura ideatiuca,a poesizi\
Structutra ideatica a poeziei stanesciene este,de multe ori,discontinua,fiind ac
uzata de ilogism (Stefan Cioculescu) tocmai pentru ca ea reflecta sinele
tocmai pentru ca ea relecta sinele,eul poeticmcel care se dezvaluie
Structura ideatica a poeziei stnesciene este,de multe ori,discontinua,fiind acuz
ata de ilogism (Stefan Cioculescu) tocmai pentru ca ea reflecta sinele,eul poeti
c,cel care se dezvaluie,incifdrandu-se totodata,prin cuvinte
Structura ideatica a poeziei stanesciene este discontinua,fiind acuzata de ilogi
sm (Stefan Cioculescu),tocmai pentru ca ea reflecta sinele,eul poetic,cel care s
e dezvaluie,incifrandu-se totdoata,prin cuvinte,
Poveste sentimentala apare in volumul sta
Poveste sentimentala face parte din volumul stanescian "o viziune a sentimentelo
r",publicat in 1964,
Poveste sentimentala face parte din volumul stanescian "O viziune a sentimentelo
r",publicat in 1964'Poveste sentimentala face parte din volumul O viziune a sent
imentelor,publicat in 1964.
Odata cu aparitia acestui,poetul initiaza o aventura a cunoasterii totale
Odata cu aparitia acestuia,poetul initiaza o aventura a cunoasterii totale
Odata cu apar
Odata cu aparitia acestuia,poetul initiaza
Odata cu aparitia acestuia,poetul initiaza o aventura a cuoasterii totale,cu aju
torul simturilor,aceasta transformandu-se in viziune
Odata cu apritia acestuia,poetul initiaza o aventura a cunoasterii,cu ajutorul s
imturilor,care se transforma in viziune
Odata cu aparitia acestuia poetul initiaza o aventura a cunoasterii totale,cu aj
utorul simturior,care se transforma in viziune,,
iubirea nu mai este o notiune abstracta ci coboara in concretmdevenind palpabil
a,resimtita organic din plin
iubirea nu mai est eo notiune abstrcta,ci coboara in concret,devenind palpabila,
resimtita organic,
tem apoeziei o reprezinta
Tema poeziei este iubirea,singura capabila ca,prin cuvant
Singura
tema poeziei este iubirea,singura capabila ca,prin cuvant,sa initieze o cozgomon
ie
Tema poezei este iubirea,singura capabilca ca,prin cuvant,sa initieze o cozgomon
ie
Tema poezei este iubirea,singura capabila ca,prin cuvant,sa initieze o cozgomoni
e.
Semnificatia titlului proiecteaza discursul poetic
Semnificatia titlului proiecteaza discursul poetic in imaginar
Semnificatia titlului proiecteaza discursul poetic in imaginar (poveste) si anti
cipieaza ideea ei centrala,anume forta pe care o au sentimentele
Semnificatia tiltului proiecteaza discurul poiectic in imaginar (poveste) si evi
dentieaza puterea pe care o au sentimentele
Semnificatia titlului proiecteaza discursul poetic in imaginar (poveste) si evid
entiaza puterea pe care o au sentimentele
textul debuteaza ex abrupto
textul debuteaza ex abrupto cu un moment de maxima intensitate al povestii de iu
bire : pe urma ne vedeam din ce in ce mai des"
Privirea prefateaza refacerea ubitatii pro
temperatura medie anuala a romaniei este de 10 grade celsius
temperatura medie anuala a romanaiei este de 10 grade celsius,cu 11 grade in sud
si 8.5 grade in nord.
pe unitati de relief :
peste 11 grade celsius Lunca Dunarii,S dobrogei
peste 2\pe unitati de relfief : peste 11 grade celsius in lubac dunarii,delta du
arii,suful dobrogei si sudul banatului
intre 10 - 11 grade celsius campia romana,campia de veste,dealurile de vest,s po
disului getic
intre 10 si 11 grade celsius
intre 10 si 11 grade celsius campia romana,campia de vest,dealurile de vest,s po
disului getic
intre 10 si 11 grade celsius
intre 10 si 11 grade celsius - campia romana,campia de vest,dealurile de vest,su
dul podisului getic.
intre 8 si 10 grade celsius - nordul podisului getic,Depresiunea colinara a tran
silvaniei,podisul moldovei,dealurile silvaniei
intre 8 si 10 grade celsius nordul podisului getic,depresiunea colinara a transl
ivaniei,podisului getic,dealurile silvaniei
iintre 8-10 grade celintre 8 si zece grade celsius nodrul podisului getic,dct,po
d, moldovei dealurile silvanei
intre 6 si 8 grade celsius subcarpatii,estul dct,muntii josi
intre 0 si 6 grade celsius carpati intre 1000 si 1800
sub 0 grade celksius carpatii peste 1800 m
temperatura medie anuala
temperatura medie anuala
temperatura medie a lunii ianurarie este de -2 grade celsius
temperatura medie a lunii iulie este de 21 grade celsius
temperatura minima absoluta este inregistrata in bod,jud Brasov,si tempretatura
de 38.5 grade celsius,si asf data de 25.01.1945
temperatura maxima a fost inrehgistraa in ion sion jud braila in anul 1951,44.5
grade celsius
numarul de zile tropicale pe an este intre 50 si 60 de zile
precipitatiile medii anuale sunt de 640 mm
precipitatiile scad de la vest spre est : de la 650 mm in campia de vest pana la

precipitatiile medii anuale sunt de 640 mm
precipitatiil escad de la vest spre est (\jkdnv sdkjs skdjhfsd fjsdjfh sdjh as e
djx sisnc iskn s., dm preciooitaiiile medii anuale scad de la vest spre est si a
nume 650 mm in campia de vest pana la 400 mm in pod dobrogeoi
cantitatea de precipitatii scade cu altitudinea
cantitatea de precipitatii scade cu altitudinea
cantitatea de precipitatii scade cu altitudinea
cantitatea deprecipi
Cantitatea de precipitatii creste odata cu altitudinea
Cantitatea de precipitatii creste odata cu altitudinea
sub 400 mm lunca dunarii,sudul dobrogei,delta dunarii
sub 400 mm lunca dunarii,sudul dobrogei,delta dunarii
sub 400 mm
sub 400 mm delta dunarii,sudul dobrogei,lunca dunarii
sub 400 de mm
sub
Liviu Rebreanu,intemeietorul romanului romanesc modern,s
Liviue rebreanu,intemeietorul romanului romanesc moderns,se afirma literar in pe
rioada interbelica.
Liviue Rebreanu,intemeietorului
Livie Rebreanu,intemeietorul romanului romanesc morern
Liviu Rebreanu,intemeietorul romanului romanesc modern,se afirma literar in peri
oada interbelica.
Liviu Rebreanu,intemeietorul romanului romanesc modern,se afirma literar in peri
oada interbelica.Debuteaza in 1912 cu volumul de nuvele intitulat " Framantari".
Debuteaza in 1912 cu volumul de nuvele intitulat "Framantari"
Debuteaza in 1912 cu volumul de nuvele intitulat "Framantari"
Liviu Rewbreanu
Liviu Rebreanu,intemeietorul romanului romanesc modern,se afirma in perioada int
erbelica
Liviu Rebreanu,intemeietorul romanului romanesc modern,se afirma in perioada int
erbelica.Debuteaza in 1912 cu volumul de nuvele intitulat "Framantari"
Liviu Rebreanu,intemeietorulLse afirma
Liviu rebreanu,intemeietorul romanului romanesc modern,se afirma in perioada int
erbelica.Liviu
Liviu rebreanu
Liviu rebreanu,intemeietorul romanului romanesc modern,se afirma in perioada int
erbelica.Debuteaza in anul 1912 cu volumul de nuvele "Framantari"
Liviu Rebreanu,intemeietorul romanului romanesc modern,
Liviu Rebreanu,intemeietorul romanului romanesc modern
Liviu Rebreanu,intemeietorul romanului romanesc modern,se afirma literar in peri
oada interbelica.
Liviu Rebreanu,intemeietorul romanului romanesc modern,se afirma literar in peri
oada interbelica.
Liviu Rebreanu,intemeietorul romanului romanesc modern,se afirma literar in peri
oada interbelica.Debuteaza in 1912 cu volumul de nuvele intitulat "Framantari"
Debuteaza in 1912 cu volumul de nuvele intitulat "Framantari"
Liviu Rebreanu
Liviu Rebreanu,intemeietorul romanului romanesc modern,se afirma literar in peri
oada interbelica.
Liviu Rebreanu,intemeietorul romanului romanesc modern,se afirma literar in peri
oada interbelica.Debuteaza in 1912 cu volumul de nuvele intitulat "Framantari".
Debuteaza in 1912 cu volumul de nuvele intitulat "Framantari".
Romanul "Ion" apare in anul 19120
Romanul Ion apare in 1920
Romanul Ion apare in 1920
Romanul Ion apare in 1920.Imediat dupa publicarea lui,romanul se bucura de aprec
ierea criticii iterare,
Imediat dupa publicarea lui,romanul se bucura de aprecierea criticii literare
Romanul Ion apare in 1920.\Liviu Rebreanu,intemeietorul romanului romanesc moder
n,se afirma literar in 1912.Debuteaza cu voulum de nuvele intitulat "Framantari"
.
Romanul Ion apare in 1920.Imediat dupa publicarea lui,romanul se bucura de aprec
ierea criticii literare,in special pentru faptul ca reprezinta prima creatie obi
ectiva din literatura romana,respectand principiul sincronismului,enuntat de Eug
en Lovinescu.
Imediat dupa publicarea lui,romanul se bucura de aprecierea criticii literare
Imediat dupa publicarea lui,romanul se bucura de aprecierea criticii literare.
Liviu Rebreanu,intemeietorul romanului romanesc modern,se afirma literar in peri
oada interbelica.Debuteaza in 1912 cu volumul de debut intitulat "Framantari"
Romanul "Ion" apare in 1920.Publicatia sa starneste
imediat dupa publicarea lui,romanul se bucura de aprecierea criticii literare,in
special pentru faptul ca reprezinta prima creatie obiectiva din literarutra rfo
mana
Romanul "Ion" apare in 1920.Publicatia sa se bucura de aprecierea criticii liter
area
Roamnul Ion apare in 1920.Imediat dupa publicarea lui,romanul se bucura de aprec
ierea criticii literare
Romanul "Ion" apare in 1920.Imediat dupa publicarea lui,romanul se bucura de apr
ecierea criticii literarea,in special pentru faptul ca reprezinta prima creatie
obiectiva din literatura romana
Imediat dupa publicarea sa,romanul se bucura de aprecierea criticii literare,in
special pentru faptul ca reprezinta prima creatie obiectiva din literatura roman
a,respectand principiul sincronismului,enuntat de Eugen Lovinescu.
in special pentru fatul ca reprezinta prima creatie obiectiva din literatura rom
ana,respectand principiul sincronismului enuntat de Eugen Lovinescu/
Romanul "Ion" apare in 1920.Imediat dupa publicarea lui,romanul se bucura de apr
ecierea criticii literare,in special pentru faptul ca reprezinta prima creatie o
biectiva din literatura romana,respectand principiul sincronismului,enuntat de E
ugen Lovinescu.
Romanul Ion apare in 1920.Imediat dupa publicarea sa,romanul se bucura de apreci
erea criticii literare,in special pentru faptul ca reprezinta prima creatie obie
ctiva din literatura romana,respectand principiul sincronismului enuntat de Euge
n Lovinescu.
Liviu Rebreanu,intemeietorul romanului romanesc modern,se afirma literar in peri
oada interbelica.Debuteaza in 1912 cu volumul de nuvele "Framantari".
Romanul "Ion" apare in anul 1920.Imediat dupa publicarea sa,romanul se bucura de
aprecierea criticii literare,in special pentru faptul ca reprezinta prima creat
ie obiectiva din literatura romaneasca,respectand principiul sincronismului enun
tat de Eugen Lovinescu.
Punctul de pornire are un fundament puternic ancorat in realitate:
Punctul de pornire are un fundament puternic ancorat in realitate:
Punctul de pornire are un fundament puternic ancorat in realitate: un taran tana
r,inteligent si harnic
Punctul de pornire are un fundament puternic ancorat in realitate:
Punctul de pornire are un fundament puternic ancorat in realitate
Liviu Rebreanu,intemeietorul romanului romanesc modern,se afirma literar in peri
oada interbelica.Debuteaza in anul 1912 cu opera de nuvele "Framantari".
Romanul "Ion" apare in 1920.La publicarea lui,romanul se bucura de apfrecierea c
riticii literare,in special pentru faptul ca reprezinta prima opera obiectiva di
n literatura romana,respectand pricnipiul sincronismului,enuntat de Eugen Lovine
scu.
Liviu Rebreanu,
Punctul de pornire are un fundament puternic ancorat in realitate
Punctul d epornire are un fundament puternic ancorat in realitate
Pubctul de pornire are un fundament puternic ancorat in realitate
Pubctul de pornire are un fundament puternic ancorat in realitate : un taran tan
ar,inteligent si harnic i se plange autorului d elipsa pamantului,p
Punctul de pornire are un fundament puternic ancorat in realitate : un taran tan
ar,inteligent si harnic
un tan
un tran
un taran tanar,inteligent si harnic
Punctul de pornire este puternic ancorat in realiatte : un taran tanar,intelgien
t si harnic i se plange autorului de lipsa pamantului
Punctul d epronrie este puternic ancorat in realitet : un taran tanar,inteligent
si harnic i se plange autorului de lipsa pamantului,observarea gestului importa
nt al unui taran de a saruta pamantukl,pataniile unei tinere,alungata si de tata
,si de iubit.Punctukl
Punctul de pornire are
Punctul de pornire are un fundament puternic ancorat in realitate
punctul de pornire are un fundament puternic ancorat in realiatte : un tanar tar
an,harnic si inteligent si se plange autorului de lipsa pamantului,gestul unui t
aran de a saruta pamantul,pataniile fetei,de a fi alungata si de tata si de la c
asa iubitului
rebreanu preia
Punctul de pornire reprezinta un fundament puternic ancorat in realitate : un ta
ran tanar,inteligent si harnic i se plange autorului de lipsa pamantului,gestul
impresionant al unui taran de a saruta pamantul,pataniile fetei de a fi alungata
si de tata si de iubit.
rebreanu preia din literatura universalarebreanu preia din literatura universala
formule litterare consacrate
Rebreanu preia din literatura universala formule literare consacrate
Rebreanu preia din literatyura universala formule literare consacrate
rebreanu preia din literatura universala formule literare consacrate
rebreanu foloseste din literatura universala formule consacrate
rebreanu preia din literatura universala formule literare consacrate : de la Zol
am,de inspira in vceea ce priveste notele naturaliste al zugravirii personajelor
(exagerarea trasaturilor realiste ale acestuia)
Rebreanu preia din literatura universala formule literare consacrate : de la Zol
a,se inspira inspira in ceea ce priveste notele naturale
Rebreanu pra din literartura universala formule literare cos]nsacrate ; de la Zo
la,
rebreanu preia din literatura universala formule literare consacrate : din Zola,
se inspira in ceea ce priveste notele naturaliste ale zugravirii personajului (e
xagerarea trasaturilor realiste ale acestuia)
Rebreanu preia din literatura universala formule literare consacrate : de la Zol
amse inspira in ceea ce priveste notele naturaliste ale zugravirii personajului
(exagerarea trasaturilor realiste ale acestuia).
Rebreanu preia din literatura universala formule literare consacrate
rebreanu preia din literatura universala formule literare consacrate
Rebreanu preia din literatura universala formule lietarre consacrate : din Zola
se inspira in ceea ce priveste notele naturaliste ale zugravirii personajului (e
xagerarea trasaturilor raslieste ale acestuia)
Rebreanu preia din literatura universala formule literare consacrate : din Zola
se inspira in ceea ce priveste notele naturaliste ale zugravirii personajului (e
xagerarea trasaturilor realiste ale acestuia).
Rebreanu preia din literatura universala formule literare consacrate : din Zola
se inspira in ceea ce priveste notele naturaliste ale zugravirii personajului
din Zola se inspira in ceea ce priveste notele naturaliste ale zugravirii person
ajului (exagerarea trasaturilor realiste ale acestuia)
rebreanu preia din literatura universala formule literare consacrate : din Zola
se inspira in ceea ce priveste notele naturaliste
din Zola se inspira in ceea ce priveste notele naturaliste ale zugravirii person
ajului (exagerarea trasaturilor realiste ale acestuia).
Rebreanu preia din literatura universala formule literare consacrate :
Rebreanu preia din literatura universala formule literare consacrate : din Zola,
se inspira in ceea ce priveste notele naturaliste de zugravire a personajelor (e
xagerarea trasaturilor realiste ale acestuia).]
Opera literara Ion este un roman traditional,obiectiv,socialrealist
Opera literara Ion este un roman traditional,obiectiv,social,realist
Opera literara Ion este un roman traditional,obiectiv,social,realit.
Opera literara Ion este un roman traditional,obiectiv,social,realist.
Opera literara "Ion" este un roman traditional,obiectiv,social,realist.
Romanul este o specie a genului epic,de mare intindere,cu personaje numeroase,cu
o actiune complexa ,desfasurata pe mai multe planuri narative,cu un conflict pu
ternic.
Romanul este o specie a genului epic,de mare intindere,cu personaje numeroase,cu
o actiune complexa,desfasurata pe mai multe planuri narative,cu un conflict put
ernic
Opera literara Ion este un roman traditional,obiectiv,realiust social.
Opera literara Ion este un roman traditional,obiectiv,realist.social.
Romanul este o specoe
Romanyul este o specie a genului epic,de mare intindere,cu personaje numeroase,c
u actiune complexa.desfasurata pe mai multe planuri
Opera literara Ion este un roman traditional,obiectiv,social,realist
Opera literara ion este un roman traditional,obiectiv,social,realist
Opera literara Ion este un roman traditional,obiectiv,realit,obiectiv.
Opera literara ion este un roman traditional,obiectiv,realist,social.Romanul est
e o specie a genului epic,de mare intindere,cu personaje numeroase,cu o actiune
complexa,desfasurata pe mai multe planuri narative,cu un conflict puternic..
Romanul de tip traditional are urmatoarele trasaturi
Romanul de tip traditional are urmatoarele trasaturi : complexitatea actiunii si
numarul mare d epersonaje,obiectivitatea,omniscienta
Romanul de tip traditional
Romanul de tip traditional are urmatoarele trasaturi : complexitatea actiunii si
numarul mare de personaje,obiectivitateaomniscienta,caractere,previzibilitatea,
istorismul (autorul ofera date exacte despre ansamblul existentei personajelor).
Romanul de tip traditional
Romanul de tip traditional are urmatoarele trasaturi
ROmanul de tip traditional are urmatoarele trasaturi : complexitatea actiunii si
numarul mare de personaje,obiectivitatea,omniscienta,caractere,previzibilitatea
,istorismul (autorul ofera date exacte despre ansamblul existentei personajelor)
.Romanul contine,de asemenea,si elemente de modernitate,precum analizarea in det
aliu a psihologiei personajului principal.
Trasaturile incadreaza
Romanul contine,de asemenea,
Romanul de tip obiectiv are
Romanul de tip traditional are urmatoarele trasaturi : complexitatea actiunii si
numarul mare de personaje
romanul de tip traditional are urmatoarele trasaturi : complexitatea actiunii si
numarul mare de personaje
romanul de tip traditional are urmataorele trasaturi : complexitatea actiunii si
numarul mare de personaje,obiectivitatea si omniscienta.,caractrere,previzibili
attea,istorisul
Romanul contine,de asemenea,si elemente de mpdernitate,precum analizarea in deta
liu a psihologiei personajului principal.
Romanul contine,de asemenea,si elemente de modernitate,,precum analizarea in det
aliu a psihologiei personajului principal.
Romanul contine,de asemenea,si elemente de modernitate,pr3ecum analizarea in det
aliu a psihologiei personajului principal.
Romanul contine,de asemenea,si elemente de modernitate,precum analizarea in deta
liu a psihologiei personajului principal.
Trasaturile care incadreaaza romanul printre creatile realiste sunt :
trasaturile care incadreaza romanul printre cretile realiste sunt
Trasaturile care incadreaza romanul printre creatile realiste sunt : inspiratia
din realitate,prezentarea veridica a evenimentelor,obiectivitateaminfatisarea in
dividului ca produs al societatii din care face parte,descrierea minutiuossa
descrierea minutioasa,stilul impersonal,anticalofil (fara figuri de stil),prefer
inta pentru personaje tipice (dominate d eo trasatura pregnanta de caracter).
tema : desi trateaza o tema deja abordata in literatur romana,anume problematica
taranului roman intr-o societate dominata de suprematia bunurilor materiale.
tema : desi trateaza o tema deja abordata in ta
trastrasaturile care incadreaz aopera in creatia realista sunt : prezentarea ver
idica a evenimentelor,preferinta pentru personaje tipie (personaje dominate d eo
trasatura pregnanta de caracter) , infatisarea individului ca produs al societa
tii din care face parte.
Tra
Desi trateaza o tema deja abordata in literatura romana
desi trateaza o tema deja abordata in literaatura romana,anume problematica tara
nului roman intr-o societate dominata de suprematia pamantului
Desi trateaz ao tema de abordata in liteartura romana,anume problematica taranul
ui roman intr-o societate dominata de suprematia pamantului
Desti trateaza o ytema deja abordata in literatura romana,anume problematica tar
anului roman intr-o societate codusa de suprematia bunurilor materiale,romanul s
e remarca prin originalitate
romanul se remarca prin originalitate
Desi abordeaz
Tema : desi
Desi
Desi trateaa o tema deja abordata in literatura ormana,anume problematica tranau
lui roman intr-o societate condusa de suprematia nunurilor materiale,romanul se
remarca prin otriginalitate,depasind maniera samanatorista a prezentarii vietii
rurale sub aspect idilic.
romanul se remarca prin originalitatem,depasind maniera samanatorista a prezenta
rii vietii rurale sub aspect idilic
romanul se remarca prin originalitate,depasind maniera samanatorista a prezentar
ii vietii rurale sub aspect idilic.
Principakla tehnica narativa pe care se bazeaza romanul este simetria compozitio
nala.
Principala tehnica naativa pe care s ebazeaza tehnica compozitionala este
Principala tehnica narativa pe care se bazeaz romanul este simetria compozituion
ala
Principala tehnica narativa pe care s ebazeaza romanul este tehnoca compozitiona
la
Principala tehnoca narativa pe care se bazeazar omanul este simetria compozition
ala.Creatia are doua parti
creatia are doua parti,"Glasul pamantului" si "Glasul iubirii" iecare dintre ele
fiind alcatuit din 6 capitole,la final adaugandu-se capitolul concluzie
creatia are 2 parti,si anume Glasul pamantului si Glasul iubirii,fiecare dintre
ele avand 6 capitole,la sfarsit adaugandu-se capitoul-concluzie
la final adaungandu-se capitolul concluzie.
Tehnica narativa dominanta pe care se bazzeaza romanul este simetria compozition
ala.Creatia are doua parti,si anume Glasul pamantului si Glasuil iubirii,fiecare
dintre ele avand 6 capitole,la final adaugandu-se capitolul-concluzie.
In debutul romanului se prezita drumul care,din soseaua centrala
In debutul romanului se prezinta drumul care,din soseaua centrala,merge acatre s
atul pripas
In debutul romanului se prezinta drumul care,din soseaua centrala,mergea catre p
ripas.
in debutul romanului se prezinta drumul care,din soseaua centrala,ergea catre pr
ipas.
In debutul romanului se prezinta drumul care,din soseaua centrala,merge catre sa
tul pripas,pentru ca,la final,acesta sa iasa din sat pentru a se reuni cu drumul
principal
In debutul romanului s eprezinta drumul care,din soseaua centrala,merge spre pri
pas,pentru ca,la final,sa se reunseasca cu drumul principal
In debutul romanului se prezinta drumul care,din soseaua centrala,merge catre sa
tul pripas,pentru ca,la final,sa se reunseasca cu drumul principal.
Prin intermediul tehnicii narative
Prin intermediul tehnici narative cinematografice,naratorul descrie minutios dru
mul,satul,hora
Prin intermediul tehnici narative cinematografice naratorul descrie minutios sat
ul,hora,drumul;imaginile ample de perspectivasunt ulterior particularizate,surpr
inzand,in detaliu,amanunte semnificative
imaginile ample
imaginile ample de perspectiva sunt
imaginile ample,de perspectiva,sunt ulterior particularizate,surprinzand,in deta
liu,amanunte semnificative
imaginile
imaginile ample
imaginile ample,de perspectiva,sunt ulterior particularizate,surprinzand,in deta
liu,amanunte semnificative
imagineile ample,de perspectiva,sunt ulterior particularizate,surprinzand astfel
,amanunte semnificative.
Astfel,cititorul este introdu,treptatm
astfel,citiroul,introdus treptat in lumea fictiunii,ia cunostinta asupra fdatleo
r esentiale ale noului univers.
Astfel citiot
Astfel,cititoruol este treptat inlume afioctiunii,i cunostinta asupra fidelitati
olor
este treptat
Liviu rebreanu,autorul romanului realist modern romanesc, Ion, este asurpa fidel
itatilro la care ia parCa si marii romancieri ai literaturii romane,Rebreanu co
ncentreaza uintreaga lume e
Intriga romanului este anticipata de moti
Astfel,cititorul,introdus treptat in luimea fictiunii,ia cunostinta asupra datel
or noului univers.
Astfel cititorul,introud in noul univers,ia la cunostinta detalii semnificative,
treptat,asupra noului univers.
Ca si marii romancieri
in debutul romanului se prezinta drumul care ia cunostinta detalii semnificative
,treptat,asupra noului univers.
principala tehnica narativa pe care se bazeaa romanul este simetria compozition
ala si noul univers prin intrmediul tehnici narative cinematografice,naratorul d
eescrie minutios starada,ca si marii romancieri ai litertruii universaleca si
ca si marii romancieri ai litera
Ca si marii romancieri ai literaturii universale,rebreanu concentreaza intreaga
colectivitate
Ca si marii romancieri ai literaturii universale,Rebreanu concentreaa intreaga c
olectivitate rurala intr-o singura locatie :
Ca si mai marii romancieri ai literaturii universale,Rebreanu concentreaza intre
aga colectivitate rurala intr-o singura locatie
Ca si mai marii romancieri universali,Rebreanu concentreaza intreaga colctivitat
e intr-o singura locatie.
: curtea casei doamnei
curtea casei vaduvei lui Maxim Oprea,unde se desfasoara hora duminicala
Ca si mai marii romancieri ai literaturii universale,RZebreanu concentreaz aintr
eaga colectivitate rurala intr-o singura locatie : curtea casei vaduvei lui Maxi
m oprea.,unde se desfasoara hora duminicala.Surprinderea cinematografica a lumii
rurale contine observatii asupra conflictelor sociale sin cadrul ei.
Suprinderea cinematografica a lumii rurale contine observatii asupra conflictelo
r sociale din cadrul ei.
Surprinderea cinematografica a lumii rurale contine
Surprinderea cinematigrafica a lumii rurale surprinde
Supr
Surpinderea cinematografiuca a lumii rurale contine observatii asupra conflictel
or sociale din cadrul ei
SurpiSurprinderea cinematografica din cadrul rural contine
Surprinderea cinematografica din lumea rurala contine observatii asurpa conflict
elor sociale din cadrul ei.
Intriga romanuluo
Ca si mai marii romanciei ei literaturii universale,Rebreanu concentreaza intrea
ga colectivitate rurala intr-o singura locatie : curtea casei vaduivei lui maxim
Oprea,unse se desfasura saptamanal hora duminicala.Surprinderea cinematografica
a lumii rurale contine conflicte sociale din cadrul ei.
Intriga romanului este anticipata de conflictul de la hora
Intriga romanuluie ste anticipata de conflictul de la hora intre Ion si george
Intriga romanului este anticipata de conflictul de la hora ditre Ion si george.C
ei doi tineri fac parte din cklase sociale diferite
Intriga romanului este
Intruga romanului este anticipata inca de la inceput din conflictul dintre Ion s
i George.
cei doi tineri fac parte din clase sociale diferite. : Ion este foarte sarac,da
r harnic si priceput
Intriga romanului este anticipata de conflictul de la hora dintre iuon si george
.Cei doi tineri fac parte din clase sociale diferite : Ion este sarac,dar harnic
si priceput,iar George este cel mai isbtarit flacau din sat.Indentificand sarac
ia cu lipsa de demnitate
Intriga romanului este anticipata de conflictul de la hora dintre Ion si George.
Cei doi tineri fac parte din clase sociale diferite : Ion este sarac,dar harnic
si priceput,iar george este cel mai instarit fecior din sat.identificand saracia
cu lipsa de demnitate si cu privarea de la un statut social pe care este sigur
ca il merita
Identificand saracia cu lipsa de demnitate si de un statut pe care este sigur ca
il merita,Ion doreste s-o ia de sotie pe Ana,fata lui Vasile Baciu,promisa lui
George.
Identificand saracia cu lipsa de demnitate si de un statut social pe care este s
igur ca il merita,Ion doreste s-o ia de sotie pe ana,fata lui Vasile Baciu,promi
sa lui george.Disputa dintre cei doi este o confruntare dintre doua orgolii piut
ernice.Disputa dintre cei doi este o confruntare intre 2 orgolii puternice
Disputa dintre cei doi este o confruntare intre 2 orgolii puternice.
La sugestia lui Titu Herdelea,,Ion gaseste modalitatea da a-l "sili" pe Vasile B
aciu sa i-o dea pe Ana de sotie
la sugestia lui Titi Herdelea,
Disputa dintre cei doi este o confruntare intre 2 orgolii puternice.
La sugestia lui Titi Herdelea,Ion gaseste modalitatea de a-l "sili"
Liviu rebreanu,intemeietorul romanului romanesc modern,se afirma literar in peri
oada interbelica.Debuteaza in 1912 cu volumul de nuvele "Framantari".
Romanul Ion apare in 1920.Imediat dupa publicarea sa,romanul se bucura de apreci
erea criticii literare,in special pentru ca reprezinta primul roman obiectiv din
literatura romaneasca,respectand principiul sincronismului enuntat de Eugen Lov
inescu.
Punctul de pornire
Punctul de pornire are un fundament puternic ancorat in realitate
Punctul de pornire are un fundament puternic ancorat in realitate :
Punctul depornire arfe un fundament puternic ancorat in realitate : un taran tan
ar,inteligent si harnic,i se plange autorului de lipsa pamantului
Punctul de pornire are un fundament puternic ancorat in realitate : un taran tan
ar,inteligent si harnic,i se plange autorului de lipsa pamantului,observarea ges
tului impresionant al unui taran de a saruta pamantul,pataniile unei tinere,alun
gata si de tata,si de iubit.
Punctul de pornire are un fundament puternic ancorat in realitate :
Punctyl de pornire are un fundament puternic ancorat in realitate : un taran tan
ar,inteligent si harnic,i se plange autorului cu privint ala lipsa pamantului,pa
taniile unei fete,alungata si de tata,si de iubit.
Rebreanu preia din literatura universala Rebreanu
Rebreanu preia din literatura universala formule =literare consacrate
Rebrenau preia din literatura universala formule literare consacrate : din zola,
preia maniera d e caracterizare a personajelor ( exagerarea trasaturilor realist
e a unui personaj)
Opera literara Ion este un roman traditional,obiectiv,realist,social.
Romanul Ion
Opera literara Ion este un roman traditional,obiectiv,social,realist.
Romanul este o specie a genului epic,de mare intindere,cu personaje numeroase,cu
o actiune complexa,desfasurata pe mai multe planuri narative,cu un conflict put
ernic
Romanul este o specie a genului epic,de mare intindere,cu personaje numeroase,cu
o actiune complexa,desfasurata [pe mai multe planuri narative,cu un conflict pu
ternic.
Romanul de tip traditional are urmatoarele trasaturi : complexitatea actiunii si
numarul mare de personaje
ROmanul de tip traditional are urmataoraele trasaturi : complexitatea actiunii s
i personajele numeroase,obiectivitatea,omniscienta,previzibilitatea,istorismul (
autorul ofera date exacte despre ansamblul existentei personajelor.Romanul conti
ne,de asemenea,si elemente de modernitate,precum analizarea in detaliu a psiholo
giei personajului principal.
Romanul contine,de asemenea,elemente de modernitate,precum analizarea in detaliu
a psihologiei personajului principal.
ROmanul contine,de asemenea,elemente de modernitate,precum analizarea in detaiu
a psihologiei personajului principal.
Trasaturile care incadreaza romanul rintre creatiile realiste sunt :
Trasaturile care incadreaza romanul printre creatiile realiste sunt
Trasaturile care incadreaza romanul printre creatiile realiste sunt : inspiratia
din realitate,prezentarea veridica a evenimentelor
Trasaturile care inscriu creatia
Trasaturile care incadreaza romanul printre creatiile realiste sunt
Trasatuurile care inacdreaza romanul printre creatiile realiste sunt : prezentar
ea veridica a evenimentelor,inspiratia din realitate
obiectivitateainfatisarea individului ca produs al societatii din care face pare
,descriere minutioasa,stilul impersonal,anticalofil (fara figuri de stil),prefer
inta pentru personaje tipice ( dominate de o trasatura pregnanta de caracter)
Trasaturile care incadreaza romanul printre creatiile realiste sunt : inrpiratia
in realitate,anticalofil (fara figuri de stil),prezentarea veridica a eveniment
elor,infatisarea individului ca produs al societatii din care face parte,descrie
rea minutioasa,stilul impersonal,preferinta pentru personaje tipice (personajele
fiind dominate de o trasatura pregnanta de caracter).Desi tratea o tema deja ex
istenta in literatura romana,romanul se remarca prin originalitate.
Desi trateaza o tema deja abordata in literatura romana
Desi trateaza o tema deja abordata in literatura romana,anume problematica taran
ului roman intr-o societate dominata de suprematia bunurilor materiale,romanul s
e remarca prin originalitatemdepasind maniera samanatorista a prezentarii vietii
rurale sub aspect idilic.
Desi trateaza o tema deja abordata in literatura romana,anume problmetica taranu
lui roman intr-o societate dominata de suprematia bunurilor,romanul se remarca p
rin originalitate,depasind maniera samanatorista a prezentarii vietii rurale sub
aspect idilic.
Desi trateaza o tema deja abordata in lietartur aromana,si anume problematica ta
ranulu roman intr-o sociecatete dominata de bunurile materiale,romanul se remarc
a prin originalitate,depasind maniera samanatorista a prezentarii vietii ruarel
sub aspect idilic.
Pricnipala tehhnica narativa pe care se bazeaza romanul este simetria compozitio
nala.
Principala tehnica narativa pe care se bazeaza romanul este simetria compozition
ala.Creatia are doua parti,Glasul pamantului si Glasul Iubirii,fiecare dintre el
e fiind alcatuite din 6 capitole,la final adaugandu-se capitolul-cocluzie.
In debutul romanului se prezinta drumul
In pdebutul romanului se preinta drumul care
in debutul romanului se prezinta drumul care,din soseaua principala,merge spre P
ripas,pentru ca,la final,acesta sa iasa din sat pentru a se reuni cu drumul prin
cipal.
Prin inte
In debutul romanului est eprezentat drumul care,din soseaua centrala,merge spre
Pripas,pentru ca,la final,sa iasa din sat si sa se reuneasca cu drumul principal
.
Prin intermediul
Prin intermediul tehnicii narative cinematografice
Prin intermediul tehnici narataive cinematografice
Prin intermediul tehnicii narative cinematografice
Prin intermediul tehnici narative cinematografice,naratorul descrie minutios dru
mul,sakut,hora;
prin intermediul tehnicii nartive cinematiografice,naratorul descrie minutios dr
umul,satu,hora; imaginile ample de perspectiva sunt ulterior patrticularizate
imaginile ample de perspectiva sunt ulteriro particularizate,surprinzand,in deta
liu,amanunte semnificative.
Imaginile ample
rin intermediul tehnicii narative cinematografice,
Prin intermediul tehnicii narative cinematigrafice,
Prin intermediul tehnicii narative cinematigrafice,
Prin intermediul tehnicii narative cinematigrafice,sunt descrire minutios drumul
,satul si hora; imaginile ample de perspectiva sunt ulterior particularizate,sur
prinzand,in detaliu,amanunte semnificative.
Astfel cititorul este introdus,
Astfel,cititorul,introdus treptat in lumea fictiunii,ia cunostinta asupra datelo
r esentiale ale noului univers.
ca si marii romancieri
ca si marii romancieri
Ca si marii romancieri ai literaturii universale,Rebranu concentreaz aintreaga c
olectivitate intr-o singura locatie : curtea vaduivei lui Maxim oprea,unde se de
sfasura saptamanal hora duminicala.Suprinderea cinematografica a lumii rurale co
ntine observatii asupra conflictelor sociale din cadrul ei
Ca si marii romancieri din literatura universala,Rebreanu concentreaz aintreaga
colectivitate intr-o singura locatie : curtea casei vaduvei lui maxim oprea,unde
se desfasura sapytamanal hora duminicala.Surprinderea cinematografica a luii ru
rale contine observatii asupra conflictelor sociale din cadrul ei
Suprinderea cinematografica a luii rurare contine conflicte sociale din cadrul e
i
Surprinderea cinematografica
Surprinderea cinematigrafica a lumii rurale contine observatii asupra cnflictelo
r sociale din cadrul ei
Surprinderea cinematigrafica d
Surprinderea icnematigrafuca a lumii rurale contine obsertvatii asupra conflicte
lor sociale din cadrul ei
ca si mai marii romancieir ai literaturii universale,Rebreanuconcentreaz aintrea
ga colectivitate intr-os ingura locatie : curtea casei vaduivei lui maxim oprea,
locul unde se desfasura saptaanal hora duminicala.Surprinderea cinematigrafica a
lumii rurale contine observatii asupra conflictelor sociale din cadrul ei.
Intriga romanului o
Intriga romanului o reprezinta conflictul de la hira dintre Ion si George,Cei do
i tineri fac parte din medii sociale diferite
Intriga romanului o reprezinta conflictul de la hora dintre Ion si george.Cei do
i tineri fac parte din clase sociale diferite : Ion este foarte sarac,dar harnic
si istet,iar george este cel mai instarit flacau din sat.identificand saracia c
u lipsa d ebani si a unui statul social de care este sigu
Identificand saracia cu lipsa de demnitate si cu privarea de la un statut social
pe care este sigur ca il merita,Ion si-o direste de sotie pe Ana,fica lui Vasil
e Baciu,fata promisa lui George,Disputa dintre cei doi este o infruntare intre d
oua orgolii puternice.
Disputa dintre cei doi este o confruntare dintre doua orgolii puternice.
int
Intirga romanului o reprezinta disputa dintre cei doi tineri de la hora,anume Io
n si George.Cei doi fac parte din clase sociale diferite : Ion este foarte sarac
,dar inteligent si bun la toate,iar Geortge este cel mai instarit flacau din sat
.Identificand saracia cu lipsa de demnitate si privarea de la un statul social p
e care este sigur ca il merita,Ion si-o doreste de sotie pe Ana,fata lui Vasile
Baciu,promisa lui George.Lupta dintre cei doi este o confruntare intre doua orgo
lii puternice.
La sugestia lui Titi Herdelea,Ion gaseste modalitatea de a-l "sili" pe Vasile Ba
ciu sa-i dea fata,fapt care constituie intriga romanlui si contureaza principalu
l conflict desfasurat pe doua coordonate : exterior (idintre Ion si vasile Baciu
) si interior (intre Glasul pmanatului si Glasul Iubirii.
Ion este tanar istet si harnic,dar care sufera din pricina saraciei.
Ion este un baiat istet si harnic,dar care sufera din pricina araciei.
ion este un baiat istet si harnic,dar care sufera din pricina saraciei.
Ion este un baiat istet si harnic,dar care sufera din pricina saraciei.
Ione ste un tanar istet si harnic,dar e
ion est eun ba
Ion est eun tanar istet si harnic,dar care sufera din pricina saraciei
Ion este un baiat istet si harnic,dar care sufera din pricina saraciei
Ion este un baiat istet si harnic,dar care sufera din pricina saraciei.
Singura solutie
Singura solutie de a iesi din impasul saraciei si de a-si castiga locul privileg
iat in cadrul colecytivitatii
Singura solutie de a iedi
Singura solutie de a iesi din impasul saraciei
Sinbgura solutie de a iesi din impasul saraciei si de a-si castiga locul privile
giat in cadrul colectivitatii
Singura solutie de a iesi din impasul saraciei si de a-si castiga locul privileg
iat in cadrul colectivitatii este prin
Intriga romanului o reprezinta conflictul de la hora dintre cie doi tiner,Ion si
Ge=roge.Cei doi fac parte din clasesociale diferite : Ion este foarte sarac,dar
istet si preiceput la toate,iar George est ecel mai isbtarit flacau din sat.Ide
ntificand saracia cu lipsa de demnitate si cu privarea de la un statut social pe
care este sigur ca il merita,Ion doreste s-o ia de sotie pe fata lui Vasile bac
iu,cea promisa lui George.Disputa dintre cei doi este o confruntare intre doua o
rgolii puternice.
La sugestia lui Titi Herdelea,Ion gaseste modalitatea de a-l "sili" pe Vasile Ba
ciu sa-i dea mana fetei.
La sugestia lui Titi Herdelea,Ion gaseste modalitatea de a-l "sili" pe Vasile sa
-i dea fata,fapt care declaseazna adevaratul motiv al intrigii,pe baz caruia se
construiesc doua coordonate : exterior (dintre Ion si Vasile Baciu) si interiro
(intre glasul pamantului si glasul iubirii).
Ion este un tanar istet si harnic,dar care sufera din pricina saraciei.
In mod simbolic ii lasa sotiei "tot trecutul",toate amintirile si framantarile a
nterioare,pregatiti pentru a incepe o viata noua,in cautarea altor experiente ma
jore.
Gheorghidiu se inroleaza,pe de-o parte,din dorinta de a scaoa de obsesia neimpli
nirii erotice,iar pe de alta parte,pentru a acumula o noua experienta capitala;
in legatura cu acest fapt,el insusimarturiseste " N-as vrea sa existe [e lume o
experienta definitiva de la care sa lipsesc
Gheorghidiu se inroleaza in armata pe de-o parte,din dorinta de a scapa de oobse
sia neimplinirii erotice,iar pe de alta parte,pentru a acumula o noua experienta
capitala ; in legatura cu acest fapt,el insusi marturiseste : "N-as vrea sa exi
ste pe lume o experienta definitiva de la care sa lipsesc".
In legatura cu acest fapt,el insusi marturiseste
In legatura cu acest fapt,el insusi marturiseste
In legatura cu acest faptel insusi marturiseste : N-as vrea sa existe pe lume o
experienta definitiva de la care sa lipsesc".
Venind pe neasteptate de pe front si nagasindu-si sotia acsa,Stefan este cuprins
de o deziluzie cumplita
BVVenind pe neasteptate acasa si ne
Venind pe neasteptate de pe front si negasindu-si sotia casa,este cuprins de o d
eziluzie cumplita.Ulterior,gaseste printre carti,un bilet din care afla ca noapt
ea respectiva o dormise la Anisoara,Alta data,cand i se ofera o permisie,merge l
a Campulung pentru a o intalni
Altadata,
Altadata,cand i se ofera o permisie
Altadata
Altadata,cand i se ofera o permisie,merge la Campulung pentru a o intalni,dar pe
strazile orasului,il vede intamplator pe domnul G. Hotaraste sa-i omoare pe ama
ndoi,dar este obligat sa se intoarca la regiment
Altadata,obtinand permisie sa-si viziteze sotia la Campulung,
Altadatamcand i se ofera o permisie,merge la Campulung pentru a se intalni cu so
tia sa,dar pe strazile orasului il vede intamplator pe domnul G. si hotaraste sa
-i omoare pe amnadoi,dar este obligat sa se intoarca la regiment
Maitrey - Mircea Eliade
Romanele si nuvelele sale
morometii
se remarca de-a lungul constructiei epice portretele bine