Azotul joaca un rol important in biosfera,intrind in structura proteinelor,acizilor nucleic substantele

care stau la baza vietii.

Masa principal de azot este continuta de atmosfera 79% din acesta.Azotul atosferic se include in circuit
datorita activitatilor bacteriilor fixatoare de azot.

Microorganismele libere sau simbioticii si algilor,care sintetizeaza nitratii necesari plantelor.

Pe linga aceasta in cantitati cu mult mai mici azotul atmospheric se transforma in nitrati in timp
descarcarilor electrice din atmosfera.

Compusiii azotului din sol sunt asimilati de catre plante verzi cu formarea proteinelor si care sunt
consulate de catre animale.De mentionat ca dupa pierirea organismelor vii in stratul de sol ajung in
cantitati enorme de substante organice care contin azot.

In urma descompuneriii de catre bacteriile putrefactiei a resturilor vegetale si a cadavrelor,animalelor se

formeaza ammoniac (NH3) care apoi ajunge in sol.

Bacteriile chemosintetizatoare (nitrice si nitrante)asigura trecerea amoniacului intro stare in care poate
fi asimilata de plante.

Astfel azotul iarasi ajunge in organismele vii.

Plan socio-economic de masuri de protectie a atmosferei

-stabilirea normelor si standartelor privind calitatea aerului

-normarea emisiilor atit de la cele stationare cit si cele mobile

-respectarea principiului poluatorul plateste

-construirea intreprinderilor inafara zonelor de locuit

-tratarea prealabila acombustibilului folosit sau a materiei prime pentru reducerea concentratiei de
poluanti

-inlocuirea combustibulurilor inferiori cu cei superiori mai putin poluanti

-amenajarea cit mai mult a spatiilor verzi

-conservarea energiei termice si electrice prin imbunatatirea izolatiilor termice a cladirilor

-reglarea traficului rutier in vederea evitarii ambuteajelor

-amplasarea cosurilor la fabrice si uzine

-modernizarea si perfectionarea sistemului de monitorizare integrala a calitatii aerului.

Resursele acvatice ale R.Moldova,rezervele de apa de suprafata si de subterane,reteaua hidrografica
sursele de apa potabila

Reteau hidrografica a tarii este 16 mii km,cele mai importante artere acvatice Nistru Prut Dunarea

In interiorul tariii se formeaza pete trei mii cursuri permamente si temporare.

Predomina riuletele nu prea mari cu o lungime 25 km peste 50% de cantitatea de apa este acoperita de
riul Nistru 17% Prut,57 lacuri,3500 iazuri si rezervoare de acumulare

Sursele de apa potabila

Un rol important in aprovizionarea cu apa ii revine surselor subterane 70% din populatie folosesc apa
din izvoare,dupa indicii hidrochimici riurile mici corespund clasei 3-4 moderat poluat

Ape freatice arteziene

Problemele schimbarilor climatic

Cauza principal a schimabrilor climatic este modificarea compozitie chimice a atmosferei ca urmare a
cresterilor emisei de gaze cu effect de sera si defrisarile masive care amplifica efectul de
sera,principalele gaze cu effect de sera sunt :Cox NOx Sox Metan CH4 Majoritatea gazelor cu effect de
sera provin din arderea combustibilor fosili din discompunerea deseurillor si din procesele industriale.
Consecintele schimbarilor climatice
- Cresterea temperatuii medii de la 1,4 – 5,8 ⁰ C
-Ploii si furtuni tropicale
- Dezastre naturale
-cresterea nivelului oceanului
-Scaderea numarului de pesti din cauza cresterii temperature apei
Masuri de protective
-Reducerea emisilor CO 2 ,CH4 , si alte gaze cu effect de sera
-Scaderea volumului de energie consumat
-Replantarea padurilor distruse
- Reducerea consumului de hirtie,reciclar
-Folosirea terminologia non-poluante

Protocolul de la Kwoto
Care suceeda conventie –cadru a ONU asupra schimbarilor climatic e este unul dintre cele mai
importante instrumente juridice internationale in lupta impotriva schimbarilor climatic. Acestea contin
angajamentele asumate de tarile industrializate in vedera reducerilor emisilor lor de anumite gaze cu
effect de sera ,responasbile pentru incalzirea globala .
Accidente majore
Producerea unuei emisei de substante a unui incendiu sau a unei explozi care rezulta dintr-un
process necontrolat in cursul exploatari oricarui amplasament care conduce la aparitia imediata
sau intirziata a unor pericole grave asupra sanatati populatiei sau asupra mediului . In interiorull
sau exteriorul amplasamentului in care sunt implicate unul sau mai multe substante periculoase
.
Clasificarea accidentelor majore
-Chimice
-Biologice
-Nucleare
-hidrotehnice
-Accidente majore la utilajele tehnologie periculoase ,-distrugerea sau avarierea utilajelor
tehnologice ,datorita neglijentei umane ducind la numeroase victeme si mari perderi materiale .
-pe caile de comunicatie
-avarii majore la retelele de instalitii si telecomunicatii
-caderi de obecte cosmice
-incendii in masa
Apa potabila
Apa care potae fi consumata de om direct sau indirect timp indelungat fara a prejudicial
sanatatea
Roulu apei in natura si activitatea umana
- Sursa de bogatie minerale
- moderator al climei
-Terapeutic
-Artera de comunicare
-mediu de viata
-Furinzar de energie
Indicatori de calitate a apei
-Organoleptici –gust miros ,culoare
-Fizici –Ph ,temperature,turbiditatea
-Generali reziduri fixe ,fenoli ,produse petroliere ,subs.Organice
-Specifice –continutu de pesticide si de anioni ,cationic ,detergent
-radioactivitatea
-Microbiologici ,vibrionul holerei
- Eutorfizare azotul si fosforul total
conceptul de agricultură ecologică are un loc bine definit, este necesară intensificarea eforturilor de
promovare a practicilor agriculturii ecologice şi de informare largă a agricultorilor, privind importanţa şi
rolul pe care le au tehnologiile ecologice şi, nu în ultimul rând, de avantajele economice, precum şi cele
de ameliorare a mediului în care trăim.

Agricultura ecologică este un sistem de management al producţiei agricole care favorizează resursele
reînnoibile şi reciclarea şi nu dăunează mediului înconjurător. Agricultura ecologică (organică, biologică)
evită folosirea pesticidelor, ierbicidelor, fertilizatorilor sintetici şi a practicilor de manipulare genetică. În
ceea ce priveşte creşterea animalelor, se evită folosirea profilactică a antibioticelor şi a hormonilor de
creştere şi se pune accentul pe bunăstarea animalelor şi pe asigurarea unei hrane cu produse naturale.
Agricultura ecologică poate fi definită ca "o abordare holistă a sistemului de management al producţiei,
care promovează şi întreţine dezvoltarea sănătoasă a agro-ecosistemelor, incluzând biodiversitatea,
ciclurile biologice şi activitatea biologică a solului. Accentul este orientat către utilizarea practicilor
manageriale în acord cu utilizarea input-urilor exterioare fermei, luând în considerare condiţiile
regionale la care sistemele trebuie să se adapteze.