Câteva repere în dieta din afectiunile hepatice

Ficatul joaca un rol central in metabolismul glucidic, lipidic, protidic. Insuficienţa

hepatica duce la scăderea sintezei proteice, cât şi la accentuarea catabolismului proteic, ceea ce
împreuna cu anorexia duce la la malnutriţie proteică şi energetică severă şi la limitarea capacităţii
de regenerare şi recuperare functională hepatică. In general, cu cât malnutriţia e mai severă, cu
atât prognosticul e mai prost. La pacienţii cu necroză hepatică masivă sau cu HTP, o dieta bogată
în azot proteic poate promova sau accentua encefalopatia hepatică, dar restricţia severă a
aportului proteic nu trebuie impusă daca nu e nevoie.
Pacientii cu boala stabilizata sau cu minim insuficienţă hepatică beneficiază de un aport
proteic de cel putin 1g/kg/zi cu un aport energetic adecvat unei folosiri eficiente a proteinelor
(cel putin 30kcal/kg/zi). Pacienţii cu boală hepatică cronică stabilizată trebuie să-şi asigure un
aport dietetic adecvat, evitând pierderile nutriţionale. În cazul insuficienţei hepepatice
progresive, aportul proteic poate fi modificat datorită encefalopatiei, Produsele vegetale sunt mai
bine tolerate decat cele animale, probabil datorită faptului că plantele conţin mai putin N non-
proteic. Studiile care urmăresc efectele preparatelor dietetice specializate, îmbogăţite cu
aminoacizi ramificaţi, asupra nivelurilor de aminoacizi şi amoniac, precum şi asupra
encefalopatiei hepatice au arătat rezultate inconstante. La stabilizarea raţiei proteice, cea mai
bună atitudine este testarea toleranţei pacientului, prin monitorizarea statusului neurologic la
folosirea a 1g proteine/kg/zi (aportul ideal). Este recomandat un aport proteic de minim 0,50-
0,75 g.kg.zi sau aprox. 40 g/zi; o restricţie mai severă poate duce la catabolizarea proteinelor
proprii.
Pentru unii pacienţi cu boala hepatică, restricţia grasimilor (<30g/zi) poate fi impusă de
malabsorbţie şi steatoree. Aportul energetic imbunătăţit, restricţia de acizi graşi cu lanţ lung pot
fi asociate cu folosirea de preparate cu trigliceride cu lanţ mediu, care se absorb în lispa sărurilor
biliare. Pot fi folosite forme emulsionate în apă ale vitaminelor liposolubile sau a altor
micronutrienţi. Restricţia de Na (<2 g/zi) este de obicei necesară, din cauza edemelor şi ascitei,
dar niveluri foarte scăzute (<1 g/zi) nu sunt bine tolerate şi limitează alegerile alimentare, deci
cresc riscul malnutiriţiei. Pâinea obişnuită, produsele lactate, alimentele semi-preparate (mai
putin cele cu continut scazut în Na) trebuie îndepartate pentru a ajunge la <1000 mg Na/zi.
Indicaţii pentru administrare: hepatita şi colecistita acută în faza de reconvalescenţă,
hepatita şi colecistita cronică, ciroza hepatică în faza de acutizare.
Scopul prescrierii: normalizarea funcţiei de reglate a ficatului şi a căilor biliare, reglarea
metabolismului lipidic şi colesterinic, stimularea funcţiei coleretice şi a peristaltismului
intestinal.
Caracteristica generală: dieta este de valoare completă asigurând aportul de substanţe
chimice şi de energie; Ea prevede excluderea produselor bogate în substanţe purinice şi
extractive, colesterol, acid oxalic, ulei eteric, produselor de oxidare a grăsimilor, formate în

~1~
procesul prăjirii (acroleina, aldehida), fiind bogată în substanţe lipotrope (colina, metionina,
lecitina) şi conţine o cantitate considerabilă de lichid.
Valoarea energetică: 2810 kcal.
Componeţa chimică: 100 g proteine (60% animale), 90 g lipide (30% vegetale), 400 g
glucide, 8 g clorură de sodiu; lichid liber 1,5-21.
Prelucrarea culinară: hrana se consumă fiartă, coaptă. Nu este nevoie a se toca sau
marunţi produsele.
Regimul alimentar: hrana se serveşte caldă 5 mese pe zi.
Indicţii privind folosirea alimentelor şi bucatelor:
- pâine şi produse de panificaţie. Se recomandă pâine de grâu din faină de calitatile 1 şi 2,
pâine de secară coaptă în ajun, fabricate din aluat nedospit cu carne, peste, brânza, magiun,
biscuiţi uscaţi. Se exclud pâinea proaspată, fabricatele din aluat dospit, în foi;
- supe. Se indică supe de legume, crupe, lapte cu macaroane, fidea, supe vegetariene, borş cu
sfeclă, cu varză. Se exclud supele de carne, peste, ciuperci;
- carne şi peşte. Se foloseşte carnea slabă de vită, de viţel, iepure, găină, curcan fără tendoane,
carnea de pasăre fără piele, fiartă sau în bucate: sarmale, pilaf cu carne fiartă. Se pot include în
raţie crenvurşti. Se exclude carnea grasă, carnea de raţă, de gâsca, ficatul, rinichii, creierul,
afumaturile, salamurile, conservele;
- peşte. Se indică pesşe slab fie fiert, fie copt după ce a fost fiert preventiv. Din el se prepară
sufleu, perisoare sau se consumă natural. Se exclud sorturile grase, peştele afumat, sărat,
conservele;
- produse lactate. Produse permise: lapte, chefir, iaurt, smântâna - în unele bucate, brânza de
vaci degresată şi bucate din ea (sufleu, budinca), cascaval nepicant. Se limitează smântâna,
frişca, brânza sărată, caşcavalul sărat, picant;
- ouă. Se recomandă omleta albuminoasă coaptă, un ou fiert moale sau omleta naturală - la o
suportare bună. Se exclud ouale fierte tari sau prăjite. Nu se va consuma mai mult de 1 ou pe zi,
iar pâna la 0,5 galbenuş în bucate;
- crupe. Se indică bucate din ovăz şi hrişcă, pilaf cu fructe uscate, cu morcovi, budincă cu
morcovi, cu brânză de vaci, paste făinoase fierte. Se exclud leguminoasele;
- legume. Dieta include legume crude, fierte, fierte înăbuşit, inclusiv varză murată nu prea
acră, ceapa fiartă, pireu din mazare verde. Alimente excluse: spanac, macriş, ridiche de luna şi de
iarna, usturoi, ciuperci, legumele marinate;
- gustări. Se folosesc salate din legume proaspete drese cu ulei vegetal, vinegreta, ghiveci din
dovlecei, scrumbie desărată preventiv în apă, salată din peşte, carne fiartă, salamuri fierte,
caşcaval nepicant. Se exclud produsele sărate, picante, grase, conservele, produsele afumate,
icrele de peşte;
- fructe, dulciuri. Se indică fructe dulci, crude, sau în compoturi, inclusiv fructe uscate din
care se prepară jeleu, marmeladă. Sunt permise bomboane fără ciocolată, zefir, miere, dulceaţă.
Zaharul va fi parţial înlocuit cu xilita, sorbita. Se exclud ciocolata, îngheţata;

~2~
 - sosuri, condimente. Se recomandă sosuri de lapte, smântâna, cu decoct de legume. La
prepararea lor făina nu se prajeşte. Hrana se condimentează cu mărar, patrunjel, vanilie. Se
exclud muştarul hreanul, piperul negru;
- băuturi. Se indica ceai, cafea cu lapte, sucuri de fructe, boabe, legume, ceai de maceşe,
decoct de tărâţa. Se exclud cafeaua neagră, cacaua, băuturile reci;
- grăsimi. Se foloseşte untul pe pâine şi în bucate, de asemenea ulei vegetal rafinat. Se exclud
celelalte tipuri de grăsimi.
- diverse. pentru a acri supele, sosurile, salatele, se va folosi sucul de lămâie sau sarea, de
lămâie diluată; de asemenea borşul, iaurtul şi chiar oţetul de fructe, în cantitate mică. Se vor
folosi toate condimentele aromate, verdeţuri ca: pătrunjel, mărar, tarhon, leuştean, dafin şi
cimbru. Pentru deserturi sunt indicate vanilia şi coaja de lămâie sau de portocale.
- conserve. se pot folosi conservele de legume din comerţ, care nu conţin grăsimi, ca dovlecei,
fasole verde, ardei graşi - aruncând apa în care sunt conservate şi fierbându-le din nou, pentru a
înlătura sarea. De asemenea, se poate folosi sucul de roşii crude, cât şi bulionul de foarte bună
calitate şi mai puţin sărat.
Pentru cei cu ascită sau edeme, supele sau ciorbele vor fi preparate fără sare şi vor fi socotite în
cantitatea de lichide permisă de medic. În cirozele cu ascită se exclude total sarea de bucătărie şi
sarea de lămâie.
Alimente interzise
- băuturi. orice fel de băutură cu alcool (ţuică, drojdie, lichior, vermut, vin, etc.) precum şi
băuturile gazoase sau băuturile prea reci.
- pâine. pâine albă sau neagră necoaptă sau caldă.
- carne. carne grasă de vacă sau carne de porc, carne de oaie, carne de gâscă, şi raţă, orice
vânat sau carne afumată, sărată, conservată, mezeluri, zgârciuri, momiţe, creier, uger, ficat. Orice
fel de mâncăruri sărate, picante, iuţi.
- peşte gras. sărat, afumat, conservat, prăjit.
- ouă. gălbenuşul în exces, omletă de ouă prăjite, ochiurile prăjite, maionezele.
- brânzeturi. brânzeturile sărate, grase, fermentate ca: brânza de putină, brânza de Dorna,
brânza de burduf, caşcavalul etc.
- făinoasele. insuficient fierte şi nelimpezite, preparate cu grăsime prăjită şi gălbenuşuri
multe.
- zarzavaturi şi legume. zarzavaturi cu partea lemnoasă (celuloza) grosolană, ca ridichile,
guliile, castraveţii, varza şi conopida, mai ales crude, nemărunţite sau nerase pe răzătoare. Toate
legumele uscate ca fasolea, lintea, bobul, murăturile, varza acră de putină. Orice legumă prăjită
sau preparată cu sosuri cu rântaş.
- fructe. verzi, necoapte, crude, tari, în cantitate mare, necurăţite de coji şi sâmburi. Nuci,
alune.
- grăsimi. untură, slănină, margarină, orice grăsime prăjită, gălbenuş în exces.

~3~
 - sosuri. toate sosurile preparate cu grăsime încinsă sau cu grăsime peste cantitatea permisă
ori cu ceapă prăjită, muştar, piper, vin sau boia iute.
- dulciuri. prăjiturile cu cremă de unt, plăcintele cu grăsime, baclavalele, aluaturile proaspete,
dospite, prăjiturile cu ciocolată, cacao, clătitele, gogoşile, prăjiturile cu multe nuci.
- diverse. sare în cantitate peste 5 g pe zi, boia, ardei iute, piper, muştar, oţet, ceapă crudă sau
prăjită etc.

Bibliografie :

http://en.wikipedia.org/wiki/Hepatitis_C

http://www.emedicinehealth.com/slideshow_hepatitis_pictures/article_em.htm#

~4~