CURS 9

BACTERII ANAEROBE

Bacteriile anaerobe sunt germeni care se dezvolta numai in absenta sau in prezenta unei cantitati
foarte mici de oxigen. Dintre numeroasele specii de acest gen, numai cateva prezinta importanta pentru
patologia umana. Ele pot fi grupate astfel:

-specii care se gasesc in mod obisnuit in cavitatile naturale ale omului si ale animalelor
(streptococi si stafilococi anaerobi) si care nu formeaza spori, nu produc toxine, dar pot genera
imbolnaviri grave

- specii care se intalnesc, in general, in pamant, formeaza spori si elaboreaza toxine foarte
puternice. Dintre acestea se mentioneaza bacilul tetanic, bacilul botulinic si germenii gangrenei gazoase.

BACILUL TETANIC (CLOSTRIDIUM TETANI)

Produce toxiinfectia tetanica. Bacilul tetanic se prezinta sub forma unui bastonas, este Gram-
pozitiv si, atunci cand este sporulat, are la unul din capetele sale un spor rotund ce depaseste grosimea
bacteriei. Creste numai in medii anaerobe, degajand un miros caracteristic de corn ars. In cursul infectiei
ramane cantonat la poarta de intrare – in plaga – si elaboreaza toxina care trece in organism, intoxica
sistemul nervos si produce boala. Tetanosul da o mortalitate mare.

Din toxina tetanica, prin detoxifiere, se prepara anatoxina tetanica. Aceasta este, de fapt ,
vaccinul antitetatnic, larg utilizat in profilaxia bolii. Vaccinarea antitetanica are ca efect scaderea foarte
accentuata a cazurilor de tetanos. In caz de imbolnavire se administreaza ca tratament specific ser
antitetatnic, care contribuie la detoxifierea rapida a organismului si, prin aceasta, la salvarea bolnavului.
Serul antitetatnic se administreaza si profilactic, concomitent cu vaccinarea antitetanica, la persoanele
neimunizate anterior, care prezinta plagi deschise murdarite cu pamant.

Epidemiologie. Tetanosul nu este o boala contagioasa decat in conditii favorizante speciale. Sporii
bacilului tetanic se gasesc in mod natural in intestinul omului si al animalelor sanatoase, de unde sunt
eliminati prin fecale in mediul extern. Ei sunt raspanditi peste tot in sol, mai ales in terenurile ingrasate
cu balegar. Cu toate acestea, boala este rara deoarece, chiar atunci cand patrund in plaga, sporii
bacilului tetanic au nevoie de conditii speciale de anaerobioza pentru a trece in forma vegetativa, a se
multiplica si pentru a produce exotoxina tetanica ce determina boala.

Tetanosul se produce prin dezvoltarea sporilor in plagi traumatice, chirurgicale, plagi uterine dupa
avort sau dupa nastere, plagi ombilicale la nou-nascut. Receptivitatea omului la bacilul tetanic este
relativ mica, dar sensibilitatea sa la exotoxina acestuia este mare.

1
 Prevenirea tetanosului se poate face prin curatirea, spalarea si aseptizarea plagilor traumatice,
asistenta medicala specializata la nastere etc. Profilaxia specifica se face prin vaccinare cu anatoxina
tetanica.

BACILII GANGRENEI GAZOASE

Gangrena gazoasa este o toxiinfectie grava produsa de o asociatie de germeni aerobi si anaerobi,
care se concretizeaza prin distrugere rapida a tesuturilor, edem gazos si intoxicatii generale.

Diagnosticul de laborator este laborios si, de obicei, nu reuseste sa satisfaca la timp necesitatile
clinice. Produsele patologice care se recolteaza in mod obisnuit sunt: exsudate din plaga, fragmente de
tesuturi si organe, sange etc. Identificarea germenilor se face pe baza caracterelor morfologice,
biochimice si de patogenitate.

Avand in vedere gravitatea mare a bolii, se recomanda administrarea profilactica a serului

antigangrenos la orice ranit cu plagi unice sau multiple.

Epidemiologie. Din cauza raspandirii intinse, mai ales in sol, a sporilor bacteriilor care produc
gangrena gazoasa, masurile de prevenire a acestei boli se adreseaza in primul rand tratamentului corect
prin curatire, spalare, aseptizare si administrare de antibiotice (in special penicilina) si, la nevoie, de ser
polivalent antigangrenos, in plagile suspecte de a prezenta o contaminare cu acest grup de germeni.

BACILUL BOTULINIC (CLOSTRIDIUM BOTULINUM)

Botulismul este boala ce apare in urma consumului unor alimente (conserve de legume, carnati,
sunca, peste conservat etc.) contaminate cu bacilul botulinic si in care acesta a gasit conditii de inmultire
si de producere a toxinei botulinice. Boala se datoreste toxinei botulinice, care este cea mai puternica
otrava cunoscuta pana astazi. Semnele bolii sunt caracteristice: tulburari ale starii generale (oboseala
accentuata, ameteli, dureri de cap), tulburari de vedere (caderea pleoapelor, limitarea miscarilor
globilor oculari, vedere dubla), greutate la inghitit si la vorbire si, in cazuri grave, o paralizie musculara
generala, urmata de moarte.

Diagnosticul de laborator are in vedere izolarea si identificarea germenului si, mai ales,
depistarea toxinei botulinice in produsele patologice (materii fecale, varsatura)izolate de la bolnavi si in
probe din alimentul consumat de acestia. Toxina poate fi pusa in evidenta si in sange si in urina,
recoltate steril.

Frotiurile colorate prin metoda Gram si metodele speciale pentru spori pun in evidenta bacili
Gram-pozitivi, cu spori ovali, situati subterminal.

Pentru identificare se cerceteaza caracterele biochimice ale germenilor, dupa care se fac culturi pe
medii speciale.

2
 Epidemiologie. Sporii bacilului botulinic sunt larg raspanditi in sol. Ei contamineaza adesea
zarzavaturile, fructele si alte alimente. Boala apare prin consumul de conserve, mai ales in cele
preparate in casa, care nu au fost corect sterilizate prin fierbere si in care, ulterior, s-au multiplicat si au
produs toxina.

Prevenirea bolii se face prin evitarea consumului de alimente conservate in mod necorespunzator
sau care nu au fost supuse controlului.