SISTEME CU MICROPROCESOARE

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica

Calculatoare
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Calculatoare
Search

Index » educatie » » informatica » Calculatoare

» SISTEME CU MICROPROCESOARE
Access
Adobe photoshop
SISTEME CU MICROPROCESOARE Autocad
Baze de date
SISTEME
CU MICROPROCESOARE C
(Calitatea
si adevarul raspunsurilor nu sunt garantate.) Calculatoare
Corel draw
1.       
Ce se intelege prin notiunile de
microprocesor, microcalculator si microsistem?
Excel
Microprocesorul
este unitatea centrala de prelucrare realizaza subforma unui singur
circuit Foxpro
integrat. Evident, el nu poate fi considerat ca fiind un calculator
deoarece nu contine memorie,
dispozitiv de introducere si de
iesire. Un calculator a carui unitate centrala de prelucrare
(procesorul Html
central) este un microprocesor, se numeste microcalculator.
Microsistemul este
un sistem de calcul Internet
sau o alta destinatie care are ca element
prnicipal un microprocesor. Java
Linux
2.       
Ce
este interfata?
Mathcad
Interfata
este un circuit prin care se face legatura functionala dintre un
echipament periferic si Matlab
microprocesor.
Outlook
3.       
Ce este memoria ROM? Pascal
Php
Memoria
ROM este acel tip de memorie in care informatia este inscrisa de
febricant o singura data
si ramane memorata pentru a
putea fi citita. Powerpoint
Retele calculatoare
4.       
Ce este memoria RAM? Sql
Memoria
RAM este o memorie volatila (pierde informatia la decuplarea tensiunii
de alimentara) in Windows
care microprocesorul poate inscrie sau din care poate
citi informatii in ordine aleatoare de un numar Word
nelimitat de ori.

5.       
Ce este magistrala?
Transmiterea
informatiei intre componentele microsistemului se face pe o
magistrala (bus), care
reprezinta un grup de linii de
comunicatie cu o anumita functionalitate utilizata pentru
transimterea
informatiei binare de la una sau mai multe surse la una sau
mai multe destinatii. La un moment dat
magistrala poate efectua un singur
transfer a informatiei, o singura sursa fiind activa.

6.       
Ce reprezinta notiunea de logica
programata?
Principiul logicii
programate consta in utilizarea unui microsistem nespecializat intr-o
anumita aplicatie
prin implementarea unui program specific. Aceleasi
functiuni s-ar fi putut rezolva si cu solutia clasica,
prin
logica cablata ceea ce presupunea proiectarea unei retele
dedicate de porti si bistabile.

7.       
Care sunt avantajele si dezavantajele logicii
programate?
Avantaje:
-       
miniaturizarea
-       
flexibilitatea si
adaptabilitatea (cuplarea unei imprimate si al unei cantar automat
fara
modificarea principala a structurii)
-       
ciclul redus de cercetare-dezvoltare,
care are un caracter predominant soft
-       
flexibilitatea
ridicata
-       
intretinere simple
-       
costul redus de energie
electrica

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/SISTEME-CU-MICROPROCESOARE96.php[3/15/2016 9:21:41 PM]

SISTEME CU MICROPROCESOARE

-       
pret de cost mic
Dezavanteje:
-       
viteza de executie
mai mica, rezulta ca urmare a serializarii prin program a
prelucrarii
-       
necesitatea sculelor
dedicate pentru elaborarea si implementarea programelor

8.       
Desenati arhitectura
standard a unui microsistem si precizati elementele de pe

schema.

fig. Arhitectura
standard a unui microsistem
CPU –
aduce, decodifica si executa
instructiunile din memorie generand semnale pentru vehicularea

corecta a adreselor si datelor precum si pentru efectuarea
operatiilor aritmetice si logice.
ROM si RAM – alcatuiesc memoria principala a microsist. si servesc
la stocarea programelor si datelor
I/O – contine circuitele de interfata cu echipamentele
periferice

9.       
La ce servesc magistralele de date, de adrese
si de control?
Magistrala de date
– este o cale biderectionala de vehiculare paralela a
informatiei subforma de
cuvinte bineare de n
biti (informatie = atat date cat si adrese)
Magistrala de adrese
– este o cale unidirectionala de m linii pentru transmiterea adresei de

selectie a unei locatii de memorie sau dispozitiv de I/O de unde/spre care
urmeaza a fi efectuat
transferul a unui cuvant de date
Magistrala de control –
sau de comenzi, este un grup de linii neomogene cu functiuni diferite

pentru transmiterea semnalelor de comanda furnizate de microprocesor
catre celelalte componente din
sistem, respectiv pentru transmiterea
semnalelor de raspuns de la aceste componente la
microprocesor

10.    
Ce se intelege prin
adresare si adresa?
Adresa este un cuvant
binar de m  biti cu care se pot specifica in total 2m
adrese distincte.
Adresarea este
operatia de localizare a unui cuvant din microsistem prin specificarea
adresei
amplasamentului acestuia.

11.    
Enumerati tipurile de capsule folosite la
fabricarea microprocesoarelor.
Odata
cu procesul tehnologic a microprocesoarelor s-a dezvoltat si varietatea de
capsule:
Capsula
DIP (Dual-In-Line-Package) are terminalele dispuse pe
doua laturi paralele ale capsulei, pot fi
ceramice sau plastice. Este
caracteristic microprocesoarelor 8080,Z80,8086,8088 cu 40 de conexiuni.

fig. Capsula de tip DIP

Capsula
PGA (Pin Grid Array) are o retea de terminale si se introduce in soclu. Este
caracteristic
microprocesoarelor cu mai multe terminale 80286 (68 pini), 80386
(132 pini), 80486 (168 pini),
Pentium (273 apoi 296 pini) sau Pentium IV (423
pini).

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/SISTEME-CU-MICROPROCESOARE96.php[3/15/2016 9:21:41 PM]

SISTEME CU MICROPROCESOARE

fig. Capsula de tip PGA

Capsula
CLCC respectiv PLCC reprezinta un suport de pastila de
tip ceramic sau plastic avand
conexiunile dispuse pe cele patru laturi. Se
prefera terminale subforma de J (J-Bend) pentru
asigurarea unui contact
mai bun.

fig. Capsula de tip

CLCC/PLCC
Capsula
CQFP respectiv PQFP este o celula plata cu terminale pe
cele patru laturi de tip ceramic sau
plastic. Terminalele sunt subforma de
aripa de pescarus. Permit montajul pe suprafata SMT.
Pentium
II a introdus o incapuslare subforma de caseta numita
SECC.

fig. Capsula de tip

CQFP/PQFP
12.    
Dati o schema de clasificare a
microprocesoarelor.
Clasificare:
Dupa lungimea cuvantului de date se
disting microprocesoare cu lungime fixa (de 8, 16, 32, 64
de
biti) si cu lungime extensibila.
Dupa tehnologia de fabricatie
se deosebesc microprocesoare produse in tehnologie unipolara
(PMOS,
NMOS, CMOS) sau bipolara (STTL, ECL, I2N).
Dupa destinatie exista
microprocesoare universale (toate cele amintite la punctul anterior)
si
microprocesoare dedicate. Cele dedicate se mai numesc si
microcontroller-e care pot fi:
microcontrollere
specializate pe anumite echipamente (imprimante,
monitoare, discuri flexibile),
microcalculatoare
integrate care contin pe langa CPU, memorie
RAM, ROM si resurse I/O in
aceeasi capsula; microproprocesoare fabricate la comanda.
Dupa setul de instructiuni se
deosebesc microprocesoare CISC (set complex de instructiuni),
RISC
(set restrans de instructiuni).
13.    
Enumerati aplicatii semnificative ale
sistemelor cu microprocesoare.
Microprocesoarele
sunt utilizate in diverse domenii:
Microcalculatoare pentru prelucrari
de date (IBM PC)
Conducerea proceselor industriale
Sisteme de reglare automata
Echipamente de masurare si
control, sisteme de achizitii a datelor
Comanda numerica a masinilor
unelte
Comanda robotilor industriali
Echipamente de testare automata
Aparatura medicala
Bunuri de larg consum

14.    
Ce reprezinta programul,
instructiunea, codul operatiei?

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/SISTEME-CU-MICROPROCESOARE96.php[3/15/2016 9:21:41 PM]

SISTEME CU MICROPROCESOARE

Programul reprezinta
o secventa de instructiuni aranjata intr-o ordine bine
determinata pentru
implementarea unui algoritm.
Instructiunea
este o informatie codificata printr-un grup de biti care
definesc o operatie a
calculatorului si prin care se transmite o
comanda catre UCP in scopul executarii operatiei specificate.
Primul
cuvant al instructiunii contine in totdeauna codul operatiei
prin care se identifica
instructiunea respectiva in
comparatie cu celelalte instructiuni ale setului de instructiuni
specificate
microprocesorului respectiv.

15.    
Cum este organizata
memoria principala a unui microsistem si care este
dimensiunea
spatiului de adrese?
Memoria
principala a oricarui sistem este organizata pe octeti (1
octet = 8 biti). Adresa se
reprezinta in calculator tot subforma unui
numar binar, avand numarul de biti dat de latimea
magistralei
de adrese a microproesorului. Daca magistrala de adrese are m
biti, atunci microprocesorul poate
furniza 2m adrese diferite. (dati exemplu)

16.    
Ce contine si cum
lucreaza contorul de program?
Pentru
executia unui program este nevoie de citirea succesiva (octet cu
octet) a instructiunilor
incepand cu adresa 0000H. Pentru
adresare succesiva a locatiilor memoriei exista in CPU un

numarator de instructiuni, numit contor
de program. In acesta se incarca adresa de inceput
a
programului, iar dupa extragerea fiecarui octet al
instructiunii din memorie se incrementeaza cu 1
pentru a
pregatii extragerea octetului urmator. Conctorul de program este un
registru numarator care in
cazul microprocesorului 8086 are lungimea
de 16 biti si se numeste indicator de instructiune.

fig. Amplasarea instructiunilor

si a datelor in memoria principala (MP)
17.    
Cum se amplaseaza in memorie un cuvant de 16
biti la sistemele cu procesor Intel?
Prin
conventie la microprocesoarele din familia Intel, octetul cel mai
putin semnificativ se stocheaza
in memorie la adresa inferioara,
iar octetul cel mai semnificativ la adresa superioara; la

microprocesoarele Motorola este invers.

fig. O adresa compusa din doi octeti

18.    
Ce rol are un registru de adresa?
Accesul
la date cu care lucreaza programul se realizeaza de CPU prin
intermediul unui registru de
adresa in care se incarca adresa
locatiei unde se afla operandul respectiv.

19.    
Ce se intelege prin codificare?
Prin
operatia de codificare se asociaza fiecarui simbol primar (de
codificat) cate un cuvant de cod,
astfel incat sa existe o
corespondenta biunivoca intre multimea simbolurilor primare
si multimea
cuvintelor de cod.

20.    
Reprezentati in cod binar pe biti
numarul fara semn .
21.    
Reprezentati in cod binar pe biti
numarul cu semn .
22.    
Reprezentati in binar pe biti
numarul folosind codul direct (prin marime si semn).
23.    
Reprezentati in binar pe biti
numarul folosind codul invers (complement fata de 1).
24.    
Reprezentati in binar pe biti
numarul folosind codul complementar (complement fata
de
2).

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/SISTEME-CU-MICROPROCESOARE96.php[3/15/2016 9:21:41 PM]

SISTEME CU MICROPROCESOARE

25.    
Cum se reprezinta un numar in
virgula flotanta?
Acest
mod de reprezentare permite codificarea a unor numere foarte mari si
foarte mici cu precizie
ridicata. Un numar rational N
se reprezinta in virgula flotanta prin doua componente:
-       
mantisa (M)
care este un numar fractnionar scalat cu semnt de m
biti
-       
exponentul (E)
care este un numar intreg cu semn de n biti
Folosind aceste componente, valoarea numarului
se exprima conform relatiei urmatoare: N=Mx2E.
26.    
Reprezentati numarul in cod
zecimal-binar (BCD) impachetat.
27.    
La ce se utilizeaza codul ASCII?
Codul
ASCII se utilizeaza la memorarea codifiata a caracterelor
subforma de litere, cifre si alte
semne speciale. In varianta standard
acest cod contine 128 de caractere, deci un caracter se codifica
pe 7
biti. Informatia intr-un microsistem este organizata pe
octeti, bitul ramas disponibil se poate utiliza
ca bit de control a
paritatii pentru verificarea sigurantei la transmisie.

28.    
Cum se face codificarea marimilor fizice cu
doua stari?
In
cadrul aplicatiilor industriale ale microsistemelor exista de multe
ori necesitatea codificarii unor
marimi fizice cu doua
stari. Aceasta codificare se face subforma unor variabile binare alocand
pentru
fiecare marime cate un bit al unui octet ca in exemplul din
figura. Prelucrarea variabilelor se poate face
individual (cu
instructiuni specifice pe bit) sau 
prin mascare, operand cu intregul octet.

fig. Reprezentarea binara a unor marimi fizice cu doua

stari

29.    
La ce se foloseste
registrul de instructiuni?
Instructiunea
unui program este stocat in memorie, fiecare instructiune fiind
reprezentata subforma
unui  sau mai
multe octeti (cuvinte). In orice caz primul octet al unei
instructiuni citite din memorie
trebuie sa contina codul
binar al instructiunii, numit si codul operatiei (opcode) care
arata ce
instructiune se va executa. In vederea interpretarii
codului, acest octet se introduce in registrul de
instructiuni IR al
microprocesorului, pentru a fi decodificat de o unitate de comanda. Codul
operatiei
ocupa un cuvant al cuvantului instructiune, fiind
impus de fabricantul microprocesorului si dat in catalog
formatul
instructiunii. Formatul instructiunii mai poate contine de
regula inca un camp, in care se afla in
principiu adresa sau
valoarea operandului.

30.    
Desenati formatul general
al unei instructiuni si explicati rolul fiecarui camp al

acestuia.

fig. Formatul general a  unei

instructiuni
Codul operatiei –
un cod care identifica in mod unic o comanda (operatie). Aceste
coduri sunt
implementate de catre fabricantul microprocesorului.
Informatii despre operand – dupa modul de adresare a operandului aceasta
informatie poate fi
valoarea operandului sau adresa acestuia.

31.    
Explicati modul de adresare imediata.
La
modul de adresare indirecta valoarea operandului este continuta
in instructiune dupa codul
operatiei. (CO)
32.    
Explicati modul de adresare directa la
registru.
In
cazul modului de adresare directa la registru operandul se afla
intr-un registru al
microprocesorului indicat in codul instructiunii. Codul
registrului poate fi reprezentat explicit de un camp
al codului
instructiunii, sau poate fi continut in codul operatiei.

33.    
Explicati modul de adresaredirecta la
memorie.
La
modul de adresare directa la memorie (absoluta), adresa efectiva
a operandului aflat in memorie
se afla intr-un camp al instructiunii,
dupa codul operatiei.

    

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/SISTEME-CU-MICROPROCESOARE96.php[3/15/2016 9:21:41 PM]

SISTEME CU MICROPROCESOARE

34. Explicati modul de adresare relativa.

Modul
de adresare relativa, caracteristica unor instructiunilor de
salt calculeaza adresa efectiva de
memorie prin insumarea adresei
instructiunii directe (continuta in contorul de program PC) cu
un
deplasament dat in instructiune.

35.    
Explicati modul de adresare indirecta.
In
cazul modului de adresare indirecta, in instructiune se indica
un registru de adresare indirecta
care contine adresa efectiva a
operandului din memorie.

36.    
Explicati modul de adresare indexata.
Adresarea
efectiva a operandului din memorie in situatia adresarii
indexate se calculeaza
adaugand la continutul unui registru
index X (desemnat de instructiune) valoarea deplasamentului
specificat
dupa codul operatiei.

37.    
Explicati modul de adresare bazata.
Adresarea
bazaza se deosebeste de cea indexata prin faptul ca in loc
de registrul X se foloseste un
registru al adresei de baza B. Adresarea
de baza poate fi folosita pentru adresarea unei inregistrari de

mai multe elemente dintr-o succesiune de astfel de inregistrari.

38.    
Ce este stiva?
Stiva
este o zona de memorie din memoria RAM a microsistemului organizata
astfel incat ultimul
cuvant introdus va fi si primul extras, deci ordinea
de scoatere este inversa cu ordinea de depunere. La
toate
microprocesoarele uzuale, stiva este descrescatoare, adica adresa
scade odata cu cresterea
stivei.

39.    
Ce contine si cum
lucreaza registrul indicator de stiva?
Adresa
varfului stivei se afla inscrisa intr-un registru al
microprocesorului numit registru indicator de
stiva (SP). La inceput SP se
incarca cu adresa de baza, apoi continutul lui se
decrementeaza automat
la fiecare scriere si se incrementeaza dupa
fiecare extragere din stiva.
Stiva
se utilizeaza:
salvarea continutului lui PC in caz
de apel la o subrutina pentru ca la reveinre programul
principal
sa poata continua de la instructiunea urmatoare celei
de apel prin restaurarea adresei
in PC. (PC=contor de program)
salvarea continutului unor registre
generale ale microprocesorului (prin instructiunea instr.PUSH)

si restaurarea lor in ordine inversa (prin instructiunea
instrt.POP).

40.    
Desenati schema segmentarii memoriei la
microprocesorul 8086.

fig. Segmentarea
memoriei la microprocesorul 8086
Locul
acestor segemente in memorie este dat de cate o adresa de baza a
fiecarui segement care

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/SISTEME-CU-MICROPROCESOARE96.php[3/15/2016 9:21:41 PM]

SISTEME CU MICROPROCESOARE

se incarca in registrul segment

corespunzator.

41.    
Care sunt blocurile
functionale principale ale unui micropocesor si ce rol au
acestea?
Se
disting urmatoarele trei blocuri principale:
unitatea
aritmetica si logica cu registrele aferente care contin elemente de executie
efective a
prelucrarii informatiei
unitatea de
comanda care interpreteaza
instructiunile din program, genereaza semnale de
comanda
necesare pentru executia acestora si supravegheaba
executia
grupul de registre care este utilizat pentru depozitarea temporara a datelor in
CPU, unele
registre fiind destinate doar pentru un anumit tip de date

42.    
Schitati arhitectura interna a
microprocesorului 8086.

Fig. Arhitectura interna a microprocesorului 8086

43.    
Cum lucreaza o unitate de comanda
microprogramata?
Unitatea
de comanda EU reprezinta sectiunea functionala de
baza care coordoneaza toate
activitatile microprocesorului
asigurand secventarea corespunzatoare a evenimentelor pentru
executia
fiecarei instructiuni. La acest microprocesor unitatea
de comanda este implementata prin
microprogramare, ceea ce
ineamna ca executia fiecarei instructiuni se
realizeaza defapt in procesor
prin executia unui microprogram
specific instructiunii respective. Codul instructiunii preluate din
coada
de instructiuni este convertit in adresa microprogramului asociat
acelei instructiuni. Microprogramele se
afla inscrise intr-o memorie
de microprograme de tip ROM, de unde se extrag intr-un registru de

microinstructiuni si se executa sub controlul unui
microsecventor care contine contorul de
microprogram. Fiecare
microinstructiune contine un set de comenzi care se executa la
un moment dat
sincronizat cu semnalul de tact. Astfel se genereaza
semnalele de comanda necesare pentru activarea
corect esalonata
a tuturor resurselor in vederea executiei instructiunilor. Semnalul
de tact trebuie
aplicat din exterior microprocesorului fiind obtinut de la
un oscilator extern cu cuart care reprezinta
baza de tip a intregului
microsistem.

44.    
Ce rol are unitatea
aritmetica si logica?
Este
un circuit logic combinational capabil sa realizeze operatii
aritmetice si logice (+,-,*,/,si,sau,)
asupra operanzilor aplicati
la intrari subforma binara.

45.    
Enumerati indicatorii de stare din registrul
de fanioane si precizati rolul acestora.

Registrul
de fanioane contine indicatorii de stare si control conform
amplasamentului din figura:
C (Carry) indica transportul la o operatie
aritmetica pe 8 sau 16 biti
P (Parity) indica paritatea
(para) a rezultatului, dar numai pe octetul inferior

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/SISTEME-CU-MICROPROCESOARE96.php[3/15/2016 9:21:41 PM]

SISTEME CU MICROPROCESOARE

A (Auxiliary Carry) memoreaza

transportul auxiliar de la semioctetul cel mai putin semnificativ al
operandului pe un octet
Z (Zero) este ’’1’’ daca rezultatul unei operatii
este nul.
S (Sign)
memoreaza bitul de semn al rezultatului
O (Overflow)
arata depasirea si anume daca O=1 rezultatul unei
operatii aritmetice in
complement fata de 2
depaseste capacitatea de reprezentare si duce la
alterarea bitului de
semn.
T (Trap) este
fanionul capcana, adica T=1 se genereaza automat o
intrerupere interna dupa
fiecare instructiune fiind
posibila astfel executia programului in regim pas cu pas prin
soft ceea
ce este util la depanarea programelor
I (Interrupt) este
bistabilul de validare, daca I=1 adica validarea intreruperilor
mascabile
D (Direction)
indica directia in care sa fie prelucrat un sir de
date de transferat si anume daca
D=1 prelucrarea sirului se
face prin decrementare respectiv invers daca D=0

46.    
Care sunt componentele unui ciclu instructiune
si ce operatii se efectueaza in cadrul
acestora?
Ciclul
instructiune se compune din:
ciclu de extragere a instructiunii –
are loc citirea codului instructiunii din memorie de la adresa
indicata de numaratorul de program PC, incarcarea
acestuia in registrul de instructiune IR si
decodificarea
codului
ciclu de executie a
instructiunii – pe baza decodificarii codului operatiei,
circuitele de control
genereaza semnalele de comanda necesare
executiei operatiei specificate in instructiunea
respectiva.

47.    
Care este deosebirea dintre ciclul masina
si ciclul de tact?
Ciclul
masina este un grup de actiuni corelate in timp ale
microprocesorului care rezolva o activitate
partiala bine
definita in executia unei instructiuni. O perioada a
semnalului de tact numita ciclul de tact,
desemneaza o stare a
microprocesorului notata cu T. Un ciclu masina este format
dintr-un numar
intreg de cicluri de tact. Pe cand durata unui ciclu
instructiune poate varia de la o instructiune la alta,
durata
ciclului de tact este unica intr-un microcalculator fiind unitatea de
masura a timpului elementar.

48.    
Ce activitati se executa la nivelul
semnalelor microprocesorului intr-un ciclu de citire?
Cuvantul
se citeste de la adresa indicata de indicatorul de program PC si
se incarca in registrul de
instructiuni al microprocesorului IR. De
aici urmeaza sa se faca decodificarea codului operatiei
care
reprezinta o operatie interna. Data obtinuta din
memorie se plaseaza in acumulator sau intr-unul din
registrele CPU, dar nu
in registrul instructiune.

49.    
Ce activitati se executa la nivelul
semnalelor microprocesorului intr-un ciclu de scriere?
Pentru
realizarea unei operatii de transfer cu memoria microprocesorul trebuie
sa execute
urmatoarele activitati la nivelul semnalelor
sale cu exteriorul:
plasarea pe magistrala de adrese a
adresei de memroie unde/de unde se face transferul
emiterea semnalului care indica
faptul ca va urma un acces la memorie
activarea semnalului care indica
sensul transferului: RD, WR
prelucrearea detei furnizate de memorie
pe magistrala de date in cazul citirii, respectiv plasarea
datei in cazul
scrierii
sincronizarea activitatii
microprocesorului cu cea a memoriei prin introducerea de stari de
asteptare

50.    
Prezentati intr-un tabel tipurile de transfer
pe o magistrala de 16 biti in functie de starea
semnalelor  (Bus High Enable) si A0.

      A0 Transfer Calea

0                0 16 biti D0-D15

0                1 8 biti la
adresa impara D8-D15

1                0 8 biti la
adresa para D0-D7

1                1 Nefolosit -

51.    
Care este rolul semnalului de tact (CLOCK) si
cum se generaza?
Prezenta semnalului de tact este obligatorie
la orice microprocesor pentru a asigura functionarea
secventiala
a circuitelor interne ale acestuia. Semnalul de tact se poate face de la un:
oscilator extern
constriut de componente discrete

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/SISTEME-CU-MICROPROCESOARE96.php[3/15/2016 9:21:41 PM]

SISTEME CU MICROPROCESOARE

circuit integrat
specializat conectat la microprocesor
generator de tact
incorporat in microprocesor, in exterior conectandu-se doar cristalul de
cuart

52.    
Care sunt efectele principale ale semnalului de
initializare (RESET) la microprocesor?
Efectele
principale ale aplicarii semnalului RESET la microprocesor sunt:
initializarea contorului de program
cu adresa de pornire a programului (de obicei 0)
invalidarea sistemului de intreruperi

53.    
Ce rol are semnalul READY si cand se
foloseste?
Microprocesoarele
uzuale dispun de o intrare READY sau . Activarea acestui semnal duce
defapt la prelungirea
ciclului masina in care se afla CPU cu stari de
asteptare TW.

54.    
Care sunt conditiile pentru comanda
corecta a unei linii de magistrala daca la acesta
sunt conectate
n intrari de porti logice (precizati semnificatiile
prescurtarilor folosite)?
In
cazul a n
intrari comandate trebuie indeplinite conditiile:

unde indicii
curentilor au urmatoarele semnificatii:
O – iesire
I – intrare
L – stare Low
H – stare High
max – corespunzator tensiunii limita VOLmax
min – corespunzator tensiunii limita VOhmin

55.    
Care este asemanarea, respectiv deosebirea
dintre un circuit tampon buffer driver si

unul buffer latch?
Avand
in vedere ca la o magistrala se cupleaza iesirile mai
multor elemente din sistem, pot fi
folosite porti cu colector in gol pe
fiecare iesire a microprocesorului spre magistrala.
Buffer Driver
au iesiri de tip 3 stari. Pe langa starile logice 0 si
1 aceste circuite pot prezenta si o
stare de impedanta
ridicata in care pe iesiri nu circula curent.
Buffer Latch
contine 8 bistabile D si are iesiri de tip 3 stari.

56.    
Care este deosebirea dintre
geometria si capacitatea unui circuit de memorie?
Geometria
(modul de organizare) reprezinta lungimea cuvantului aflat intr-o
locatie de memorie
exprimata in biti sau octeti.
Capacitatea
reprezinta cantitatea de informatie care poate fi stocata in
memoria respectiva, fiind
exprimata uzual in Kocteti sau
Mocteti, eventual Kbiti sau Mbiti.

57.    
Care este deosebirea dintre
timpul de acces si tipul accesului la o memorie?
Timpul
de acces este intervalul de timp dintre cererea de acces la o informatie
din memorie si
furnizarea acesteia la iesirea memoriei exprimat in
nanosecunde sau milisecunde sau multipili
acestora.
Timpul
accesului, care poate:
aleator, caz in care accesul la care
locatie din memorie se face cu acelasi timp de acces
pozitional, caz in care pentru
accesul la informatia din memorie sunt necesare deplasari
mecanice rezultand astfel timp de acces diferiti

58.    
Care sunt caracteristicile memoriei principale
(continut, adresare, implementare)?
Continutul: Memoria
principala, este cea care contine codurile instructiunilor
si datelor pentru
programul aflat in executie. Adresare: Aceasta memorie este adresabila direct
de CPU, accesul la
informaatia din memorie se face prin indicarea adresei
locatiei in care se afla. Implementarea:
Din
punct de vedere fizic
se implementeaza cu circuite dememorie semiconductoare, acesul fiind
aleator.

59.    
Care este deosebirea dintre
spatiul adreselor de memorie si spatiul memoriei
fizice?
Latimea
magistralei de adrese determina numarul de locatii direct
adresabile, adica spatiul
adreselor de memorie (pentru m linii rezulta 2m
locatii). Spatiul memoriei fizice reprezinta acea

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/SISTEME-CU-MICROPROCESOARE96.php[3/15/2016 9:21:41 PM]

SISTEME CU MICROPROCESOARE

submultime a spatiul adreselor care este ocupata de ciruitele de
memorie adica reprezinta multimea
locatiilor de memorie.

60.    
Ce se intelege prin harta memoriei?
Dispunerea
spatiului de memorie fizica in spatiul de adresare al
microprocesorului este ilustrat de
harta de memorie.(Dispunerea intr-un tabel a
datelor referitore la adresa si la memoria principala

continute de o anumita figura de memorie)

61.    
Care este principiul selectiei liniare a
circuitelor de memorie? Ce avantaje si
dezavantaje are aceasta
metoda?
Aceasta
metoda consta in folosirea a cate unei linii a magistralei de adrese
pentru selectarea
fiecarui circuit de memorie. Metoda este
utilizabila numai daca numarul de linii superioare de
adresa
ramase pentru selectarea componentelor este mai mare sau cel
putin egal cu numarul de capsule de
memorie. Rezulta astfel
posibilitatea selectarii unui numar mic de circuite de memorie. Din
aceasta
cauza metoda selectiei liniare se utilizaza in
sistemele mici unde prezinta avantajul simplitatii.
Adresarea
intr-o zona libera poate duce la o selectie multipla, ceea
ce cauzeaza o functionare eronata
a microsistemului. Un alt
dezavantaj este structura rigida a microsistemului, ea nefiind
adegvata pentru
o extensie ulterioara.

62.    
Care este principiul selectiei decodificate a
circuitelor de memorie? Ce avantaje si
dezavantaje are aceasta
metoda?
In
acest caz se realizeaza decodificarea liniilor de adresa ramase
disponibile pentru selectarea
componentelor de memorie. Iesirile
decodificatorului sunt utilizate pentru selectarea circuitelor de
memorie.
Aceasta metoda permite utilizarea intregului spatiu de adresare,
respectiv se pot construi
zone contuie de memorie in cadrul acestuia.

63.    
Ce se intelege prin decodificare
incompleta in cazul selectiei circuitelor de memorie si
ce
pericol poate prezenta?
Este
posibil ca pentru selectarea unui circuit sa nu se utilizeze la
decodificare toti bitii campului de
selectie, obtinandu-se
astfel o decodificare incompleta. Deoarece in acest caz combinatiile
posibile ale
bitilor neutilizati nu afecteaza selectarea
circuitelor de memorie, apare o multiplicare virtuala a spatiului
de
memorie (memoria fizica este vazuta la mai multe adrese logice
in spatiul de adrese).

64.    
Desenati organizarea
interna a unui circuit de memorie ROM.

fig. Organizarea
interna a unei memorii ROM
65.    
Desenati diagramele de timp tipice ale unui
circuit de memorie ROM.

fig. Diagramele de timp ale unui circuit ROM

66.    
Desenati organizarea
interna a unui circuit de memorie RAM (statica).

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/SISTEME-CU-MICROPROCESOARE96.php[3/15/2016 9:21:41 PM]

SISTEME CU MICROPROCESOARE

fig. Organizarea
interna a unei memorii RAM
67.    
Desenati diagramele de timp tipice ale unui
circuit de memorie RAM intr-un ciclu de
citire.

fig Diagramele de timp

al unui circuit RAM intr-un ciclu de citire
68.    
Desenati diagramele de timp tipice ale unui
circuit de memorie RAM intr-un ciclu de
scriere.

fig. Diagramele de timp

al unui circuit RAM intr-un ciclu de scriere
69.    
Desenati schema si explicati succint
functionarea celulei de memorie ROM cu
mascare.

fig. Celula de memorie

a unui circuit ROM cu mascare
La
aplicarea unui impuls de selectie pe linia de cuvant WL, pe linia de date
DL apare o informatie
continuta in celula care este: 0 –
daca exista conexiunea dintre poarta tranzistorului si linia de
selectie,
T fiind deschis subactiunea impulsului; 1 – (adica
tensiunea pozitiva VDD de pe coloana) in caz contrar.

Rezulta
ca la fabricatie nu se conecteaza poarta tranzistorului in
celulele in care se doreste sa se
inscrie 1. Aceasta intrerupere
se realizeaza printr-un strat gros de oxid pe poarta.

70.    
Desenati schema si explicati succint
functionarea celulei de memorie PROM.

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/SISTEME-CU-MICROPROCESOARE96.php[3/15/2016 9:21:41 PM]

SISTEME CU MICROPROCESOARE

fig. Celula de memorie

a unui circuit PROM
Aplicand
un impuls de selectie pe linia WL, informatia citita pe DL va fi
1 sau 0 in functie de
existenta sau lipsa conexiunii realizate de F.
Procesul de programare este ireversibil si consta din
arderea
fuzibilului in celulele de memorie unde se doreste inscrierea bitului 0.
Pentru programare se
aplica un tren de impulsuri in baza lui T
mentinand linia de bit DL la potential scazut astfel incat prin

emitor sa treaca un curent in impulsuri suficient de mare 0,5-1A
pentru distrugerea fuzibilului.

71.    
Desenati schema si explicati succint
functionarea celulei de memorie EPROM.

fig. Celula de memorie

a unui circuit EPROM
Sunt
memorii fixe programabile de utilizator cu posibilitati de
stergere. Celula de memorie este
realizata cu un tranzistor MOS cu
dubla poarta: una comandata si una izolata sau flotanta
(conform
fig.). Daca in celula se afla inscrisa 1, trebuie
sa ramana permanent blocat chiar daca pe poarta de

comanda se aplica un impuls pozitiv de selectie. Astfel impulsul
de selectie va fi suficient pentru
deschiderea tranzistorului. Daca
poarta a fost lasata neutra, celula memoreaza
informatia de 0 si
tranzistorul se va deschide sub actiunea
impulsului de selectie pe linia WL ceea ce duce la un potential

scazut pe linia de date DL. Stergerea continutului se face prin
expunerea circuitului la radiatii
ultraviolete.

72.    
Prin ce se deosebeste memoria EEPROM de
memoria EPROM?
Memoria
de tip EPROM sunt memorii fixe programabile de utilizator cu
posibilitati de stergere.
Celula memoriei este realizata cu
un tranzistor MOS cu dubla poarta: una comandata si una
izolata
sau flotanta. Memorie EEPROM sunt memorii fixe reprogramabile
cu stergerea informatiei pe cale
electrica. Celula de memorie
are la baza tot un tranzistor MOS bigrila, trecerea electronilor prin
stratul
izolator fiind prin efect tunel.

73.    
Desenati schema si explicati succint
functionarea celulei de memorie RAM statice.

fig. Celula de memorie

SRAM
Bistabilul
este format din tranzistoarele T1 si T2 care au ca
sarcina activa tranzistoarele T3 si T4. T5
si T6 sunt
tranzistoare de activare in caz de citire sau scriere. Pentru citirea
starii bistabilului se aplica
potential ridicat pe linia WL care
duce la deschiderea tranzistoarelor T5 si T6 si aparitia
informatiei pe
DL, respectiv subforma negata pe . Pentru scriere se face selectia pe WL si se
forteaza tensiunea
coborata pe una din liniile de bit DL sau , in functie de informatia care trebuie
inscrisa.

74.    
La ce se folosesc memoriile RAM CMOS si de ce?
Acestea
au un consum de ordinul 1mW/1Kbit fiind capabile sa pastreze
informatia chiar pe 5-10
ani, alimentate de la o baterie de litiu. (se
foloseste la memorarea setarilor din BIOS)

75.    
Desenati schema si explicati succint
functionarea celulei de memorie RAM dinamice.

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/SISTEME-CU-MICROPROCESOARE96.php[3/15/2016 9:21:41 PM]

SISTEME CU MICROPROCESOARE

Fig.4.27 Celula de
memorie a unui circuit DRAM.
Functioneaza
pe principiul inmagazinarii informatiei subforma unei sarcini
electrice pe capacitatea
parazita grila-sursa a unui tranzistor
MOS sau pe un condensator integrat in celula. Rezulta ca ele se

fabrica doar in tehnologie unipolara. Functionarea este
simpla, selectia fiind facuta pe linia WL, iar
pentru
scriere/citire se utilizeaza linia de date DL. La reimprospatare
si la o operatie de citire,
informatia trebuie citita
amplificata si reinscrisa in celula. In acest scop
exista cate un amplificator pe
fiecare coloana.

76.    
Ce se intelege prin
operatia de reimprospatare a memoriei RAM dinamice si de ce
este
ea necesara?
Deoarece
sarcina de pe condensator se descarca in timp, este necesara
refacerea ei periodica prin
citirea si reinscrierea informatiei
in fiecare celula de memorie. Acest proces se numeste

reimprospatarea memoriei si trebuie efectuat la intervale de 1-2 ms,
deci intr-un regim dinamic.
77.    
Desenati organizarea
interna a unui circuit de memorie RAM dinamica.

fig. Organizarea interna a unui circuit DRAM

78.    
Cum se aplica cuvantul de
adresa la o memorie RAM dinamica? Ce rol au
semnalele  si ?
Se observa existenta in interior a
doua registre cu zavorare (latch) in care se incarca succesiv cele
doua
jumatati ale cuvantului de adresa, si anume adresa de
rand RA si adresa de coloana CA. Pe
intrtarile de adresa ale
circuitului se aplica mai intai jumatatea mai putin
semnificativa a cuvantului de
adresa care se incarca cu impulsul
de esantionare al adresei de linie   in registrul RL. Apoi pe
aceeasi pini se
aplica adresa de coloana care se incafca in registrul CL cu
impulsul de esantionare al
adresei de coloane . Deoarece circuitul nu
are o intrare separata de selectie, selectia se considera

realizata prin aplicarea succesiva a semnalelor si  in aceasta ordine. Aceste semnale active

asigura si validarea decodificatoarelor de linii si coloane.

79.    
Desenati diagramele de timp tipice ale unui
circuit de memorie RAM dinamica intr-un
ciclu de citire.

fig. Diagrama de timp a unui circuit de memorie DRAM la citire

80.    
Desenati diagramele de timp tipice ale unui
circuit de memorie RAM dinamica intr-un
ciclu de scriere timpuriu.

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/SISTEME-CU-MICROPROCESOARE96.php[3/15/2016 9:21:41 PM]

SISTEME CU MICROPROCESOARE

fig. Diagrama de timp a unui circuit de memorie DRAM la scriere

81.    
Desenati diagramele de timp tipice ale unui
circuit de memorie RAM dinamica intr-un
ciclu de scriere intarziat.

fig. Diagrama de timp a

unui circuit de memorie DRAM cu ciclu intarziat de scriere
82.    
Desenati diagramele de timp tipice ale unui
circuit de memorie RAM dinamica intr-un
ciclu de reimprospatare.

fig. Diagrama de timp a

unui circuit de memorie DRAM cu ciclu de reimprospatare

83.    
Care sunt si ce rol au componentele de
baza ale unui controler de reimporspatare?
Componentele
de baza sunt:
Numarator de 6 biti –
pentru generarea succesiva a 64 de linii pe care se face
reimprospatoarea
Multiplexorul de adrese nr1 – transmite
spre memorie adresa de rand de la microprocesor (A0-
A5) sau de la
numarator dupa cum are loc un ciclu de acces la memorie sau
un ciclu de
reimprospatare
Multiplexorul de adrese nr2 – transmite
la memorie adresa de rand sau adresa de coloana.
Oscilatorul – genereaza semnalul
pentru indicarea momentelor la care se face reimprospatarea
Blocul de comanda –
sincronizeaza activitatea elementelor componente si rezolva
problemele
de acces la memorie

84.    
Care este deosebirea dintre
interfata si port?
Interfata
asigura transferul efectiv al datelor si comenzilor si
informatiilor de stare intre CPU si
echipamentele de
intrare/iesire. Locul de interfata in care se realizeaza
schimbul de informatii dintre
microsistem si dispozitivul I/O se
numeste port.

85.    
Care sunt metodele de
efectuare a operatiilor de intrare/iesire?
Metodele
sunt urmatoarele:
transfer programat – se face la
initiativa si sub controlul microprocesorului
transfer prin intreruperi – se
executa la initiativa dispozitivului periferic dar sub comanda
microprocesorului
transfer prin acces direct la memorie
(DMA) – se realizeaza intre memoria principala si periferic
sub comanda unei logici de interfata fara participarea
microprocesorului

86.    
Prin ce se caracterizeaza operatiile de
intare/iesire mapate in spatiul memoriei?
Transferurile
de date intre microprocesor si porturile de intrare/iesire se
efectueaza prin program la

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/SISTEME-CU-MICROPROCESOARE96.php[3/15/2016 9:21:41 PM]

SISTEME CU MICROPROCESOARE

initietive CPU, similar cu operatiile

de citire/scriere cu memoria.Porturile de I/O pot fi tratate ca
locatii de
memorie pentru operatiile I/O fiind utilizate instructiunile de
transfer cu memoria ale
microprocesorului.Aceasta modalitate de lucru cu
porturile se numeste intrari/iesiri in spatiul
adreselor
de memorie.

87.    
Prin ce se caracterizeaza operatiile de
intare/iesire intr-un spati izolat I/O?
La
unele microprocesoare se face dinstinctie intre spatiul memoriei
si apatiul de intrari iesiri, in
scopul conservari in
totalitate a spatiului de adrese pentru memorie.In acest caz
operatiile de
transfer cu perifericele, avand loc intr-un spatiu
separat, se numesc iesiri/intrari izolate.
  
88.    
Care este principiul de
baza al tehnicii de interogare?
In
transferul programat, toate operatiile de I/O sunt sub controlul
programului prinicpal, deci un
transfer de date intre un CPU si un port se
poate genera prin executia unei intructiuni de intrare/iesire
cu
portul respectiv. Este posibil ca in momentul executiei acestei
instructiuni perifericul sa nu aiba date
disponibile de transmis,
respectiv sa nu fie gata de a primi noi date. Rezulta astfel
necesitatea de a
verifica starea perifericului inainte de a efectua
operatia de I/O. Aceasta idee sta la baza tehnicii de

interogare, cand microprocesorul testeaza succesiv fiecare dispozitiv periferic
pentru a determina care
dintre ele este pregatit pentru o operatie de
I/O. Testarea se face prin program intr-o bucla de
interogare prin citirea
starii bistebilelor de conductie aflate in fiecare
interfata I/O cu perifericele.

89.    
Schitati o bucla de interogare.

fig. Bucla de
interogare
90.    
Prin ce modalitati se poate face
stabilirea prioritatilor la tehnica de interogare?
Se
poate face prin:
Prin modul cum se leaga fanioanele
la intrarile codificatorului se stabileste ordinea de prioritate
in servirea perifericelor
Prin citirea portului de intrare,
microprocesorul determina perifericul cel mai prioritar care
solicita
un transfer si pe baza codului se va forma adresa de
inceput a subrutinei de tratare a
perifericului respectiv

91.    
Care sunt avantajele si dezavantajele
transferului programat?
Transferul
programat se face sincron cu activitatea microprocesorului. Dezavantajul
acestei metode
il constituie in irosirea timpului in bucla de interogare ceea
ce reduce timpul disponibil pentru alte
sarcini. De asemenea timpul de
raspuns a microprocesorului la o solicitare de operatii de I/O este

mare. Daca pierderea de timp nu este critica, metoda se
recomanda datorita simplitatii pe partea de
Hardware.
Metoda fiind lenta nu se foloseste pentru periferice rapide.

92.    
Desenati modul de utilizare al unui registru
ca port de intrare.

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/SISTEME-CU-MICROPROCESOARE96.php[3/15/2016 9:21:41 PM]

SISTEME CU MICROPROCESOARE

fig. Utilizarea unui

registru ca port de intrare
93.    
Desenati modul de utilizare al unui registru
ca port de iesire.

fig. Utilizarea unui

registru ca port de intrare
94.    
Ce reprezinta
intreruperea?
Reprezinta
oprirea temporara a executiei a unui program dictata de o
cauza interna sau externa si
trecerea la executia unui
program specific de tratare a evenimentului aparut. Acest program asociat

evenimentului care a generat intreruperea se numeste rutina de
servire a intreruperii.
95.    
Cum se clasifica intreruperile?
Clasificare:
Inreruperi externe (hardware) care sunt
produse de dispozitive externe CPU prin activarea unui
semnal de
intrerupere pe intrarea corespunzatoare a microprocesorului
Intreruperi interne (software) care se
genereaza la executia unei instructiuni de intrerupere sau
la aparitia unei situatii de exceptie in executia
programului.
Periferice care solicita o
operatie de I/O
Circuite de supraveghere a
functionarii normale a sistemului

96.    
Enumerati activitatile efectuate de
microprocesor intr-un ciclu de achitare a intreruperii
mascabile.
Intreruperea
mascabila este acceptata de microprocesor numai daca in
prealabil s-a efectuat
validarea sistemului de intreruperi. Pentru controlul
sistemului de intreruperi exista de obicei doua
instructiuni
tipice:
instructiunea de validare a
intreruperii (STI la 8086)
instructiunea de invalidare a
intreruperilor (CLI la 8086)
salvarea continutului controlului de
program in stiva in vederea rularii ulterioare a programului
invalidarea sistemului de intreruperi pentru
a preveni o intrerupere a rutinei de servire
emiterea unui semnal de confirmare a
acceptarii a intreruperii prin care microprocesorul solicita
terminarea unui cuvant de identificare de la perifericul care a generat
intreruperea
prelucrarea vectorului de intrerupere de
pe magistrala de date folosit apoi pentru determinarea
adresei rutinei de
tratare a intreruperii
incarcarea adresei de inceput a
rutinei de tratare a intreruperii in contorul de program pentru
efectuarea
saltului

97.    
Cum se realizeaza transferul prin metoda
intreruperilor?
Corpul
rutinei de tratare il constituie instructiunile care realizeaza
prelucrarile efective asociate
dispozitivului care a produs intreruperea,
de ex. o operatie de transfer intre microprocesor si
dispozitivul
periferic. Rezulta ca si transferul se realizeaza tot
printr-o instructiune de I/O se spune ca
se executa un transfer
prin metoda intreruperilor datorita modului in care a fost
initiata operatia.

98.    
Ce rol are tabelul de indicatori (pointer-i) in cazul intreruperilor si unde se
afla?

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/SISTEME-CU-MICROPROCESOARE96.php[3/15/2016 9:21:41 PM]

SISTEME CU MICROPROCESOARE

In
total sunt alocate 256 de tipuri pentru intreruperi, carora le pot
corespunde tot atatea rutine de
tratare. Adresele de inceput ale adreselor de
rutina se incarca intr-un tabel de indicatori de adresa
pointer-i in care
fiecarui tip de intrerupere ii corespunde doua cuvinte de adresa
de cate 16 biti.

99.    
Desenati schema de principiu a tratarii
intreruperilor prin metoda interogarii.

fig. Schema de
principiu a tratarii intreruperilor multiple prin metoda interogarii
100.  Desenati
schema de principiu a tratarii intreruperilor prin metoda
vectorizarii cu
arbitrare centralizata.

fig. Schema de
principiu a tratarii intreruperilor multiple prin metoda vectorizarii
cu arbitrare
centralizata
101.  Desenati
schema de principiu a tratarii intreruperilor prin metoda
vectorizarii cu
arbitrare descentralizata.

fig. Schema de principiu a tratarii intreruperilor multiple prin

metoda vectorizarii cu
arbitrare centralizata
102.  Ce
registre contine controlerul de intreruperi 8259A si care e rolul
acestora?
Cererile de intrerupere sosite din
exterior se memoreaza in registrul registrul cererilor de
intrerupere IRR.
Daca exista cerere
nemascata de catre continutul registrului masca de
intrerupere IMR, se emite
o cerere de de intrerupere INT catre
microprocesor.
La primirea primului impuls     emis de
microprocesor in ciclul de achitare a intreruperii,
cererea mai
prioritara se inscrie in registrul cererilor de servire ISR pozitia
corespunzatoare din
IRR fiind stearsa.

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/SISTEME-CU-MICROPROCESOARE96.php[3/15/2016 9:21:41 PM]

SISTEME CU MICROPROCESOARE

In timpul celui de al doilea impuls , 8259A depune pe magistrala de date un vector de

intrerupere pe 8 biti.
Bitul de intreruperi servite de ISR se
sterge automat la sfarsitul celui de al doilea impuls
daca se lucreaza in mod AEOI sau la
receptionarea unei comenzi de achitare EOI care se
introduce la
sfarsitul rutinei de tratare a intreruperii.

103.  Cand este

necesara si cum se face conectarea in cascada a controlerelor de

intrerupere 8259A?
In
acest caz fiecare circuit 8259A trebuie sa urmeze cate o
secventa de initializare proprie.Dupa
acceptarea
intreruperii, la primul impuls  trimis de microprocesor,
circuitul master trimite un
cod de identificare ID pe liniile CAS 0-2 prin care se
identifica circuitul slave cel mai prioritar care a
cerut sa fie servit.Acest circuit
recunoscandu-si codul, va plasa un vector, de intrerupere pe
magistrala de
date.Achitarea servirii unei intreruperi trebuie executata de doua
ori cu comanda
EOI, atat pentru circuitul master cat si pentru sclavul  corespunzator cererii
achitate.

104.  In ce fel
se poate fixa ordinea de prioritate a cererilor de intrerupere la controlerul

8259A?
Dupa
initializare circuitul poate lucra cu prioritati
fixe:intreruperea de pe intrarea IRo fiind cea mai
prioritara si IR7
cea mai putin priritara.Cand un bit de ISR este setat, toate
intreruperile de acelasi
nivel sau inferioare sunt inhibate, numai cele de
nivel superior vor genera o intrerupere.In acest
caz, daca este in curs de
servire o intrerupere sosita de la un sclav si se genereaza de
acelasi
sclav o intrerupere mai prioritara, aceasta nu va fi
luata in considerare.Pentru eliminarea acestui
neajuns se foloseste
pentru circuitul master modul special complet incuibat (cu prioritati
fixe), cand
o intrerupere mai prioritara decat cea activa,
sosita de la acelasi sclav va genera o intrerupere
ciatre
procesor. 

105.  Ce se
intelege prin achitarea unei intreruperi si cum se poate face?
Achitarea
unei intreruperi se poate face in mod automat (AEOI) sau printr-o comanda
EOI, dupa
cum s-a specificat in ICW4.Comanda de achitare EOI se da
prin OCW2 si poate fi de doua feluri:
nespecifica, cand se sterge
bitul cel mai prioritar din ISR
specifica, cand se sterge bitul
corespunzator nivelului specificat.(prin L0-L2)
Ordinea
de prioritate fixa determinata in urma initializarii poate
fi schimbata prin rotire dupa fiecare
achitare sau prin setarea
nivelului de prioritate cel mai scazut:
-       
dupa rotire, nivelul
achitat devine cel mai putin prioritar.Aceasta posibilitate de
schimbare a
ordini de prioritate se foloseste pentru periferice care sunt
considerate de prioritati egale.
-       
Se poate comanda si
setarea nivelului de prioritate cel mai scazut, cand toate nivelurile se
ordoneaza
dupa acestea.
 
106. 
Desenati schema de
principiu a transferului paralel de date (pentru cazul cand

emitatorul are initiativa). Ce rol au semnalele de comanda
folosite in protocoul
asincron cu confirmare (handshake)?
La
semnalul emis de elementul care initiaza transferul, celalalt
element raspunde printr-o
confirmare a executiei transferului („strangere
de mana - handshaking”).
Initierea
transferului se poate face fie de emitator (E), fie de receptor (R).In
cazul in care transferul
este initiat de emitator, semnalul
READY (gata) semnifica ca exista date disponibile.

 
107. 
Desenati schema de
principiu a transferului paralel de date (pentru cazul cand
receptorul are
initiativa). Ce rol au semnalele de comanda folosite in protocoul

asincron cu confirmare (Acknowledge)?

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/SISTEME-CU-MICROPROCESOARE96.php[3/15/2016 9:21:41 PM]

SISTEME CU MICROPROCESOARE

In
cazul in care transferul este initiat de receptor, el semnifica
ca receptorul este gata sa primeasca
date.Achitarea
preluarii, respectiv confirmarea transmiteri datelor cerute, se face cu
semnalul ACK
(Acknowledge).
Se
observa ca protocolul se desfasoara identic in cele
doua situatii.Faptul ca semnalele sunt active
pe nivel
logic’’1’’, poate duce insa la o functionare eronata.

108.  Desenati
schema interfetelor paralele implicate intr-un transfer de date cand
emitatorul
are initiativa.

109.  Desenati
schema interfetelor paralele implicate intr-un transfer de date cand
receptorul
are initiativa.

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/SISTEME-CU-MICROPROCESOARE96.php[3/15/2016 9:21:41 PM]

SISTEME CU MICROPROCESOARE

110.  Care este

rolul fanioanelor (CERDAT si PLIN) din interfetele paralele?
CERDAT
si PLAIN sunt fanioane care pot fi testate prin interogare sau pot genera
intreruperi catre
CPU al emitatorului, respectiv al
receptorului, avand urmatoarele semnificatii:
CERDAT indica faptul ca se
poate initia o noua transimisie de date (cerere de date).
PLIN arata ca registrul port de
intrare este plin, deci datele pot fi preluate.

111.  Care sunt

modurile de lucru ale circuitului de interfata paralela 8255A?
Circuitul
8255A este un circuit de interfata paralela programabila,
destinat pentru microsisteme cu
microprocesoare din familia Intel.Contine
3 porturi paralele independente (A,B,C) de cate 8
biti.Cele 24 linii de
intrare/iesire pot fi programate in doua grupuri de cate 12 linii
si utilizate in cate
3 moduri de lucru:
Modul 0: fiecare port al fiecarui grup poate fi programat in regim de
intrare sau iesire.
Modul 1: fiecare grup poate avea cate 8 linii de intrare sau iesire
(A, respectiv B), insotite de 3
semnale din portul C pentru
transferul prin confirmare.
·    
Modul 2: transfer bidirectional pe octet (portul A), comandat cu 5 semnale
ale portului C (unul
imprumutat din al doilea grup).
Indiferent de modul de lucru, bitii portului C
pot fi oricand setati/resetati individual prin comenzi
separate.

112. 
Care este deosebirea dintre
transferul serial si cel paralel al datelor?
O
transmitere mai economicoasa
sub aspectul numarului de linii se poate realiza prin transferul
serial al
datelor.In acest caz cuvantul binar se transmite bit cu bit pe aceeasi
linie, cantitatea de
informatie transmisa in unitatea de timp fiind
evident mai mica decat la transferul paralel.Spre
deosebire de transferul
paralel, prin transmisie seriala se elimina si problema de
asigurare a
sincronismului la receptia mai multor semnale transmise in
paralel pe linii fizic diferite.In interfata
de tip serial al unui
micosistem trebuie sa fie incluse circuite care realizeaza conversia
paralel-
serie respectiv serie-paralel a datelor.

113.  Desenati
schema de principiu a interfetelor implicate intr-un transfer serial de
date.

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/SISTEME-CU-MICROPROCESOARE96.php[3/15/2016 9:21:41 PM]

SISTEME CU MICROPROCESOARE

114.  Care este

rolul fanioanelor (GOL si PLIN) din interfetele seriale?
Cuvantul
sosit este transferat in registrul tampon de receptie si se
pozitioneaza pe „1” fanionul
PLIN, care indica
receptionarea unui nou caracter.Acesta poate fi testat prin program sau
poate
genera intrerupere pentru a indica catre CPU sa preia cuvantul
sosit.Prelucrarea se face cu o
instructiune IN, care va activa impulsul de
citire . Exista si la transmisie un fanion (GOL), care

semnalizeaza golirea buffer-ului de transmisie, pentru a cere
microprocesorului sa trimita noi date.
  

115.  Prin ce se
caracterizeaza transmisia seriala de tip asincron?
Schitati structura datelor.
La
transmisia asincrona datele se transmit caracter dupa caracter,
astfel incat intervalul de timp
dintre ele nu este precizat.Ca urmare,
transmisia unui caracter se poate face in orce moment.
Pentru
a fi recunoscut la receptie, un caracter este delimitat de biti de
START si STOP, de aceea
metoda se mai numeste transmisie de tip
START/STOP.Intre doua caractere succesive linia se
afla in starea de
repaus („1”) iar semnalul de START este reprezentat de trecerea pe „0”  a liniei pe
durata unei perioade a tactului
de emisie.Durata semnalului de STOP poate fi de 1T, 1.5T, sau 2T,
adica
pot fi utilizati 1, 1.5 sau 2 biti de STOP.

Transmisia datelor

Transmisia sirului de caractere

116.  Prin ce se
caracterizeaza transmisia seriala de tip sincron?
Schitati structura datelor.
La
transmisia sincrona datele se transmit sub forma de blocuri in care
cuvintele de date se succed
fara intrerupere.Nu sunt necesari
biti de START si de STOP, informatia de cadrare fiind
atasata
blocului de date.Acest bloc incepe cu 1 sau 2 caractere de
sincronizare care se detecteaza la receptie
si servesc pentru
sincronizarea tactului de receptie cu cel de emisie. Pentru asigurarea

sincronismuluila receptie, in sirul de date se pot insera caractere
de sincronizare la intervale de 1-2
secunde.In vederea detectari erorilor
la receptie se ataseaza in general un caracter de control

prinredondanta cilica.Aceasta face verificarea pe baza de
resturi in urma impartiri polinomului aferent
informatiei
primite ca un polinom generator.
Modul
de dispunere a campurilor intr-un bloc este specific protocolului de
comunicatie folosit.

117.  Ce rol au
si care sunt metodele de modulatie folosite in comunicatia
seriala?
In comunicatia de date la distanta
semnalele digitale se transmit sub forma analogica, prin
modularea
unei unde purtatoare.Modulatia poate fi: in amplitudine, in
frecventa sau in faza.Modulatia si
demodulatia se
realizeaza in echipamente de modulare-demodulare numite modemuri.Microsistemul
ti
interfata seriala formeaza echipamentul terminal de
date. Modemul se mai numeste echipament de
comunicatie de date.Linia
de comunicatie poate fi reprezentata prin cablu, linie
telefonica, fibra optica,
gama de frecvente radio. Dupa
sensul de transmisie poate fi de tip: -simplex care permite transmisia

pe o singura linie, intr-un singur sens. - semi-dublex, care
transmite pe o singura linie, alternativ in
ambele sensuri. - dublex,
care foloseste doua linii, simultan in ambele sensuri.

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/SISTEME-CU-MICROPROCESOARE96.php[3/15/2016 9:21:41 PM]

SISTEME CU MICROPROCESOARE

118. 
Desenati schema unui sistem
de comunicatie de date.

119.  Cum se
exprima debitul binar?
La
nivelul interfetei seriale prin debitul binar, adica
numarul de biti transmisi pe secunda:

unde T este durata

unui bit.
            Obs:la transmisia asincrona formula nu este
exacta, deoarece tine cont de pauzele dintre
caractere.

120.  Cum se
exprima viteza de modulatie?
La
nivelul liniei de comunicatie prin viteza de modulatie,
adica numarul maxim de stari elementare
ale liniei pe
secunda:

unde
delta reprezinta durata maxima a unei stari a liniei.

     Obs: o stare a liniei poate contine

informatii pentru mai multi biti. P biti pot fi reprezentati pe 2p=q
stari elementare distincte.

121.  Ce se
precizeaza in standardul RS-232C?
Legatura
intre interfata seriala si modem este standardizata, cel
mai raspandit standard fiind avizul
V24 al CCITT, echivalent cu standardul
american RS-232C al EIA.Nivelurile logice de semnal utilizate
pe aceasta
interfata sunt de: -3V --- -15V pentru „1” si +3V --- +15V
pentru „0”.Pentru asigurarea
acestor valori exista circuite convertoare de
nivel (de exemplu circuitul 1488 de nivel TTL in V24,
respectiv 1489 din nivel
TTL).
 
122.  Care sunt
caracteristicile principale ale unui circuit USART 8251A?
In
regim asincron, incadrarea caracterului transmis cu biti de START
si STOP se realizeaza
automat de catre USART, impreuna cu
prevederea optionala a unui bit de paritate.
In
regim sincron caracterul (sau caracterele) de sincronizare SZNC se
plaseaza automat la
inceputul blocului transmis de catre USART (nu se
foloseste control CRC pe intregul bloc).
 
123.  Ce erori
poate detecta la receptie un circuit USART?
La
aparitia unei erori nu se inhiba functionarea circuitului 8251A,
ci se pozitioneaza bitul
corespunzator din registrul de stare.Eroarea
de paritate  are loc in situatia
in care paritatea cuvantului
recewptionat nu satisface criteriul de
paritate ales prin cuvantul de mod(paritatea fiind
validata).Eroarea de
ritm apare daca CPU nu a preluat caracterul sosit pana la
receptionarea
urmatorului caracter.Eroarea de cadrare se
produce atunci cand nu se detecteaza un bit de STOP
valid la
sfarsitul unui caracter(numai in mod asincron).Resetarea bistabilelor de
eroare se face cu bitul
ER din cuvantul de comanda.
Terminalele
pentru semnalele de interfata cu un modem se controleaza prin
cuvinte de comanda
(iesirile), respectiv se testeaza prin
cuvantul de stare (intrarile).Aceste linii pot fi folosite si ca

intrari/iesiri de uz general(cu alte semnificatii).
 
124. 
Ce se intelege prin
transfer DMA?
Transferul
prin acces direct la memorie (DMA) consta
in realizarea schimbului de date direct intre
interfata unui echipament
periferic si memoria principala a microprocesorului, fara
participarea
microprocesorului. Comanda transferului este asigurata pe
cale hardware de o ligca din interfata
perifericului in cauza,
care preia controlul asupra liniilor magistralei de date. Astfel se
elimina timpul
consumat de CPU cu executia programului de I/O ca in
cazul metodei prin transfer programat sau prin
intreruperi iar datele nu mai
trec prin microprocesor.

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/SISTEME-CU-MICROPROCESOARE96.php[3/15/2016 9:21:41 PM]

SISTEME CU MICROPROCESOARE

125.  Desenati
schema de principiu a transferului DMA si precizati elementele de pe

schema.
Logica
de comanda a transferului DMA poate fi implementata subforma unui
circuit separat
specializat, numit controler DMA conectat la magistralele
sistemului. Transferul se initiaza de periferic,
care emite o cerere
pentru transferul unui bloc de date catre controler (REQ). Sesizand acest
lucru,
DMAC lanseaza catre CPU o cerere pentru accesul la
magistralele microsistemului (BUSRQ).
Microprocesorul dupa terminarea
ciclului masina in curs de executie, isi suspenda
activitatea,
elibereaza magistralele trecand iesirile respective in
stare de impedanta ridicata si informeaza despre
acest
lucru controlerul DMA prin activarea semnalului de confirmare privind cedarea
magistralelor
(BUSAK). DMAC preia controlul magistralelor si
genereaza semnalele de comanda si adresele pentru
efectuarea
transferului.

126.  Ce
elemente principale contine un controler DMA si care este rolul
acestora?
Prin
indeplinirea acestor operatii, controlerul trebuie sa
contina urmatoarele elemtente principale:
Un registru de adrese de memorie care se
incarca initial cu adresa de inceput a blocului de stare
si
se incrementeaza dupa efectuarea transferului fiecarui
cuvant.
O logica de comanda pentru
generarea semnalelor de comanda a memoriei si a semnalului de
selectie a portului din interfata dispozitivului.
Un contor care se incarca
initial cu numarul de cuvinte al blocului si se
decrementeaza la fiecare
cuvant transferat.

127.  Desenati
diagramele de timp ale semnalelor la nivelul microprocesorului intr-un ciclu
de
cerere-achitare a magistralei.

128.  Enumerati
caracteristicile principale ale controlerului DMA 8237A.
Caracteristicile
cele mai importante ale circuitului 8237A sunt:
contine 4 canale independente, dar
acest numar poate fi extins prin legarea in cascada a mai
multor
circuite
dimensiunea maxima a unui bloc
transferat este de 64 Kocteti
viteza maxima de transfer este de
1,6 Mocteti/s, pentru versiunea 8237A-5 de 5 MHz
fiecare canal poate fi programat pentru a
se autoinitializa la conditiile originale dupa transferul
unui bloc
are si posibilitatea de a realiza un
transfer direct memorie-memorie
transferul DMA poate fi initiat
si pe cale soft

129.  Ce
registre specifice fiecarui canal contine un controler DMA
programabil (8237A)?
Cererile
de transfer DMA de la periferice sosesc pe intrarea DREQ, sau pot fi generate
prin
inscrierea lor in registrul de cereri pe cale soft. Dupa acceptarea
unei cereri si preluarea controlului
magistralelor, circuitul
informeaza perifericul prin activarea semnalului DACK (pana in aces
moment
DREQ trebuie sa ramana activ). Cererile pentru eliberarea
magistralei catre microprocesor se
transmite pe linia HRQ care ramane
activa pana la terminarea transferului, iar raspunsul se
primeste
pe linia HLDA. Comenzile de transfer se emit pe liniile cu trei
stari , care se
conecteaza la magistrala de control a
microprocesorului. Pe durata transferului, adresa este prezenta

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/SISTEME-CU-MICROPROCESOARE96.php[3/15/2016 9:21:41 PM]

SISTEME CU MICROPROCESOARE

pe
magistrala de adresare si semnalul AEN este “1”. Fiecare ciclu de transfer poate fi prelungit prin
introducerea
unor stari de asteptare in functionarea controlerului de la
intrarea READY.

130.  Care sunt

modurile de lucru ale unui controler DMA programabil (8237A)?
Modurile
de lucru posibile ale controleului 8237A sunt urmatoarele:
Transfer singular, cand la o cerere DREQ se efectueaza transferul unui singur
octet, dupa care
se cedeaza controlul catre CPU. Acest mod
de lucru permite inserarea cate unui ciclu DMA
intre ciclurile
masina ale microprocesorului.
Transfer in bloc, caz in care in umra cererii DREQ se efectueaza transferul
intregului bloc, pana
la aparitia lui TC sau primirea unui
impuls .
Transfer la cerere, care se executa pana cand DREQ este mentinut
activ.
Lucrul in cascada, care permite conectarea altor controlere la circuitul in
cauza, pentru
extinderea numarului de periferice conectate la
sistem. Circuitul care lucreaza in mod cascada
nu emite adrese
si semnale de control.
 
131. 
Care este rolul si cum
isi indeplinestefunctia un circuit de temporizare?
Un
circuit de temporizare (timer) realizeaza divizarea frecventei
unui semnal etalon, de exemplu
tactul microprocesorului sau frecventa
reteilei. Circuitul contine numaratoare programabile, care
se
incarca cu o valoare N si la fiecare impuls primit se decrementeaza cu 1, iar cand
continutul ajunge la
0 se emite un semnal.

132.  Enumerati
cateva aplicatii ale circuitelor de temporizare.
Aplicatiile
cele mai frecvente ale circuitelor de temporizare in microsisteme sunt:
Ceas de timp real
Determinarea momentelor de timp pentru
masurarea timpului absolut (astronomic), adica a orei
exacte
Masurarea intervalului de timp intre
doua evenimente
Realizarea temporizarilor pe cale
hardware
Contorizare de impulsuri
Monostabil
Generator de impulsuri
Controler pentru procese secventiale

133.  Ce este
si care e principiul de lucru al unui ceas de garda (watchdog)?
Ca
monostabil, un circuit de temporizare poate fi folosit pentru implementarea
unui ceas de garda.
Acesta este un circuit care semnalizeaza,
daca durata de desfasurare a unei anumite activitati a

depasit valoarea maxima prestabilita. Semnalul emis in
aceasta situatie va declansa intrerupere catre
CPU pentru a
sesiza functuionarea anormala elementului obervat. Dupa cum se
poate vedea pe
schema de principiu, daca evenimentul de la intrare nu a
disparut pana la revenirea monostabilului in
starea stabila “1”, pe iesirea schemei se va genera un semnal de
intrerupere. Intarzierea ∆t este
necesara pentru a compensa timpul
de comutare a monostabilului si a evita un impuls parazit pe
iesire.

134.  Cum
realizeaza temporizarea un numarator al circuitului 8253 si
care sunt semnalele
implicate?
Acest
circuite este un circuit de numarare/temporizare programabil dezvoltat de
firma intel. El
contine trei numaratoare independente pe 16
biti, asa cum se poate vedea pe schema bloc din figura.
Din
punct de vedere al conectarii in microsistem circuitul 8253 se
prezinta ca o interfata I/O, fiind tratat
de soft ca o arie de
porturi de I/O. Selectarea numaratoarelor si a registrului in
care se inscriu cuvintele
de comanda pentru fiecare numarator,
se face cu liniile AO si A1 conform tabelului.
Continutul
numaratoarelor poate fi incarcat prin program,
dar poate fi si citit de catre microprocesor. In registrul
cuvantului
de comanda se poate realiza numai inscriere.

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/SISTEME-CU-MICROPROCESOARE96.php[3/15/2016 9:21:41 PM]

SISTEME CU MICROPROCESOARE

A1      A0 Selectie

0         0 Numarator 0

0          1 Numarator 1

1          0 Numarator 2

1          1 Registru cuvant de comanda

135.  Care sunt

modurile de lucru ale circuitului de temporizare programabil 8253?
Modurile
de lucru, selectabile prin program ale circuitului 8253 sunt urmatoarele:
Modul 0 – numarator pana la zero (figura).
Numararea incepe de la numarul N
inscrisa in
numarator. Iesirea OUT se
activeaza cand continutul numaratorului a devenit nul
in urma
aplicarii impulsului CLK pe durata cand GATE=1.
Modul 1 – monostabil redeclansabil (figura). Numararea
incepe de la valoarea initiala de fiecare
data cand GATE devine 1
logic, iar OUT devine 0 la primul impuls de numarare dupa GATE si
se activeaza
din nou la terminarea numararii.
Modul 2 – generator de impulsuri (fig). Iesirea OUT se
mentine 1 pe durata a N-1 impusuri CLK
si
devine 0 pe durata celui de al N-lea impuls si apoi se reia ciclul. Functionarea
corespunde
unui numarator divizor cu N. Semnalul GATE=0 opreste numararea, iar dupa activarea GATE=1
numararea va reincepe de la valoarea initiala.
Modul 3 – generator de semnale dreptunghiulare (figura).
Iesirea OUT ramane pe 1 pana 
la
jumatatea numararii, iar cealalta
jumatate a intervalului de numarare este zero.
Modul 4 – monostabil declansat prin program (figura). In umra
incarcarii continutului, OUT se
mintine 1 si devine 0 pe o perioada de tact
dupa ultimul din cele N impulsuri. Un impuls
GATE=0 va duce la reluarea numararii.
Modul 5 – monostabil declansat prin semnal (figura).
Iesirea OUT furnizeaza un impuls de o
perioada pe 0 dupa cel
de al N-lea tact aplicat dupa activarea GATE.

PROBLEMA
Pentru un
microsistem cu microprocesor 8086 sa se proiecteze un bloc de memorie de tip
(EPROM sau SRAM) de capacitate (se da in Kocteti), care sa
inceapa de la adresa (se da
adresa in hexazecimal), folosind circuite
de memorie cu schema logica de mai jos:

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/SISTEME-CU-MICROPROCESOARE96.php[3/15/2016 9:21:41 PM]

SISTEME CU MICROPROCESOARE

(Se da schema unui

circuit)

(Se da pa tabla si
schema logica a unui decodifocator 8205, fara sa fie insa obligatorie

utilizarea sa.)

NOTA.
1. Subiectele scrise cu caractere
cursive ingrosate sunt obligatorii! (nota5)
2. Daca la raspunsuri se
folosesc prescurtari, acestea vor fi detaliate intr-o
legenda.

loading...

Copyright © 2016 - Toate drepturile rezervate

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/SISTEME-CU-MICROPROCESOARE96.php[3/15/2016 9:21:41 PM]