Cap09 Stabilizatoare de Tensiune Continua

104
Capitolul 9
Stabilizatoare de tensiune continu ă

9.1 Clasificarea stabilizatoarelor
de tensiune continuă
Pentru o funcţionare corectă a aparaturii

electronice şi pentru asigurarea preciziei
funcţionării ei sunt necesare în multe situaţii
tensiuni de alimentare constante. Pentru
aceasta se utilizează stabilizatoare de tensi-
une continuă conectate între sursa de tensiune
continuă nestabilizată)
S Ui
Stab.
US RS şi sarcină.
de U Schema bloc ce prezintă
locul şi rolul stabili-
fig.9.01 zatorului într-un
circuit de alimentare
se pre-zintă în figura 9.01.
Sursa S este adesea constituită dintr-un
redresor cu filtru conform celor cunoscute.
Rezistenţa de sarcină RS are semnificaţia
consumatorului constituit din aparatul (cir-
cuitul) electronic alimentat. Corespunzător
modului în care se obţine efectul de stabili-
zare deosebim:
- stabilizatoare parametrice
- stabilizatoare cu reacţie
- stabilizatoare în comutaţie
Stabilizatorul parametric utilizează com-
ponente electronice cu caracteristică curent-
tensiune pronunţat neliniară. Acestea se carac-
terizează prin faptul că tensiunea la bornele
lor variază puţin în condiţiile unor variaţii
semnificative ale curentului prin ele.
Ele sunt simple, asigură performanţe modeste şi
sunt utilizate ca elemente de referinţă sau ca
stabilizatoare auxiliare.
Stabilizatoarele cu reacţie sunt cele mai
utilizate, ele furnizând tensiunea de ieşire
constantă în urma unui proces de reglare. La
rândul lor,acestea sunt de două feluri:
PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

105
- cu element de reglare serie

- cu element de reglare paralel.
Stabilizatoarele în comutaţie funcţionează
pe un alt principiu decât cele două enumerate.
Indiferent de tipul său, stabilizatorul de ten-
siune se apreciază prin trei parametri esen-
ţiali:
- coeficientul de stabilizare,
∆U i
S= 9.01
∆U S I S ,θ = ct ;
- rezistenţa de ieşire
∆U S
Ries = − 9.02
∆I S U i ,θ =ct ;
- coeficientul de temperatură
∆U S
Ko = − 9.03
∆θ U i ,U S = ct ;
În relaţiile de mai sus θ este tempera-

tura, iar celelalte notaţii corespund figurii
9.01. Conform definiţiilor de mai sus para-
metrii menţionaţi caracterizează funcţionarea
stabilizatorului în condiţiile variaţiilor sin-
gulare (unice) ale tensiunii de intrare, curen-
tului de sarcină respectiv temperaturii.
9.2 Stabilizatoare parametrice
9.2.1 Stabilizatoare parametrice

cu diodă Zener
Funcţionarea unui asemenea stabilizator se

bazează pe caracteristica curent-tensiune cu-
noscută a diodei Zenner.

106
Schema stabilizatorului se
II R IZ IS prezintă în figura 9.02.
UI DZ US RS
Valorile coeficientului de
stabilizare, rezistenţei de
ieşire şi coeficientului de
temperatură sunt date de
fig.9.02 relaţiile:
R
So ≅ 9.04
rz
Ries ≅ rz 9.05
∆U z
Ko ≅ 9.06
∆θ
Prin urmare, exceptând coeficientul de
stabilizare (care creşte o dată cu creşterea
lui R, implicând şi scăderea randamentului
energetic al stabilizatorului) performanţele
stabilizatorului parametric sunt determinate de
caracteristicile diodei Zenner utilizate.
9.2.2. Stabilizator parametric cu diodă

Zener şi repetor pe emitor
Un asemenea stabilizator utilizează un

ansamblu compus din elementul parametric Dz şi
un tranzistor cu rol de element de reglare
serie, funcţionând în conexiune colector comun.
Schema sa de principiu se prezintă în
figura 9.03. Acţiunea de stabilizare este de-
terminată de faptul că
II T IS tranzistorul T preia va-
R riaţiile tensiunii de
IB US
UI C1 C2 intrare (prin modifi-
RS
DZ carea tensiunii sale
colector-emitor) şi pe
cele ale curentului de
fig.9.03 sarcină (prin modifi-
carea tensiunii bază -

107
emitor). Aşa cum va rezulta, preluările sunt

parţiale. Se observă că tensiunea stabilizată
este dată de relaţia:
U S = U z − U BE 9.07
În ceea ce priveşte tensiunea de alimen-

tare minimă, ea trebuie să aibe o valoare sufi-
cient de mare pentru ca tranzistorul să func-
ţioneze în zona activă, adică:
U i ,min ≥ U S + U CES + U pm 9.08
în condiţiile unor pulsaţii Upm ale tensiunii de

intrare. Rezistenţa R trebuie să asigure cu-
rentul de sarcină maxim şi cel de stabilizare
prin dioda Zener, în condiţiile în care ten-
siunea de intrare are valoarea minimă. Valoarea
ei se calculează cu relaţia:
U i ,min − U z ,min
R= 9.09
I B ,max + I z ,min
Performanţele de regim
h21e. ∆iB dinamic ale stabilizatorului se
R
h11e ∆iB determină utilizând schema din
∆ui ∆uS figura 9.04, în care T este
rZ înlocuit cu schema echivalentă
simplificată cu parametrii “h”.
Conform definiţiei, coe-
fig.9.04 ficientul de stabilizare
rezultă de forma:
∆iS = 0
9.10
∆i B = 0
RB + rz
S= 9.11
rz
Acest stabilizator permite obţinerea unui
coeficient de stabilizare de ordinul zecilor,
acesta depinzând sever de dioda Zenner aleasă.

108
Rezistenţa de ieşire se calculează utili-

zând acelaşi circuit echivalent din figura
9.04, prin
anularea
h21e. ∆iB ∆iS h21e. ∆iB ∆iS variaţiei
R
h11e ∆iB RZech=rZh ∆iB ui şi înlo-
11e
Rir ∆ uS ∆ uS cuirea ei
rZ Rir. rZ cu rezis-
Rech=
R
tenţa in-
a b ternă a re-
fig.9.05 dresorului,
Rir,
conform figurii 9.05.
Ţinând seama de faptul că:
RB 〉〉rz ; RB 〉〉 Rir 9.12
se obţine expresia rezistenţei de ieşire

sub forma:
h11E + rz Rir ⋅ rz
Ries = + , 9.13
h21E RB
cu suficientă aproximaţie putându-se utiliza

relaţia:
h11E
Ries ≅ 9.14
h21E
9.3 Stabilizatoare cu reacţie
Aşa cum s-a arătat, stabilizatoarele cu

reacţie pot fi:
- cu element de reglare paralel - ERP
- cu element de reglare serie - ERS
Schemele bloc ale celor două tipuri de
stabilizatoare cu reacţie se prezintă în figura
9.06. Se observă că în structura ambelor sta-
bilizatoare este prezent elementul de reglare
(serie sau în paralel) şi circuitul de comandă
CC.

109
Conform schemei bloc, stabilizatorul cu

ERP funcţionează în felul următor:
Circuitul de comandă CC supraveghează
valoarea tensiunii pe sarcină, US. Dacă aceasta
UIE
R
II IER IS
I ERS E I
II C IS
UI ERP CC US RS
C
UI US RS
CC E
b
a
fig.9.06
este mai mare decât valoarea prescrisă (dorită)
ERP va fi comandat în sensul creşterii IER.
Întrucât:
U S = U I − ( I S + I ER ) ⋅ R 9.15
creşterea curentului prin elementul de reglare

va determina scăderea tensiunii pe sarcină US.
Dacă dimpotrivă, US este mai mică decât
valoarea dorită, ERP va fi comandat în sensul
reducerii curentului IER ceea ce are ca rezultat
creşterea tensiunii pe sarcină, conform ace-
leaşi relaţii 9.15.
Conform schemei bloc un stabilizator cu
ERS funcţionează în felul următor:
Circuitul de comandă CC supraveghează
valoarea tensiunii pe sarcină. Dacă aceasta
este mai mare decât valoarea prescrisă ERS va
fi comandat în sensul reducerii curentului de
sarcină, ţinând seama de faptul că:
U S = I S ⋅ RS 9.16
Dacă dimpotrivă US este mai mică decât
valoarea prescrisă, ERS va fi comandat în
sensul creşterii IS determinând conform rela-
ţiei 9.16 creşterea US. Din examinarea funcţio-
nării celor două tipuri de stabilizatoare cu
reacţie rezultă câteva concluzii şi anume:

110
1. Ambele conţin câte un element de re-

glare reprezentabil ca un tripol (element
de reglare generalizat).
2. În timp ce în cazul stabilizatorului cu
ERP, controlul US se efectuează prin ope-
rare indirectă asupra curentului de sarci-
nă IS (reglând IER) în cazul stabilizato-
rului cu ERS se operează direct asupra IS.
3. Circuitele de comandă comportă atât
asemănări cât şi deosebiri, aşa cum va
rezulta pe parcursul expunerii.
9.3.1 Stabilizatoare cu ERP
Stabilizatoarele cu ERP se împart la

rândul lor în două categorii, conform struc-
turii circuitului de comandă şi anume:
a. stabilizatoare cu ERP fără amplificator
de eroare
b. stabilizatoare cu ERP cu amplificator
de eroare
Stabilizatoarele din prima categorie se
caracterizează prin aceea
R că circuitul de comandă
constă într-un element
DZ pasiv de circuit, exemplul
UI US R
S
tipic de asemenea
T stabilizator fiind
prezentat în figura 9.07.
Acest stabilizator asigură
fig.9.07 performanţe modeste, iar
tensiunea de ieşire nu este
ajustabilă.
Stabilizatoarele din a doua categorie
conţin în structura circuitului de comandă un
element amplificator. Schema bloc generală a
unui stabilizator cu ERP şi amplificator de
eroare AE se prezintă în figura 9.08. Se
observă că în structura circuitului de comandă
pe lângă amplificatorul de eroare AE sunt
incluse referinţa Re şi traductorul de tensiune
T. Aşa cum se va vedea, nu în cazul fiecărei
scheme concrete pot fi individualizate strict

111
elementele menţionate, existând interferenţe

funcţionale.
În figura 9.09
R
se prezintă două va-
riante concrete de
I
ERPC
stabilizator cu ERP
AE T
UI US R
S
şi amplificator de
E
Re eroare. În schema b
pot fi individuali-
zate amplificatorul
fig.9.08 de eroare, constituit
din tranzistorul T2, ER constituit din tranzis-
torul T1 şi rezistenţa de putere R, referinţa
Re constituită din dioda Zener Dz şi traduc-
R
R
Dz
R1
T1 Rp
T1
UI Dz US RS
R1 UI P RS
US
R3
T
T
R2 R4
a
fig.9.09 b
torul de tensiune realizat cu divizorul re-
zistiv ajustabil R1, R2, P.
9.3.2 Stabilizatoare cu ERS
Stabilizatoarele cu reacţie cu ERS se

realizează doar în varianta cu amplificator de
eroare. În sensul celor de mai sus, schema bloc
a unui asemenea stabilizator se prezintă în
figura 9.10. Un exemplu tipic de stabilizator
cu ERS şi AE se prezintă în figura 9.11. Şi în
cazul acestui stabilizator pot fi individuali-
zate elementele din schema bloc, după cum
urmează:

112
T
I ERS E
C
R1 R R3
2
UI US
T RS
AE UI
Re P US RS
T1
C1 C2
fig.9.10 Dz R4
fig.9.11
- ERS constituit din tranzistorul T
- AE realizat cu tranzistorul T1 ca ele-
ment activ şi elementele pasive aferente
- Re realizată cu dioda Zener Dz şi rezis-
tenţa de polarizare R1
- Tr realizat cu divizorul ajustabil R3,
R4, P.
Pentru calculul performanţelor esenţiale
ale stabilizatorului se apelează la schema
echivalentă pentru regim dinamic care foloseşte
parametrii “h” ai tranzistoarelor din schemă.
Conform acesteia coeficientul de stabilizare şi
rezistenţa de ieşire au respectiv expresiile:
R 1
S = h21
′ E⋅ ⋅ 9.17
R1  1 1 
 +  ⋅ ( h11 ′ E ⋅ rz ) + 1
′ E + h21
 R1 R2  
R1 ⋅ h11E  h11E   1 1  h′  1 
S= ⋅ 1 +  ⋅  +  ⋅ 1 + rz ⋅ 21 E  + 
′E 
h21 E ⋅ h21 R   R1 R2   ′ E  h11
h11 ′E
9.18
Comparând performanţele stabilizatoarelor
cu reacţie se ajunge la următoarele concluzii:
- performaţele stabilizatoarelor cu ERS
sunt mai bune decât ale celor cu ERP
- stabilizatoarele cu ERS necesită cir-
cuite de protecţie la supracurent şi
scurtcircuit, spre deosebire de cele cu
ERP la care pericolul suprasolicitării la
scurtcircuit nu există.

113
- stabilizatoarele cu ERS au un randament

energetic superior celor cu ERP.
Ţinând seama de faptul că în ansamblu,
chiar mai costisitoare fiind, stabilizatoarele
cu ERS asigură performaţe net superioare, au
existat preocupări continue pentru îmbunătă-
ţirea performanţelor acestora [].
9.3.3 Stabilizatoare integrate
Calea cea mai sigură de obţinere a unor

stabilizatoare performante este utilizarea
circuitelor integrate specializate.
Reprezentativ pentru categoria circuitelor
integrate stabilizatoare de tensiune este tipul
723 fabricat în ţara noastră sub indicativele
βA 723 şi ROB 723.
12 13 11
Circuitul are schema
+E Comp UI bloc internă prezentată
în figura 9.12.
Ur UE El conţine toate
6 10
elementele schemei bloc
din figura 9.10, necesare
-E Up
pentru realizarea unui
7 54 3 2 9 stabilizator cu ERS care
fig.9.12 să poată furniza un
curent maxim de 150 mA.
În acest sens în struc-tură au fost integrate:
- referinţa de tensiune Ur, stabilizată cu
temperatura şi tensiunea de alimentare,
având conform datelor de catalog valoarea
+ 7,15 V ± 0,2 V
- amplificatorul de eroare diferenţial AE
- elementul de reglare serie realizat din
tranzistorul compus T14, T15
- tranzistorul T16 pentru asigurarea pro-
tecţiei la supracurent.

114
Spre exemplificare se prezintă în figura

9.13 schema de principiu a unei surse stabili-
Rp
T
12 11
10 R3
UI Ur
6 C1 C
P 2
R1 7 5 4 13 3 2 9 US
Cc
R2
R4
fig.9.13
zate reglabile realizate cu acest circuit inte-
grat, utilizând ca element de reglare serie
extern tranzistorul T1. Stabilizatorul este
protejat la supracurent.
Un alt exemplu interesant este cel al sta-
bilizatorului integrat dual care furnizează
tensiuni de alimentare simetrice. În acest sens
merită amintit stabilizatorul de tensiune dual,
integrat ROB 1468. Pentru exemplificarea uti-
lizării se prezintă în figura 9.14 o sursă sta-
R7 -15 V
R3
C1 T1 C3 R9
R5 D 11
C5
R1 D 13
ROB 1468
R2 1 D 14
C2 D 12
T2 R6
C4 C6 R 10
R4
R8 +15 V
fig.9.14
bilizată duală cu tranzistoare externe.
Stabilizatorul furnizează un sistem de
tensiuni ± 15 V în condiţiile în care este ali-
mentat cu o tensiune redresată cu valoarea
nominală:

115
U i ,n = 20,5 V 9.19
şi pulsaţii ce nu depăşesc 1 Vvv la curentul

maxim pentru care a fost proiectat. Aparenta
supradimensionare a tranzistoarelor externe a
fost determinată de utilizarea acestei surse
într-un echipament de automatizare din mediul
industrial.
9.3.4 Elemente de reglare
Aşa cum s-a mai arătat din punct de vedere

funcţional elementele de reglare serie şi pa-
ralel sunt identice, tratarea lor
putându-se efectua sub forma ele-
I ER E
II C IE
mentului de reglare generalizat
reprezentabil printr-un tripol ca
IC
cel din figura 9.15.
fig.9.15 Semnificaţia notării bornelor
(polilor) de acces este:
I - intrare; E - ieşire; C - comandă.
În continuare se prezintă câteva ERS fo-
losite curent la realizarea stabilizatoarelor.
a. ER cu un tranzistor
Structura unui asemenea element de reglare

se prezintă în figura 9.16
Se observă că din punctul de vedere al
bornelor de intrare şi ieşire, elementul de
reglare este bidirec-
I T E I T E ţional, alegerea mo-
(E) (I) (E) (I)
dului de conectare
C C fiind determinată de
a. b. considerente ce nu fac
fig.9.16 obiectul prezentării de
faţă.
b. Element de reglare de tip tranzistor

compus în conexiune Darlington

116
Aşa cum s-a arătat performanţele unui sta-

bilizator sunt determinate şi de valoare rezis-
tenţei de intrare a elementului de reglare.
Totodată sunt des întâlnite cazurile când
stabilizatorul este realizat cu un circuit
integrat şi acesta trebuind să furnizeze
curentul de comandă al ER, dat de relaţia:
IE
IC = 9.20
β
ar fi solicitat la o disipaţie termică exce-

sivă. Din acest motiv se apelează la utilizarea
unor tranzistoare compuse în conexiune Dar-
lington conform schemei din figura 9.17.
Utilizarea unui aseme-
I T1 E
(E)
nea ER este afectată de
IE1 (I) restricţia numărului de
tranzistoare din structură.
Tn În acest sens se observă că
IBn ER valoarea curentului de co-
mandă este:
C
fig.9.17 IE(I)
I C = I Bn ≅ n 9.21
∏ βi
i =1
Se poate arăta că pentru ca elementul de
reglare să îşi păstreze capacitatea de funcţio-
nare este necesară îndeplinirea condiţiei:
n
I E ( I ),min 〉 I CB 0,n,max ⋅ ∏ β i 9.22
i =1
Pentru ca să nu apară pericolul neîndepli-

nirii condiţiei menţionate, în structura unui
asemenea element de reglare se introduc rezis-
tenţe de “fugă” conectate între baza şi emi-
torul fiecărui tranzistor component. La perfor-
manţele acuale ale tranzistoarelor, ţinând cont
şi de recomandarea conform căreia nu este indi-
cată utilizarea a mai mult de două tranzistoare
în cazul folosirii stabilizatoarelor integrate,

117
condiţia 9.22 este relativ uşor de îndeplinit

în condiţiile unei proiectări îngrijite.
c. ER format din mai multe tranzistoare

conectate în paralel
În cazul în care puterea disipată maximă

admisibilă pe tranzistorul final al ER este
insuficientă pentru a asigura curentul de sar-
cină maxim se recurge
I T1 E la conectarea în pa-
(E) R1 IE (I) ralel a mai multor
T2
tranzistoare conform
R2 configuraţiei prezen-
T3
, tate în figura 9.18.
T R3 Întrucât parametrii
, ER
IB tranzistoarelor finale
nu sunt egali în serie
C
cu fiecare din ele se
fig.9.18 conectează
rezistenţele de egalizare R1, R2, şi R3,
calculate cu relaţia aproximativă:
1 U CE ,max
R1 = R2 = R3 ≅ ⋅ 9.23
5 I E 1,max
d. ER cu două tranzistoare înseriate
Un element de reglare interesant se

prezintă în figura 9.19. Acesta prezintă cel
puţin două avantaje esenţiale:
- reducerea de 2-3 ori a dimensiunilor
radiatorului comun al celor două tranzistoare
finale componente
- autolimitarea curentului de scurtcircuit

118
Ca dezavantaje se
R1 T2 menţionează:
I E
T1 - necesitatea a două
surse de alimentare
R2 D1
T3 - relativa complexi-
tate a proiectării
U1 Dz sale.
ER
C
fig.9.19
9.4 Protecţia elementului de reglare
la supracurent
Aşa cum s-a arătat, elementul de reglare

paralel este autoprotejat la scurtcircuit
sau/şi suprasarcină prin însăşi construcţia
stabilizatorului, în timp ce un scurt circuit
sau o suprasarcină sunt fatale pentru ERS
realizat sub una din formele din figurile 9.16,
9.17, 9.18.
Adesea, defectarea însemnând scurtcircui-
tarea colector-emitor a tranzistorului final
din componenţa ERS, sunt puse în pericol sever
circuitele alimentate prin intermediul stabili-
zatorului.
Întrucât ”protecţia” prin siguranţe fuzi-
bile nu este aplicabilă datorită faptului că
timpul de rupere al
R IE acestora este mult mai
T
IS Stab.
IS
mare decât cel în care
ERS supus suprasar-
D1 D2 cu
UI US cinii se distruge, ră-
R1
ERS mâne ca unică soluţie
protecţia electronică.
Un exemplu de circuit
fig.9.20 de protecţie se pre-
zintă în figura 9.20.
El funcţionează în felul următor:
Atâta timp cât curentul de sarcină este
mai mic decât valoarea maximă, tranzistorul T
este comandat la saturaţie prin curentul de
bază asigurat prin R1.

119
Întrucât:
I S ⋅ R + U BEp ≅ I E ⋅ R + U BEp 〈 2 ⋅ U D 0 9.24
diodele D1 şi D2 sunt blocate.

Deoarece rezistenţa R este astfel dimen-
sionată încât:
I S ,max ⋅ R + U BEp = 2 ⋅ U D 0 9.25
dacă şi când curentul de sarcină atinge

valoarea maximă, diodele D1 şi D2 se deschid şi
şuntează parţial joncţiunea bază-emitor a tran-
zistorului T limitând curentul prin acesta la
valoarea:
I S ≅ I S ,max 9.26
protejând ERS.
Circuitul lucrează în această fază ca un
stabilizator (limitator) de curent. Dacă cauza
ce a determinat
I ERS E suprasarcina se menţine,
C R
R1 p prin circuite ce nu sunt
UI I
T prezentate în această
C figură se acţio-nează o
Tp US siguranţă fuzi-bilă sau
R2 un releu de protecţie.
În cazul surselor
stabilizate unde proba-
bilitatea apariţiei
fig.9.20
suprasarcinilor sau/şi
scurtcircuitelor este mare, protecţia se con-
cepe astfel încât după dispariţia cauzei aces-
teia să se revină automat la starea de funcţio-
nare normală. În figura 9.21 se prezintă un
circuit de protecţie prin limitare cu
întoarcere, el realizând o caracteristică de
limitare a curentului de sarcină având forma
din figura 9.22.
La depăşirea valorii:

120
R3
US ⋅ + U BEp
R3 + R4
I S = I S ,max = 9.27
R p ⋅ R4
R3 + R4
tranzistorul de protecţie intră

US
US0 în conducţie şi preia o parte
din curentul de comandă al ERS,
determinând scăderea curentului
de sarcină. În caz de scurtcir-
IS cuit, curentul este limitat la
IS,sc IS,max valoarea:
fig.9.21
R3 + R4 U BEp
I S , sc = ⋅ < I S ,max 9.28
R4 Rp
9.5 Protecţia sarcinii împotriva

supratensiunilor
Defectarea ER, indiferent că este vorba de

un stabilizator cu ERS sau unul cu ERP poate
produce cu mare probabilitate creşterea ten-
siunii de ieşire la valori ce pun în pericol
circuitele alimentate, mai cu
seamă dacă este vorba de cir-
R1 cuite integrate. În asemenea
US RS CC Th cazuri se impune protecţia
P
sarcinii împotriva supraten-
siunilor.
Un circuit ce realizează o
fig.9.22 astfel de protecţie se pre-
zintă în fgura 9.23. El este
conectat la ieşi-rea stabilizatorului şi
funcţionează în felul
următor:
Circuitul de comandă al tiristorului Th
monitorizează evoluţia tensiunii de sarcină şi
în cazul în care aceasta creşte peste valoarea
reglată comandă tiristorul care intră în con-
ducţie şi scurtcircuitează sarcina RS.
Teste de verificare 9

121
1. Desenaţi schema bloc a unui stabilizator de

tensiune continuă.
2. Care sunt parametrii cei mai importanţi ai
unui stabilizator de tensiune continuă.
3. Desenaţi schema unui stabilizator parametric
cu diodă Zener.
4. Desenaţi schema unui stabilizator parametric
cu diodă Zener şi repetor pe emitor.
5. Ce este un stabilizator cu reacţie? Desenaţi
schema unui stabilizator cu reacţie cu ele-
ment de reglare serie.
6. Ce este un stabilizator cu reacţie? Desenaţi
schema unui stabilizator cu reacţie cu ele-
ment de reglare paralel.
7. Desenaţi schema unui stabilizator simplu cu
element de reglare paralel.
8.Ce este un stabilizator integrat? Când se
utilizează?
9. Ce este un element de reglare? Desenaţi
schema sa bloc.
10. Desenaţi un element de reglare cu un tran-
zistor. Comentaţi.
11. Desenaţi un element de reglare cu tranzis-
tor compus. Comentaţi.
12. Desenaţi un element de reglare cu tranzis-
toare conectate în paralel. Comentaţi.

Cap09 Stabilizatoare de Tensiune Continua

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap09 Stabilizatoare de Tensiune Continua

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

104

Stabilizatoare de tensiune continu ă

Pentru o funcţionare corectă a aparaturii

PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

- cu element de reglare serie

În relaţiile de mai sus θ este tempera-

9.2 Stabilizatoare parametrice

9.2.1 Stabilizatoare parametrice

Funcţionarea unui asemenea stabilizator se

PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

9.2.2. Stabilizator parametric cu diodă

Un asemenea stabilizator utilizează un

PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

emitor). Aşa cum va rezulta, preluările sunt

În ceea ce priveşte tensiunea de alimen-

U i ,min ≥ U S + U CES + U pm 9.08

în condiţiile unor pulsaţii Upm ale tensiunii de

PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Rezistenţa de ieşire se calculează utili-

RB 〉〉rz ; RB 〉〉 Rir 9.12

se obţine expresia rezistenţei de ieşire

cu suficientă aproximaţie putându-se utiliza

9.3 Stabilizatoare cu reacţie

Aşa cum s-a arătat, stabilizatoarele cu

PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Conform schemei bloc, stabilizatorul cu

creşterea curentului prin elementul de reglare

PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

1. Ambele conţin câte un element de re-

9.3.1 Stabilizatoare cu ERP

Stabilizatoarele cu ERP se împart la

PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

elementele menţionate, existând interferenţe

9.3.2 Stabilizatoare cu ERS

Stabilizatoarele cu reacţie cu ERS se

PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

- stabilizatoarele cu ERS au un randament

9.3.3 Stabilizatoare integrate

Calea cea mai sigură de obţinere a unor

PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Spre exemplificare se prezintă în figura

PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

şi pulsaţii ce nu depăşesc 1 Vvv la curentul

9.3.4 Elemente de reglare

Aşa cum s-a mai arătat din punct de vedere

Structura unui asemenea element de reglare

b. Element de reglare de tip tranzistor

PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Aşa cum s-a arătat performanţele unui sta-

ar fi solicitat la o disipaţie termică exce-

Pentru ca să nu apară pericolul neîndepli-

PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

condiţia 9.22 este relativ uşor de îndeplinit

c. ER format din mai multe tranzistoare

În cazul în care puterea disipată maximă

d. ER cu două tranzistoare înseriate

Un element de reglare interesant se

PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Aşa cum s-a arătat, elementul de reglare

PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

I S ⋅ R + U BEp ≅ I E ⋅ R + U BEp 〈 2 ⋅ U D 0 9.24

diodele D1 şi D2 sunt blocate.

I S ,max ⋅ R + U BEp = 2 ⋅ U D 0 9.25