Felul principal: carne

03 September 2018 de Unica.ro

Dietă şi slăbire > Sănătate

Românii sunt un popor iubitor de carne, spune medicul

nutriționist Mihaela Bilic, iar asta nu este ceva rău, contrar
miturilor care se vehiculează. Bineînțeles, dacă nu
exagerăm cu cantitatea!

„Am ajuns într-o situație absurdă, în care le recomandăm

oamenilor să mănânce de cinci ori pe zi, în condițiile în care
omul nu este programat genetic nici măcar să mănânce în
fiecare zi”

CITEȘTE ȘI...

O nouă superbacterie rezistentă la antibiotice

se răspândește în toată lumea

Cum să ne identificăm sursele proprii de

fericire? Ne spune Florina Onețiu, coach ICF și
psiholog
 MILIOANE de mașini rechemate în service!
Acest producător are PROBLEME serioase!!!

Alexandru Arșinel a dat bomba cu care a

zguduit toată presa din România

Recent, am citit o știre prin care sindicatul măcelarilor francezi

cerea protecția poliției împotriva radicalilor vegani, care au
atacat în această primăvară cel puțin 15 magazine de carne, și
m-am întrebat de ce sunt vegetarienii atât de vehemenți
împotriva consumului de carne ca atare, dar și a mezelurilor. În
privința acestora, chiar și în țara noastră există multe voci care
le blamează, iar motivele îmi scapă. Ce rău le-a făcut salamul
oamenilor? Dar șunca afumată? De ce să nu mănânc o felie de
parizer unsă cu muștar când vreau să regăsesc gustul
copilăriei?

Pentru a mă lămuri în privința utilității și a eventualelor

neajunsuri ce țin de consumul de carne și mezeluri, am stat de
vorbă cu dr Mihaela Bilic, medic specialist în nutriție, iar primul
lucru pe care l-am aflat de la nutriționista implicată în emisiunea
„Arena bucătarilor“ este că întotdeauna audiențele TV sunt mai
bune la emisiunile culinare în care se gătește carne decât la
cele în care se gătește pește sau alt preparat.

Suntem un popor carnivor?

Cu siguranță, însă problema noastră este că mâncăm prea

mult. În urmă cu câteva decenii, cu toții mâncam mai puțin, și
aici e marea noastră problemă. Suntem într-un proces de
supraalimentație și, din păcate, principalii vinovați sunt mass-
media și publicitatea și apoi medicii. Am ajuns într-o situație
absurdă, în care le recomandăm oamenilor să mănânce de
cinci ori pe zi, în condițiile în care omul nu este programat
genetic nici măcar să mănânce în fiecare zi. Așa că mâncăm
prea des și prea mult. Suntem într-o frenezie alimentară.

De ce se întâmplă acest lucru?

Pentru că societatea nu mai tolerează lipsa disponibilității unor
alimente, am devenit niște răzgâiați. Profesorul meu de nutriție
din Franța ne povestea cum în copilăria sa existau încă
perioade când nu se găseau ouă, deoarece atunci găinile nu
ouau. Și atunci oamenii nu mâncau ouă… Cum s-ar manifesta
populația acum dacă de Crăciun nu am găsi ouă la
supermarket?! Acum avem mâncare tot timpul anului, toate
sortimentele, în cantitate foarte mare, iar efortul este de a te
abține, de a păstra distanță față de mâncare.

Este carnea bună în alimentație?

Carnea este un aliment foarte iubit de cei care vor să-și

păstreze silueta. Are proteinele de cea mai bună calitate, toți
aminoacizii esențiali și, pe lângă asta, carnea are așa-numitele
calorii negative – în momentul în care mâncăm țesut animal,
30% din caloriile conținute sunt folosite de organismul nostru
doar pentru a metaboliza, pentru a desface lanțurile de proteine
în aminoacizii componenți. În plus, din caloriile rămase,
organismului îi este greu să facă grăsimi. Și atunci nu
întâmplător au apărut dietele proteice, în care se mănâncă
multe proteine și, într-adevăr, slăbești spectaculos, sătul
fiind. De fapt aici este marele secret al cărnii – este un aliment
sațiogen, pe al doilea loc după ou, care are conținut proteic
maxim. Oul fiert, la 80 de calorii, satură cel mai mult din toate
alimentele existente.

Dar nu înseamnă că durează prea mult tranzitul intestinal

pentru carne?

Dar e un lucru normal! Nu știu de ce se pune atât de mult accent

pe acest aspect ale digestiei. Secole la rând, omenirea a
mâncat fără să se întrebe ce se digeră, ce fermentează, cât stă
un anumit aliment în tubul digestiv…

Sunt și voci care leagă consumul de carne în exces de

riscul de cancer…
Nu există nicio legătură. Nu știm de unde vine riscul de cancer,
nu s-a demonstrat nici măcar pentru cancerul pulmonar că ar fi
în relație de cauzalitate directă cu fumatul. Nu e 100% sigur că
acela care fumează face sigur cancer pulmonar. Carnea este un
aliment de bază, care trebuie mâncat regulat, chiar și de mai
multe ori pe zi, iar preparatele din carne – mezelurile – acestea
sunt superfood! Așa cum brânza este un superlapte (un
kilogram de telemea se face din șapte litri de lapte), mezelurile
sunt un aliment concentrat, o carne din care s-a evaporat apa și
în care s-au adăugat condimente. Când vorbim de carne
proaspătă, ea are 70% apă. Mezelurile sunt un produs din
carne în care se concentrează proteinele, grăsimea și care sunt
mult mai sărace în apă, mai ales dacă vorbim de cele crud-
uscate, așa cum sunt salamurile. Și, din moment ce sunt mai
concentrate, trebuie consumate în cantitate mai mică. Dar, ca
nevoie, ele au apărut tocmai pentru a putea conserva și păstra
mai mult timp carnea, pentru că un produs cu multă apă este
prea perisabil.

Multe bucăți de carne sunt extrem de slabe, nu au grăsime, și

atunci, pentru a obține un produs mai gustos, mai interesant,
pentru a avea diversitate la capitolul gust, tot ce înseamnă
tocătură presupune să mai adaugi ingrediente – grăsime,
condimente… Gândiți-vă că un copil va prefera mereu o
chifteluță în locul unei bucăți de piept de pui. E un lucru firesc,
datorită condimentelor și grăsimii.

Dar de ce avem aditivi în mezeluri? Nitriții, de exemplu.

Vorbim tot de un agent de conservare. Noi, consumatorii, cerem

lucruri care să fie de calitate, care să țină mult în frigider și,
dacă se poate, să fie și convenabile ca preț. Niciodată n-o să
lăudăm un lucru pentru că a fost scump! Și atunci avem nevoie
de o cale de mijloc și în privința alimentelor. Ce trebuie să
înțelegem este că, în privința mezelurilor, cantitatea face
diferența, iar diversitatea înseamnă sănătate. Se face o mare
confuzie între alimente dietetice și alimente sănătoase. Ce este
dietetic nu este neapărat sănătos, ci doar ajută la slăbit.
Alimentație sănătoasă înseamnă și o alimentație bogată în
grăsimi. De exemplu, copiii în creștere au nevoie ca 60% din
rația lor calorică să fie acoperită din grăsimi. Ei cresc din
grăsime, nu din frunze! Din instinct, niciun copil n-o să fie atras
de alimente de culoare verde. Ei se îndreaptă spre mâncare
albă și spre grăsime. Un copil va alege mereu un cartof prăjit,
nu unul fiert. Instinctul său îi spune să facă acest lucru.

Atunci de ce sunt blamate mezelurile?

Mi se pare că este nedrept să condamnăm o întreagă clasă de

alimente care nu numai că oferă un alt gust față de carnea
clasică, să spunem, ci și înglobează tradiții de sute de ani,
rețete, evoluție, descoperiri. Cum ar fi să le luăm spaniolilor
jamonul, italienilor prosciutto sau mortadella? Aceste mezeluri
sunt, adesea, delicatese. Bineînțeles că sunt mezeluri și
mezeluri, producători și producători. Și aici vine rolul nostru de
cumpărător – banii sunt în buzunarul nostru: odată ajunși în
supermarket, trebuie să fim capabili să facem diferența între un
produs de calitate și unul inferior. Aceasta este realitatea, asta
înseamnă piață liberă și comerț. E rolul nostru să vedem ce
este scris pe etichetă, care sunt ingredientele, în ce ordine sunt
puse. Chiar dacă primul ingredient e slănină, asta nu înseamnă
automat că vorbim de un produs toxic, ci că e un aliment gras,
iar cantitatea pe care o consumăm este responsabilitatea
fiecăruia. Și să știți că, din sutele de consultații pe care le-am
dat, n-am întâlnit până acum niciun om căruia să fie nevoie să-i
spun: „Vă rog eu frumos, nu mai mâncați atâta slănină cu pâine
și ceapă!“.
Mezelurile conțin frecvent carne și grăsime de porc. Este
asta un lucru rău?

Foarte puțină lume știe că nutrioniștii consideră carnea de porc

carne albă, nu roșie! Tipul de grăsimi saturate din porc este
benefic. Nu întâmplător putem mânca slănină ca atare, pentru
că are grăsimi mononesaturate, asemănătoare cu uleiul de
măsline, dar nu putem mânca seul de vită sau de oaie. Iar din
punctul de vedere al prelucrării termice, puțini mai știu că untura
este cea mai stabilă la încălzire; astfel, cartofii prăjiți în untură
sunt mult mai sănătoși decât cei prăjiți în ulei.

Când și cât e bine să mâncăm?

La noi, datorită influențelor balcanice, există acest obicei de a

mânca un aperitiv, compus din mezeluri și brânzeturi puse pe-o
farfurie. Există, de fapt, și la italieni, și la spanioli – și ei încep
masa cu un „mezelic“. A aprecia o bucată de carne mi se pare
un gest de smerenie și de bun-simț decât să acuz un produs că
m-ar îmbolnăvi. Altfel, mulți fac confuzia între a elimina complet
un aliment și a-l mânca mai rar. Nu trebuie să mâncăm de trei
ori pe zi și nici porția nu trebuie să aibă 250 de grame. Să ne
limităm la o bucată de carne cât un pachet de cărți de joc.

Câtă carne conțin mezelurile? Verifică pe etichetă!

Conform unui studiu ISRA CENTER din 2017, aproape 40%
dintre consumatorii români au menționat conținutul de carne ca
fiind cel mai important factor în alegerea unei mărci de
preparate din carne, iar 47% au menționat „calitatea“.

Pentru a ușura informarea corectă și decizia consumatorilor de

a alege alimente de calitate, produsele Cris-Tim au afișate pe
ambalaj procentajele de carne. De exemplu, produsul iconic al
companiei, Salamul Săsesc, căutat asiduu în magazinele din
diaspora, are 97% carne. Iar la Salamul Sinaia se folosesc
125 de grame de carne pentru obținerea a 100 g de produs
finit. Inițiativa vine după demersul lansat de Cris-Tim anul
precedent (campania „Eticheta curată“), când au dispărut din
produse glutenul, amidonul, MDM-ul, soia, aromele artificiale,
monoglutamatul de sodiu adăugat și caragenanul.