Principiile formarii

1
 Principiile formarii
Dezvoltare-educatie-instruire

De multe ori exista confuzii in legatura cu utilizarea termenilor ,,dezvoltare”,

,,educatie” si ,,instruire”. In cartea ei ,,Training and development”, Rosmary
Harrison ofera urmatoarele definitii:
DEZVOLTARE este procesul de baza prin care indivizii si organizatiile pot
sa-si atinga potentialul maxim, in timp.

EDUCATIA are o mare contributie la procesul de dezvoltare pentru ca

afecteaza direct si in mod continuu instruirea nu numai a abilitatilor si a
cunostintelor, ci si a caracterului si a culturii, a aspiratiilor si realizarilor.

INSTRUIREA este termenul scurt pentru procesul sistematic prin care un

individ este ajutat sa stapaneasca indeplinirea unor sarcini bine definite sau
arii de caracteristici, la standardele stabilite.

Asa ca DEZVOLTAREA poate fi privita ca avand un scop mult mai larg

decat instruirea, desi instruirea poate fi una din metodele prin care un individ
se poate dezvolta. Dezvoltarea poate include o gama mai larga de activitati,
dar care au de asemenea obiective fixate si poate fi vazuta ca un proces
continuu care poate sa creasca performantele individului, echipei si
organizatiei.
Instruirea trebuie intotdeauna facuta astfel incat sa fie in concordanta cu
nevoile identificate si trebuie sa aiba obiective clare, masurabile.
Organizatiile sunt interesate de rezultatele vizibile ale instruirii- respective
schimbarile in comportamentul angajatilor lor. Pentru a obtine un anume tip
de comportament nu este suficient transferul de cunostinte.
Pentru ca o persoana sa dobandeasca si sa aplice cunostinte noi trebuie ca ea
sa aiba o atitudine pozitiva fata de acestea si sa considere ca merita efortul
de a-si scimba comportamentul.

PARTICULARITATILE INVATARII LA ADULTI: cum invata adultii ?

Cu toate ca cele mai multe principii de invatare si de instruire au fost
dezvoltate cu si pentru copii, orienterile moderne in stiintele educatiei au
lansat, ca urmare a ideii de invatare permanenta (pe toata durata vietii)
principii si metode noi, edecvate adultilor.

2
Premise ale demersului de instruire a adultilor ( dupa Harris si
Desimone, 1993)
- Adultii sunt autoorientati in activitatea de invatare; ei manifesta
autonomie in stabilirea temelor de interes.
- Adultii detin o experienta anterioara care trebuie fructificata in
procesul actual de invatare.
- Adultii manifesta disponibilitate de a invata lucruri relevante pentru
preocuparile si interesele lor care le-ar putea optimiza activitatile
curente.
- Disponibilitate de a se implica in exercitii si sarcini care au relevanta
pentru activitatea lor cotidiana.
- Motivatia de invatare este mai ales intrinseca, decurgand din
necesitatea de dezvoltare personala. Domeniile in care adultii sunt
dispusi sa invete sunt legate de planurile lor de viitor.
- Motivatia extrinseca- mai putin importanta si cu o influenta indirecta,
decurge din nevoia de recunoastere sociala.
- Activitatea de invatare are rezultate superioare intr-un climat relaxat,
informal, de sprijin.
In conceptia clasica PROGRAMUL este unul rigid, centrat pe materie. In
conceptia moderna programul este flexibil, centrat pe cursanti.
CLIMATUL in conceptia clasica este orientat spre autoritate,este formal,
cu incredere scazuta, competitive (castigator-invins). In conceptia
moderna climatul este relaxat, bazat pe incredere, respect, colaborare,
informal, cordial, castigator-castigator.
COORDONAREA - in conceptia clasica: profesorul domina, nu se
stabilesc relatii intre cursanti, control ridicat, dependenta, valorificare
scazuta a experientei participantilor, risc redus.
- in conceptia moderna: receptivitate la dorintele
participantilor, relatii frecvente intre participanti, relatii adult-adult,
valorificarea experientei participantilor, risc inalt.
PLANIFICAREA - in conceptia clasica este conform planurilor si
programelor in vigoare.
- in conceptia moderna,este o colaborare in evaluarea nevoilor de
instruire, o negociere, centrate pe problema.
MOTIVAREA - in conceptia clasica este extrinseca (note), e bazata pe
recompese si sanctiuni.
- in conceptia moderna este intrinseca (curiozitate,
interes) si este bazata pe contracte de invatare.

3
 COMUNICAREA - in conceptia clasica este intr-un singur sens, reprima
sentimentele.
- in conceptia moderna se desfasoara in ambele
sensuri iar sentimentele se exprima.
EVALUAREA - in conceptia clasica este prin calificative ale profesorului
catre elev.
- in conceptia moderna este reciproca prin standarde stabilite de comun
acord.

STILURI DE INVATARE

IDENTIFICAREA STILURILOR DE INVATARE

Pentru a intelege cum stilurile de invatare afecteaza beneficiul obtinut de
oameni prin instruire, oportunitatile si genul de ajutor de care au nevoie
pentru a realiza aceste lucruri, un instructor trebuie sa stie cum invata adultii.
Doi psihologi britanici, dr Peter Honey si prof. Alan Mumford, urmand
munca lui David Kolb, au identificat patru stiluri principale de invatare:
- ACTIVIST
- GANDITOR
- TEORETICIAN
- PRAGMATIC
O persoana poate sa aiba un amestec de stiluri, iar acestea se pot schimba, in
raport cu activitatile la care ia parte la un moment dat. In al doilea rand,
etichetele nu sunt atat de importante cat capacitatea de a le recunoaste
caracteristicile si de a va modifica in concordanta instruirea si chiar
performantele dvs in materie de instruire.

1. ACTIVIST
Activistii se implica din plin si au o predilectie pentru experiente noi. Se
bucura de prezent si le place sa fie dominate de experientele imediate. Au
mintea deschisa, nu sunt sceptici, si acest lucru tinde sa-i faca entuziasmati
de orice lucru nou.
Filozofia lor este: ,,incerc orice, o data”. Au tendinta de a renunta la
prudenta. Zilele lor sunt pline de activitate. In situatii de criza, pe termen
scurt, sunt foarte eficienti. Ei rezolva problemele cu idei geniale de moment.
Cand entuziasmul in legatura cu o activitate a disparut, cauta imediat ceva
nou. Sunt atrasi de provocari si experiente noi, dar se plictisesc in cazul
implementarilor pe termen lung.

4
Au ,,spirit de turma” si se implica neincetat in relatiile cu cei din jur, dar si
sa acapareze lumina rampei. Sunt sufletul petrecerilor si cauta sa fie centrul
tuturor activitatilor din jurul lor.
Activistii invata cel mai bine cand:
-exista o gama larga de experiente noi, probleme si oportunitati pe care sa le
atace.
- li se da o sarcina care li se pare dificila.
- li se dau frau liber sa genereze idei.
- pot sa conduca sau sa organizeze pe altii.

Activistii invata prost cand:

- trebuie sa asculte conferinte cu explicatii lungi despre cum ar trebui sa fie
facute lucrurile.
- trebuie sa lucreze mult pe cont propriu (sa citesca si sa ia multe notite)
- sunt rugati sa nu asiste si sa nu se implice.
- trebuie sa urmeze instructiunile in cele mai mici detalii, fara posibilitatea
de a alege alte solutii.

2. GANDITORUL
Ganditorilor le place sa stea si sa analizeze experientele si sa le observe din
mai multe perspective.Ei strang datele,atat personal cat si de la altii si
prefera sa le verifice de mai multe ori inainte de a ajunge la o concluzie, Ei
considera colectarea minutioasa si analiza datelor deasupra faptelor si
experientelor,asa ca tind sa amane cat mai mult la ajungerea unei concluzii
definitive. Filozofia lor este sa fie prudenti,sa nu lase nimic nerealizat.Sunt
oameni cugetatori,carora le place sa ia in calcul toate unghiurile si
implicatiile posibile inainte de a face ceva. Prefera sa stea in umbra la
discutii si intalniri le place sa-I observe pe altii la lucru .Ii asculta pe cei din
jur si observa tendinta discutiei inainte sa-si sustina propriile puncte de
vedere .Tind sa adopte o atitudine putin distanta,toleranta mai larga care
include atat trecutul cat si prezentul,observatiilelor,dar si ale altora.

Ganditori invata bine cand :

- pot sa faca lucrurile in tihna fara termene limita presante

- au timp sa se pregateasca inainte de actiune sis a reflectezeasupra
lucrurilor invatate.
- pot sa faca cercetari amanuntite

5
 Ganditori invata prost cand:

- sunt fortati sa-si assume rolul de lider sau sa faca o prezentare,in

lumina reflectoarelor.
- sunt sub presiune si trebuie sa sara de la o activitate la alta
- nu au timp sa se pregateasca.
- Sunt pusi in fata faptelor implinite.

3. TEORETICIANUL

Teoreticienii adapteaza si integreaza observatii in cadrul teoriilor complexe

dar logice .Ei rezolva problemele prin metode logice,pas cu pas.Asimileaza
lucruri dissipate in teorii coerente.Tind sa fie perfectionisti,care nu pot sta
linistiti pana cand lucrurile nu sunt clare,ordonate si integrate.Sunt buni la
presupuneri de baza,principia,teorii si modele si gandirea este sistematica.
Filozifia lor pretuieste logica si ratiunea “ Daca este lege este bine “.
Intrebari pe care si le pun des “ Are sens ? “ “ Cum se potriveste aceasta cu
cealalta ? “ “ Care sunt presupunerile de baza ? “.
Au tendinta sa fie detasati,analitici si dedicati obiectivitatirationale si nu
lucrurilor subiective sau ambigue.Abordeaza problemele in mod logic.
Acesta este tiparul lor si resping orice nu se potriveste acestuia.
Prefera sa aiba siguranta maxima si se simt incomod fata de judecati
subiective.

Teoreticienii invata prost cand :

- sunt impinsi sa faca lucruri fara a cunoaste contextual si scopul

acestora.
- nu se simt pe aceiasi lungime de unda dpdv intellectual cu ceilalti
participant ( ex: printer multi activisti )
- activitatea nu este structurata si ei sunt informati intr-o maniera
dezorganizata.
- nu au prilejul sa-si foloseasca aptitudinile de de rationare.

6
 4. PRAGMATICUL

Pragmaticii sunt buni la punerea in practica a ideilor,teoriilor si tehnicilor

pentru a vedea daca merg si in practica.Cauta idei noi si folosesc prima
ocazie sa le experimenteze cu aplicatii.Sunt genul de oameni care se intorc
de la cursul de management plini de idei noi pe care doresc sa le puna in
practica.Le place ca lucrurile sa mearga repede si reactioneaza rapid si sigur
in problemele care-I atrag. Nu le place sa se invarta in jurul cozii si tind sa se
impacienteze cand au loc discutii fara sfarsit.Sunt oameni practice cu
picioarele pe pamant,carora le place sa ia decizii practice sis a resolve
problem.Raspund la problem si oportunitati ca la niste provocari.Filozifia lor
este : “ Exista intotdeauna o cale mai buna “ si “ Daca merge e bine “.

Pragmatici invata bine cand:

- invata lucruri practice si evidente ( ex: cum sa economiseasca

timp,cum sa faca fata oamenilor dificili )
- vor avea in scurt timp posibilitatea de a pune in practica cea ce au
invatat.
- li se ofera des sansa de a incerca lucrurile personal,cu informatii de la
un expert credibil.
- nu exista obstacole in calea lucrurilor invatate.

Pragmaticii invata prost cand :

- nu pot sa vada nici un beneficiu in cea ce fac,nici o aplicatie practica.

- nu exista avantaje aparente.
- nu li se dau indrumari sau ocazia de a practica aceste lucruri.
- exista obstacole in calea utilizarii lucrurilor invatate.