Studiu de specialitate-Eficiența jocului didactic în cadrul orelor de istorie

Profesor învățămant primar Stănescu Mihaela

Școala Gimnazială Nr. 1 Balș, județul Olt

‚,Dacă vrem să fim și maine și poimaine și mai apoi, să nu nesocotim istoria patriei și să-i
redăm pretutindeni locul ce i se cuvine și mai ales în școală – locul de frunte, deoarece istoria
cuprinde toate la un loc: limba, cultura, tradițiile...oamenii, și cei de ieri, și cei de azi, dar și cei
ce maine vor veni.” (Alexandru Odobescu).

Ca disciplină, istoria patriei se studiază în învățămantul primar începand cu clasa a IV-a,

precedată fiind, după cum se știe, de lecțiile de limba romana cu continut istoric.Obiectivele acestei
discipline nu se rezumă numai la simpla achizitionare a unor cunostinte referitoare la evenimentele
majore din viata poporului nostru, ci vizeaza deopotriva formarea unor elemente de gandire istorica
( prin analiza fenomenului istoric), construirea premiselor unor concepții științifice, stimularea
interesului pentru studiul istoriei, in paralel cu educarea patriotică a elevilor. Într-adevăr, acest
obiect de învățămant, prin conținutul său, oferă valențe educative complexe, care implică factori
cognitivi, afectivi și conativi (cunoasterea si adeziunea afectiva, față de trecut și prezent, pregătirea
pentru participarea activă la construirea viitorului).

Efortul sustinut al învățătorului de a face din lecție o activitate placută pentru elevi, prin
împletirea cunoștințelor transmise cu fapte sau aspecte relatate din legende istorice sau opere
literare, care sporesc atractivitatea lecției, de a realiza o colaborare fructuoasă cu elevii,
considerandu-i parteneri de dialog, reprezintă un act de creație didactică.
În cadrul strategiilor didactice stabilite pentru lecțiile de istorie se poate utiliza o gamă
variată de metode și procedee; opțiunea pentru unele sau altele dintre ele se face în funcție de
conținutul predat, de componenta colectivului de elevi, de baza didactică existentă.
La nivelul ciclului primar, în structura metodelor active, își găsesc cu maximă eficiență locul
jocurile didactice, constituind o punte de legatură intre joc, ca tip de activitate dominantă in care
este integrat copilul in perioada preșcolară și activitatea specifică școlii – învățarea.
Jocul didactic este o metodă activă care solicită integral personalitatea copilului. Sub raport
structural psihologic orice tip de joc constituie o îmbinare a componentelor intelectuale cu cele
afectiv-motivationale.
Jocul didactic are un conținut și o structură bine organizate, subordonate particularităților de
varstă si sarcinii didactice, se desfașoară după anumite reguli și la momentul ales de adult, sub
directa lui supraveghere. Un rol important îl capată latura instructivă, elementele de distracție
nefiind decat mediatori ai stimularii capacitatilor creatoare. Fiecare joc didactic cuprinde sarcini
care contribuie la valorificarea creatoare a deprinderilor si cunostintelor insusite, la realizarea
transferurilor intre acestea, la dobandirea prin mijloace proprii de noi cunostinte. El angajeaza
întreaga personalitate a copilului, constituind un adevarat mijloc de evidentiere a capacitatilor
creatoare, dar si o metoda de stimulare a potentialului creativ al copilului, cu referire la creativitatea
de tip scolar manifestata de elev in procesul de invatamant, dar care pregateste si anticipeaza
creatiile pe diferite coordonate.
Dat fiind faptul că literatura de specialitate in domeniul istoriei pentru clasa a IV-a si pentru
cei mai mici s-a oprit mai putin asupra acestor mijloace auxiliare in optimizarea actului invatarii,
voi prezenta cateva jocuri didactice folosite cu succes la clasa, menite sa provoace, sa mentina si sa
sporeasca atenția și interesul pentru istoria patriei.
1.,, Succesiunea”
Pentru a dezvolta elevilor mici notiunea de cronologie și un sens al schimbărilor de-a lungul
unei perioade de timp, profesorii trebuie să consolideze și să dezvolte numeroase elemente de
succesiune pe care copiii le dețin deja. Chiar ordonarea zilelor saptămanii, a lunilor anului, a
anotimpurilor înseamna un exercițiu cu elemente și noțiuni de timp.
Pentru introducerea noţiunii de succesiune a timpului se pot folosi, de exemplu, diferite
exerciţii de ordonare a unor imagini în ordine cronologică. Se pot folosi imagini de obiecte sau
oameni, cel mai bine ale aceleiaşi persoane de-a lungul unei perioade de 25 de ani, de pildă. S-ar
mai putea realiza succesiunea momentelor din programul zilnic al elevilor şi, ulterior, al unei etape
din viaţa copilului - un interval de câteva săptămâni, realizat chiar sub forma unui jurnal. E posibil
ca în altă etapă să se facă referinţă la acest jurnal, când se studiază caracterul de încredere al
surselor, de exemplu problema jurnalelor – ca o “reflecţie adevărată” a întâmplărilor din trecut.
Această idee poate fi extinsă astfel ca fiecare copil să-şi creeze propria “linie de timp” şi apoi s-o
dezvolte pentru a acoperi viaţa unui adult - profesor sau părinte. Ulterior copiii pot fi capabili să
progreseze la o linie de timp seculară. Se poate scrie, desena sau folosi un calculator pentru a
produce o linie de timp ilustrată.
2.,,Stop ! nume, localități, evenimente”
Invatatorul spune în gand alfabetul, iar un elev spune ,,Stop !”. Litera la care a ajuns ii va
ajuta pe elevi sa scrie nume de personalitati istorice, localitati, evenimente, intr-un timp dat.
a) A Avram Iancu – Abrud – atac
b) I Iancu de Hunedoara – voievod al Transilvaniei – 1456 – la Belgrad – i-a invins
pe turci
3.Un alt joc este ,,Adevarat sau fals”.
Sunt date unele afirmatii, iar elevii trebuie sa precizeze daca sunt adevarate sau false.
 a) Poporul roman s-a format pe teritoriul vechii Dacii. .....
b) Stramosii nostri sunt:dacii, slavii, romanii. .....
c) Limba romana s-a format odata cu poporul roman. .....
d) Populatia daco- romana a fost alungata de migratori. .....
4.,,Alegeti cuvintele potrivite !”
- Nume de arme folosite in timpul lui Mircea cel Batran : ghioaga, topor, tun, sabie,
buzdugan, arc, sulita, tanc, sageata ;
- Nume de localitati unde s-au adunat revolutionarii de la 1848 :Timisoara, Blaj,
Selimbar, Campia Libertatii, Alba- Iulia, Islaz, Plevna , Campia Turzii ;
5.,,Ce evenimente s-au intamplat la...........?
Alba – Iulia – fosta capitala a Transilvaniei
-- a fost primit Mihai Viteazul dupa victoria de la Selimbar
-- Marea Adunare Populara si Nationala de la 1 Decembrie
-- au fost intemnitati si torturati Horea si Closca
-- a fost inmormantat Iancu de Hunedoara
6.Ghicitori
Strigau taranii ,,Vrem pamant !”
Cand inarmati cu furca
Pornit-au toti sub juramant
Sa-nlature ,,naparca”. Rascoala din 1907
7,,Alegeti raspunsul corect !”
 In fruntea rasculatilor, Gheorghe Doja a asediat cetatea din---- .
---- Mures
---- Timisoara
8. ,,Stabiliti corespondenta !”
o Mihai Viteazul Rovine
o Iancu de Hunedoara Razboieni
o Stefan cel Mare Calugareni
o Mircea cel Batran Ialomita
9. ,,Mai multe inceputuri, un singur sfarsit ”
 Au muncit pamantul
 Au suferit > taranii
 Au murit pentru pamant
10. ,,Jocul personalitatilor ”
 Un elev scrie pe un biletel , in mod secret, numele unui domnitor.Ceilalti adreseaza intrebari
pentru a descoperi numele domnitorului. Castiga cel care a descoperit numele domnitorului prin cat
mai putine intrebari.
11. ,, Roata istoriei

Este necesara construirea unei ,,roti a istoriei “ – un disc ce se poate roti , fiind montat pe un
ax si un ac indicator fix sau un cerc desenat pe un carton de dimensiuni mai mari . Cercul se imparte
in sectoare , in fiecare dintre acestea notandu-se numele unei personalitati , a unui eveniment / fapt
istoric . Se roteste discul . Elevul citeste faptul istoric indicat de acul fix , apoi prezinta / povesteste .

12.,,Cine dezleaga misterul “

Elevii sunt organizati in grupe eterogene de cate 4-5 . Fiecare grupa primeste cate un plic cu
jetoane . Pe acestea sunt notate evenimente si fapte istorice, nume de participanti la aceste
evenimente, termeni istorici, locuri. Jetoanele trebuie grupate dupa legatura care exista intre ceea ce
este notat pe ele, fiind apoi lipite pe un poste , intr-o structura grafica negociata de membrii
grupului . Raportorul fiecarei grupe prezinta produsul final, explicand relatiile descoperite . Colegii
din celelalte grupe pun intrebari, fac completari, cadrul didactic utilzand conversatia pentru a
realiza fixarea cunostintelor .

Experiența acumulată la clasă m-a convins că o lecție, oricat de atent pregatită si dezbatută
cu elevii, este supusă legilor memoriei, iar cunoștințele insușite sunt supuse perisabilității, daca nu
există ,,ceva” care să le fixeze în memorie. Utilizand jocurile didactice, am descoperit acel
,,ceva” ,dovada că lectiile de istorie au devenit atragătoare pentru elevii mei.

Bibliografie:
Bernat Simona-Elena, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară Clujeană,
ClujNapoca, 2003
I. Negreţ-Dobridor, I. O. Pânişoară, Ştiinţa învăţării. De la teorie la practică, Editura
Polirom, Iaşi, 2005
Ştefan Popenici, Pedagogia alternativă. Imaginarul educaţiei, Editura Polirom, Iaşi, 2001