Pavel Adelina-Florentina

Analiză discurs publicitar:reclamă din revista Oriflame la parfumul Eclat Mademoiselle

Disciplina:Pragmasemantica grupului nominal;
Conf.dr.Fulea Mihaela

De la începutul analizei sesizăm că reclama din revistă a parfumului Eclat Mademoiselle

folosește un ansamblu de imagini însoțite de text,împreună cu o pagină parfumată prin care
receptorul reclamei,,simte direct parfumul’’.Reclama se bazează foarte mult pe comunicarea
simbolică,prin transmiterea de sensuri olfactive prin intermediul imaginilor și a
textului.Emitentul trimite receptorul să descopere un întreg univers cultural împreună cu
aroma parfumului.
Numele produsului sugerează faptul că acesta este destinat doamnelor și în special
domnișoarelor(mademoiselle).Numele parfumului ECLAT scris cu majuscule are traducerea
în franceză strălucire,culoare ,vitalitate,efect pretențios și stilat,astfel prin alăturarea
semnificanților ECLAT și mademoiselle numele produsului sugerează că publicul țintă este
domnișoara care strălucește,este plină de viață și are un stil aparte ce o deosebește de celălalte
domnișoare.
Emitentul reclamei propune o semiologie topologică,capabilă să aducă o
comprehensiune a fundamentelor lecturii textului și imaginilor.Metoda pornește de la ideea că
iconul și mostra de pagină parfumată nu sunt de ajuns pentru ca scopul reclamei să fie
atins.Este de nevoie și de text pentru a creea un spațiu perceptual1 ca,,loc de semnificație de
semnificație nonlingvistică,construit prin percepție’’2

Emițătorul ,prin intermediul revistei mizează pe o relație directă cu clientela,prin

verbului descoperă se adresează direct receptorului.Folosirea acestui verb accentuează tocmai
pătrunderea neașteptată a interlocutorului în acel spațiu perceptual pe care îl creează
emițătorul.Verbului i se alătură descrierea definită completă stilul parizian autentic numind
exact universul socio-cultural pe care îl vizează emițătorul.Astfel produsul devine un mijloc
de a accede la o poziție socială,la stilul vestimentar autentic al domnișoarei pariziene.La
intersecția între imagine și text se nuanțează și mai mult această idee.Se sugerează ideea că
femeia care poartă parfumul,nu se învăluie pe sine doar într-un miros ci acel miros ,îi creează

1
F.Saint-Martin,Semiologie du langage visuel,Presses de l’Universite du Quebec,Sillery,1987.
2
Ibid.,p.XV.
o anumită stare de spirt,stare reliefată în cazul nostru și prin imagini.Tânăra din imagine este
delicată,plină de viață,cu un zâmbet larg pe buze,cu o beretă așezată chic pe o parte,într-o
rochie ușoară,strălucitoare dar în același timp naturală.Faptul că ea este suprinsă,în
cuplu,plimbându-se împreună cu un bărbat la fel de tânăr și zâmbitor ca ea trimite la ideea
unei plimbări romantice prin Paris a doi îndrăgostiți,la evervescența și lumina iubirii.ECLAT
MADEMOISELLE ,un stil vestimentar,un spațiu,emoție,stare.
Emitentul reclamei mizează pe info-persuasiune pentru a convinge receptorul să
realizeze actul perlocutoriu.Prin actele directive ilocutorii exprimate prin verbele la imperativ
descoperă,explorează se sugerează destinatarului cumpărarea parfumului pentru a fi implicit
și beneficiarul cunoașterii spațiului perceptual,Paris orașul luminilor și a stilului.Alături de
verbul explorează se află structura nominală mixtă fermecătoarea inimă a Parisului în care
adjectivul antepus fermecătoarea subliniază puterea de atracție a acestui spațiu ce se lasă
explorat cu ajutorul produsului ,parfumul Eclat Mademoiselle. Astfel parfumul devine un
adjuvant de care este nevoie pentru a realiza actele directive.Prin sintagma nominală
demonstrativă însoțită de adjectiv:această aromă captivantă ce prezintă particularitatea de a fi
dedicată orașului luminilor se subliniază mai clar faptul că produsul funcționează doar ca
adjuvant,ca element structural definitoriu pentru o experiență a receptorului mesajului .Din
cauza faptului că modul de oferire de referință atașată sintagmei nominale anaforică această
aromă nu poate fi luat în considerare decât împreună cu actul care a condus la producerea
acestei expresii,deci într-un anume context care nu este accesibil acum locutorului, este
nevoie de o experiență cunoscută sau care poate fi cunoscută prin apel la memoria
enciclopedică a receptorului mesajului.
Demonstrativul această aromă explorează caracteristicile materiale ale situației în care
este utilizat și astfel caracteristicile descrise de notele olfactive fac referentul doar posibil
accesibil ,nu neapărat cunoscut oricărui interlocutor.În următoarea propoziție apare o
descriere deictică a aromei prin notele olfactive ce alcătuiesc parfumul: floral căruia îi este
alăturat adjectivul feminin numind direct trăsături concrete ale produsului la care până acum
emițătorul a făcut referire prin comunicarea simbolică și intertextuală. Indicii olfactivi,notele
de hibiscus alb sunt sunt vehiculați ca fiind notele dominante ale parfumului,floarea de
hibiscus fiind de culoare albă,delicată și frumoasă asemenea unei tinere fete.De asemenea
albul simbolizează puritate,frumusețe,feminitate și stil.
Sesizăm că discursul a pornit prin a puncta de la început categoria de clientelă pe care o
vizează, doamne și domnișoare dornice să cunoască un stil,stilul parizian autentic,mergând
mai departe în explorarea unui spațiu ,Parisului ,un oraș plin de lumină și strălucire doar cu
ajutorul aromei parfumului,exprimând clar în final prin sintagma nominală completă esența
modalitatea prin care receptorul ajunge să cunoască acel spațiu vehiculat mai sus,împreună cu
toate stările și emoțiile generate de el.Obiectului i se predică atributele esența bucuriei și
efervescenței specifice tinereții cu scopul de a convinge destinatarul mesajului de utilitatea
produsului.
Prin sintagma definită completă esența emițătorul subliniază încă o dată caracterul
ascuns(esență) al parfumului ce implică o actualizare prin gândire a unei imagini,a unui spațiu
plecând de la forma scrisă a unui text publicitar,de la icon sau de la o mostră de pagină
parfumată.Emitentul și-a proiectat un receptor ideal capabil să coopereze la actualizarea
textuală ,la decriptarea indicilor culturali pentru ca mesajul să poată fi înțeles iar scopul
emiterii acestuia să fie atins.
În încheierea textului apar notele exacte ale parfumului,alături de categoria olfactivă din
care face parte parfumul,floaral-proaspăt-fructat note în concordanță cu tiparul feminin
vehiculat de text și imagini.Deasemenea reclama prezintă și imaginea produsului,sticla de
parfum care este foarte micuță,elegantă având culoarea albastru-liliac culoare ce simbolizează
tinerețea,frumusețea,fericirea. Albastrului-liliac,care am spus că simbolizează
tinerețe,fericire,liniște i se alătură pe sticlă auriul cu care este inscricpționat numele
parfumului pentru a sublinia din nou ideea de strălucire și tinerețe,iubire ,Parisul- luminat în
noapte etc.

În planul actului locutoriu, discursul reclamei îngemânează textul , imaginea și mostra

olfactivă făcând receptarea mesajului mai complicată. În plan ilocuționar se observă două
perspective, complementare și antagonioste în acelasi timp:o dimensiune informativ-
descriptivă și una argumentativ-incitativă. Simbioza dintre aceste două dimensiuni produce
fenomenul pe care îl numim info-persuasiune conform lui J.-M. Adam și M. Bonhomme.
Prin aceasta sinteză se ajunge la un act comunicațional indirect, dominat de un act
ilocutoriu directiv de factură implicită, act ilocuționar directiv disimulat sub forma unui act
descriptiv-informativ ,reclama făcând o serie de constatări în legatură cu produsul,astfel că
actul de limbaj este explicit constatativ si implicit directiv.

Remarcăm că această reclamă,mai exact creatorul mesajului publicitar a îmbinat o serie

de tehnici de transmitere a mesajului,imagini însoțite de text,o pagină parfumată creând astfel
un concept exprimat verbal și prin numele parfumului Eclat Mademoiselle.În afară de
 această ambianță sugestivă creată prin imagini,text și pagină parfumată,mesajul transmis
doar prin text apealează la hipertextualitate creând împreună cu imaginea și olfactivul un
arhitext apelând astfel la competența interpretativă a receptorului mesajului care trebuie să
realizeze pe rând o serie de asociații mentale prin care poate decripta în totalitate mesajul.

Bibliografie
J.M.Adam, M.Bonhomme, .L’argumentation publicitaire, Nathan, Paris, 1997;
N.Everaert-Desmedt,La litanie publicitaire. Valeurs financiarea et persuasion, G.
Maurand ed., 1984;
Vasile Sebastian Dâncu,Comunicarea simbolică.Arhitectura discursului
publicitar.,Editura Eikon,Cluj-Napoca,2009;
Gérard Genette,Introducere în arhitext.Ficțiune și dicțiune.,Editura
Univers,București,1994.

Anexă