AA-curs Ucish-07 PDF

conf. univ. dr. ing.
Altan ABDULAMIT
altan@utcb.ro; altan.abdulamit@mmediu.ro
tel/fax: 021-242-1870; 0722-121-114; 0740-017-531
3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 1

SISTEME AUTOMATE DE ACHIZIŢIE, TELETRANSMITERE,
STOCARE ŞI PRELUCRARE A DATELOR DE U.C.C.
GENERALITATI
 Instrumentele şi sistemele de măsurare a evoluat foarte mult în timp. Dacă în perioada

interbelică şi în primele decenii după cel de al doilea război mondial erau preferate
instrumentele cu funcţionare mecanică sau electrică, cu măsurare in situ, în prezent, se
aplică tot mai frecvent sistemele de monitorizare automată cu transmiterea datelor la
distanţă în centre de colectare, procesare şi interpretare. Electronica - informatica s-a impus,
în special, în domeniul transmiterii şi prelucrării datelor. Pentru transmiterea datelor între
unităţile din teritoriu şi unitatea centrală, în locul tradiţionalelor linii telefonice, în prezent, se
folosesc transmisii prin radio, cabluri de fibre optice, reţele de telefonie mobilă, reţeaua
Internet.

GENERALITATI
 În figură se prezintă o schemă tipică a unui sistem automat de monitorizare, sub forma
unui lanţ. Parametrii sunt măsuraţi cu senzorii (traductorii). Calitatea principală a senzorilor
este fiabilitatea, ţinând cont că în multe cazuri înlocuirea lor este imposibilă, ei fiind înglobaţi
în corpul sau fundaţia barajelor. Instrumentele pentru măsurarea deformaţiilor/eforturilor,
bazate pe principiul corzii vibrante, spre exemplu, şi-au demonstrat fiabilitatea, existând
lucrări la care ele funcţionează de peste 50 de ani. Senzorii cu transmitere electrică sunt
utilizaţi, tot mai frecvent, fiindcă se adaptează uşor unui sistem automat de monitorizare.
Fig. Schemă tipică a unui sistem automat de monitorizare sub forma unui lanţ.

GENERALITATI
 Sistemul de achiziţie a datelor reprezintă ansamblul de dispozitive şi programe care

permit măsurarea unor parametri, stocarea valorilor acestora şi prelucrarea primară
(grafice, date statistice), precum şi personalul aferent.
 În funcţie de gradul de automatizare, sistemele de achiziţie a datelor se pot clasifica în:

 sisteme automate (senzori electronici, centrale de prelucrare, programe de
prelucrare);
 sisteme mixte (măsurători manuale, centrale de prelucrare, programe de
prelucrare);
 sisteme manuale.

GENERALITATI
 În ultimii 20 de ani, staţii automate pentru U.C.C. au fost montate într-un un ritm crescut
la toate marile baraje din ţările dezvoltate. Un sistem de supraveghere automat menţine
sub observaţie permanentă comportarea unui fenomen fizic. Aplicat la baraje, sistemul
analizează :
 aspecte legate de siguranţa structurii şi comportarea sa sub sarcini statice sau
dinamice;
 interacţiunea structurii cu mediul înconjurător;
 funcţionarea echipamentelor hidromecanice ale barajului.
 Informaţiile privind comportarea în timp a structurii supravegheate este utilizată în două

scopuri:
 generarea unei alarme atunci când apare o situaţie critică, sau când o variabilă
depăşeşte o valoare critică;
 crearea unei baze de date istorice, utilizată în analiza comportării în timp a structurii
(control pe termen lung).

GENERALITATI
 Un sistem automat de supraveghere A.M.S. (Automated Monitoring System) este

compus, în principiu, din următoarele componente :
 traductori – A.M.C.-uri prevăzute cu teletransmisia datelor măsurate la distanţă,
instalate în corpul barajului şi în fundaţie, de regulă, în timpul construţiei sale.
 sistemul de prelucrare, centralizare şi teletransmitere a datelor;
 sistemul central de supraveghere.
 Arhitectura unui A.M.S. poate fi de două feluri :

 sistem centralizat;
 sistem distribuit.

GENERALITATI (LECTURA)
La sistemele centralizate, fiecare traductor A.M.C. este conectat, separat, prin
intermediul propriului său cablu, la o staţie de colectare a datelor, instalată în poziţie centrală,
în general, în “casa barajistului”.
Într-un sistem distribuit, un număr de concentratoare de date şi de prelucrarea
semnalelor D.C.C. (Data Centralization and Conditioning) sunt instalate în diferite puncte ale
structurii supravegheate, fiecare colectând datele de la un grup de senzori. Fiecare D.C.C. are
funcţia de a apela, pe rând, A.M.C. -urile conectate la el, de a înregistra şi converti semnalul
primit, din analogic în digital. După codificare, semnalele sunt transmise prin multiplexare,
mai departe, printr-un cablu electric, optic sau prin radio.
Sistemele distribuite au numeroase avantaje comparativ cu cele centralizate :

 Reducerea lungimii cablurilor şi implicit a zgomotelor perturbatoare;
 Generează mai puţine probleme legate de influenţa câmpurilor parazite, care, uneori,
pot fi distrugătoare (trăsnete, fulgere, diferenţe mari de potenţial între pământ şi
circuitele sistemului). Din acest motiv, pentru transmiterea semnalelor sunt preferate
cablurile optice.
 Flexibilitate mai mare în dezvoltarea sistemului.
 Preţ de cost mai mic.

Sistemele distribuite pot fi de două feluri :
 sisteme distribuite cu funcţii inteligente centralizate;
 sisteme distribuite cu funcţii inteligente distribuite.
În primul caz, controlul general al sistemului este făcut de sistemul central de

supraveghere C.N.M. (Central Network Monitor), care trimite spre unităţile periferice
comanda de executare a colectării datelor de la fiecare A.M.C., în funcţie de programele de
măsurători, prestabilite.
În cel de-al doilea caz, după un semnal de iniţiere a procesului când sistemul este
activat de C.N.M., unităţile periferice D.C.C. controlează automat colectarea datelor,
înregistrarea şi teletransmisia lor, în forma primară sau prelucrată. D.C.C. -urile pot prelucra
şi stoca datele, local, într-un fişier istoric de măsurători, cu avantajul unei mai mari siguranţe
a sistemului. O întrerupere a circuitelor generale sau defectarea staţiei centrale nu întrerupe
ciclurile, automate, de colectare şi stocare a datelor.

Staţiile locale sau centrale de colectare, stocare şi prelucrare a datelor L.M.U., R.M.U
(Local Monitoring Units, Remonte Monitoring Units) sunt formate din grupul de circuite şi
dispozitive care fac automat conversia semnalelor din forma analogică în cea digitală,
conectează diferitele canale de măsură, stochează datele şi reprezintă interfaţa cu calculatorul.
Aceste echipamente se constituie, în principiu, din microprocesoare concepute pentru a lucra
în condiţii de mediu ostile, similare cu cele industriale.

Unităţile componente (D.C.C., L.M.U., R.M.U., C.N.M.) ale unui sistem automat de
achiziţie a datelor A.D.A.S. (Automatic Data Acquisition System) trebuie să satisfacă
următoarele condiţii tehnice :
 D.C.C. -urile trebuie să fie integral programabile pentru a se putea adapta la diverse
interfeţe ale traductorilor şi ale unităţilor centrale;
 Cutiile terminale trebuie să asigure o protecţie mare a pieselor contra condiţiilor ostile
de mediu (umiditate, temperatură, praf).
 Componentele electrice şi electronice ale echipamentelor periferice trebuie să fie
protejate contra descărcărilor electrice, induse de trăsnete sau alte echipamente
electrice;
 Staţia centrală trebuie să poată verifica automat funcţionarea întregului sistem de
achiziţie a datelor şi stocarea acestora în bazele de date predefinite. Sistemul de
operare, implementat, trebuie să ofere garanţia efectuării tuturor funcţiilor implicate de
procesul de automat de supraveghere.
 Staţiile centrale şi locale trebuie să fie prevăzute cu funcţii de introducere manuală a
datelor, în cazul defectării unor componente din sistem sau pentru măsurători
periodice de verificare, date care vor intra în circuitul general de stocare şi prelucrare.
 Transmisia datelor să se facă bidirecţional, de la baraj la sediul exploatării şi invers,
după un program prestabilit sau la cererea expresă a utilizatorului.

 În afara A.M.C. -urilor uzuale, la staţia automată poate fi cuplată aparatură de

supraveghere seismică (seismografe şi accelerometre digitale). Accelerometrele pot fi
reglate astfel încât la un anumit prag al mişcării seismice, staţia să efectueze cicluri
automate de măsurători cu frecvenţă sporită.

GENERALITATI – STOCAREA SI PRELUCRAREA DATELOR
 Datele se stochează în baze de date cu o organizare prestabilită. Nu este obligatoriu să

se stocheze toate datele măsurate, la frecvenţa de efectuare a măsurătorilor în regim
automat. De regulă, datele sunt analizate şi interpretate imediat ce sunt colectate, în
regim automat, pe baza unor programe în care sunt prevăzute : tipul de analiză care
efectuează, limitele de atenţie şi avertizare etc. Prelucrarea şi analiza datelor se poate
face şi la cerere, de către inginerii responsabili cu activitatea de U.C.C.
 Editarea rapoartelor se face de regulă în regim automat, pe baza unor programe, care
permit editarea şi tipărirea diagramelor corespunzătoare, în format prestabilit sau
modificabil, a mărimilor măsurate în funcţie de timp sau a diagramelor de corelaţii.
Analiza prevăzută, în general, este compararea datelor măsurate cu valori limită şi
analiza tendinţei evolutive a mărimilor măsurate.
 Staţiile mai noi sunt prevăzute cu soft construit pe baza unor modele ce cuprind
elemente de inteligenţă artificială şi analiza cu reţele neuronale. De asemenea, există
sisteme instalate la baraje mai izolate, aflate la depărtări mari de centrul de exploatare,
care transmit datele prin satelit şi efectuează experimental măsurători topogeodezice
prin sistemul G.P.S.

GENERALITATI – MODELE CADRU DE ORGANIZARE A UNUI ADAS
 În funcţie de complexitatea obiectivului urmǎrit (numǎrul de data logger necesare), modul

de organizare al deţinǎtorului şi mǎrimea organizaţiei (existenţa unuia sau mai multor
niveluri ierahice) şi situaţia specificǎ privind reţeaua de comunicaţiilor şi/sau
accesibilitatea internetului sunt posibile trei scheme de organizare ale unui A.D.A.S.

 Primul mod de organizare (a) este specific barajelor cu un sistem simplu de A.M.C. –uri
sau pentru monitorizarea comportǎrii barajului la prima punere sub sarcinǎ. Data logger-
ul funcţioneazǎ independent (fǎrǎ supraveghere on-line) datele mǎsurate fiind stocate la
nivelul acestuia fie pe module de memorie portabile, care se inlocuiesc cu altele şi se
descarcǎ pe calculator, fie prin descǎrcarea datelor din memoria data logger-ului cu
ajutorul unui calculator portabil, iar analiza datelor mǎsurate se face off-line. Principala
caracteristicǎ a acestui mod de organizare este economicitatea şi simplitatea sa, dar
necesitǎ prezenţa personalul de exploatare în apropierea barajului şi accesul neîntrerupt
la acesta.

 Modul (b) de organizare este necesar pentru baraje cu un sistem A.M.C. complex la care
siguranţǎ în exploatare a obiectivului impune analiza on-line a datelor culese sau pentru
baraje cu un sistem A.M.C. simplu, dar situate în locuri izolate la care accesul nu este
posibil în tot timpul anului. Data logger-ele sunt legate printr-o retea L.A.N. (Local Area
Network), iar pentru comunicaţia cu nivelul de analizǎ se utilizeazǎ o reţea R.A.N.
(Remonte Area Network) sau W.A.N. (Wide Area Network). Softul implementat în acest
A.D.A.S. permite cel puţin avertizarea automatǎ în cazul depǎşirii limitelor prestabilite şi
anunţarea în timp real a personalului reponsabil. Principala caracteristicǎ a acestui mod
de organizare este mǎsurarea
şi transmiterea datelor în mod
automat la nivelul final de analizǎ,
utilizând una sau mai multe reţele
de comunicaţii, permiţând
detectarea timpurie a oricǎrui
comportament atipic, mǎsurǎtorile
fiind neîntrerupe de vremea
nefavorabilǎ, cu temperaturi
extreme sau inundaţii.
 Modul de organizare cel mai complex (c) este specific organizaţiilor mari care
gestioneazǎ mai multe baraje, la care existǎ o specializare a peronalului existând un
nivel suplimentar de analizǎ, care coordoneazǎ activitatea de supraveghere a tuturor
barajelor din administrare. Suplimentar modului de analizǎ (b) monouser, acest mod de
organizare cuprinde utilizatori multiplii care interacţioneazǎ simultan cu A.D.A.S. – ul,
necesitând funcţii suplimentare pentru accesul concurenţial.

GENERALITATI
 Reţelele de comunicaţii cuprind tehnologii diverse :

 pentru L.A.N. şi R.A.N. : cablu metalic (modem, RS-485, Ethernet IEEE 802.3), fibrǎ opticǎ, unde
radio;
 pentru W.A.N. – reţele publice de telefonie (fixǎ, cellular, prin satelit), Internet prin V.P.N. (Virtual
Private Network), microunde, unde radio

O nouǎ generaţie de senzori - senzorii cu fibrǎ opticǎ
Familia senzorilor bazaţi pe fibră optică prezintă mai multe avantaje : imunitate la
descǎrcǎri electrice (fulgere), interferenţa câmpului electromagnetic sau radiofrecvenţǎ,
precum şi precizie în modul static sau dinamic de citire.
Cablurile de fibrǎ opticǎ sunt construite astfel încât razele de luminǎ sunt menţinute în
interior în timp ce parcurg distanţe foarte mari, cu viteze foarte mari, dar cu pierderi
nesemnificative de semnal. Pǎrţile de bazǎ, miezul şi învelişul acestuia denumit cladding, sunt
din silice, fiind protejate de o teacǎ, în general, confecţionatǎ din elastomeri, care îi conferǎ
rezistenţǎ mecanicǎ şi protecţie, având o protecţie exterioarǎ suplimentarǎ din poliuretan.
Cablurile din fibrǎ opticǎ fiind confecţionate din material izolant sunt complet imune la
descǎrcǎri electrice, perturbaţii electromagnetice şi de radiofrecvenţǎ (EMI/RFI). Semnalul
luninos se propagǎ prin reflexie internǎ între miez şi cladding, datoritǎ coeficientului de
refracţie mai mare al miezului.

Fig. Structura cablului optic şi propagarea semnalului

 Senzori optici FABRY-PEROT

Tehnologia FABRY-PEROT se bazeazǎ pe interferenţǎ razelor de luminǎ. Aceastǎ
tehnologie utilizeazǎ o sursǎ de luminǎ albǎ în locul razelor laser, care necesitǎ timp de
preîncǎlzire a sursei şi temperaturǎ constantǎ, insensibiliatea faţǎ de variaţiile termice fiind
unul din avantajele acestei tehnologii. Senzorul FABRY-PEROT constǎ din douǎ oglinizi,
semireflexive, aşezate în interiorul unui tub capilar faţǎ în faţǎ, fiecare la câte un capǎt de
cablu din fibrǎ opticǎ, detelimitând o micǎ cavitate între ele, denumitǎ cavitatea Fabry-Perot.
Lungimea acesteia este de câteva zeci de microni, corespunzând domeniului de
mǎsurǎ pentru care este proiectat senzorul. Un semnal luminos, produs de o sursǎ de luminǎ
albǎ, este lansat la un capǎt al cablului din fibrǎ opticǎ de cǎtre unitatea de citire a senzorului.
Prima oglindǎ semireflexivǎ reflectǎ o parte a spectrului din lunina albǎ emisǎ de cǎtre
unitatea de citire, iar diferenţa de spectru traverseazǎ cavitatea Fabry-Perot, fiind parţial
reflectatǎ de cea de-a doua oglindǎ semireflexivǎ, în final cele douǎ semnale interferând. În
acest fel, originalul (lumina albǎ) este separat în câteva lungimi de undǎ şi se reîntoarce la
unitatea de citire, iar lungimea cavitǎţii este determinatǎ prin demodulare de cǎtre un corelator
transversal optic pentru luminǎ albǎ, format dintr-un interferometru Fizeau şi o matrice liniarǎ
C.C.D. (Charge Coupled Device).

Lumina reflectatǎ de cǎtre dispozitivul Fabry-Perot ilumineazǎ întregul interferometru
Fizeau, a cǎrui grosime variazǎ de la aproape zero la câteva zeci de microni (în concordanţǎ
cu valorile minime şi maxime ale cavitǎţii Fabry-Perot). Lumina care tranziteazǎ
interferometrul Fizeau prezintǎ vârfuri de putere în locaţiile în care grosimea interferometrului
este egalǎ cu lungimea cavitǎţii senzorului Fabry-Perot, acestea fiind detectate cu ajutorul
matricei C.C.D., situate de cealaltǎ parte a interferometrului, în acest fel determinându-se cu
acurateţe deosebitǎ lungimea cavitǎţii.
Fig. a) Senzorul optic Fabry-Perot, b) Interferometrul Fizeau si matricea CCD

Prin cercetǎrile efectuate şi efortul depus, de curând, s-a reuşit proiectarea mai multor
tipuri de senzori bazându-se pe interferometrul Fabry-Perot, în prezent fiind disponibile
traductoare de efort, temperaturǎ, deplasare, presiune. De exemplu, senzorul de presiune,
utilizat la piezometrele moderne, se bazeazǎ pe mǎsurarea fǎrǎ contact direct (optic) a
deformǎrii unei membrane din oţel inoxidabil. Presiunea aplicatǎ pe membrana din oţel
inoxidabil produce deformarea suprafeţei sale interioare, cauzând variaţia spaţiului dintre
aceasta şi vârful fix al unei fibre optice (cavitatea Fabry-Perot). Geometria precum şi
materialul traductorului sunt alese astfel încât sǎ se obţinǎ o relaţie liniarǎ între deformarea
diafragmei şi presiunea aplicatǎ.
Unitǎţile de citire ale senzorilor optici Fabry-Perot dispun o sursǎ de luminǎ albǎ,
necesarǎ în acest procedeu de mǎsurǎ. În funcţie de necesitǎţi, acestea sunt proiectate ca
unitǎţi portabile cu un singur canal de mǎsurǎ sau data logger-uri, de exemplu, cu 32 canale
pentru monitorizare, atât în regim static, cât şi dinamic (schimbarea canalului de mǎsurǎ se
face la 150 ms, cele 32 de canale putând fi citite în mai puţin de 5 secunde).

Fig. Principiul de funcţionare al unui piezometru optic Fabry-Perot

 Senzori optici F.B.G. (Fiber Bragg Gratings)

Tehnica de realizare se bazeazǎ pe crearea unui sistem de elemente reflectorizante,
chiar în miezul fibrei optice, în general, prin tratarea fibrei optice, astfel încât aceasta sǎ
devinǎ fotosensibilǎ (de exemplu, încǎrcare acesteia cu hidrogen şi apoi expunere la raze
ultraviolete care trec printr-o grilǎ). Astfel, sunt introduse variaţii ale indicelui de refracţie al
fibrei optice. Senzorii de deformaţie F.B.G. sunt traductori care transformǎ variaţia distanţei
(în mod static sau dinamic) în variaţii ale lungimii de undǎ, citite de un demodulator din
unitatea de achiziţie.

 Senzori optici distribuiţi

Senzorii cu fibrǎ opticǎ distribuiţi, având la bazǎ diferite tehnologii (DiTeSt -efectul
de difuzie Brillouin, DiTemp – efectul de difuzie Raman) permit mǎsurarea anumitor
parametrii ai structurii, ca de exemplu efortul şi temperatura în dreptul a mii de locaţii de-a
lungul unei singure fibre optice. Aceastǎ caracteristicǎ, unicǎ, care eliminǎ circuitele paralele
necesare sistemului cu senzori clasici, deschide noi posibilitǎţi de evaluare a stǎrii tehnice
pentru construcţiile cu o mare dezvoltare pe o anumitǎ direcţie. Ambele tehnologii utilizeazǎ
interacţiunea neliniarǎ dintre luminǎ şi o fibrǎ opticǎ din silice. Dacǎ semnalul luminos, având
o anumitǎ lungime de undǎ, este lansat de-a lungul fibrei optice, o foarte micǎ cantitate din el
este difuzatǎ în fibrǎ la fiecare punct de mǎsurǎ, amplasat de-a lungul ei, aceste semnale
luminoase având în componenţǎ lungimi de undǎ diferite faţǎ de ale semnalului original.
Astfel, din aceste componentele deplasate rezultǎ informaţii despre proprietǎţile locale ale
fibrei, în particular, starea de efort şi temperatura.

Senzorii de temperaturǎ distribuiţi Raman

Dispersia Raman este rezultatul interacţiunii neliniare dintre un semnal luminos care
se propagǎ de-a lungul unui fibre optice şi silicea din care este constituitǎ. Când un semnal
luminos intens este emis, douǎ componente decalate în frecvenţǎ, denumite Raman Stokes şi
Raman anti-Stokes, vor apare în spectrul difuzat înapoi. Intensitatea relativǎ a acestor douǎ
componente depinde de temperaturǎ localǎ de pe traseul fibrei optice. Astfel, profilul
distribuţiei temperaturii de-a lungul fibrei optice se obţine în baza intensitǎţii spectrului de
rǎspuns la impulsurilor lumimoase emise.
Sisteme bazate pe senzorii Raman au, în mod obişnuit, precizia de 0,1 oC pentru
temperaturǎ şi 1,0 m la 8,0 Km privind poziţia, fiind comercializaţi cu succes de Smartec
(Elveţia), Sensornet (Marea Britanie), Sensa (Marea Britanie).

Senzorii de temperaturǎ distribuiţi Brillouin

Aceştia reprezintǎ adevǎraţi competitori ai senzorilor Raman pentru mǎsurarea
temperaturii, în timp ce pentru determinarea stǎrii de efort aceştia nu au, practic, rival.
Sistemul este comercializat de Smartec şi Omnisens (Elveţia), fiind capabil sǎ mǎsoare
variaţii ale temperaturii şi efortului în lungul unor fibre optice în lungime de 50 Km.
Difuzia Brillouin se bazeazǎ pe interacţiunea dintre undele optice şi cele sonore în
interiorul fibrei optice. Când semnalul luminos se propagǎ printr-un mediu transparent, cea
mai mare parte a semnalului parcurge mediul în sensul iniţial, dar o micǎ parte din acesta este
difuzat înapoi sub forma unor componente care pot fi identificate. Difuzia apare datoritǎ
variaţiei indicelui de refracţie sau undelor sonore cunoscute sub denumirea de fononi.
Defazajul Brillouin depinde, atât de starea de efort, cât şi de temperaturǎ, de aceea pentru
mǎsurarea şi extragerea temperaturii se foloseşte, suplimentar, un cablu optic standard de
telecomunicaţii.

EXEMPLE DE SISTEME AUTOMATE (LECTURA)

Exemplificare privind diversele soluţii de sisteme de achiziţie automatǎ a datelor
Pe plan internaţional existǎ mulţi producǎtori de A.M.C. –uri pentru baraje, unii cu
tradiţiei în domeniul supravegherii construcţiilor hidrotehnice, alţii diversificând producţia de
la A.M.C. – urile pentru procese industriale : Huggenberger, Sisgeo, Board Longyear
Interfels, Geokon, Applied Geomecanic, Geonor, Slope Indicator, RST Instruments, Roctest-
Telemac, Geomation. Producţia de A.M.C. – uri oferǎ, în prezent, variante perfecţionate ale
senzorilor „tradiţionali”, ca de exemplu cei bazaţi pe principiul corzii vibrante, recunoscuţi
pentru fiabilitatea lor, dar existǎ producǎtori (Geomation, Roctest-Telemac, Fiso
Technologies) care au reuşit o nouǎ generaţie de senzori bazaţi pe fibrǎ opticǎ, cu mari
perspective în supravegherea comportǎrii construcţiilor, în general, şi a barajelor în special.
Producǎtorii oferǎ unitǎţi de citire pentru toate tipurile de senzori fabricaţi, dar şi
compatibilitatea cu senzorii fabricaţi în trecut sau data logger-uri pentru citirea mai multor
tipuri de A.M.C. –urilor, dar având sensori cu acelaşi principiu de funcţionare, precum şi
sisteme automate de achiziţie.

ROCTEST-TELEMAC (Canada – Franţa)

Fondată în anul 1967 şi activă în 75 de ţări, Roctest este un lider mondial în producţia
de instrumente, utilizate în proiecte importante, precum : baraje, tuneluri şi alte obiective. În
anul 1988, Roctest a preluat Irad Gage, un producător american de dispozitive cu coadă
vibrantă. În 1991, Telemac, deschizător de drumuri în tehnologia senzorilor cu coadă
vibrantă, fondată la Paris în 1947 şi-a unit forţele cu Roctest. Recunoscut lider mondial,
Telemac a completat gama de produse Roctest cu propria linie de echipamente de măsură/
monitorizare şi senzorii inductivi. În 1994 Roctest a achiziţionat compania FISO
Technologies, iar în 1996 compania elveţianǎ Smartec, ambele specializate în producţia de
senzori bazaţi pe fibrǎ opticǎ, în prezent, oferind un set complet de produse pentru
monitorizare în domeniul geotehnic şi al ingineriei civile.
Firma promovează sisteme de achiziţie automată, acordând o importanţă deosebită transmisiei

datelor către responsabilii urmăririi comportări, sistemul de achiziţii de date fiind foarte mult
automatizat.

Fig. Schema generală a sistemului automat de achiziţie ROCTEST

Ultima realizare în domeniu a echipei de la ROCTEST este centrala de achiziţie Sens-

log 2380 MCU, bazatǎ pe microprocesorul Intel 80L186EC, memorie (Flash EPROM,
memorie statică nevolatilă CMOS, flashdisk PCMCIA) şi interfaţă conformă ultimelor
standarde în materie de comunicaţii de date (interfaţă serială RS 232, radio, modem, satelit).
Respectarea mai multor standarde implică o portare a sistemului de achiziţie a datelor precum
şi o viabilitate a acestuia mai mare. Aceste standarde se referă la comunicaţii de date prin linie
telefonică, satelit, reţele de întindere mare şi conectări cu handheld-uri (Palm PC).
Centrala de achiziţie Senslog 2380 MCU alături de softul GEONET oferă un sistem
cuprinzător pentru achiziţia datelor U.C.C. şi controlul de la distanţă. Adaptorul PCMCIA
permite funcţionarea independentă a centralei, fără conexiunea cu un PC. Cardul de memorie
PCMCIA poate fi citit ulterior de către un PC sau laptop. Suita de programe soft GEONET
permite configurarea sistemului, configurarea individuală a canalelor de comunicaţie,
gestionarea datelor, monitorizarea în timp real, gruparea şi preprocesarea datelor şi exportul
acestora în Excel sau alte programe de analiză.


SMARTEC (Elveţia)
Smartec a fost fondatǎ în 1996, ca rezultat al dezvoltǎrii sistemului de monitorizare cu
ajutorul senzorilor optici (SOFO) de cǎtre Institutul Federat Elveţian al Tehnologiei din
Lausanne (EPFL), fiind specialiatǎ în producţia de instrumente bazate pe diverse sisteme de
senzori cu fibrǎ opticǎ : SOFO (principiul interferometric), MuST (sezori optici Bragg
Gratings), DiTeSt (senzori optici Brillouin) şi DiTemp (senzori optici Raman), ambele
utilizând senzori distribuiţi, 3DeMoN (tehnologia GPS).
3DeMoN Laser este un sistem modular, incluzând componente electronice, sursǎ de

alimentare (panou solar), dispozitive de comunicaţii (GSM, radio, fibrǎ opticǎ sau cablu RS-
232, 422, 485) şi software, care permite monitorizarea permanentǎ milimetricǎ a unei
alunecǎri de teren sau construcţii, prin mǎsurarea laser a distanţelor. cu ajutorul a 10
instrumente de mǎsurǎ a distanţei, echipate cu laser, amplasate dupǎ necesitǎţi (0,3 – 1000,0
m funcţie de tipul prismelor reflectoare). Sistemul poate înregistra inclusiv temperatura din
amplasament, pentru realizarea corecţiilor meteo şi obţinea unei precizii ridicate.

Fig. Sistem autonom de mǎsurǎ a distanţelor 3DeMoN Laser

SISGEO (ITALIA)
SISGEO a fost fondată în anul 1993, continuând tradiţia firmei S.I.S. Geotecnica,
înfiinţată în anul 1973. Firma promovează sisteme automate de achiziţie a datelor de U.C.C.
(Automatic Data Acquisition System – A.D.A.S.) încǎ de la înfiinţare.
Sistemul automat de achiziţie a datelor ADK-10, promovat de SISGEO permite :

 monitorizarea, „on-line”, în timp real a barajului, precum şi declanşarea alarmei local
sau de la distanţă, dacă situaţia o impune;
 analiza primară, „off-line”, în cel mai scurt timp, la nivelul barajului şi printarea
zilnică a unui raport privind datele de U.C.C. înregistrate;
analiza extinsă, „off-line”, în termen mediu, prin prelucrarea la nivelul central a tuturor
măsurătorilor din baza de date, utilizând un soft adecvat.

Fig. Schema generală a sistemului ADK-10 promovat de SISGEO

ADK-10 reprezintă un sistem multifuncţional adaptabil, capabil să gestioneze o reţea
cu un număr mare de A.M.C.-uri. Modulul de bază suportă 6 multiplexoare, corespunzătoare
unui număr de până la 192 canale pentru semnale de intrare, provenite de la A.M.C. –uri.
Până la 256 module ADK-10 pot fi interconectate, utilizând un singur cablu coaxial şi
interfaţă optică, ceea ce permite accesul sistemului central de supraveghere la toate sistemele
locale de achiziţie.
Multiplexoarele ADK16/32 MUX (16/32 canale de comunicaţie) reprezintă module de
extensie pentru sistemul de achiziţie a datelor ADK-10 constând dintr-o placă pentru
conectarea senzorilor şi un comutator, protejate de o carcasă IP67. Multiplexoarele pot fi
configurate astfel încât să corespundă caracteristicilor diferitelor tipuri de senzori care sunt
montate la obiectivele supravegheate.
ADK-10 este uşor de configurat utilizând un pachet software dedicat. Prin intermediul
soft-ului se pot programa intervalul la care se efectuează măsurătorile la A.M.C.-uri,
conversia datelor, definirea limitelor de atenţie şi prelucrările statistice aplicate datelor
obţinute. Valorile măsurate ale parametrilor de comportare a barajului pot fi comparate, atât
cu valorile înregistrate anterior, cât şi cu limitele prestabilite, ceea ce permite determinarea
schimbărilor de comportament.

MultiLogger este o aplicaţie pe 32 de biţi proiectată pentru Windows cu interfaţă

grafică ( GUI ), uşor de utilizat şi având un sistem help contextual. MultiLogger este proiectat
să pună în funcţiune sistemul ADK-10 datalogger, bazându-se pe puterea şi flexibilitatea
controlerului CR10X, proiectat de Campbell Scientific, precum şi de opţiunile de lucru
selectate. Aceste opţiuni includ : intervalul la care se execută citirile şi configuraţia canalului
de comunicaţie, modul de conectare al instrumentelor de măsură (legate direct la controler sau
prin intermediul multiplexoarelor). Fiecare canal de măsură este configurat pe tip de A.M.C.,
cu unităţi de măsură inginereşti şi corecţia acestora în funcţie de temperatură. Programul
permite adăugarea sau modificarea tipului măsurătorilor efectuate, convertirea în alte unităţi
de măsură şi specificarea limitelor de atenţie pentru valorile măsurate. MultiLogger comunică
cu controlerul direct, prin modem sau altă cale de comunicare prin periferice (INTERNET -
incluzând TCP/IP Ethernet terminal servers) pentru a monitoriza sistemul şi colecta
măsurătorile. Datele colectate pot fi stocate în fişiere ASCII sau compatibile Excel. Programul
de analiză a datelor include editor şi reprezentare grafică compatibilă Excel.

BOART LONGYEAR INTERFELS (Africa de Sud)
BOART LONGYEAR INTERFELS provine din unirea firmelor Boart (1936,
Johannesburg) şi Longyear (1890, Minnesota - USA) în anul 1994 şi achiziţia firmei Interfels
(1961, Salsburg - Austria) în anul 1996.
Sistemul de achiziţie constă dintr-o unitate de achiziţie automată, care permite conectarea cu
un anumit număr de senzori şi o anumită frecvenţă de eşantionare, interfaţă pentru conectarea
diferitelor tipuri de senzori, multiplexoare adiţionale pentru extensia numărului de senzori
conectaţi (Campbell Scientific AM416), interfaţă pentru comunicarea cu un PC (RS232,
modem, radio, GSM). Măsurătorile efectuate sunt memorate în unitatea de achiziţie şi pot fi
download -ate manual cu un notebook, sau transmise direct unui calculator central
(monitorizare on-line), prin cablu optic.
MultiMon este un soft capabil să gestioneze un număr de 16 centrale de achiziţie a

datelor, fiecare având un număr maxim de 200 senzori, realizând monitorizarea în timp real
(achiziţia datelor de la senzori, transformarea în unităţi inginereşti şi vizualizarea acestora),
sau prezentarea seriilor istorice ale datelor înregistrate (grafice de evoluţie, atât pentru fiecare
senzor în parte, cât şi pentru grupuri de senzori), permite definirea limitelor de atenţie pentru
măsurătorile la A.M.C.-uri, realizând automat un fişier text ErrorLog cu toate mesajele de
atenţionare emise de sistem, operatorul având posibiliatea de ale citi şi ulterior producerii lor.

MultiMon
Fig. Sistemul automat de achiziţie BOART LONGYEAR INTERFELS

GEOKON ( SUA)
Geokon a fost fondată în anul 1979 în Lebanon, New Hampshire, SUA furnizând
echipament de măsură in domeniul geotehnic şi pentru supravegherea comportǎrii barajelor,
dezvoltând o linie performantă de senzori pe principiul corzii vibrante.
8020 MICRO-10 este o unitate de achiziţie a datelor capabilă să citească, practic, toate
tipurile de senzori electrici : traductori cu coardă vibrantă, potenţiometru liniar, termistori,
termocuple, accelerometre. Funcţionarea acestei unităţi se bazează pe microprocesorul
Campbell Scientific CR10X MCU. Transmisia datelor se face pe multiple căi : modem, radio,
satelit. Multiplexorul Model 8032 estinde numărul de canale care pot fi citite de unitatea de
achiziţie MICRO 10 sau unitatea portabilă de citire a senzorilor cu coardă vibrantă GK403.
Permite şi comutarea manuală a canalelor, pentru a realiza citirea fiecărui senzor utilizând o
unitate portabilă de citire.

8020-2 MultiLogger reprezintă softul proiectat să lucreze cu unitatea de achiziţie

automată 8020 MICRO-10, bazându-se pe puterea de calcul şi flexibilitatea procesorului
Campbell Scientific CR10X. Programul permite configurarea intervalului de achiziţie al
datelor pentru fiecare canal, direct sau prin intermediul multiplexoarelor, realizarea corecţiilor
pentru măsurători, în funcţie de temperatură, transformarea în unităţi inginereşti şi
predefinirea limitelor de atenţie pentru măsurători. Varianta sa perfecţonatǎ 8020-2DB
MultiLogger completeazǎ varianta 8020-2 cu tehnologia SQL database, în scopul salvării şi
interogării datelor, conţinând un pachet de integrat de programe soft :
 interfaţa TCP/IP cu data logger-urile din sistem
 Network View – configurarea tuturor unităţilor de achiziţie automate, aflate în reţea;
 Graphical Monitor - interfaţă grafică pentru acestea;
 Message Server – antenţionǎri prin email în cazul atingerii limitelor de atenţie;
 Roobrik – creează în mod rapid şi uşor rapoarte şi grafice.

8020 MICRO-10 8020-2DB MultiLogger
Fig. Sistemul automat de achiziţie GEOKON

DURHAM GEO SLOPE INDICATOR (S.U.A)
Sistemul automat de achiziţie constǎ din data logger-uri (CR 800, sau CR1000)
multiplexoare pentru mǎrirea numǎrului de sensori controlaţi de un singur data logger,
interfaţǎ suplimentarǎ pentru citirea senzorilor cu coardǎ vibrantǎ (montatǎ între data logger şi
multiplexor), interfaţă pentru comunicarea cu un PC şi softul care gestioneazǎ întregul proces
(Argus).
Argus lucreazǎ ca un server web şi aratǎ ca un site web, operând, atât pe Internet, cât şi pe
intranet-ul companiei, sau de sine stǎtǎtor pe un computer individual. Utilizatorii lucreazǎ cu
Argus cu ajutorul browser-ului web propriu, accesul graficelor sau datelor realizându-se prin
clic-uri de mouse pe link-urile afişate. Anumiţi utilizatori vor avea drepturi de configurarea
pentru Argus : proiecte, grafice, rapoarte, alarme. Odatǎ proiectul setat Argus este gata de
lucru.
În cele mai multe cazuri, un PC (din amplasamentul barajului sau situat la distanţǎ) va
realiza citirile de la data logger-urile din amplasament şi va înainta datele obţinute cǎtre site-
ul Argus. Datele care nu sunt citite automat pot fi introduse şi în sistem manual, utilizând
browser-ul web. Argus verificǎ limitele de atenţie şi apoi stocheazǎ înregistrǎrile în baza de
date a proiectului, prezentarea rapoartelor şi a graficelor fiind la câteva clic-uri de mouse
distanţǎ.


Argus este în permanenţǎ activ, verificând, în mod automat încadrarea, mǎsurǎtorilor
în limitele de atenţie predefinite, imediat dupǎ achiziţionarea lor, transmiţând, dacǎ este cazul,
email-uri de avertizare (având ataşate rapoarte .PDF) grupurilor predefinite de useri. Accesul
la acesta este disponibil, oricând, din orice locaţie care dispune de intenet, datele prezentate
fiind acctualizate permanent.
CR1000 Argus
Fig. Sistemul automat de achiziţie SLOPE INDICATOR

În România, prima staţie automată a fost instalată la barajul Tarniţa, aparţinând
Hidroelectrica S.A.- S.H. Cluj cu echipamente montate şi fabricate de I.P.A. Cluj. Aceasta
asigurǎ achiziţia automatǎ pentru 180 traductoare de tip rezistiv producţie Huggenberger -
Elveţia (teletermetre, teleformetre, telepresmetre) şi inductive producţie Telemac - Franţa
(dilatometre), cu ajutorul staţiei de achiziţie date - producţie I.P.A., de asemenea, mǎsoarǎ
nivelul apei din lacul de acumulare (telelimnimetru), date meteorologice (temperatura aer,
precipitaţii, direcţie şi intensitate vânt), precum şi 7 telependule, utilizând traductori producţie
I.P.A
I.P.A. Cluj a mai realizat sisteme de telemasurǎ şi achiziţie date pentru S.C.
Hidroelectrica S.A la urmǎtoarele baraje:
 Valea Draganului - achiziţia automatǎ pentru 350 traductoare de tip coarda vibrantǎ
(celule de presiune, extensometre, elongametre) sau rezistive (teletermetre) producţie
Telemac - Franţa, precum şi 11 telependule, utilizând traductori producţie I.P.A.
 Tǎu - achiziţia automatǎ pentru 68 traductoare de tip coarda vibrantǎ (celule de
presiune, extensometre) sau rezistive (teletermetre), precum şi 5 telependule utilizând
traductori producţie I.P.A
 Porţile de Fier II - achiziţia automatǎ pentru 180 traductoare de tip coarda vibrantǎ
(celule de presiune, dinamometre de armǎturǎ, extensometre) producţie Telemac –
Franţa, precum şi 5 telependule utilizând traductori producţie I.P.A

Calculatorul concentrator de date, situat la baraj sau în apropierea acestuia (sub 1,0
Km), asigurǎ urmǎtoarele funcţii :
 comandǎ efectuarea mǎsurǎtorilor de 4 ori/zi pe o reţea serialǎ RS485 de 1 km;
 comandǎ stocarea datelor în fişiere de achiziţie;
Soft-ul instalat pe calculatorul de la nivelul central este realizat de I.P.A. Cluj în

Borland C++ şi asigurǎ urmǎtoarele funcţii :
 selectarea postului baraj dintr-o listǎ de baraje supravegheate de postul central;
 recepţia fişierelor de achiziţie de la postul baraj selectat;
 crearea automatǎ a fişierelor de mǎrimi inginereşti din fişierele de achiziţie
 prelucrǎri off-line de date:
 modificǎri ale valorilor mǎrimilor achiziţionate;
 preluǎri manuale de date;
 vizualizare tabelarǎ şi listare a mǎrimilor;
 vizualizare graficǎ şi listare a evoluţiei lor;
 generare şi listare rapoarte predefinite.
 conversia fişierelor de mǎrimi inginereşti în format standard de baze de date.

De asemenea, Hidroelectrica S.A. a implementat în cadrul activitǎţii de U.C.C. pachetul

software UCCHALL, elaborat de cǎtre Universitatea Tehnicǎ Cluj Napoca, fapt care a
contribuit semnificativ la informatizarea activităţii de UCC prin : achiziţia şi arhivarea
masuratorilor la A.M.C.-uri, prelucrarea primarǎ a datelor U.C.C., prelucrarea aprofundatǎ a
datelor şi elaborarea în regim asistat a documentaţiilor de analiza comportǎrii construcţiilor
(A.C.C.). Programul soft utilizeazǎ metode moderne de analizǎ a datelor de U.C.C. (modelele
statistice tip E.D.F.), definind „limite dinamice” pentru analiza normalitǎţii mǎsurǎtorilor la
A.M.C.-uri.
Fig. Exemplu de utilizare a limitelor dinamice la barajul Tarniţa, pentru analiza mǎsurǎtorilor la pendul P
11 direcţia amonte - aval

Figura … Sistemul informaţional integrat UCCHALL – ecrane care exemplifică

utilizarea sistemului informatic integrat de urmărire a comportării construcţiilor
hidrotehnice
În cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române”, prin programul WATMAN, începând cu
anul 2006, a fost implementată aplicaţia soft UCCWAT, dezvoltată de Universitatea Tehnică
Cluj, dedicată activităţii de urmărirea comportării construcţiilor pentru trei baraje din
administrare : Gura Râului, Poiana Uzului şi Paltinu.
Fig. Aplicaţia UUCWAT – Fereastra de configurare a bazelor de date

Headquarters
C1 C2 C3
FTP Server
(global DB)
FTP FTP
Olt WD Siret WD Buzau – Ialomita WD
C4 C5 C6 C7 C8
(Gura Râului DB - copy) (Poiana Uzului DB - copy) (Paltinu DB - copy)
e-mail/MS e-mail/MS e-mail/MS
Gura Râului Dam Poiana Uzului Dam Paltinu Dam

…
C9 C10 C11 C12
(Gura Raului DB) (Poiana Uzului DB) (Paltinu DB)
Figura ... Arhitectura reţelei operative UCCWAT, a Administraţiei Naţionale “Apele Române”

AVANTAJE SISTEME AUTOMATE
 Frecvenţǎ sporitǎ a colectǎrii datelor U.C.C. şi efectuarea neîntreruptǎ a acestui proces.

Utilizarea unui A.D.A.S. permite dimensionarea frecvenţei de achiziţie a datelor U.C.C.
(micşorarea intervalul de eşantionare) astfel încât sǎ surprindǎ, cu adevǎrat, fenomenul
monitorizat. De asemenea, nu este de neglijat faptul cǎ mǎsurǎtorile în regim manual
respectǎ programul, în general, când vremea este bunǎ, în perioadele cu precipitaţii
abundente, viituri sau alte fenomene meteo defavarabile, personalul fiind implicat în alte
activitǎţi (considerate prioritare) sau accesul la obiectiv fiind întrerupt (ierni grele),
mǎsurǎtorile la A.M.C.-uri au de suferit, realizându-se cu o frecvenţǎ mai micǎ decât cea
prevǎzutǎ sau cu mari întreruperi, diminuînd posibilitatea de analizǎ a rǎspunsului
structurii, tocmai, când aceasta este solicitatǎ de factori exteriori mai importanţi.
 Posibilitatea efectuării măsurătorilor în orice moment este necesar sau modificarea

frecvenţei (interval de eşantionare), conform necesitǎţilor de prelucrare a datelor.
Necesitǎţile de prelucrare, variabile în timp, solicitǎ mai multe sau mai puţine date în
funcţie de perioada din viaţǎ a barajului respectiv sau fenomenele identificate, care
trebuiesc explicate (prima umplere, exploatare normalǎ, stare de atenţie).

AVANTAJE SISTEME AUTOMATE
 Precizie ridicatǎ, reducerea erorilor umane din procedeul manual (citire, înregistrare,
transcriere, introducere în calculator) şi autenticitatea datelor.
 Posibilitatea de prelucrare primarǎ şi vizualizare rapidǎ sub formǎ tabelarǎ sau graficǎ a
parametrilor monitorizaţi.
 Declanşarea automată a unui semnal de avertizare în cazul detectării unei anomalii
 Analiza datelor şi editarea de rapoarte periodice în sistem automat sau efectuarea unor
analize speciale

DEZAVANTAJE SISTEME AUTOMATE
 Existenţa unei staţii automate nu exclude, în nici un caz, efectuarea măsurătorilor

manuale şi a programului de inspecţii vizuale. În consecinţă, apare o majorare a
personalului implicat în U.C.C. pentru verificarea şi întreţinerea sistemului automat,
personalul U.C.C. care efectuează măsurătorile în sistemul manual trebuie să-şi menţină
calificarea, pentru a se putea reveni la sistemul manual în cazul nefuncţionării sistemului
automat.
 Costul iniţial şi al întreţinerii sistemului automat măresc cheltuielile cu activitatea de

U.C.C.

AA-curs Ucish-07 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AA-curs Ucish-07 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

conf. univ. dr. ing.

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 1

 Instrumentele şi sistemele de măsurare a evoluat foarte mult în timp. Dacă în perioada

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 2

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 3

 Sistemul de achiziţie a datelor reprezintă ansamblul de dispozitive şi programe care

 În funcţie de gradul de automatizare, sistemele de achiziţie a datelor se pot clasifica în:

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 4

 Informaţiile privind comportarea în timp a structurii supravegheate este utilizată în două

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 5

 Un sistem automat de supraveghere A.M.S. (Automated Monitoring System) este

 Arhitectura unui A.M.S. poate fi de două feluri :

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 6

Sistemele distribuite au numeroase avantaje comparativ cu cele centralizate :

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 7

În primul caz, controlul general al sistemului este făcut de sistemul central de

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 8

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 9

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 10

 În afara A.M.C. -urilor uzuale, la staţia automată poate fi cuplată aparatură de

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 11

 Datele se stochează în baze de date cu o organizare prestabilită. Nu este obligatoriu să

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 12

GENERALITATI – MODELE CADRU DE ORGANIZARE A UNUI ADAS

 În funcţie de complexitatea obiectivului urmǎrit (numǎrul de data logger necesare), modul

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 13

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 14

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 16

 Reţelele de comunicaţii cuprind tehnologii diverse :

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 17

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 18

Fig. Structura cablului optic şi propagarea semnalului

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 19

 Senzori optici FABRY-PEROT

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 20

Fig. a) Senzorul optic Fabry-Perot, b) Interferometrul Fizeau si matricea CCD

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 21

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 22

Fig. Principiul de funcţionare al unui piezometru optic Fabry-Perot

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 23

 Senzori optici F.B.G. (Fiber Bragg Gratings)

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 24

 Senzori optici distribuiţi

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 25

Senzorii de temperaturǎ distribuiţi Raman

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 26

Senzorii de temperaturǎ distribuiţi Brillouin

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 27

EXEMPLE DE SISTEME AUTOMATE (LECTURA)

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 28

EXEMPLE DE SISTEME AUTOMATE (LECTURA)

ROCTEST-TELEMAC (Canada – Franţa)

Firma promovează sisteme de achiziţie automată, acordând o importanţă deosebită transmisiei

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 29

EXEMPLE DE SISTEME AUTOMATE (LECTURA)

Fig. Schema generală a sistemului automat de achiziţie ROCTEST

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 30

EXEMPLE DE SISTEME AUTOMATE (LECTURA)

Ultima realizare în domeniu a echipei de la ROCTEST este centrala de achiziţie Sens-

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 31

EXEMPLE DE SISTEME AUTOMATE (LECTURA)

3DeMoN Laser este un sistem modular, incluzând componente electronice, sursǎ de

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 7 32