AA-curs Ucish-08 PDF

conf. univ. dr. ing.
Altan ABDULAMIT
altan@utcb.ro; altan.abdulamit@mmediu.ro
tel/fax: 021-242-1870; 0722-121-114; 0740-017-531
3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 8 1

PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA MASURATORILOR
GENERALITATI
 Prelucrarea primară are ca etapă iniţială reprezentarea grafică a mărimilor măsurate în

funcţie de timp. Pentru o interpretare uşoară a rezultatelor este bine ca pe acelaşi grafic,
tot în funcţie de timp, să fie reprezentate şi mărimile-cauză.
 Astfel, diagrama variaţiei în timp a deplasărilor măsurate la pendulii dintr-un baraj de

beton conţine şi variaţia temperaturilor şi a nivelurilor în lac. La fel, diagrama variaţiei în
timp a debitelor drenate sau a presiunilor din fundaţie conţine şi variaţia în timp a
nivelurilor în lac şi a precipitaţiilor.
 Figura … ilustrează sintetic procedura de prelucrare şi analiză a factorilor exteriori

asupra mărimilor măsurate la un aparat de supraveghere (pendul invers). Pentru
deplasările radiale măsurate cu pendulul invers se reprezintă, simultan, variaţia
nivelurilor în acumulare. Prin reprezentarea deplasărilor radiale în condiţii de egal nivel
hidrostatic, se elimină efectul hidrostatic şi se evidenţiază doar influenţa sezonieră. Se
observă efectul sezonier cu amplitudini de variaţie a deplasărilor radiale de ± 2 mm, în
timp ce efectul hidrostatic este predominant, producând deplasări radiale maxime de cca
12 mm.

GENERALITATI
Figura … Prelucrarea şi analiza măsurătorilor la

un pendul invers, pentru un profil de măsurare la
un baraj arcuit

GENERALITATI
 Interpretarea rezultatelor măsurătorilor realizate prin sistemele de supraveghere permit

evaluarea comportării barajului.
 Dacă măsurarea şi colectarea datelor este, în general, de competenţa deţinătorului

lucrării, sarcina interpretării şi analizei revine unui ansamblu de specialişti, reprezentând
toţi “actorii” implicaţi în managementul siguranţei lucrării (deţinător, experţi independenţi,
autorităţi de reglementare, etc). Este responsabilitatea deţinătorului să se asigure de
plauzibilitatea (veridicitatea) valorilor măsurate şi să caute, ulterior, validarea acestora.
Validarea datelor este realizată de specialişti experimentaţi.
 În aceste condiţii, apare necesară definirea competenţelor pentru interpretarea datelor

măsurate, încă din faza de proiectare a sistemului de supraveghere. Ca rezultat, orice
anomalie comportamentală a lucrării va putea fi pusă în evidenţă şi analizată cu
rapiditate.

GENERALITATI (În cele ce urmează se presupune că datele analizate au trecut de etapa de
verificare a plauzibilităţii şi că se poate trece la fazele următoare, de interpretare şi analiză.)
 Un prim semn al comportării atipice îl constituie variaţia bruscă a unor valori măsurate,
faţă de cele anterioare, mai ales atunci când ele nu au corespondent în variaţia mărimilor
cauză.
 Diagnosticarea unei comportări anormale este însă mult mai dificilă. Răspunsul
construcţiei la solicitări nu poate fi caracterizat numai prin valori-limită. El trebuie analizat
în funcţie de solicitări şi, de foarte multe ori, comportarea este definită nu prin valoare ci
prin evoluţie şi nu printr-un parametru izolat, ci prin corelarea mai multor parametri.
 Semnalarea promptă a unor fenomene anormale prin interpretarea măsurătorilor la AMC

necesită elaborarea unor modele de comportament ale ansamblului baraj-teren de
fundare. Modelul de comportament constituie legătura dintre solicitările exterioare
(mărimi-cauză) şi răspunsul structural (mărimi-efect).
 Modelele de comportament pot fi deterministe, statistice, mixte sau hibride.

MODELE DETERMINISTE
 Modelul determinist se bazează pe un model matematic de detaliu al ansamblului baraj-

fundaţie. În primă fază, modelul matematic este cel utilizat la proiectare, dar după câţiva
ani de exploatare el este calibrat pe baza măsurătorilor din sistemul AMC. Pentru
încărcările de la un anumit moment al exploatării se calculează mărimile de răspuns
(spre exemplu, deplasări la barajele de beton sau poziţia curbei de depresie la barajele
de umpluturi).
 Valorile măsurate ale mărimilor de răspuns sunt comparate cu cele prognozate prin
calcul în aceleaşi puncte ale structurii. Comportamentul este considerat normal dacă
mărimile măsurate nu diferă excesiv faţă de cele calculate. Nu se compară valori izolate,
ci se analizează simultan întreg câmpul de valori, comparând măsurătorile cu prognoza.
Situaţiile de comportare anormală se pun în evidenţă dacă un set zonal de valori
măsurate nu se înscriu în plaja prognozei, localizându-se totodată amplasamentul pe
structură a comportării anormale.

MODELE DETERMINISTE
 Anormalitatea unor măsurători poate avea multiple cauze, dintre care unele sunt logice şi
nepericuloase şi altele evidenţiază o reducere a siguranţei structurale.
 Investigaţiile suplimentare, de teren şi de birou, utilizând informaţii AMC adiţionale şi

postcalcule, stabilesc în final starea de siguranţă a lucrării. Pentru a creşte operativitatea
utilizării modelelor de comportament deterministe se pot trasa nomograme pentru fiecare
parametru de răspuns pe baza unui set ordonat de calcule efectuate pentru o gamă
largă de combinaţii ale încărcărilor exterioare. Din nomogramă rezultă, pentru o anumită
combinaţie de solicitări exterioare (spre exemplu nivel în lac şi temperatura aerului),
valoarea mărimii de răspuns prognozată, care se compară apoi cu valoarea măsurată.

MODELE DETERMINISTE – caracteristici:
 elaborarea modelului nu depinde de măsurători. Totuşi, modelul matematic trebuie să

permită cuantificarea efectelor diferitelor solicitări asupra comportării lucrării;
 modelul permite să se simuleze, pentru orice combinaţie de solicitări, un comportament

“aşteptat” al barajului. Analiza nu este, deci, limitată la condiţiile de exploatare deja
produse, ci poate fi aplicată la orice solicitare viitoare, ipotetică.
Modelele de comportament deterministe au însă o serie de limitări:
 nu toate fenomenele pot fi descrise mulţumitor de modelele de calcul (infiltraţiile prin

fundaţiile de rocă, deplasările versanţilor etc.);
 comportamentul neliniar şi ireversibil al structurilor, care este frecvent întâlnit, este dificil
de cuprins în modelele matematice;
 utilizarea operativă, pentru prima etapă de diagnosticare a comportării, implică personal

specializat, dotare tehnică şi este costisitoare.

MODELE DETERMINISTE – EXEMPLE (LECTURA)
(1) Analiza deformaţiilor din fundaţia barajului Paltinu

Barajul Paltinu este un baraj arcuit cu dublă curbură şi rost perimetral, cu o
boltă centrală racordată pe terasa versantului stâng cu o aripă parabolică (figura ...).
Înălţimea constructivă este de 108 m, iar lungimea la coronament de 302 m.
Figura ... Vedere în plan şi secţiuni caracteristice ale barajului Paltinu


Roca de fundare este formată din alternanţe de gresii cu şisturi. Grosimea
pachetelor de gresii variază între 0,5 şi 5 m. Există un sistem fisural bine conturat, mai
evident în gresii. Amplasamentul este afectat de câteva falii, în general dispuse
perpendicular pe vale (figura ...). Faliile F1 şi F2 au zone de brecie de 1...6 m pentru
prima şi de până la 1 m pentru a doua.
Caracteristicile rocilor din amplasament au fost determinate prin studii de

teren. Deformabilitatea s-a determinat prin încercări cu presa plată. Deoarece în
modelul de calcul iniţial, prin diferenţe finite, deformabilitatea terenului de fundare a
fost descrisă de coeficienţi elastici, direcţia forţelor aplicate plăcii a fost aceea a
împingerii date de baraj. Pentru a include în modelul de calcul bazat pe metoda
elementelor finite neomogeneitatea şi în special anizotropia rocii s-au determinat
parametri deformabilităţii pornind de la alternanţele de gresii cu şisturi. Pentru fiecare
pachet caracteristic s-a admis o direcţie principală normală pe stratificaţie şi izotropie
în planul fiecărui strat.
Parametrii deformabilităţii sunt:

- EN , ET modulii de deformaţie normali şi în lungul stratificaţiei;
- N , T – coeficienţii Poisson pentru aceleaşi direcţii;
- GNS Modulul de forfecare în planul stratificaţiei.

SECŢIUNE E-E
Figura ... Condiţiile geologice din amplasament


Discretizarea ansamblului baraj – teren de fundare este prezentată în figura ...
Extinderea discretizării terenului a fost stabilită pe baza unui studiu special, în care s-a
examinat evoluţia eforturilor din structura barajului în funcţie de limita la care se
specifică deplasări nule. Pentru zona aval limita discretizării a fost impusă de
morfologia versantului. Orientarea planurilor pe suportul cărora s-au conturat
elementele finite a fost normală pe stratificaţie. Terenul de fundare a fost discretizat în
284 elemente finite, fiecare cu propietăţi de anizotropie individualizate.
Figura .... Discretizarea ansamblului baraj – teren de fundare


După darea în exploatare a barajului, la umplerea relativ rapidă a ultimilor zeci
de metri din lac din 1974, s-au constat deplasări mari ale barajului, asimetrice, mult
diferite faţă de cele prognozate prin calcul (în care s-a modelat numai deformabilitatea
fundaţiei, fără ca terenul să facă parte din modelul de calcul). Pentru investigarea
cauzelor acestei comportări anormale s-au realizat postcalcule pe baza modelului
determinist în elemente finite. S-a considerat drept principală cauză a câmpului
deplasărilor măsurate acţiunea presiunii apei asupra orizonturilor mai puţin
permeabile din teren, în particular falia F2. Sub această încărcare întreg versantul
stâng a fost deformat, antrenând şi structura barajului. Rezultatele calculelor,
prezentate parţial în figura ..., au confirmat această ipoteză.
Deplasări prognozate la proiectare
Deplasări măsurate în 1974

Figura .... Deplasări radiale prognozate la proiectare, măsurate în timpul
Deplasări calculate prin MEF
incidentului din 1974 şi rezultate din postcalcule
Pe baza rezultatelor investigaţiilor suplimentare şi a rezultatelor postcalculelor

s-au conceput şi executat lucrări adiţionale de etanşare şi drenare a terenului, amonte
de faliile active, precum şi lucrări de protecţie a versantului prin îmbrăcare în beton.
După aceste intervenţii constructive comportarea barajului a devenit normală şi este
normală şi în prezent, la 35 de ani de la evenimente.

(2) Un alt exemplu remarcabil de aplicare a modelelor deterministe în evaluarea siguranţei

barajelor este prezentat în Raportul nr. 37, Q78 (“Explanation and Assessment of
Gordon Dam Crack”, Herweynen, R., Australia) din cadrul Congresului XX ICOLD
(Beijing, China, 2000).
Barajul Gordon (H=140 m, arcuit cu dublă curbură), situat pe cursul de apă cu acelaşi
nume din S-W Tasmaniei, Australia, a fost construit în anii ’70 şi, încă de la punerea
în funcţiune, în 1974, a prezentat un număr de fisuri pe paramentul aval, în
vecinătatea contactului cu terenul de fundare, cu o orientare normală pe conturul
fundaţiei. Fisura principală, cu o lungime de aproximativ 20 m, este poziţionată în
zona contactului cu versantul drept, la o înălţime de cca 20 m faţă de bază (figura …).
Figura … Barajul Gordon. Vedere a fisurii principale (blocul J)

(2) Fisurarea barajului Gordon
În anii ’80, în încercarea de a evalua gravitatea fenomenelor de fisurare, a fost realizat

un prim model în elemente finite al barajului care, însă, nu a produs rezultatele
aşteptate, datorită discretizării grosiere, impusă de limitarea capacităţii de analiză din
acea vreme. Evoluţia puterii de calcul precum şi programele moderne de analiză în
elemente finite au permis reluarea problemei după cca 20 de ani.
Figura … prezintă modelul în elemente finite tridimensionale al sistemului baraj-teren

de fundare, realizat cu pachetul informatic MSC/NASTRAN. Barajul a fost modelat
cu un număr de 2425 elemente finite izoparametrice de tip BRICK cu 8
noduri/element, cu trei straturi de elemente în grosime. Paramentele au avut, de
asemenea, ataşate elemente subţiri de membrană, pentru o mai bună definire a
eforturilor în aceste zone. Fundaţia a fost modelată cu un număr de 6325 elemente de
tip BRICK, similare celor din corpul barajului. Atât barajul, cât şi fundaţia, au fost
modelate ca materiale omogene, izotrope, liniar-elastice, cu caracteristici rezultate din
încercări, respectiv Eb=24.1 GPa, µ=0.20, ρ=2400 kg/m3, α=11.7x10-6 /°C, pentru
beton şi Er=16 GPa (Eb/ Er=1.5), µ=0.20 pentru rocă.

Figura … Barajul Gordon. Modelul în elemente finite al ansamblului

baraj-teren de fundare.

Modelul în elemente finite a fost validat prin compararea cu măsurători de deformaţii

şi eforturi furnizate de sistemul de monitoring (figura …), precum şi cu rezultatele
furnizate prin încercări pe model fizic la scară redusă, realizat din gips.
Figura … Barajul Gordon. Sistemul de monitoring.

1-penduli; 2-reperi topogeodezici de parament; 3-galerii; 4-fisura principală, din
blocul J; 5-fisură în blocul F.

Figura … prezintă un exemplu de validare, în care se compară deplasarea

maximă în secţiunea maestră, în timpul punerii sub sarcină, cu rezultatele modelării în
elemente finite. Poziţia punctului de pe baraj în care se fac aceste comparaţii este la
cca 50 m faţă de bază.
Figura … Valoarea maximă a deplasării secţiunii maestre (săgeata maximă) în

timpul punerii sub sarcină a barajului Gordon (la cca 50 m înălţime de bază).
1-săgeată spre aval; 2-măsurat la pendulul invers; calculat cu model în elemente
finite
După validare, modelul matemetic determinist a fost utilizat pentru a evalua stările de
eforturi şi deformaţii suferite de structură în cursul exploatării şi care ar fi putut
conduce la dezvoltarea unui sistem de fisuri. Pentru aceasta, modelul a fost solicitat la
combinaţii de încărcări care să poată acoperi întreaga gamă de situaţii posibile în viaţa
structurii. Din figura … se observă capacitatea modelului determinist de a reproduce
fenomenele care ar fi putut provoca fisurarea.
Figura … Eforturi principale maxime de întindere pe paramentul aval pentru

combinaţia de încărcări nr. 3.
1-eforturi principale de întindere maxime de 1.2 MPa în zona fisurii de la blocul J;
2- eforturi principale de întindere maxime de 0.7 MPa în zona fisurii de la blocul F.

Se observă, pentru combinaţia nr. 3 de încărcare (greutate proprie+nivel maxim în

acumulare+câmp termic de iarnă), concentrări de eforturi principale maxime de
întindere în zonele de dezvoltare a celor două fisuri majore, întinderi cu valori
suficient de mari pentru a fisura betonul, după părerea specialiştilor. Orientarea
fisurilor corespunde şi ea normalei la direcţiile eforturilor principale maxime de
întindere calculate. Utilizarea modelului determinist a permis specialiştilor mai buna
înţelegere a mecanismelor care au dus la apariţia şi, ulterior, la propagarea fisurii. O
altă aplicaţie a modelului a fost aceea de a evalua implicaţiile asupra stării de
siguranţă a barajului a eventualei creşteri a mărimii fisurilor. Rezultatele simulărilor
au indicat că, şi în eventualitatea fisurării complete a porţiunii inferioare a barajului,
barajul arcuit are o comportare sigură, datorită capacităţii sale de a redistribui
încărcările după direcţii orizontale, considerate “direcţiile tari, puternice” ale
structurii. Datorită acestei capacităţi, fisurarea completă a structurii nu produce decât
foarte mici schimbări în valorile eforturilor unitare de compresiune ale barajului.

MODELE STATISTICE
 Modelul statistic de comportament se bazează pe un set de corelaţii statistice între

mărimile măsurate şi factorii exteriori care le determină variaţia.
 Compararea măsurătorilor ulterioare cu rezultatele furnizate de corelaţia statistică

obţinută pe baza măsurătorilor anterioare permite să se aprecieze dacă fenomenul
urmărit decurge după aceeaşi legitate empirică (deci normal) sau dacă se abate
semnificativ de aceasta (deci posibil anormal). Diferenţa dintre valoarea măsurată şi
valoarea prognozată de modelul statistic se consideră acceptabilă dacă se înscrie în
plaja de împrăştiere a rezultatelor măsurătorilor anterioare faţă de curba reprezentată de
corelaţie.
 Realizarea unor modele statistice de comportament este însă posibilă numai după cel
puţin 5...8 ani de la punerea sub sarcină a lucrării. Pentru definirea corectă a corelaţiei
statistice trebuie să existe un şir coerent şi bogat de măsurători. În cazul barajelor este
necesar ca şirul de măsurători să conţină prima umplere şi cel puţin un ciclu de umplere-
golire semnificativ, precum şi un palier pe niveluri ridicate în lac.

MODELE STATISTICE
 Corelaţiile statistice se actualizeaza periodic şi, în orice caz, ori de câte ori apar
modificări de regim de exploatare sau au fost realizate lucrări de reparaţii care pot să
schimbe comportamentul construcţiei.
 Corelaţiile statistice au structuri care depind de tipul de baraj şi de mărimea măsurată. În

cazul barajelor de beton şi în special a celor arcuite, corelaţia statistică leagă deplasările
măsurate la penduli cu trei factori: presiunea hidrostatică, fenomenele sezoniere, în
primul rând variaţia anuală a temperaturii şi fenomenele evolutive în timp (deformaţii
vâsco-plasto-elastice). Modelele de acest tip au fost elaborate iniţial în Franţa, la
Electricité de France şi de aceea se numesc modele tip EdF sau de tip HST (Hidrostatic-
Sezonier-Timp, după cei trei factori majori care influenţează valorile funcţiei statistice).

MODELE STATISTICE
 Structura unei posibile corelaţii statistice este de forma:
d  A0  A1Z  A2 Z 2  A3 Z 3  A4 Z 4  A5 cos s  A6 sin s  A7 sin 2 s  A8 sin s cos s  A9et  A10et  
unde:
d - este deplasarea măsurată;
Z - încărcarea hidrostatică relativă (Hapă /Hbaraj);
s - timpul în zile de la începutul fiecărui an calendaristic (considerat de 360 zile);
t - timpul în ani de la punerea sub sarcină a barajului;
ε - eroarea de aproximare a modelului.

MODELE STATISTICE
Un astfel de model este utilizat şi pentru diagnoza comportării barajului

Vidraru (Pecingine, 1995). După cum se poate urmări în figura …, deplasările
măsurate la pendulul din plotul 12 se înscriu confortabil în plaja de valori date de
modelul statistic în decada 1986-1996, confirmând comportarea normală a barajului.
Figura … Încadrarea deplasărilor măsurate la pendul în marja de valori prognozate

de modelul statistic în cazul barajului Vidraru.

MODELE STATISTICE
Tot un model de tip EdF a fost utilizat şi pentru deplasările pendulilor de la

barajul El Atazar din Spania (Pena, Arcones şi Caro, 1998). De această dată diferenţa
dintre valorile măsurate şi cele prognozate (figura …), asociate şi cu măsurătorile de
debite infiltrate printr-o fisură preexistentă, au pus în evidenţă redeschiderea fisurii în
1996 după injectarea din 1992.
Figura … Diferenţe valori măsurate-valori prognozate (a) şi corespondentul acestora

în evoluţia debitului infiltrat pe fisură (b) în cazul barajului El Atazar.

MODELE STATISTICE
În cazul unor dependenţe fizice mai simple, structura corelaţiei se simplifică la
rândul ei. Astfel, în cazul deplasărilor rocii măsurate la un rocmetru montat în
fundaţia barajului Gura Râului, dependenţa este numai de nivelul apei din lac
(influenţa hidrostatică). Corelaţia are forma d  A0  A1Z  A2 Z 2 , iar din figura … se
constată că limita de atenţie poate fi de această dată trasată grafic cu uşurinţă şi
utilizată în aprecierea (cunoaşterea) operativă a siguranţei.
Figura… Corelaţia statistică dintre deplasările măsurate la un rocmetru şi

nivelul apei din lac (barajul Gura Râului)

MODELE STATISTICE În cazul infiltraţiilor, corelaţia statistică între debitul infiltrat şi presiunea
hidrostatică are forma generală (Constantinescu, 1993):
q  A1H  A2 H 1/ 2  A3 H 3 / 2 ,
în care H este mărimea coloanei de apă. Primul termen corespunde infiltraţiei difuze,
cel de al doilea infiltraţiei prin căi preferenţiale, de tip orificiu, iar cel de al treilea
curgerii peste un deversor, dacă de la un nivel în sus etanşarea este deficitară.
Aplicarea modelului pentru infiltraţiile totale înregistrate la barajul Pecineagu

(H = 105 m, baraj de anrocamente cu mască de beton armat) arată că, după o evoluţie
în care corelaţia debit-nivel era de forma q  AH , după 1991 s-a produs o creştere
semnificativă a debitelor (figura …), astfel încât corelaţia se poate scrie sub forma
q  A1H 1/ 2  A2 H 3 / 2 . Debitul suplimentar era produs de o rupere a etanşării măştii, iar
infiltraţia era similară cu curgerea printr-un orificiu. După reparaţiile executate în
1993, corelaţia revine la structura iniţială, confirmând reintrarea în normal a barajului
(Constantinescu, 1993).
Figura… Corelaţii statistice între debitul total infiltrat şi nivelul apei din lac
pentru barajul Pecineagu
MODELE STATISTICE
 Din exemplele prezentate reiese că, atât în lume cât şi în România, modelele statistice
de comportament au fost integrate rapid în activitatea de supraveghere.
 Prin separarea influenţei diverşilor factori (sarcina hidrostatică, variaţia de temperatură,

efectul reologic) se pot pune în evidenţă, pe lângă diagnosticarea comportării, şi
fenomenele ireversibile, considerate ca posibile semne ale unor evoluţii periculoase.
 Dintre caracteristicile principale ale modelelor statistice se pot aminti următoarele:

 fiabilitatea modelelor depinde de numărul ca şi de fiabilitatea datelor disponibile;
 modelul statistic permite numai compararea comportării actuale cu cea anterioară. Astfel, se pot
evidenţia eventuale anomalii comportamentale într-o anumită perioadă de timp.
 Pornind de la aceste caracteristici, rezultă că un model statistic nu permite analiza

comportării în condiţii extraordinare de încărcare (goliri rapide, temperaturi extreme,
cutremur, etc), datorită absenţei bazei statistice. Cu toate acestea, sunt frecvente
situaţiile în care este nevoie de o analiză fiabilă şi rapidă în astfel de condiţii de solicitare.

MODELE DETERMINISTE SI STATISTICE – CONCLUZII
 Cele două tipuri de modele prezintă avantaje şi dezavantaje, de care trebuie să se ţină
seama în momentul utilizării pentru interpretarea şi analiza măsurătorilor furnizate de
sistemul de aparatură de supraveghere.
 Tabelul … prezintă, într-o manieră calitativă, caracteristicile celor două tipuri de modele.
Se poate constata că, într-o oarecare măsură, cele două modele sunt complementare şi
se poate avea în vedere combinarea lor, în special în cazul barajelor de dimensiuni
mijlocii şi mari.
Tabelul …
Caracteristica modelului Statistic Determinist

Elaborare model Relativ simplă Relativ complicată
Aplicarea la diferite tipuri Pentru toate tipurile de Rezultate bune pentru
de baraje baraje barajele din beton
Aplicarea la diferite tipuri Pentru toate tipurile de Razultate bune pentru
de măsurători măsurători măsurători de deformaţii
Nivelul de detaliere a Variabil, în funcţie de
Ridicat
analizei datele disponibile
Utilizare în caz de
Limitată Posibilă
solicitări extraordinare

 Se poate observa, de asemenea, că aplicarea modelului determinist este limitată la

analiza deformaţiilor barajelor din beton, în timp ce pentru celelalte tipuri de măsurători şi
tipuri de baraje (şi diguri), se recomandă utilizarea unui model statistic. În limitele
domeniului lor de aplicare, modelele deterministe permit o analiză foarte complexă,
amănunţită, a comportării barajului, în special în cazul unor fenomene non-reversibile
(ireversibile) cu evoluţie lentă sau în cazul condiţiilor de solicitare excepţionale.

Un exemplu remarcabil de aplicare a modelelor matematice deterministe, respectiv

statistice, în prognoza comportării barajelor, a fost propus în cadrul “7th ICOLD
International Benchmark Workshop on Numerical Analysis of Dams, Bucharest,
Romania, 2002”.
Problema de la Tema C a presupus modelarea infiltraţiilor prin corpul, versanţii şi

fundaţia unui baraj de pământ.
Barajul selectat pentru analiză a fost barajul Motru (H = 48 m, lungime la
coronament 377 m), pus în funcţiune în anul 1983. Acumularea, având un volum de 4
mil. m3, are principala folosinţă hidroenergetică.
Figura … prezintă principalele elemente de dispunere structurală ale barajului
şi condiţiilor de fundare ale acestuia.

Figura … Barajul Motru. (a) vedere în plan; (b) secţiune transversală în zona
centrală; (c) secţiune transversală pe versantul drept


Datele de intrare, furnizate de formulatorul problemei (Universitatea Tehnică
de Construcţii Bucureşti) au fost:
- înregistrările nivelului în lac, precipitaţiilor, temperaturii aerului, nivelului
piezometric într-un număr de foraje piezometrice din aval de baraj, pentru
perioada de monitorizare 1990…2002.
- înregistrările debitelor totale interceptate în debitmetrul din zona de colectare a
infiltraţiilor de pe malul drept şi a nivelurilor piezometrice pentru un foraj
selectat din zona aval pentru perioada de monitorizare 1990…2001.
- modelul, orientativ, de discretizare în elemente finite al sistemului baraj –
teren de fundare.
- caracteristicile de material pentru sistemul analizat (tabelul …), în condiţii de
omogenitate şi izotropie a acestora.
Tabelul . Proprietăţi de material pentru sistemul analizat
Număr Tip material Coeficient permeabilitate

material Kx = Ky = Kz [m/s]
1 Aluviuni argiloase 5 x 10-4
2 Pietriş şi bolovăniş 2.5 x 10-3
3 Voal de etanşare în aluviuni 10-5
4 Corp baraj 3.47 x 10-4
5 Nucleu baraj 10-8

Rezolvitorii au fost solicitaţi să furnizeze următoarele rezultate:

- înregistrările debitelor totale interceptate în debitmetrul din zona de colectare a
infiltraţiilor de pe malul drept şi a nivelurilor piezometrice pentru un foraj
selectat din zona aval pentru anul de monitorizare 2002.
Figura …. Vedere axonometrică dinspre aval a modelului în elemente finite al

sistemului analizat baraj – teren de fundare, cu indicarea punctelor de determinare a
rezultatelor analizei


Figurile … ilustrează rezultatele furnizate de un model determinist în elemente
finite şi, respectiv, de un model statistic, în comparaţie cu valorile furnizate de
sistemul de monitoring al barajului.
12
45 grd
M AS URAT
STATISTIC
CAL CUL AT S T AT IS T IC 460 DETERMINIST
460
NIVEL PIEZOMETRIC F11 [mdM]
CAL CUL AT DE T E RM INIS T
9
F11 - CALCULAT [mdM]
DEBIT CALCULAT [l/s]

458
458
6
456
456 3
45 grd
STATISTIC
DETERMINIST
454 0
454
454 456 458 460 0 3 6 9
1/1/2002 2/20/2002 4/11/2002 5/31/2002 7/20/2002 9/8/2002 10/28/2002 12/17/2002
F11- MASURAT [mdM] DEBIT MASURAT [l/s]
DATA
12 12
M AS URAT 45 grd
STATISTIC
CAL CUL AT S T AT IS T IC 460 DETERMINIST
CAL CUL AT DE T E RM INIS T

9 9
F11 - CALCULAT [mdM]
DEBIT CALCULAT [l/s]

DEBIT [l/s]
458
6 6
456
3 3
45 grd
STATISTIC
DETERMINIST
0 454 0
454 456 458
1/1/2002 2/20/2002 4/11/2002 5/31/2002 7/20/2002 9/8/2002 10/28/2002 12/17/2002460 0 3 6 9 12
F11- MASURAT [mdM] DEBIT MASURAT [l/s]
DATA
Figura … Comparaţii ale valorilor prognozate prin model determinist, respectiv

model statistic

Rezultatele furnizate de rezolvitori au fost obţinute cu metode dintre cele mai

diverse, fiind propuse modelări deterministe în elemente finite, modele statistice de
regresie, dar şi metode mai puţin utilizate în analiza comportării barajelor, cum ar fi
reţelele neuronale.
Din analiza graficelor se constată capacitatea superioară de prognoză a modelului

statistic, lucru observat şi în cazul modelării cu reţele neuronale. Aceasta se datorează
consistenţei şi bunei calităţi a bazei de date conţinând datele de calibrare a modelelor.
În schimb, modelul determinist în elemente finite îşi arată limitele în această
problemă, ceea ce demonstrează că fenomenele care guvernează procesele de
infiltraţii prin teren şi baraj au un mare grad de complexitate, datele furnizate fiind
insuficiente pentru fundamentarea corectă a unui model de analiză şi prognoză în
elemente finite.

LECTURA
EVOLUŢIA CONCEPTUALĂ A METODELOR DE PRELUCRARE PRIVIND
SUPRAVEGHEREA COMPORTǍRII BARAJELOR
Domeniul siguranţei barajelor este, încă, un domeniu de cercetări, aflat în plină evoluţie, în care unele
noţiuni de bază sunt în curs de cristalizare.
Concepţia iniţială, de debut, a activităţii de U.C.C., cerea ca valorile parametrilor măsuraţi să fie, de
regulă, comparate cu valorile calculate din proiect pentru mărimile respective, privite ca valori limită. În
cazul subpresiunilor, măsurate la barajele de greutate din beton, această comparaţie este impetuos
necesară, subpresiunile fiind în relaţie directă cu stabilitatea barajului. Această concepţie reflectă
psihologia proiectantului, conform căreia atâta timp cât criteriile de proiectare se verifică în
comportamentul barajelor în exploatare, lucrarea este sigură. Totuşi, limitarea finalităţii activităţii de
U.C.C. numai la comparaţia valorilor măsurate cu valori limită produce, în realitate, confuzie şi furnizează
mult mai puţine informaţii despre siguranţa construcţiei decât s-ar părea.
De regulă, este dificil de definit, cu precizie, comportamentul unui baraj şi mai ales al fundaţiei sale
prin valori absolute ale parametrilor măsuraţi în activitatea de U.C.C. O serie de fenomene nu pot fi
caracterizate în mod obiectiv, determinist, nici de proiectant. Astfel, valorile limită ale mărimii infiltraţiilor,
de exemplu, nu pot fi apreciate decât empiric, sau utilizând experienţa altor lucrări similare. De aceea,
pentru a atinge obiectivele supravegherii barajelor şi, în special, pentru detectarea unor fenomene
neaşteptate, întreaga activitate trebuie orientată spre detectarea variaţiilor parametrilor măsuraţi sau
observaţi. Valoarea absolută a acestor parametrii, chiar comparaţi cu valori prevăzute prin calcule, dă
mult mai puţine informaţii, uneori chiar ineficiente, decât variaţia lor în timp sau de la o situaţie la alta.

LECTURA
Unul din efectele concepţiei potrivit căreia finalitatea activităţii de U.C.C. constă în compararea
valorilor măsurate cu valori limită prestabilite, ca mod de utilizare unic al datelor provenite din U.C.C.,
este lipsa de precizie a măsurătorilor. De exemplu, dacă valoarea limită a deplasării unui baraj din beton
în arc este de 60 mm, astfel de acurateţe este, adesea, o invitaţie la neglijenţă. Coordiscoapele care
măsoară deplasările la pendule pot realiza precizii de 0,01 mm. Dacă se urmăreşte detectarea din timp a
unei evoluţii neaşteptate, de exemplu, accelerarea deplasărilor ireversibile, este necesară o precizie de
0,1 mm.
În ultimii 30 ani, în ţările dezvoltate, concepţia privind activitatea de U.C.C. a evoluat de la un rol
pasiv, de constatare la o abordare predictivă, profilactică. Rezultatele anchetei efectuate asupra prăbuşirii
barajului în arc Malpasset (1959), publicate după 30 ani, au arătat că datele, furnizate de sistemul de
U.C.C., nu au fost corect interpretate la vremea respectivă. Prelucrate mai atent, ele ar fi indicat cu
câteva luni mai devreme schimbarea tendinţei evoluţiilor deplasărilor barajului.
Simpla comparaţie a valorilor unor parametrii măsuraţi la fiecare aparat, luaţi separat, cu anumite
valori limită ale acelor parametrii, stabilite prin proiect, nu poate crea imaginea de ansamblu asupra
răspunsului structurii. De exemplu, scăderea în timp a debitelor de infiltraţii prin fundaţia unui baraj,
solicitat de coloane de apă echivalente, poate indica un comportament bun sau rău, în funcţie de
tendinţele de variaţie ale altor parametrii. În exemplul citat, scăderea debitului infiltrat, însoţită de o
creştere a subpresiunilor indică o posibilă scădere a stabilităţii unui baraj de greutate din beton.

LECTURA
Câtă vreme comportarea barajelor în exploatare respectă, într-o bună măsură, modelul determinist,
adică la solicitări egale răspunsul structurii este asemănător şi deriva ireversibilă a câmpului de deplasări
este mică, modelul determinist este satisfăcător. Foarte des, însă, barajele se comportă neliniar,
respectiv, în timp, se acumulează, de exemplu, deplasări ireversibile. Aceste neregularităţi, care apar, pot
avea cauze complexe, care nu au fost avute în vedere în modelele iniţiale.
Pornind de la aceste constatări, a fost dezvoltat un model regresiv de analiză. Considerând

fenomenele reversibile (elastice) normale dacă s-au înscris în limitele prevăzute la începutul exploatării,
s-a stabilit ca scop esenţial al activităţii de U.C.C. supravegherea, cu prioritate, a evoluţiei, în toată
perioada de exploatare, a părţii ireversibile a fenomenelor urmărite, de exemplu, a deplasărilor unui baraj,
ca mărime şi tendinţă (atenuată sau accelerată).

LECTURA
De exemplu, pentru barajele din beton, prin procedee matematice adecvate, se separă efectele
datorate a trei cauze, considerate esenţiale : presiunea hidrostatică, variaţia de temperatură şi deplasările
ireversibile.
Partea ireversibilă din totalul deplasărilor barajului, independentă de solicitări şi variind numai în
funcţie de timp este analizată sub aspectul tendinţei evolutive.
Funcţiile analitice rezultate din aceste calculele statistice sunt denumite, de obicei, funcţii de
comportament iar acest gen de analiză poartă numele de analiză în condiţii identice.
Acest tip de analiză este, însă, posibilǎ numai după circa 5 ani de la prima punere sub sarcină a
barajelor.
Pentru calibrarea corectă a modelului statistic, trebuie să existe un şir coerent şi bogat de măsurători,
efectuate, încă, dinaintea punerii sub sarcină a barajului, în timpul palierelor de aşteptare, realizate în
timpul primei umpleri, a primilor 1–2 ani de exploatare cu lacul umplut la nivelul maxim şi apoi, în timpul
primei goliri şi reumpleri a lacului, efectuată, obligatoriu, tot cu paliere de aşteptare.

LECTURA
Structura
existentă
Observaţii
asupra
comportării
Măsurători ale Măsurători ale

factorilor cauzali răspunsului
T(t),N(t),P(t)  (t ), Q(t ), (...)
Analize de
regresii
t = timp
T= temperatura
Model statistic N = nivel în lac
 =F(T,N)
P = precipitaţii
Q =f(P,N)
 = deplasări
(...) Q = infiltraţii
Fig. III-1 Schema bloc a modelului statistic de evaluare a performanţelor barajelor

LECTURA
Corelaţiile statistice se actualizează periodic şi, în orice caz, ori de câte ori apar modificări ale
regimului de exploatare sau au fost realizate lucrări de reparaţii care pot să schimbe comportamentul
construcţiei. Acest tip de abordare, utilizând modelul de comportament, este foarte util pentru urmărirea
construcţiei în tot timpul vieţii sale şi permite evaluarea, chiar dacă indirectă, a fenomenelor de
îmbătrânire.
Activitatea modernă de U.C.C. îşi propune să semnaleze din timp începutul unor procese anormale
sau degenerative, pentru a exploata în siguranţă barajele şi a minimiza costul eventualelor lucrări de
consolidare. În scopul interpretării măsurătorilor de U.C.C. se stabilesc şi se utilizează modele de
comportament ale structurii baraj - fundaţie. Modelul de comportament creează legătura funcţională dintre
mărimi considerate cauză şi mărimi considerate efecte, ambele tipuri de mărimi provenind din măsurători
efective.

LECTURA
Informatie
existenta Valori masurate ale
Factori
exteriori parametrilor
Model statistic
Valori prognozate ale

parametrilor
Diferente intre valorile masurate - prognozate
NU DA
Diferenta < toleranta
Comportare atipica Comportare normala
Reconsiderari ale
modelului statistic,
Analiza
Fig.III-2 Implementarea modelelor statistice în supravegherea comportării construcţiilor hidrotehnice

LECTURA
Procedura de definire a corelaţiei
În foarte multe cazuri, din observarea fenomenelor, câteodată necunoscând natura exactă a
acestora şi nici cauzele prin care este pusă în evidenţă o anumită caracteristică, se pot trage concluzii,
foarte importante, prin examinarea corelaţiei dintre aceste trăsături şi alte fenomene cum ar fi, de
exemplu, scurgerea timpului, sau unele variaţii periodice. În astfel de cazuri, analiza corelaţională poate
aduce contribuţii valoroase, ea bazându-se pe descompunerea unui întreg în elementele lui componente
şi pe analiza relaţiilor statistice dintre acestea. În acest mod, se poate aprecia existenţa unei relaţii
statistice între două sau mai multe variabile, adică, corelaţii între mărimile care indică o dependenţă. Este
vorba, deci, de prezentarea unor legături stochastice sau corelate, în locul unor dependenţe funcţionale.
Dacă sunt implicate două variabile, se pot stabili corelaţii simple, iar pentru mai multe variabile se stabilesc
corelaţii multiple.
Din punct de vedere al formei unei relaţii statistice, se poate spune că ea este o corelaţie directă
atunci când creşterea unei variabile (X), duce la o creştere a celeilalte variabile (Y) şi o corelaţie inversă
atunci când la o creştere a lui (X) îi corespunde o descreştere a lui (Y).

LECTURA
Procedura de definire a corelaţiei
Relaţii statistice definite prin corelaţie pot avea aspect liniar (corelaţie liniară), sau neliniar (corelaţie
neliniară).
Când se utilizează mai multe variabile se poate distinge o corelaţie parţială, dacă se consideră
constante unele variabile şi corelaţie totală când se iau in considerare variaţiile tuturor variabilelor.
După modul în care intervin variabilele cauzale, corelaţiile sunt :

 aditive (operatorul sumă, Y=X1+X2);
 multiplicative (operatorul produs, Y=X1*X2);
 compuse (operatorul sumă şi produs).

LECTURA
Etape în definirea corelaţiei :
 se identifică principalele fenomene cauzale (variabile cauzale);
 se propun diverse modele formale, care să aproximeze influenţa fiecărei variabile cauzale;
 se face operaţia de însumare a influenţelor variabilelor cauzale, care poate fi operatorul sumă, dacă
se consideră influenţa acestor variabile ca fiind aditivă, sau produs, dacă influenţa este considerată
multiplicativă. De obicei, se evită situaţiile în care în modele formale se întâlnesc operatori suma şi
produs (corelaţii compuse)
 calibrarea modelului se face pe baza datelor observate şi măsurate anterior şi înseamnă minimizarea
erorii de aproximare. Dacă se utilizează ca funcţie de eroare cea care minimizează suma ponderată a
abaterile medii pătratice, metoda este cunoscută sub numele de metoda celor mai mici pătrate.
 validarea modelului statistic :
 modelul să aproximeze bine datele, lucrul reflectat de raportul de corelaţie (să fie cât mai apropiat de 1);
 graficul de influenţă al fiecărei variabile sa fie o parte semnificativă, lucru reflectat de raportul de corelaţie parţial
mare şi variaţia mare pentru plaja de valori admisibilă a variabilei (fenomenului):
 dispersia diferenţelor măsurat - calculat pe eşantioane să fie aceeaşi şi cât mai mică;
 asimetria, pe eşantioane cât şi per total, să nu fie mare;
 intervalul de încredere, cu o anumită probabilitate să nu fie mai mare decât eroarea de modelare acceptată a
variabilei rezultate (efectul, fenomenul rezultat).

AA-curs Ucish-08 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AA-curs Ucish-08 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

conf. univ. dr. ing.

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 8 1

 Prelucrarea primară are ca etapă iniţială reprezentarea grafică a mărimilor măsurate în

 Astfel, diagrama variaţiei în timp a deplasărilor măsurate la pendulii dintr-un baraj de

 Figura … ilustrează sintetic procedura de prelucrare şi analiză a factorilor exteriori

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 8 2

Figura … Prelucrarea şi analiza măsurătorilor la

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 8 3

 Interpretarea rezultatelor măsurătorilor realizate prin sistemele de supraveghere permit

 Dacă măsurarea şi colectarea datelor este, în general, de competenţa deţinătorului

 În aceste condiţii, apare necesară definirea competenţelor pentru interpretarea datelor

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 8 4

 Semnalarea promptă a unor fenomene anormale prin interpretarea măsurătorilor la AMC

 Modelele de comportament pot fi deterministe, statistice, mixte sau hibride.

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 8 5

 Modelul determinist se bazează pe un model matematic de detaliu al ansamblului baraj-

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 8 6

 Investigaţiile suplimentare, de teren şi de birou, utilizând informaţii AMC adiţionale şi

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 8 7

 elaborarea modelului nu depinde de măsurători. Totuşi, modelul matematic trebuie să

 modelul permite să se simuleze, pentru orice combinaţie de solicitări, un comportament

Modelele de comportament deterministe au însă o serie de limitări:

 nu toate fenomenele pot fi descrise mulţumitor de modelele de calcul (infiltraţiile prin

 utilizarea operativă, pentru prima etapă de diagnosticare a comportării, implică personal

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 8 8

(1) Analiza deformaţiilor din fundaţia barajului Paltinu

Figura ... Vedere în plan şi secţiuni caracteristice ale barajului Paltinu

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 8 9

(1) Analiza deformaţiilor din fundaţia barajului Paltinu

Caracteristicile rocilor din amplasament au fost determinate prin studii de

Parametrii deformabilităţii sunt:

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 8 10

(1) Analiza deformaţiilor din fundaţia barajului Paltinu

Figura ... Condiţiile geologice din amplasament

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 8 11

(1) Analiza deformaţiilor din fundaţia barajului Paltinu

Figura .... Discretizarea ansamblului baraj – teren de fundare

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 8 12

(1) Analiza deformaţiilor din fundaţia barajului Paltinu

Deplasări prognozate la proiectare

Deplasări măsurate în 1974

(1) Analiza deformaţiilor din fundaţia barajului Paltinu

Pe baza rezultatelor investigaţiilor suplimentare şi a rezultatelor postcalculelor

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 8 14

(2) Un alt exemplu remarcabil de aplicare a modelelor deterministe în evaluarea siguranţei

Figura … Barajul Gordon. Vedere a fisurii principale (blocul J)

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 8 15

(2) Fisurarea barajului Gordon

În anii ’80, în încercarea de a evalua gravitatea fenomenelor de fisurare, a fost realizat

Figura … prezintă modelul în elemente finite tridimensionale al sistemului baraj-teren

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 8 16

(2) Fisurarea barajului Gordon

Figura … Barajul Gordon. Modelul în elemente finite al ansamblului

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 8 17

(2) Fisurarea barajului Gordon

Modelul în elemente finite a fost validat prin compararea cu măsurători de deformaţii

Figura … Barajul Gordon. Sistemul de monitoring.

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 8 18

(2) Fisurarea barajului Gordon

Figura … prezintă un exemplu de validare, în care se compară deplasarea

Figura … Valoarea maximă a deplasării secţiunii maestre (săgeata maximă) în

(2) Fisurarea barajului Gordon

Figura … Eforturi principale maxime de întindere pe paramentul aval pentru