EE EE EEE aaa Contd Alina Zamogteans, et dr; Daniel Muranyi Pstholoua famile 2014/2015 Definifii conceptuale, Tipologia familiei. Tendinge evolutive in familia moderna Definigii conceptuale Intrucdt familia reprezinté una dintre celulele de baza ale societatii, a fost abordata, conceptua de mulfi specalisi, conferindu-i-se o multitudine de definiti, De ascmenea, familie ca si entitate aparte este cuprinsa si in actele legislative, mai precis in dreptul familie: Yom aminti in continuare céteva dintte definiiile date familici. R Vincem affrma +0 familie crit un grup inzestrat cu caracteristici proprii, care trdieste anumite obivelusi, care Tespecta anumite tradifii, chiar inconstient, care aplicé anumite reguli de educafie, intr-un cuva creeazi 0 atmosfera” (apud Mitrofan,). A. Berge afirma: ,.familia Teprezinta un soi de personalitate colectiva, a c&rei autonomic general& influenfeazd armonia fiecdrei dintre parti” (Mitrofan, 1984) Din Perspective sistemicienilor, familia reprezintd un ansamblu de subsnene care se paitenditioneazd; aceste subsisteme au proprietaji emergente, intregul ffind alteeva deci suma Parfilor. 1. Mitrofan da urmitoarea definifie familiei: , familia Teprezinta, in orice societate, o forma de comunitate umand alcatuita din cel puyin doi indivizi, unit prin legaturi de cAsatorie si Aau pateme, realizand, mai mult sau mai pugin, latura biologica si Aau psihosociala” t, care Din punet de vedere sociologic, familia reprezints ,exemplul tipie de grup primar” (Mendras, 1987), caracterizat prin relajii puternice de tipul fad in Tafa”, prin avocierea i colaborarea intima a tuturor membrilor sai fn conformitate cu aceste definifii, Mitrofan (1984), stabileste urmatoarele caracteristic familiei. 1. existenfa unui anumit numar de persoane; 2. reunirea acestora prin actul casdtoriei ( valabil); intre membrii grupulu familial exista un ansamblu de drepturi si obligai garantate juridi + cxistenfa relafilor interpersonale, de ordin biologic, psihologic, moral thire meahai familie 5. climatul sau atmosfera psihosociala; &. ansamblul de norme si reguli privind conduita membrilor grupului familial 7. organizarea structuralé, cu o anumita distribute a rolurilor gi sarcinilor sociale: 8. indeplinirea unor functii in raport cu societatea, M. Voinea (1993) stabileste doud elemente esentiale ale familiei: [tiara biologicd, constant, ramasa in forma aproape neschimibata de-a lungul timpuluis * Jatura sociald, in permanenta schimbare, reprezentind aspectele morale, educafia, aspectele economice, juridice, psihosociale ete. pect care astizi este mai mult sau mai putin Din punct de vedere sistemic, familia reprezentind un sistem, poseda caracterstcile acestuia si anume: * familia este un sistem care se caracterizeaz& prin capacitatea de reglaj. Acest reglaj poate f linear (in care un eveniment A influenjeaz& un eveniment B, dar evenimentul B x tive influenfeazA pe A; in funetie de acest tip de reglaj, comportamentele umane si Basese explicafia in reeut) si circular (evenimentele A, B si C influenjeazA evenimentul 1. car te a influenga pe celelalte, la rindul su, ca intr-un cete: dup acest model, comportamentele umane se explicd prin observarea directa a schimburilor relagionale): + familia are capacitatea de homeostazie, de a-si mentine echilibrul: Universitatea Fbiscus” din Tamir Facltatea de Photogont dr, Alina Zamoyfeanu lect. dr: Daniel Muranyi Pathol familie ~ 20142015 ‘+ familia poseda capacitatea de modificare, de crestere, schimbare: familia este un sistem organizat ierarhic, in interiorul familie exist& mai multe subsisteme, cele mai importante fiind: subsistemul conjugal, subsistemul paringilor, subsistemul fraternal: + familia este un sistem deschis spre exterior (pentru a integra informatiile din mediul extern), dar si un sistem inchis (pentru a se autoproteja, traieste prin mijloace proprii, are propriile valori ete.), Tipologia familie: Realizarea tipologiilor are, de regula la baz diferite conceptii, diferite teorii vazute din perspectiva autorilor, care trateaza tema respectiva. Vom incepe cu cele mai simple clasificari. Una dintre tipologii are in vedere urmatoarele aspect + familia de origine (consangvina), reprezint& familia in care se naste un membru ale acesteia, din care provine; * familia de procreare (conjugala) este cea constituitd in urma césatoriei. Dupa gradul de cuprindere a grupului familial, vorbim despre: * familia nucleara (sot, sotie, copiii acestora) este redus& numeric la sofi si copii lor necsdtorifi (proprii sau adoptafi); este o structuré democraticd, bazat& pe consens, egalitate si complementaritate a rolurilor de sof-sofie, precum si pe o participare crescdinda a copiilor. Alegerea partenerilor este motivata de atractie mutuald si libertatea a opfiunii, scopul fiind fericirea ambilor soti $i a copiilor; + familia extinsd (care cuprinde si alte rude) include relafii relative si non-relative intre ‘membrii care locuiesc in acelasi spatiu si care reprezinté 2-3 generaii reunite. Familia extins& subordoneazii familia nucleara, fiind format, adesea, din cel putin doua familii nucleare si dispundnd de un sistem de reguli si norme, acre se perpetueaza intergeneraional. Caracteristica principal a acestui tip de familie este conservatorismul. Dupa modul de exercitare a autoritdiii, vorbim despre: ‘+ sistem familial patriarhal, in care autoritatea este detinuta de barbatul cel mai in varsta (in familia extinsa) sau de sof (in familia nucleara); + sistem familial matriarhal, in care autoritatea este definutd de femeia cea mai in varsti sau de sofie: * sistem familial egalitar (cu cea mai larga rispandire), puterea si autoritatea fiind relativ egal Aistribuite intre sot $i sotie. Sociologul F: Le Play stabileste patru tipuri familiale si caracteristicile acestora: + familia patriarhald, in care individul este anihilat si absorbit de comunitate; respectul este clementul esential al ordinii in acest tip de familie. Caracteristicile morfologice ale a acestui tip de familie sunt: a) autoritatea patriarhului; b) dependenta complet a copiilor de comunitatea familiei; e) instructia este familiala si nu personal. + familia tulpina, care este 0 reproducere diminuati a familie’ patriathale, dar exist o diferenfa, in sensul c& incurajeaz& autonomia i dezvoltarea unor menajuri noi: + familia particularista, in care individul prevaleaz’ comunitayii, nu se bazeaza in actiunile lui pe familie, ci pe eapacitatile si initiativa sa proprie; + familia instabild, care se caracterizeaz& prin faptul e& isi creste copii fara a le comunica respectul autoritiii $i al traditilor si nu fi pregateste pentru a fi originali. Vom prezenta in continuare céteva tipologii familiale, preluate dupa 1. Mitrofan si C. Ciuperea (1998). Una dintre acestea stabileste sase tipuri de familii, prezentate doua céte dowd in opozifie si anume: + familit active vs. familii pasive; primele incurajeazA formarea dinamismului, a increderii in sine, celelalte sunt indiferente, generind descurajare: [Universitatea ibiscus” din Timigoare 2 Faculates de Psihologecont Aha Zaman it. dBi Mary Pho fie = 207295 + familii reprimatoare vs. familii liberale se bazeazi pe faptul c& indbusd spiritul de independenta al copiilor (cele reprimatoare) sau dimpottiva (cele liberale); + familii stabile vs. familii instabile; primele presupun 0 constanja in viaja de familie, anumite reguli etc., pe cénd cele instabile presupun modificari permanente in modul de viaga. J. Kellerhals (1987) ofera o clasificare interesant4, realizata prin prisma a trei concepte folosite de familiile investigate pentru a se autodefini. Aceste concepte sunt 1. coeziunea, care se refera la: © cupluri care valorizeaza fuziunea intre soi: © cupluti care valorizeaza autonomia, 2. reglarea, care se referd la: co familii care decid dupa reguli © familii care decid prin negociere. 3. integrarea, care presupune: © cupluri deschise catre mediu; © cupluri repliate pe sine Din perspectiva acestor trei concepte, autorul descrie trei tipuri de familii, ira a cuprinde ins& toate variantele posibile: + familii , bastion”, care presupun coeziune de tip fuzional, reglare normativa, autorepliere (sub aspectul integratii); + familii_, camaraderie”, presupun coeziune de tip fuzional, reglare prin negociere, deschidere spre mediu; + familit ,negociere”, presupun autonomie, reglare prin negociere, deschidere spre mediu. Din perspectiva sistemica se poate vorbi despre familie functionald si familie disfunctionala. Familia functionald are urmatoarele caracteristici: ‘+ este un sistem in continua transformare; * se adapteazi la propriile sale schimbari, la diferitele faze ale ciclului dezvoltarii, la diferite modificdri din exterior, pentru a se dezvolta atat psihologic, cat si social: este un sistem autoreglator, autoorganizator; isi dezvolta propriile reguli de interactiune: actioneaz& ca un sistem deschis, interactiondind refelei. Familia disfunctionala se caracterizeaza prin: este prizoniera a unui mod organizational inadecvat; se conduce, in principal, dupa doud forte disfunctionale: durerea si inertia; capacitate de schimbare redusi, ritualuri rigide; este un sistem inchis. acelagi timp cu celelalte elemente ale ‘Universitatea ,Tiiscus" din Timigosra 3 Faculttea de Psihologiecont dr Alina Zamogteanu, lect dr. Daniel Muranyi Pashoogia fii 20142015 V. Satir stabileste caracteristicile sistemului familial, clasificat ca sistem inchis gi sistem deschis. SISTEM INCI SISTEM DESCHIS ‘Stina de Sine Setzuta Bunt relat inchise, conftietwale Relafi deschise, aceeptate Regulile Inumane Umane Rigide Flexibile Nenegociabile ‘Adaptate, adeevate | Schimbare imposibil& Schimbare posibila, ‘Comuicarea in interior famitiet Vag ] Clara Indirect | Deschisa Implicita Specitica Neclara Direct Defenst Deschidere Rigiditare fncredere Supunere Via Proiecte, schimbare Moarte Crestere, dezvoltare é a Dece? Cum 2 Reproguri Ingelegere Defense Bund diferentere a individului, ‘Slaba diferenfere, nu se cauté se Inceared infelegerea injelegerea problemelor problemelor acestuia _—Consecinge, rezultate Distructive Adaptare, creativitate Inadecvate ‘Adecvate __—_Setiimbare _ ificla Schimbarea este trata ca un Schimbarea unui membru al fenomen normal familie’ este greu suport de celal Schimbarea nu face parte din regulile sistemului, reugta nu este ceva acceptabil S. Minuchin, reprezentant al abordarii structurale in cadrul terapici sistemice familiale, vorbeste despre familie, inldnguita” si familie ,dezangajatd” sau , neimplicata”. ninldnfuitié” are urmétoarele caracteristic ‘+ frontierele individuale si intre subsisteme sunt difuze; + diferenfierea de sine fajé de egoul familial este diftuza, egoul familial este foarte putin diferentiat; + comportamentul unui membru al familiei afecteaza comportamentul celorlalti: Universitatea Tibicus” in Tiioara i Faculte de Psibologieont lita Zamosteano, lest. dr: Datel Murany Paiholega familie! ~ 2014/2015 * capacitatea de schimbare este redusa; ‘+ tensiunea se repercuteaz& asupra subsistemelor vecine: * reacfii excesive. Familia ,, dezangajaté" prezinta urmatoarele caracteristici: + frontierele sunt mult prea rigide in interior gi difuze spre exterior; * _individul poate fi autonom, dar independenja are un sens pervertt; sentiment de apartenenfa redus; comunicare dificila; functia protectiva a familiei este rareori exercitata; reactii exagerate; nu au ego familial sau este foarte slab; in altd clasificare, acest tip de familii se numesc fa club, hotel”, S, Minuchin propune un ., bilanf al interactiunilor familiale” (cu utilizare in faza de evaluare, in terapia sistemica familiala), avéind in vedere urmatoarele aspecte: + structura familiei, in care se au in vedere subsistemele existente in cadrul familiei, frontierele existente intre aceste subsisteme (aceste fronticre pot fi difuze, clare, rigide), ierarhia puterii, complementaritatea functiilor si rolurilor; + fexibilitatea familiei se referd la capacitatea adaptativa de schimbare, de structurare, de negociere a unor noi reguli: + rezonanfa se refer |n sensibilitatea familie faja de ceilalfi membrii, rezonanfa afectiva vizavi de acfiunile indivizilor in parte; ‘+ cadrul de viaqa care are in vedere sursele de sustinere din cadrul fami contextul familial; + stadiul de dezvoltare a familiei (ciclul de viaya); + functia simptomului. Minuchin a studiat modalitatea in care comportamentul pacientului desemnat este utilizat pentru a sustine pattern-urile comportamentale ale familiei, © alta clasificare interesanté este realizati de M. Bowen, reprezentant al abordarii intergenerafionale in cadrul terapici sistemice familiale, care introduce termenul de diferentiere de ‘sine. Acest concept caracterizeaza indivizii in functie de importanfa fuziunii sau diferengierii intre functionarea emotiva si funefionarea intelectual’ a persoanei, Autorul imparte familiile in patra categorii in functie de gradul diferentierii fay de egoul familial, pe baza nei scale de la 0 la 100: + 0-25 familii cu un slab nivel de diferentiere; emofiile sunt imposibil de diferentiat de fapte, de evenimente; sunt incapabili de asi construi proiccte; au permanente conflicte cu exteriorul i interiorul; bolile se transmit intergenerafional; + 25-50 familii cu un nivel mediu de diferentiere; existenfa familiei este inc& conditionata de nivelul emotional, dar stilul de viaf& este mai suplu, capacitatea de adaptare este mai bund + 50-75 ~ familii diferentiate: exista o bund diferentiere intre nivelul intelectual gi cel emotiv; posibilitati mai bune de surmontare a stresului; + 75-100 ~nivel ideal de diferentiere. in final, o tipologie, realizata de L. Rousse! (1989), care determina trei tipuri de fami + familia fuzionala, care se menfine atit timp et cei doi sofi au capacitatea de a se mentine emotional unul pe celilalt. Prezinta risc mare de disolufie, iar recdsitoria este putin probabil, + familia ,,club”, in care sofii igi respecta independenja si isi fondeaz’ uniunea pe ratiune. igi tecunos¢ unul altuia posibilitatea de a rupe relafia, cénd nu mai este avantajoasd + familia ,,istorie”, in care solidaritatea se bazeaz& pe existenfa unui trecut fericit si a unui viitor bun; fidelitatea gi increderea sunt elemente de baz’; posibilitatea de disolutie este mai redusd decat la celelalte doua tipuri 4 si sursele de stres in Universitatea Tibiscus” dn Timisoara 5 Faculte de Psibologiecont dr Alina Zamogteany et de: Daniel Moranyi Psthalgea fies ~ 20142018 ‘Tendinte evolutive in familia moderna Ca urmare a modificarilor sociale din ultimul timp, familia capata noi dimensiuni, cu modificdri importante asupra valorilor acesteia, Referitor la tendinfele familiei moderne, /. Mitrofan $i C. Ciuperca (1998) stabilese sapte tipuri constitutive ale familici restructurate si anume: 1. Celibatul ca model de menaj a crescut forate mult in ultimul timp; se bazeaz4 pe afirmarea individualitaqii. Cauzele care ar genera acest fenomen sunt de doua tipuri: obiective si subiective. Cele de natura obiectiva sunt + cauze de ordin sexual (impotenfé, vaginism etc.); * cauze de ordin psiho-relafional (complexe, depresie etc.); + cauze de ordin material. Cauzele de naturd subiectivd sunt: ‘+ existenfa unor imagini deformate asupra familiei si a sarcinilor ei; ‘+ ipsa de curaj in asumarea responsabilitijilor familiale gi parentale; + psihotraume, datorita conflictelor conjugale in familia de origine. Pe Kanga aceste aspecte negative, celibatul poate oferi o serie de avantaje, precum: + independenta economica si libertatea personalas; + varietatea gi schimbarea; + accentul pus pe realizarea profesionala. 2. Cuplul flr descendenti cunoaste, de asemenea o crestere din punct de vedere statistic, in special in mediul urban, in care sofia urmeaza o cariera profesionala. in acest tip de familie copiii nu mai reprezint& axul central al vietii familiale (cum era, de exemplu in familia tradigionala), ci cuplul sof- sofie, care devine, astfel, centrul de greutate. Ca urmare, are loc o trecere de la familia axatd pe copii ta familia axata pe adulti. Cauzele ar fi: © dorinfa de independent, lipsa de responsabilitafi; © emanciparea femeii; + dificultati economice. 3. Concubinajul sau uniunea liberd reprezinta un mod de asociere in afara contractului casatoriei Nu exist o mare deosebire fafa de familia nuclear, intrucdt sunt indeplinite toate funcfiile acesteia, Cauzalitatea se bazeaza fie pe constientizarea faptului c& uniunea liberd este un mod mai economic si confortabil de convietuire. Fie pe dorinja unei relajii intim emofionale, nesubordonate unui contract legal, Astfel, opfiune pentru concubinaj satisface nevoia de dependenta si de identificare, precum si cea de autonomic, cuplul opteaz pentru calitatea relajiei, in defavoarea durabilitatii acesteia, Avantajele concubinajului ar fi « satisfucfie sexual crescutd, sentimente intense mai mare posibilitate de a se injelege pe ei ingisi: + posibilitate crescuta de realizare a compatibilitaii si o mai bund familiarizare cu partenerul. Dezavantajele, in conceptia lui Colleman (1988), ar fi: ‘* limitare prematura a experienfei ,,intalnirilor”, deoarece 0 mare parte a tinerilor intra in concubinaj in urma unui numa restrins de contacte interpersonale cu persoane de sex opus; ‘+ perpetuarea rolului traditional al femeii, constind in realizarea sarcinilor domestice, care se pot realiza in dauna carierei profesionale; ‘+ inyestirea emofionala inegalé, intrucdt un partener poate investi mai mult in relajie, decat celaialt; schimbairi in viata sociald a partenerilor, prin reducerea numérului de prietenis complicatii legale; dezinteresul faya de funetia reproductiva. intimitate; Universitatea :Tibiscus* in Timigoara . Faculatea de Prihologie‘ont. Alina Zamogteanu, lst. dr. Daniel Marany Pstholgia familie. 201422015 4 Famili monoparemale, se refera la familia format dintr-un singur parinte gi copiii acestuia, situafie care poate aparea in urma divorjului sa abandonului familial, in urma decesului unui parinte, in urma adoptiei sau a eresterii copiilor in afara cAsétoriei. Lipsa unui parinte are repercusiuni in realizarea funcfiilor familiei, dar cercetarile demonstreazd c& este mult mai benefic o familie ‘monoparentala, decat o familie cu un climat conflictual. >. Casttoria deschisa este un model aflat intre concubinaj si familia nucleard, Este oficializata, dar imprumuta valorile si stilul de viayé specific concubinajului, pundind accent mai mare pe calitatea relatiei, decat pe stabilitatea acesteia; dragostea sexuald constituie nucleul gi rafiunea dea fi a acestei cAsétorii, accentul fiind pus pe libertatea si responsabilitatea optiunilor, a deciziilor, comportamentelor ca sofi, dar sica parinti. 6, Familile reconstituite reprezinté modele in care partenerii au mai fost césdtorifi si au descendent din mariajele anterioare. Cuplul reuneste copii din mai multe uniuni familiale, la care se pot aduga si proprii copii. Principalele probleme sunt generate de specificul relafiei din sistemul familial apdrut dupa recdsdtorire, de relate cu ex-consorfii, de comportamentul inadeevat fafa de copi vitregi, sau de dificultatile acestora de a se adapta noului sistem familial. 7, Familiile reorganizate se deosebese de cele reconstituite prin faptul c& cel putin un partener nu are copii din mariajele anterioare. Familiile reorganizate rezult& fie din configuratiile aleatuite din doi parteneri divorjati sau vaduvi, fri copii, fie din acelea in care unul dintre parteneri are il ak aaa” | Peel pce tes (femeile tind s& agreseze | - Nivel scaizut de de aspirafii in cea ce in mod excesiv Spier teat matt | etree tins. | ener ‘copii intre 13-15 ani). deprimat + Lipsa de informagii cu Ther PS catcaninis| porate + Nivel de educatie setzut’| negli in copilarie copilului + Venituri minime ~ Sebizuie pe copii pentru | - Ignorarea trebuingelor si a-gisatsface trebuinjele | drepturlor acestuia; de dependents ~ Diseiplina gi vatori nesatisficute. autoritare ride Pe langa trasiturile de personalitate ale parintilor care isi maltrateaz copii, o atentie deosebiti a fost acordata studiului dinamicii vietii conjugale si modelele de roluri in astfel de familii, Ehner (1967) concluzioneaza c& paringii care sdvarsesc abuzuri au cele mai multe conflicte conjugale, Dalgaerd (1987) ajunge la concluzia c& ,maltratarea copilului se datoreaza, in primul and, conflictelor si crizelor conjugale. Copiii maltratafi se afl in centrul conilictelor conjugale”. Din aceasta perspectiva, studiile au relevat trei modele ale dinamieii conjugale in cazurile de maltratare: + Dependema / acordarea ingrijirii, Este vorba de existenfa unui model bazat pe complementaritate, in care unul dintre parteneri are nevoie s& fie ingrijit, iar celdlalt este desemnat pentru aceasta. Echilibrul poate fi perturbat de aparifia copilului, care are nevoie de ingrijire, ceea ce duce la rivalitate, sau in cazul imbolndvirii unuia dintre parteneri; + Dominare agresiva:/ supunere pasivd. Acest model se concretizeazA prin violen{A fizic’, fie partenerul violent exercita abuzuri asupra copilului, fird ca partenerul supus sa intervind, fie Partenerul supus poate si abuzeze copilul, perpetuiind modelele pe care le-a interiorizat (mecanism defensiv cunoscut sub numele de ,identificare cu agresorul”). Exista si o a treia situafia, in care copilul este abuzat emotional, ca urmare a violenjei consumate intre paint; * Opunere / detasare. Acest tip de model este de asemenea intilnit in familiile care igi ‘maltrateaz& copilul, putdnd avea o varietate de consecinfe asupra copilului. Universitatea ibis” din Timigoara 28 Faculte de Pshologie1 PA At TA conf dr Alina Zamagteanu, lect. dt. Daniel Maran Pstholoia famie~ 20142015 Forme ale violengei intra-familiale Violenfa intra-familiala are in vedere trei aspecte: violenja contra sotiei (sofului), violenta contra copilului, violenta contra varstnicilor. Violenja contra partenerului Aceasta ne intereseazA in miisura in care climatul conflictual in care se manifest are Tepercusiuni negative asupra dezvoltarii copilului. in general, femeia este cea victimizata, in Principal datorita inferioritatii sale fizice, iar pe de alt& parte datorita tradiiei, care promova o imagine inferioara a femeii in raport cu cea a barbatului Victimizarea soqului de care sofie are de cele mai multe ori un scop defensiv sau poate fi motivata de o boala psihica a sotiei. In literatura de specialitate se vorbeste despre ,.sindromul femeii batute”, ,sindromul barbatului batut” si ,sindromul copilului batut”. Sindromul femeii batute este cel mai expresiv pentru agresivitatea intra-maritala. Prezint& o frecvenjéi de aproximativ 75%. Acest sindrom a fost deseris de Kempa in 1962, fiind definit ca o vatimare deliberaté provenita de la un partener si demonstrabila clinic” (Scripcaru, G., Boisteanu, P., Scripcaru, C., Astarastoae, V., Chirifa, V 2002). Sindromul barbatului batut include determinsmul sau reacfia victimologica a femeii, Frecvenfa este, in general, de 1-5%, deci mult mai redusd de cét in cazul sindromului anterior, ceea ce atesta faptul c& femeia, aldturi de copil sunt victimele cele mai freevente in cadrul familiei, SM, Radulescu (2001) prezint& principalele tipuri de violenté la care este supusd femeia de-a lungul ciclului de viaga, date preluate de la L.H, Heise (1995): Faranevark | ____ Tm pewoummdecncara + Avortul selectiv in funetie de sex (China, India, Republica Coreea) ey aed cee ae Seats renagiere | efecte asupra ‘atu “ = Sarcina impusa forjat (violul de masé fn timpul rézbofului) = Infanticidul bazat pe sex = Abuzul emotional si fizic Cie ~~ Mariaj Ts yaian Copilirie Preadolescenja | - Abuz sexual exerctat de citre membrii familie sau de ctr strini ‘Acces diferental la hrand sau ingrijire medical Prostitujie Violenja exercitatd de un prieien (violuly Relatii sexual fortate pe baze economice ‘Abuzul sexual fa locul de munc& Hartuirea sexuala Prostituia fora ~ Abuzul contra femeii exercitat de eBire parteneri i + Abuzuri si omucideri ~ Omuciderea exercitata de partener = Abuzul emotional = Abuzul sexual la locul de munc& Adolescent Virsta reproduceri Harquirea sexual Violul Abuzul contra femeilor care au diferite incapacitafi saw invaliditayi = Abuzul contra sofiilor Batrdnetea | ~ ‘Abuzul contra femeilor virtnice Cauze ale maltratatii sofiei ar fi: + conflicte intraconjugale; * infidelitatea sofiei sau existenta suspiciunilor in aceasté directie: Universitatea .Tbiscus dn Timigora 29 cultaea de Psitalogie‘conf dr Aina Zameyeanu, ect. de: Daniel Muranyi Pathol familie 20142015 + gelozia; * alcoolismul sofului; + prezenga unei tulburari psihice. Acelagi autor prezinta profilul barbatului care igi agreseaza partenera de cuplu, in functie de patruaspecte: demografic, psihologic, atitudinal, comportamental, datele fiind preluate, de asemenea, de la Serviciul Corectional Canada (1988): ee “ATITUDINAL COMPORTAMENTAL ~ Someri ~ Manifestarea unor ~ Blamarea victime ~ Polosirea alcoolului si a ~ Nivel slab de cultura | sentimente de furie sau - Minimalizarea frecvenjei | — drogurilor ~ In varsta de 30 ani sau ostilitate: sia gradului de severitate | - Comportament abuziv mai tineri ~ Deprimare, izolare, lips | a agresiunii manifestat fad de sotie de incredere, lipsa de ~ Folosirea unor definifii ‘si copii autoprefuire rigide cu privire la = Ameningari cu suicidul = Egoventrism, rolurile femeii si ale sicrima + Dificultate in exprimarea barbatului cemofilor + Tratarea viet ca un ~ Necesitatea imperativa de obiect acontrola si de a domina ~ Experiente de vietimizare {in cursul copilariei + Team de a fi abandonat + Lips de interes pentru schimbarea personal gi Pentru scopuri ‘educafionale de cei apropiati, posesivi- tate, = Rigiditate cognitiva Pe langa aceste aspecte au fost relevati si alti indicator, precum: + impulsivitate, temperament coleric, gelozie, posesivitate, dependenté excesiva fatii de sofie, imaturitate emofionala; ‘+ opinii rigide asupra relate dintre barbafi gi femei si asupra rolului acestora; criticism accentuat la adresa partenerei §i a copiilor, furia exercitaté abuziv asupra lor, lipsa de sensibilitate emofionala in legatura cu acesti membrii ai familiei: abuz de alcool sau de droguri; ‘+ _existenfa unor episoade suicidare sau tentative de suicid. Violenta asupra copiilor Acest aspect a fost tratat in mare parte in sub-capitolul consacrat abuzului si formelor acestuia, dar ne vom opri asupra a trei forme foarte grave de violenfa intra-familialA: incestul, pruncuciderea si abandonul, Sindromul copilului batut, amintit anterior, a fost descris de Tardieu-Silverman, find reclamat doar in 10% din cazuri, exereitat mai freevent asupra copiilor sub 5 ani. Acest sindrom resupune existenfa unor mame care au fost private, la rarndul lor, de atagamentul matern, sau mame batute de sof, care igi vor agresa copilul (Pollak), sau mame tinere firé experienta afectiva de ingrijire a copilului, anxioase, impulsive, imature sau frustrate (Spinetta). Daca in anumite perioade gi in anumite societafi infanticidul (sau pruncuciderea) era Practicat sau incurajat, astazi este o infractiune sanctionatd de legea penal. Infanticidul este actul de suprimare total a nou-ndscutului, inscriindu-se in cadrul abuzului fizic, Cauzalitatea este multipla, flind implicaji factori care fin de religie, nivelul de trai al familiei, gradul de dezvoltare psihica a périnfilor, mediul din care acestia provin, nivelul de instrucfie, prezena retardului psihic sau a unei boli psihice etc. In fara noastra, in ultimul timp se observa o crestere a numérului de Pruncucideri, cauza cel mai des invocata fiind legata de veniturile sc&zute ale famili Abandomul are doud caracteristici extrem de importante: carenfele in ingrijirile mateme si carenjele afective (Gesell, Spitz, Wolf etc.). Actul de abandon este un act de mare agresivitate. Find Universittea ibiscus" in Timigoara Faculte de Pinole 30aroma tooictnemntnmpenrn conf dr Alina Zameteany, lect: : Daniel Marany Psthologa families 2014/2013 Vorba de ,agresivitatea prin demisie” (Paunescu, C., 1994), abandonul poate imbraca trei forme, anume; * abandonul total, practicat de mamele prostituate, delincvente, concubine sau de catre ‘mamele foarte tinere al c&ror copil provine dintr-o intdlnire intimplitoare; + semiabandonul, practicat numai de unul dintre parinfi prin divorf, parisirea céminului; abandonul criptic, apare in cadrul familiilor organizate (constituite legal), in care mama isi rejecteaza copilul afectiv, nu se implica in cresterea acestuia. Incestul este 0 forma a abuzului sexual, reprezentand una dintre cele mai raspandite forme de violenté impotriva copiilor, neraportat in proportie de 90% si raportat datorité unor cauize, Precum: sarcina, publicizare, conflicte conjugale sau delict flagrant. Aceasta presupune existenta uunor legaturi sexuale intre paringi gi copii, intre frafi si surori, ori veri, ori alte rude apropiate. Relatiile incestuoase tatd-fata sunt mai frecvente decat cele mama-fi, dupa care urmeaza cele intre frate-sord. Incestul este mai des intdlnit in mediile dominate de promiscuitate, imoralitate, alcoolism. Desi o frecvenja mai mare a incestului apare in familiile cu venituri scazute, cu un nivel scdzut de inteligenja si instructie, datele nu sunt relevante, intrucét in familiile , favorizate”, incestul este, de regula ascuns, Ca si tipologie, putem vorbi de existenja a trei categorii, si anume: ‘+ incestul obfinut prin violenga (teroare); incestul acceptat (cu pastrarea relatiilor conflictuale); + _incestul integrat in structura relatiilor normale. Ca si cauzalitate a incestului, apar urmatoarele situatii: + dorinja barbatului de a-si manifesta in mod aberant autoritatea in familie (S.M. Bassis, JR. Gelles, A. Levine, 1982); + alcoolismul tatalui si incapacitatea fizicd sau mental a mamei, fiica preluand rolul mamei (Sofie surogat”); * existenfa unor leziuni patologice de tipul: atrofii corticale, leziuni meningo-encefalice, ‘cromozomopatii; + tulburarile de comportament si de personalitate ale tajilor, dominati de tendinfe pedofile; + lipsa din camin a mamei, generand confuzia de roluri (fica preludnd rolul de partenerd sexual a tatalui); + incapacitatea unor barbafi de a-si gaisi partenere adecvate de se: + aglomerarea existenta in cdmin, Printre cele mai importante urméri ale incestului, amintim: destructurarea si perturbarea relatillor normale in familie, inversarea raporturilor generafionale, trdarea alianfei firestiintre sexe, competitia nefireascd intre mama si fica sau intre tat gi fiu, subminarea procesului de dezvoltare $i maturizare a copilului, obstructionarea tendinfelor acestuia etre autonomie si independenfd (S.M. Radulescu, 2001). Violenta contra persoanelor varsinice imbracd forma neglijirii emofionale, cand victimizatorii sunt de sex femninin, si forma abuzului fizic cand victimizatorii sunt de sex masculin. Universitatea, ibiscus" din Fimigoara 31 Pacultatca de Pibogiecont dr Alina Zamoyteanu leet. de Daniel Muranyi Pathol families ~ 20142015 Interviul in situafii speciale ale cup! Aspecte privind relafiile de cuplu, tipologia cuplului, disfuncfii (Goldberg, 1999) J Istorie sexual I Varsta primei ejaculari, Varsta primei masturbatii, cum a fost perceputé de pacient, fantasme, anxietafi; Atitudinea parintilor fafa de problemele de naturi sexuala (i in cazul fetei, cine a informat-o ici, cine a invajat-o s& foloseascd metode contraceptive; in cazul baiatului, care a fost atitudinea parintilor vizavi de inceperea vietii sexuale; se discutd in cas& despre sexualitate, cum au reacionat parinfii la scene din filme care aveaw incdrcéitura emofionala; cum a aflat pacientul despre adevarata modalitate in care i-au nastere copiii gi cine I-a informat despre aceasta; cum percepe pacientul relafia conjugala a parinilor sai in copildrie gi acum la varsta adulta); + Abuz sexual in copilarie (aproximativ 1/3 dintre adulfii care au fost abuzati sexual in copilarie nu igi amintesc acest lucru; memoria abuzului sexual survine de regula in cursul ‘unui tratament terapeutic, dar trebuie sA finem cont de faptul c si aceste amintiri pot fi false, in sensul c& pacientul construieste pe fondul unor fragmente engramate); Orice preferinta sexual deosebita: fantasme, activitafi; Orientare homo- sau heterosexualé (fantasme, dorinfe sau experiente); Disforie de gen; Experiente sexuale anterioare (incluzdnd pe cele traumatice sau dureroase) Viaja sexuala in curs: conjugala, extraconjugala, concubinaj, viafé sexuala ocazionala; Freevena masturbatiilor in prezent; Nivelul dorinfei sexuale — orice schimbare ca urmare a problematicii actuale; Contraceptie, relafii sexuale protejate, boli cu transmitere sexual; Disfuncfii sexuale: tulburari ale libidoului, dificultayi in atingerea orgasmului; Discrepanta intre parteneri cu privire Ia interesul sexual; ‘Menopauza, histerectomie, tratament hormonal Istorie conjugal sau al relatiitor sexuale ‘Vairsta primului contact sexual; Numarul relafiilor anterioare serioase; Dificultati si motive de despartire; \Vairsta la care a inceput mariajul sau concubinajul (actual), motivul cdsétoriei (de exemplu: sarcina, voinfa p&rintilor, dorinfa de scdipa din casa parinteasca); Varsta, ocupatia, starea de sAndtate a partenerului, personalitatea acestuia; Calitatea relafiilor: ameninjati cu separare sau divort; Reaejia partenerului la problematica actuala; Comunicare, negocierea diferendelor, abilitatea de se confesa, empatia; Dominare, cedare, distant4, incredere, fidelitate, gelozie; Conflicte, violenga; Moartea unui sof, separare (temporard sau permanent), divor; Modificiri apdrute in activitatea sexuala in timpul relatiei; Istoric obstetric: sarcini, nasteri, avorturi Universitatea ibisus” din Timiqoara 32 Facultatea de Psiboloieconf dr Aina Zamoteanu, leet. d- Daniel Murany Psthologa families 201422015 IIL, Copii ~ relatiile din treeut si prezent «© Varsta, sex, nume; starea de sindtate in trecut si in prezent, tratament sau probleme psihiatrice; « Atitudine cu privire la copii si viitoare sarcini (friea de 0 eventuald sarcind poate determina dificultafi in relafia sexuala); * Contactul cu copiii care nu mai locuiese in aceiagi casa (pastrarea unor leg&turi prea strinse sau prea indepartate; nediferentiere fafé de ego-ul familial). +»Cuplul nu reprezint& doar doud persoane care au decis si trdiasc& impreuna si care sunt sau ‘nu unite prin legatura juridic& a cdsdtoriei... un cuplu se fondeaza si dureaza in masura in care are 0 viata comund, care reprezint& intimitatea cuplului... exist& un teritoriu al cuplului... cuplul exist pentru doi, depinde de doi, aparfine la doi (Lamarche, 1971)”. Tipuri de cupluri Tipul A Cei doi pornesc de pe pozitii indepartate, apoi gasesc un singur aspect comun (copil, cariera), iar cu timpul datoritd acestui aspect comun se apropie. Tipul H Pomeste ca si cdsnicia de tip A, se descoperi un aspect comun, dar cei doi nu se vor apropia niciodat. Tipul 1 CCuplul incepe gi termina sudat intr-o singura unitate. Tipul O Cei doi se invart intr-un cere fara a ajunge niciunde, repetand aceleasi pattern-uri, pana end relafia va lua sfarsit prin separare sau moarte. Tipul s Relafia serpuieste cdutand dragostea si in final ajunge usor mai sus sila dreapta punctului de pomnire, dar niciodaté mai departe, Lisénd ambele parji nemulfumite, cei doi parteneri fiind foarte buni candidati pentru 0 psihoterapie, deoarece considerd c& au prea multe in comun pentru a divora. Tipul V Cei doi pleaed dintr-un punct comun, dar divergengele incep la scurt timp, iar cei doi ajung prin a nu mai avea nimic in comun, doar legatura juridi divorjeaza. Tipul X Incepe ca si cel de tip A, pe pozitii departate, cei doi gasesc un punct comun, existind 0 singura perioada de comuniune si cu toate c& ei asteapt ca acest lucru s& se intample din nou nu se va intémpla, in final ajungdndu-se la despartire sau Ia viefi separate. Tipul ¥ Cuplul ineepe bine, dar dificultajile se multiplica gi cei doi ajung pe drumuri separate, Universitaten Tibiseus” dn Timigoara 33 Facutaes e Psiboloiecont dr Alina Zamogtean, let. dr Daniel Muranyi Pathoogia files ~ 20182015 Funcfiile cuplului conjugal 1. Funefia biologica sau de procreare 2. Funetia sociala ~ rolul figurilor matemne sau paterne in construirea personalitajii copilului gi in socializarea sa. 3. Funetia psihica. Erich Fromm considera dragostea si cuplul ca un rispuns la problema numarul 1 a omenirii: singurdtatea, ce ar putea fi anulata in mai multe moduri: uitarea, abolirea constiinfei de sine in alcool, droguri, sexualitate etc.; ‘+ asimilarea total a grupului pana la negarea propriei persoane; ‘+ munca personala creatoare, absorbtia in mune’; + dragostea — ,,in cuplul conjugal apare paradoxul ca doud fiinfe si devind un tot gi s& raména doua”. Dupa J.C. Lemaire functia psihicd a cuplului consta in defularea in intimitatea viefii conjugale a tendinfelor si nevoilor nevrotice, ceea ce le asigurd celor doi parteneri un anumit echilibru in viaja sociala. Conform acestei concepfii alegerea partenerului se realizeazd ca urmare a dorinfei de compensare nevrotica. 4, Functia maturanté — depasirea unei constiinfe a cuplului, care permite depasirea egocentrismului fiecdrui partener. Fazele evolutiei cuplului conjugal 1. Luna de miere — are o duratd variabild, de la cdteva siptaméni la un an; se caracterizeazd, pe de © parte, prin cuforie, pe de alta parte printr-un dezinteres fajd de lumea externa si un nareisism {in doi (normal in aceasta faz) produs prin orientarea intregii afectivitati si a gindurilor asupra partenerului. In plus, apare si o idealizare a relafiei, din care se exclude absolut orice forma posibild de agresivitate, 2. Faza primului timp al existenfei conjugale —limitata la primii ani si, in general, la perioada caracterizati prin absenja copiilor. Se caracterizeaz prin intoarcere la realism, formularea primelor decizii de organizare a viefii comune, Este prima faz critic putind s& apard deziluziile, deoarece idealizarea din faza anterioara nu face fafa grijilor cotidiene. 3. Faza cfutarii stabilitafii si a organizarii pe termen lung. Se poate instala dupa aparitia primului copil sau cu timpul, ca urmare a necesitafii stabilirii unui plan pe termen lung (legat de carierd eic.). Viitorul devine mai bine conturat si cuplul isi construieste propriul teritoriu, Dureaza intre 5/7-15/20 ani de la constituirea cuplului, 4. Faza imbatranirii impreund. Este o faza in care pot s apara disolufii ale cuplului, ca urmare a dorinfei de a fugi din fata anilor gi de a-si reconstrui viata. Fiecare dintre cele patru faze ale cuplului conjugal are anumite sarcini specifice: © Fazal: © intensificarea relatiilor afective si a comunicatri © intarirea unei promisiuni esenfiale, aceea de a situa inainte satisfacfia altuia fata de satisfactia personala; © Faza2: © relafiile sexuale, avand ca obiectiv satisfactia celor doi parteneri; © stabilirea si organizarea menajului; © relagiile cu familiile de provenienta; © relafiile cu prietenii fiecdruia, formarea unor noi relatii, prieteni ai cuplului, stabilirea pattern-urilor prin care cei doi se manifesta ca un cuplu in exterior; © activitatea profesionala a fiecaruia; Universitatea, Tibicus” din Timigoare 34 Facututea de Pstologeconf. de Alivogcana, let ii! Murs Pathologa fmulie- 20142015 ° planul de procreare (Cand primul copil?, Cand ne ocupim de aceasta problema?); pot s& apard dispute ciind unul dintre cei doi sofi isi doreste copii, altul nu; © organizarea bugetului; © organizarea ritualurilor alimentare; © atitudinea comuna fata de religie; © reguli generale de conviefuire. © Faza3: © aspecte legate de cariera pe termen lung: © definirea sau redefinirea regulilor, legate in special de maternitate si paternitate; © atitudini adoptate vizavi de cresterea copiilor, educarea lor, reactii fata de problemele multiple care pot s& apara; © protejarea intimitatii cuplutui fata de intruziunile exterioare; © modul de rezolvare a tensiunilor din interiorul cuplului. in aceasta faz pot si apara diferite ,crize” (nasterea unui copil cu probleme, o boala a unuia dintre soi, probleme financiare, doliu etc.) peste care cuplul poate s& treac& dac& dispune de resurse interne, in caz contrar putind sa apara diferite situajii compensatorii sau situafii in care unul dintre cei doi sofi igi dezvoltd o existenfa extraconjugalé paralela, datorita faptului cd din anumite motive nu se poate ridica problema divorqului. + Faza 4: in aceasta fazd existd posibilitatea ca cei doi parteneri sf fi trecut cu bine peste etapele anterioare, sa fie un cuplu sudat fajd de evenimentele exterioare, cu o entitate proprie, sau cuplul s& fie dizolvat in mod legal prin divor} sau prin separate, caz in care fiecare dintre cei doi are o existenfa separatd, in ciuda legaturii juridice. Universitatea Tibiscus” in imigoars 45, Facaltatea de Piholgie