Sunteți pe pagina 1din 122

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ

Calificarea: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
 
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
 
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
 
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI
MI NISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Denumirea unității: COLEGIUL ”MIHAI EMINESCU ” BACĂU Domeniul: SĂNĂTATE ȘI

ÎNDRUMĂTOR:

ȚINTARU SMARANDA ANA

2015

1

CANDIDAT

PERJU ANCA

MOTIVAŢIA

Nu este nimic mai frumos și nobil în viață decât să ajuți și să alini durerea și suferința aproapelui tău, iar dacă avem în vedere aici și creștinul din noi, atunci rezultatul nu poate decât să ne bucure în egală măsură asistent-pacient.Tumorile aparatului genital sunt boli care au făcut și încă mai fac victime în rândul femeilor de toate vârstele. M-am implicat serios în timpul stagiului de practică în îngrijirea bolnavelor cu aceste afecțiuni, care în unele cazuri se diagnostichează prea târziu. De aici încolo începe misiunea noastră și anume de a liniști psihic pacientul, de a-l ingriji cu mult devotament si profesionalism, asa cum am învățat în școală și așa cum ne dictează conștiinta.

Aceasta îmi-a adus o mare satisfacție!

Perju Anca

MOTTO:

,, Să dăm totul, să sacrificăm totul fără speranță de răsplată, aceasta înseamnă adevarata iubire față de aproapele aflat în suferință.

Fiecare neglijență, fiecare slabiciune, fiece îndoială înseamnă lașitate.”

Vasile Pârvan

2

ABREVIERI

CCU cancerul de col uterin

G - greutate

Î – înălțime

Im intramuscular

Mg miligrame

P puls

Sc - subcutan

T - temperatura

TA - tensiune arterial

3

CUPRINS

TITLUL LUCRĂRII……………………………………………………….pag

MOTIVAŢIE……………………………………………………… .............pag

ABREVIERI…………………………………………………………… pag ......

 

CAPITOLUL I

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL

FEMININ........................................................................................…………..pag

  • - Anatomia aparatului genital feminin

 
  • - Fiziologia aparatului genital feminin

CAPITOLUL II

CANCERUL DE COL UTERIN…………………………………………….pag

  • - Definiție

  • - Etipatogenie

  • - Simptome

  • - Clinic/paraclinic

 
  • - Factori de risc

  • - Tratament medicamentos/chirurgical

  • - Profilaxie

CAPITOLUL III

CAZURI CLINICE-PLANURI DE ÎNGRIJIRI

o

Cazul plan de îngrijire al pacientei Illes Luna-42 ani .........................…….pag

  • - evaluare finală

 
  • - fişa tehnologică

o

Cazul plan de îngrijire al pacientei Balaș Drăgălina- 36 ani…… ……… ..

..

pag

  • - evaluare finală

 
  • - fişa tehnologică

o

Cazul plan de îngrijire al pacientei Trașcă Gena- 52 ani……… …………pag

..

  • - evaluare finală

 
  • - fişa tehnologică

CONCLUZII………………………………………………………………….,pag

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………pag

ANEXE…………………………………………………………………………pag

4

CAPITOLUL 1 ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ 1.1 ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Reproducerea este o caracteristică fundamentală a oricărei fiinţe şi se realizează prin participarea a două organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundării gametului feminin (ovul) de către gametul masculin (spermatozoid). Oul rezultat se grefează în cavitatea uterină, unde continuă să crească şi să se dezvolte până ce fătul devenit viabil este expulzat din uter prin actul naşteri Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externă - vulva - şi un grup de organe interne localizate în pelvis: (vezi anexa 1 figura 1)

  • - vaginul,

  • - uterul,

  • - trompele

  • - Faloppe (salpinge) şi ovarele.

  • - Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital.

Evoluţia şi starea morfologică a organelor genitale sunt în strânsă interdependenţă cu starea

hormonală, diferită în fiecare din perioadele de dezvoltare.

VULVA – reprezintă deschiderea în afara organelor genital și este constituită din:

  • - muntele lui Venus

  • - labiile mari

  • - labiile mici

  • - clitorisul

  • - himenul

  • - glandele Bertholin

  • - glandele Skene

  • - bulbii vestibulari

  • - glandele anexe regionale

  • - perineul Organele genitale interne sunt :

  • - vaginul

  • - uterul - corp

-

istm

-

col (cervixul)

- trompe - porţiunea interstiţională

5

-

ovarele

UTERUL

  • - porţiunea istmică

  • - porţiunea ampulară

Este organul în care nidează şi se dezvoltă produsul de concepţie şi care produce expulzia

acestuia după dezvoltarea la termen. Este situat în regiunea pelviană, pe linia mediană şi reprezintă raporturi anatomice; (vezi anexa 2 figura 2)

  • - anterior cu vezica urinară

  • - posterior cu rectul

  • - inferior – se continuă cu vaginul

  • - superior – cu organele intestinale şi colonul

  • - lateral cu ligamentele largi

Uterul este un organ cavitar, care masoară la nulipare 6,5 cm lungime, iar la multipare 7,8 cm lungime, are un diametru transvers de 5 cm la bază şi 3 cm în porţiunea medie a colului şi

un diametru antero-posterior de 2,5 3 cm. Este format din trei porţiuni:

  • - corpul,

  • - istmul

  • - colul.

o Corpul uterin are aspectul unui con turtit antero-posterior căruia i se descriu două feţe si două margini.

  • - Faţa anterioară – uşor convexă este acoperită de peritoneu până la istm, unde acesta se reflectă pe vezică formând fundul de sac vezico-uterin.

o

  • - Faţa posterioară – mai convexă, cu o creastă mediană este acoperită de peritoneu care coboară pe istm şi pe primii centimetri ai peretelui vaginal posterior, apoi se reflectă pe rect formând fundul de sac vagino-rectal (Douglas). Este în raport cu ansele intestinale şi colonul ileo-pelvin. Marginile laterale sunt rotunjite şi în raport cu ligamentele largi. Pe marginile uterului se găsesc vasele uterine şi se pot afla vestigii ale canalului Wolff cum este canalul Malpighi Gartner.Marginea superioară sau fundul uterului este ingrosată şi rotunjită, concavă sau rectilinie la fetiţe şi net convexă la multipare. Prin intermediul peritonelui este în contact cu ansele intestinale şi colonul pelvian. Unghiurile laterale denumite coarne uterine se continuă cu istmul tubar şi sunt sediul de inserţie al ligamentelor rotunde şi utero- tubare. Istmul - continuă corpul uterin şi reprezintă o zonă retractilă a acestuia.

o Colul uterin (cervix)-este porţiunea inferioară a uterului cuprinsă între istmul uterin şi polul inferior al organului. Are forma unui con cu vârful uşor rotunjit. După sarcini

repetate el capată o formă cilindrică. Axa colului formează împreună cu axa corpului uterin un unghi cu deschidere anterioară denumit unghiul de anteflexie.Colul uterin

6

are un diametru longitudinal de aproximativ 3 cm. La multipare el poate ajunge să reprezinte 2/3 din lungimea totală a uterului.La palpaţie, colul prezintă o rezistenţă reductibilă,asemănătoare cu aceea a vârfului degetului sau mai bine cu cea a vârfului nasului. În graviditate colul prezintă o consistenţă moale, catifelată.Culoarea organului este roz-palidă;în preajma menstruaţiei sau în sarcină devine roz-violaceu.

Inserţia vaginului pe col îl împarte pe acesta din urmă în două porţiuni:o porţiune superioară,supravaginală,denumită porţiunea supravaginală a colului uterin şi o porţiune inferioară,intravaginală,denumită porţiunea vaginală a colului uterin. Colul uterin este străbătut de canalul cervical.

  • a) PORŢIUNEA SUPRAVAGINALĂ este situată în cavitatea pelviană şi este cuprinsă între inserţia vaginului pe col şi un plan transversal care trece prin orificiul intern al canalului cervical.Această porţiune vine în raport înainte cu vezica urinară prin intermediul septului vezico-cervical,care prezintă o densificare a ţesutului conjunctiv subperitoneal. Posterior porţiunea supravaginală a colului vine în raport cu rectul. Lateral,ea vine în raport cu baza ligamentului larg şi prin intermediul acestuia,cu porţiunea terminală a uterului şi artera uterină,ambele situate la aproximativ 2 cm. de col şi 15mm. de fundul de sac lateral al vaginului. Artera uterină formează la acest nivel un arc ce trece pe deasupra ureterului,care la acest nivel are un traiect oblic în jos şi înăuntru.

  • b) PORŢIUNEA VAGINALĂ a colului uterin are o situaţie intravaginală şi este delimitată în sus de inserţia extremităţii superioare a vaginului pe col. Inserţia vaginului pe col se face mai sus pe faţa posterioară decât pe cea anterioară,de unde rezultă o inegalitate a fundurilor de sac vaginale:fundul de sac posterior este mai mare decât cel anterior. La nivelul inserţiei vaginale pe col,stratul muscular al vaginului se continuă intim cu cel al uterului. Porţiunea vaginală are forma unui con cu varful rotunjit orientat în jos. Are o lungime de 10mm. La extremitatea sa inferioară se gaseşte orificiul extern al canalului cervical.

  • c) CANALUL CERVICAL este un canal care strabate axul longitudinal al colului,având o formă alungită,fuziformă,fiind mai strâmt la cele două extremitaţi. Pereţii săi sunt tapetaţi de o mucoasă la care nivelul orificiului intern se continuă cu mucoasa cavităţii uterine,iar la nivelul orificiului extern se continuă cu porţiunea vaginală a mucoasei colului uterin. Capacitatea canalului cervical la nulipare reprezintă1/3din capacitatea cavităţii uterine şi este de aproximativ 1cm 3. La multipare această capacitate se dublează. La fetiţele impubere,deşi colul este mai lung decât corpul uterin,capacitatea canaluli cervical este mai mică, el reprezentând un traiect foarte strâmt,cu pereţi aproape lipiţi. Turtirea în sens antero-posterior a uterului face ca şi canalul cervical să prezinte două feţe,anterioară şi posterioară şi două margini,dreaptă şi stângă. Faţa posterioară prezintă în porţiunea mediană numeroase pliuri foarte fine,prelungite,denumite arbore al vieţii.Canalul cervical comunică cu vaginul printr-un alt orificiu mai stramt numit orificiu intern. El se prezintă de fapt ca un inel cu rol de sphincter,fiind format dintr-o bandeletă circulară de fibre musculare netede,având o lâţime de aproximativ 6mm. şi un diametru de3-4mm. Astfel,orificiul intern

7

apare nu ca un simplu orificiu ci ca un canal mai ingustat dispus între cele două cavităţi:cea uterinâ şi cea a canaluli cervical. Calibrul lui este diminuat de persistenţa până la nivelul său superior a pliurilor longitudinale ale arborelui vieţii. În mod normal orificiul intern permite trecerea unei sonde cu diametrul de 3mm.Încetarea menstruaţiei cu instalarea menopauzei duce la o retracţie progresivă a orificiului,putându-se uneori închide complet. Rolul orificiului intern este de a închide în mod virtual comunicarea cavităţii uterine cu canalul cervical şi vaginul Canalul cervical comunică cu vaginul printr-un alt orificiu extern,situat la extremitatea inferioară a colului. Orificiul extern al canalului cervical împarte porţiunea vaginală a colului în două buze,una anterioară,mai mare şi mai proeminentă şi una posterioară mai mică.Forma orificiului extern variază în funcţie de vârstă şi de starea fiziologică a femeii. La virgine apare mic şi punctiform,iar la primipare apare ca o linie transversală. La multipare are de asemenea o dispoziţie transversală însă deschizătura sa este mai mare. La femeile care au născut de multe ori şi în special la cele care au suferit rupturi ale marginilor orificiului cu ocazia naşterilor şi aceste rupturi nu au fost suturate sau au fost suturate incorect sau incomplet,orificiul extern este mare de formă sinuasă, neregulată.

  • Structura histologică a colului uterin

Ca parte integrală a uterului,colul uterin este format dintr-un ţesut muscular neted,care intră în constituţia miometrului. Acesta este tapetat atât la nivelul canalului cervical cât şi la nivelul porţiunii vaginale de o mucoasă care se aplică direct pe miometru fără intermediul

unei submucoase.

  • Musculatura colului uterin

Stratul muscular al colului uetrin este format în majoritate din fibre musculare netede care

provin din musculatura corpului uterin. În constituţia sa intră însă şi fibre musculare netede provenite din tunica musculară a vaginului care,la nivelul liniei de inserţie a vaginului pe col

se continuă cu ţesutul muscular al colului.

În porţiunea sa superioară,colul uterin este format în cea mai mare parte din fibre radio- spiralate ale arhimiometrului. Fascicolele musculare se intreţes strâns şi merg până în apropierea canalului cervical. Ele sunt mai numeroase şi mai groase în porţiunea supravaginală. Aceste fascicole sunt unite între ele printr-un ţesut conjunctiv elastic care mai ales în porţiunea vaginală este foarte vascularizat. În jurul vaselor de calibru mai mare,fibrele musculare sunt mai groase şi mai rare iar ţesutul conjunctiv este foarte bogat. Pe masură ce fibrele musculare netede devin mai rare,spre porţiunea inferioară a colului,fibrele elastice devin tot mai numeroase. La nivelul porţiunii vaginale predomină un

8

ţesut conjunctiv elastic, fibrele musculare fiind în număr mai restrâns,şi cu dispoziţie oblică. Există însă şi observaţii care descriu existenţa la acest nivel a unor fibre musculare radiate care fac legătura între straturile musculare periferice şi cele profunde. În sfârşit,în unele cazuri,chiar în această porţiune,ţesutul neted predomină net cantitativ faţă de cel conjunctiv- elastic.

  • Mucoasa colului uterin

Mucoasa colului uterin este constituită dintr-un epiteliu şi un corion. În funcţie de structura epiteliului,această mucoasă diferă la nivelul porţiunii vaginale sau la nivelul

canalului cervical. Astfel întâlnim un epiteliu pavimentos stratificat,identic cu cel vaginal,la

nivelul porţiunii vaginale sau a exocolului şi un epiteliu cilindric glandular,asemănător

epiteliului cavităţii uterine,la nivelul canalului cervical sau a mucoasei endocervicale.

  • Funcţiile colului uterin

Colul uterin reprezintă segmentul inferior al uterului, care este vizibil prin vagin Este o parte importantă a tractului genital, îndeplinind mai multe funcţii:

  • - funcţie menstruală: colul este un canal prin care sângele mestrual se scurge din uter în vagin; în caz de absenţă congenitală a colului sau în urma obstrucţiei acestuia, sângele mesntrual stagnează în uter (hematometrie).

  • - funcţie în statica pelvină: prin situaţia sa între uter şi vagin, asigură menţinerea unei poziţii normale a organelor pelvine.

  • - funcţie sexuală: având o bogată inervaţie, prin excitarea colului creşte secreţia glandelor cervicale şi se declanşează secreţia unor hormone.

  • - funcţie de fecundaţie: secreţia glandelor endocervicale (glera cervicală) prin compoziţia sa favorizează ascensiunea spermatozoizilor. - funcţie în sarcină: colul are un rol foarte important atât în timpul sarcinii, el fiind o barieră între vagin şi uter, cât şi în timpul travaliului. Ţinând cont de toate aceste funcţii, prevenirea şi tratarea afecţiunilor de la nivelul colului

uterin poate avea numeroase efecte benefice asupra sănătăţii femeii.

  • Mijloace de fixare şi susţinere

Mijoacele de fixare şi susţinere al organelor genitale feminine sunt reprezentate de aparatul

ligamentar, care este reprezentat prin:

-

ligamente largi

-

ligamente rotunde

-

ligamente utero-sacrate

 

o

Ligamentele largi – se prezintă ca două repliuri peritoneale pornind de la marginile laterale ale uterului la peretii excavaţiei pelviene.

9

  • - Faţa anterioară – este ridicată de ligamentul rotund, cordon rotunjit de 15 cm, care de la corpul uterin se indreaptă antero-posterior determinând formarea aripioarei anterioare a ligamentului larg, apoi se angajează în canalul inghinal, terminându-se prin numeroase fascicule fibroase în ţesutul celulo-grăsos al muntelui lui Venus şi al labiilor mari.

  • - Faţa posterioară – a ligamentului este ridicată în porţiunea mijlocie de către ovar şi ligamentele utero şi tubo-ovariene formând aripioara posterioară .

  • - Marginea superioară -a ligamentului larg este locul unde cele două foiţe se continuă una pe alta, fiind străbătute de trompa căreia îi formează mezosalpingele sau aripioara superioară. Baza ligamentului larg cu o grosime de 2.5 cm în plan sagital reprezintă hilul principal prin care penetrează vasele şi nervii uterului şi vaginului.Ţesutul celular din partea inferioară a ligamentului alcătuieşte parametrele.

o

Ligamente utero-sacrate

Sunt două fascicole conjunctivo-musculare, pornind de la faţa posterioară a regiunii cervico-istmice îndreptându-se postero-superior la sacru până la nivelul celei de a doua sau a primei găuri sacrate. Sunt alcătuite din fibre musculare netede (muschiul recto-uterin), ţesut conjunctiv condensat şi fibre conjunctive elastice proprii. Dar adevărata susţinere a uterului o realizează perineul prin intermediul pereţilor vaginali.

  • Vascularizaţia şi inervaţia

    • - Artera uterină ram a iliecei interne (hipogastrică) din care se desprinde cel mai frecvent în trunchi comun cu artera ombilicală la nivelul festei ovariene.

    • - Artera ovariană trimite un ram terminal care pătrunde prin ligamentul utero- ovarian, se anastomozează cu uterina participând la irigarea uterului.

    • - Venele uterului se formează din toate tunicile şi confluează într-un sistem de sinusuri cu peretele endoterial la nivelul statului plexiform. De la aceasta se formează marginile uterului, veritabile plexuri venoase uterine de unde sângele drenează prin venele tubare şi ovariene în vena ovariană. În jos, se formează venele uterine ce se varsă în venele iliace interne. O mică parte din sângele venos urmează calea ligamentului rotund.

    • - Limfaticele. Pornite din endometru şi miometru, formează sub seros o bogată reţea mai abundentă posterior. De aici pornesc trunchiurile colectoare care de pe marginile uterului se indreaptă spre diferite grupe ganglionare. O parte urmează calea ligamentului rotund şi ajung în ganglionii inghinali superficiali, iar alta prin ligamentul larg la cei iliaci externi. Limfaticele colului impreună cu alte parţi inferioare ale corpului şi superioare a vaginului colectează la nivelul a trei staţii ganglionare.

10

1.

– Este formată din ganglionul arterei uterine şi ganglionul obturator iliac intern şi extern

  • 2. – Este formată din ganglionii iliaci primitivi şi laterosocraţi.

  • 3. – Este formată din ganglionii lombo-aortici.

o

Inervaţia

Inervaţia uterului este asigurată de plexul utero-vaginal, emanaţie a plexului hipogastric inferior cu predominanţă simpatică.Plexul utero-vaginal se prezintă ca o textură densă de fibre şi ganglioni plasat în parametri ce anastomează contralateralele şi cu plexurile vezicale şi uterine.

TROMPELE UTERINE

Sau salpingele sunt cele două conducte musculo-membranoase situate în partea superioară a ligamentelor largi. Ele se întind de la coarnele uterine până la faţa superioară a ovarelor.(vezi anexa 5 figura 5).La nivelul trompei are loc întâlnirea ovulului cu spermatozoizii şi constituirea iniţială a oului. Trompele au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variază pe traiectul lor între 2 – 4 cm până la 6 – 8 cm, în partea terminală. Fiecare trompă prezintă 4 părţi:

Partea interstiţială situată în grosimea peretelui uterin. Istmul care continuă partea internă şi are o lungime de 3 – 4 cm. Ampula cu o lungime de 7 8 cm – mai dilatată. Pavilionul, porţiunea terminală, cu o formă de pâlnie care este dotată cu câte 10 – 15 franjuri pe margine (fiimbrii) Trompele sunt dotate cu o mare capacitate de mobilitate. Poziţia lor este asigurată de ligamente largi, ligamente ovariene, precum şi mezosalpinx. Vascularizaţia arterială este asigurată de ramuri din arterele ovariene şi arterele uterine.

11

1.2 FIZIOLOGIA UTERULUI

MUCOASA UTERINĂ este divizată în două straturi: profund sau bazal ce nu suferă nici o modificare în timpul ciclului menstrual. Ciclul endometrial are mai multe faze:

  • - faza de linişte postmenstruală : durează 3 zile; faza proliferativă : endometrul se dezvoltă, vasele se refac, glandele devin sinuoase, substanţa fundamentală a corionului devine abundentă;

  • - faza secretorie : endometrul continuă să se dezvolte, glandele se dilată, celulele glandulare produc glicogen, vasele se dezvoltă; corion lax (2 zile după ovulaţie);

  • - faza de regresie (2-6 zile înaintea menstruaţiei) apar modificări: stază, vasoconstricţie, ischemie, endometrul se reduce; cu 2 zile înainte de menstruaţie apar leucocite în corion; hematiile extravazează şi ele;

  • - faza de menstruaţie: endometrul se reduce şi mai mult, glandele devin mici, extravazarea leucocitară şi eritrocitară se intensifică.

Modificările histochimice ale endometrului sunt caracterizate prin :

  • - bazofilie-activitate enzimatică;

  • - producţie de mucopolizaharide şi de glicogen.

Mecanismul menstruţiei Sângele menstrual este incoagulabil; factorii de coagulare arată:

lipsa fîbrinogenului, scăderea accentuată a complexului protrobinic, scăderea numărului de trombocite. Aceste două procese de coagulare şi fibrinolizare se produc simultan.

CICLUL COLULUI UTERIN

În faza proliferativă, epiteliul, glandele şi stroma cervicală prezintă modificări histologice: glandele se hipertrofiază şi încep să secrete mucus; această secreţie este maximă în faza de ovulaţie, atingând 120 mg în 24 de ore. În faza secretorie, secreţia de mucus scade, devine mai consistentă, creşte cantitatea rezidului uscat, a celulelor descuamate şi a leucocitelor. începând din ziua a 17-a a ciclului, cristalizarea este dezagregată. După ziua a 20-a mucusul devine impermeabil pentru spermatozoizi. (vezi capitolul III, anexe, figura 6)

12

CAPITOLUL 2

FIZIOPATOLOGIE, TRATAMENT, EVOLUȚIE ȘI PROFILAXIE

ÎN

CANCERUL DE COL UTERIN

2.1 FIZIOPATOLOGIA CANCERUL DE COL UTERIN

Definiție

Cancerul de col uterin este o tumoră malignă care se dezvoltă din epiteliul exo- sau endocervical.

Etiologie

 

Factorii favorizanţi ai cancerului de col uterin se pot împărţi în :

factori intrinseci

 
  • - vârsta

  • - factori genetici familiali

 

factori extrinseci

 
  • - mediul

  • - sexualitate

Formele cancerului uterin

  • 1. Anatomo-clinice, cancerul de col uterin prezintă două forme:

    • a. cancerul exocervical

    • b. cancerul endocervical

  • 2. Anatomo-patologic,microscopic se descriu două forme :

    • a. forma ulceroasă-mai agresivă

    • b. forma vegetantă-mai puţin agresivă

13

Localizarea cancerului la nivelul colului uterin este cea mai frecventă. La fetiţe şi la fetele tinere de vârsta pubertăţii regiunea colului uterin este acoperită cu un strat de celule subţire,care poate fi uşor lezat de infecţii(lipsă de igienă)sau de traumatisme(când viaţa sexulă începe de la o vârstă prea tânără). Există câteva semne de boală ale leziunilor colului uterin, care permit descoperirea acestora :

leucoreea-scurgerea albă din vagin

hemoragia-simptom important în afara menstruaţiei sau după menopauză.

În faza de început cancerul de col uterin nu are semne caracteristice, mai adesea este vorba

de semne obişnuite în cele mai variabile boli ale organelor genitale. Pentru aceste motive orice femeie constientă are datoria să se prezinte la medic odată cu apariţia celor mai mici semne de boală, afectează femeile de diferite vârste şi de diferite categorii, pretutindeni în lume. Debutează la nivelul colului uterin - porţiunea din uter care se deschide în vagin - şi devine treptat din ce în ce mai invaziv dacă este lăsat netratat. Cancerul de col uterin este cauzat de infecţia persistentă (infecţia care continuă sau recidivează în timp) cu un virus extrem de frecvent şi contagios: papilomavirusul uman (human papillomavirus, HPV), este o afecţiune malignă a celulelor ce căptuşesc suprafaţa colului. Cancerul de col uterin (CCU) este o boală cronică gravă, de mare importanţă medico-socială, cu evoluţie foarte severă, mai ales când este depistată în stadii avansate. Importanţa problemei rezultă din faptul că neoplasmul colului uterin reprezintă una din principalele cauze de deces al populaţiei feminine, ocupând locul al doilea ca frecvenţă, pe primul loc situându-se cancerul sânului. Cancerul colului uterin însumează 44% din totalul neoplaziilor genitale feminine, fapt ce justifică eforturile depuse pe plan naţional şi internaţional pentru studierea acestei maladii, afectează cel mai frecvent femeile tinere (35- 50de ani) în perioada de activitate sexuală, în timp ce cancerul de corp uterin, mai rar, apare mai ales la menopauză.

Factori de risc

  • a. Comportamentul sexual creşte riscul apariţiei cancerului de col, prin:

    • - începerea vieţii sexuale înaintea vârstei de 18 ani

    • - contacte sexuale neprotejate, care măresc riscul infectării cu HP

    • - mai mult de 3 parteneri sexuali pe parcursul vieţiii

    • - contacte sexuale cu un partener care a avut parteneri sexuali multi

  • b. Vârsta: displazia cervicală este frecventă la femeile între 20 şi 30 de ani. Decesul din cauza cancerului de col uterin este rar la femeile sub 30 de ani şi la cele care-şi fac screening în mod regulat. Şansele de deces din cauza cancerului de col uterin cresc o dată cu vârsta. Cele mai mari şanse le au femeile albe între 45 şi 70 de ani şi femeile de culoare de 70 de ani.

  • c. Rasa: decesul din cauza cancerului de col cervical apare mai des la femeile de culoare decât la femeile albe.

  • d. Infecţia cu HPV: reprezintă cel mai important factor de risc pentru cancerul cervical. Deşi majoritatea femeilor cu cancer de col uterin au infecţie cu

  • 14

    papillomavirusul uman (HPV) nu toate femeile cu infecţie HPV dezvoltă cancer cervical. Multe tipuri de HPV pot afecta cervixul dar numai unele transformă celulele normale în celule anormale care pot duce la cancer. Unele infecţii cu HPV se vindecă fără tratament. Femeile care nu sunt incluse în screening au risc crescut pentru cancerul de col uterin. Infecţiile cu HPV se transmit în primul rând prin contact sexual. Femeile care încep viaţa sexuală la o vârstă fragedă şi au multipli parteneri sexuali prezintă un risc crescut pentru infecţia cu HPV. Alţi factori de risc pentru cancerul de col uterin:

    • - numarul mare de sarcini la termen

    • - numarul mare de parteneri sexuali

    • - primul contact sexual la o vârstă foarte fragedă

    • - consumul de ţigări

    • - contraceptivele orale

    • - sistemul imunitar slăbit.

    Simptome in CCU

    o

    La început, afecţiunea este asimptomatică, fiind cel mai uşor de analizat cu ajutorul testului Papanicolau. Odată instalat procesul canceros, există o serie de simptome. Iată

    câteva dintre cele mai importante:

    • - durere în timpul actului sexual (dispareunia)

    • - secreţie vaginală anormală, prezentă în cantitate mare şi uneori amestecată cu

    mici cantităţi de sânge

    • - sângerări vaginale anormale, sau modificări notabile în apariţia ciclului menstrual

    o

    • - sângerări la nivelul cervixului în timpul contactului sexual sau în momentul inserării diafragme În cazul cancerului avansat de col uterin, simptomele se modifică, astfel:

    • - apare anemia datorată pierderilor necontrolabile de sânge

    • - survine durerea pelviană, a membrelor inferioare sau lombară

    • - comunicarea anormală dintre vagin şi rect, afecţiune numită "fistulă vaginală", aceasta apare din cazua extinderii procesului canceros la nivelul ţesuturilor alăturate.

    • - scădere în greutate (mai multe kilograme în câteva săptămâni, luni)

    Evoluția cancerului de col uterin

    Evoluţia cancerului de col se poate solda cu afectarea ţesuturilor şi organelor învecinate odată cu instalarea metastazelor, se pot identifica tumori şi la nivelul plămânilor, stomacului, rinichilor, intestinelor, ficatului. Unoeri poate degenera în metastaze osoase. Medicul este

    singurul capabil să analizeze extensia sau generalizarea acestei boli mortale şi să decidă apoi modalitatea de abordare profilactică a acesteia.

    15

    Diagnostic

    Formele incipiente de boală sunt asimptomatice, ele se descoperă numai în cadrul procesului de screening prin examen citologic Papanicolau. Pe masură ce tumora creşte, pacienta poate acuza sângerări pe cale vaginală, spontane sau la contactul sexual. De cele mai multe ori se asociază o secreţie vaginală cu evoluţie drenantă. Durerea nu este comună, ea apare în stadii avansate, fiind determinată de o multitudine de cauze:

    • - necroza tumorală,

    • - inflamaţie pelvină asociată,

    • - invazia unui ureter, a vezicii urinare sau a rectului.

    o Diagnosticul leziunilor precursoare (preinvazive): investigatiile încep cu examen citologic Papanicolau. Terminologiei clasice Papanicolau i s-au adăugat în timp cele de displazie şi CIN, ultima abordare fiind reprezentată de clasificarea Bethesda (TBS) care grupează leziunile precursoare neinvazive ale colului în categoriile grad scăzut (LSIL) şi grad înalt (HSIL), fiecare dintre ele cu algoritmul propriu de tratament şi urmărire. Dacă citologia este anormală dar fără prezenţa unei leziuni vizibile pe col, se efectuează colposcopia, metodă care analizează foarte atent suprafaţa exocolului uterin şi porţiunea iniţială a canalului

    cervical.Biopsia ghidată colposcopic şi eventual chiuretajul endocervical pun diagnosticul. Dacă există displazie severă, citologică sugerează carcinom insitu sau joncţiunea scuamocilindrică a colului nu se poate vizuliza în întregime se practică conizaţia, reprezentând excizia printr-o manevră specială a zonei suspecte de la nivelul colului. Conizaţia reprezintă atât o metodă de diagnostic cât şi, pentru unele cazuri, terapeutică. o Diagnosticul leziunilor invazive: leziunile vizibile (macroscopice) de la nivelul colului uterin se biopsiază, eventual se face şi chiuretajul endocervical dacă leziunea se prelungeşte spre canalul cervical, examinarea la microscop a

    materialului excizat punând diagnosticul de malignitate.

    După confirmarea malignităţii, evaluarea preterapeutică a cazului necesită efectuarea altor investigaţii: examene uzuale (radiografie toracică, examene de sânge, EKG) şi alte investigaţii complementare utile pentru aprecierea extensiei loco-regionale a bolii (tomografie computerizată abdomino-pelvină, urografie, eventual cistoscopie sau rectoscopie dacă există suspiciune de invazie a organelor vecine).

    Pentru a vedea în ce stadiu de află procesul canceros, sunt necesare urmatoarele investigaţii:

    • - homoleucogramă completă

    • - biochimia sângelui

    • - rezecţia cu ansa diatermică (pentru a vedea cât de întins este cancerul)

    • - histerescopia

    • - citoscopia

    • - proctoscopia

    16

    -

    urografia

    -

    radioscopia toracică

    o

    Investigatiile de profil care se impun:

    -

    colposcopia şi biopsia cervicală (pentru a se putea determina cu exactitate locaţia

    celulelor canceroase)

    -

    biopsia endocervicală (pentru a determina dacă celulelle considerate maligne sunt prezente şi la nivelul canalului cervical)

    -

    conizaţia diagnostică şi rezecâia cu ansa diatermică, care au ca scop recoltarea ţesutului cervical pentru a fi examinat la microscop. Testul Babeş-Papanicolau

    CLASIFICAREA STADIALĂ A CANCERULUI DE COL UTERIN

    Clasificarea stadială a cancerului serveşte la atingerea următoarelor obiective:

    • - indicator asupra prognosticului

    • - laborarea planului de tratament

    • - evaluarea rezultatelor tratamentului

    • - schimburi de informaţii între centrele de tratament

    • - cercetare ştiinţifică

    A fost introdusă în 1929 de Organizaţia Sănătăţii a Ligii Naţiunilor Unite ca primă

    variantă a stadializării pentru cancerul colului uterin, fiind în permanenţă modificată şi îmbunătăţită.

    Aplicarea oricărui sistem de stadializare trebuie să ţină seama de două elemente:stadializarea să se realizeze înaintea începerii tratamentului, în caz de ezitare între două stadii, se alege întotdeauna stadiul cel mai puţin avansat, penrtu a nu se mări nejustificat cifra vindecării în

    stadiile avansate.

    Principalele sisteme de stadializare în cancerul colului uterin sunt:

    • - stadializarea FIGO – elaborată de Federaţia Internaţională de Ginecologie şi Obstretică, care se limitează doar la categoria de T, facând abstracţie de starea ganglionilor limfatici.

    • - sistemul de stadializare MD Anderson ce include evaluări ale volumului tumoral

    • - sistemul de stadializare TNM aparţinând UICC (Uniunea Internaţională contra Cancerului)- cel mai complex, ţinând cont şi de stadiul ganglionilor lmfatici şi a metastazelor la distanţăsistemul de stadializare propus de “American Joint Committee on Cancer”- care reprezintă un sistem de clasificare patologică

    2.2 TRATAMENTUL CANCERULUI DE COL UTERIN

    A. Tratamentul chirurgical cuprinde metode conservatoare

    • - conizaţia în carcinomul in situ sau radicale

    17

    • - histerectomia totală cu anexectomie bilaterală (se rezecă uterul împreună cu ambele ovare)

    • - limfadenectomie pelvină (excizia ganglionilor limfatici pelvini).

    • B. Radioterapia este o metodă de tratament de bază, fiind folosită ca tratament

    exclusiv, pre- sau postoperator. Se utilizeaz iradierea externă (cu fotoni, folosind acceleratorul liniar sau aparatele de telecobaltoterapie) şi brahiterapia (sau iradierea intracavitară, adică introducerea de surse radioactive la nivelul uterului sau

    vaginului). Pentru stadiile incipiente (IA, IB, IIA) radioterapia exclusivă şi chirurgia au rezultate similare. Pentru restul stadiilor tratamentul este de obicei combinat radio-chirurgical.Ca şi în cazul altor cancere, cancerul de col uterin poate avea câteva variante de tratament.

    Decizia asupra metodei de tratament care va fi urmată, va fi luată de medic şi pacientă împreună,luând în considerare mai mulţi factori, printre care:

    • - Dimensiunile cancerului şi dacă a metastazat (s-a răspândit) sau nu

    • - Vârsta pacientei şi starea ei de sănătate general

    • - Preferinţele pacientei

    După ce aceşti factori au fost luaţi în considerare, medicul va recomanda cel mai probabil una din următoarele metode de tratament, sau o combinaţie de metode. 1) Excizie chirurgicală-Este vorba despre o operaţie prin care se înlătură partea afectată de cancer. 2) Radioterapie-Această metodă foloseşte raze X cu energie înaltă pentru a distruge sau a

    afecta celulele canceroase 3) Chimioterapie-Aceasta este o metodă care foloseşte un medicament sau o combinaţie

    4)

    de medicamente pentru a trata cancerul. De obicei se injectează intravenos sau se administrează pe cale orală. Hormonoterapia – utilizează terapia cu hormoni feminine

    Un plan de tratament complet va include de asemenea şi vizite de urmărire şi posibil

    examinări cu raze X, biopsii şi teste de sânge suplimentare sau alte examinări.

    • C. Tratamentul de intreţinere. Perioada de recuperare este foarte importantă pentru că scopul ei este acela de a preveni recidivele. Starea emotională joacă şi ea un rol crucial în maniera în care pacienta reuşeşte să treacă peste această perioadă grea. Pe lângă recuperarea individuală, femeia are nevoie şi de sfatul medicului oncolog, respectiv al ginecologului. Este nevoie de controale medicale regulate, şi anume:

      • - examen ginecologic complet şi examen citologic Papanicolau, la fiecare 3 luni, în primii 2-3 ani de la stabilirea diagnosticului

      • - examen ginecologic şi test Papanicolau la fiecare 6 luni după primii 2-3 ani de la diagnostic

      • - examene medicale anexe, în cazul în care medicul a stabilit că celulele canceroase s-au extins şi la alte organe

  • D. Terapii complementare

  • Aceste terapii nu trebuie să fie privite ca şi terapii substitutive ale celor standard,

    18

    folosite în tratarea cancerului cervical. Înaintea demarării unui astfel de tratament,

    este bine să se discute cu medicul în legătură cu eventualele efecte secundare pe care acesta le-ar putea avea asupra afecţiunii canceroase. Iată câteva astfel de terapii complementare:

    • - acupunctura

    • - fitoterapia

    • - meditaţia

    • - yoga

    • - suplimente nutritive şi vitamine

    19

    2.3 PROGNOSTICUL ȘI EVOLUȚI BOLII

    Prognosticul pentru această boală este determinat de extinderea bolii în momentul diagnosticării ei. Deoarece marea majoritate(mai mult de 90%)din aceste cazuri pot şi ar trebuii să fie detectate timpuriu prin folosirea testului PAP,rata actuală a decesului este mult

    mai ridicată decât ar trebuii să fie şi reflectă faptul că acest test nu este făcut pe aproximativ o treime dintre femeile care suferă de această boală,dar care nu sunt diagnosticate la timp. Printre factorii majori care influenţeză prognosticulsunt:

    • - stadiul în care este descoperit cancerul;

    • - volumul şi gradul tumorii;

    • - tipul histologic;

    • - răspândirea limfatică şi invazia vasculară.

    • - Virusul HPV

    S-a estimate că,în Statele Unite,mai mult de 6.000.000 de femei suferă de infecţie cu

    Papiloma Virus(HPV),ceea ce face ca o interpretare adecvată a acestor date să fie importantă.Studii epidemiologice au demonstrate în mod convingător că factorul major de risc în dezvoltarea carcinomului de col uterin preinvaziv sau invaziv este infecţia cu Papiloma Virus uman,care depăşeşte cu mult alţi factori cunoscuţi.

    Există peste 80 de tipuri de Papiloma Virus uman,din care aproximativ 30 de tipuri sunt transmise pe cale sexuală şi pot infecta colul uterin. În jur de jumătate din aceste infecţii au fost legate de apariţia cancerului de col uterin. Deşi infecţia cu Papiloma Virusul uman este foarte frecventă,totuşi un procent mic dintre femeile infectate cu un tip de Papiloma Virus netratat vor dezvolta cancer de col uterin.Femeile infectate cu virusul imunodeficienţei umane(HIV),la care se asociază această formă de cancer,au o boală mai rapid evolutivă şi un

    prognosticmai prost. Alţi factori implicaţi, mai pot fi luaţi în considerare:

    • - naşterile multiple;

    • - numărul ridicat al partenerilor sexuali;

    • - vârsta scăzută la primele relaţii sexuale;

    • - statutul socio-economic precar;

    • - fumatul poate fi asociat cu un risc crescut de apariţie a cancerului de col uterin.

    2.4 PROFILAXIE

    Multe cazuri de cancer de col uterin sunt asociate cu factori de risc, cunoscuţi, specifici. unii factori de risc nu pot fi evitaţi dar mulţi dintre ei pot. Infecţia cu HPV: infecţia cervicală cu HPV este factorul de risc cel mai important pentru cancerul de col uterin. Există peste 80 de

    tipuri de tulpini de human papillomavirus (HPV). Aproximativ 30 de tipuri se transmit pe

    cale sexuală (se transmit prin contact sexual) şi infectează cervixul. Aproximativ jumătate din aceste cazuri sunt corelate cu cancerul de col uterin. Oricum, infecţia cu HPV este frecventă şi doar un numar mic de femei infectate şi netratate vor face cancer de col uterin

    20

    În prezent se studiază un vaccin pentru prevenirea unei tulpini frecvente de HPV. Antecedente de contact sexual: infecţia cu HPV care duce la cancer de col uterin se

    transmite în primul rând prin contact sexual. Femeile care încep viaţa sexuală precoce şi femeile care au avut multipli parteneri au risc crescut pentru infecţia cu HPV şi dezvoltarea

    cancerului de col uterin. Unele metode de prevenire a bolilor transmisibile sexual (BTS)

    reduc riscul de a face cancer de col uterin.Utilizarea metodelor de contacepţie locale şi/sau a gelurilor spermicide oferă protecţie parţiala dar nu completă faţă de BTS.

    • - Antecedente personale fiziologice: numarul mare de sarcini la termen ( 7 sau mai multe) creşte riscul unui cancer de col uterin.

    • - Utilizarea de contraceptive orale: utilizarea pe termen lung a contraceptivelor orale (5 ani sau mai mult) creşte riscul pentru cancer de col uterin

    • - Screeningul: controlul ginecologic regulat şi testul Papanicolau ajută la prevenirea unui cancer de col uterin. Modificările patologice ale colului cervical pot fi detectate prin testul Papanicolau şi pot fi tratate înainte de a se dezvolta cancerul. Femeile care nu fac teste Papanicolau regulat au risc crescut pentru cancerul de col uterin. Fumatul: consumul de ţigări este asociat cu riscul crescut pentru cancerul de col uterin. Dieta: multiple studii au sugerat că unii micronutrienţi (vitamine şi minerale) pot reduce riscul de a face cancer cervical, dar nu a fost dovedit. Cunoaşterea factorilor de risc pentru cancerul de col uterin poate ajuta la evitarea dezvoltării cancerului de col uterin.

    • - Vaccinarea împotriva cancerului de col uterin Virusul HPV este dovedit că ar cauza peste 99% din totalul cazurilor de cancer de col uterin. Până la 80% dintre femeile care sunt sau au fost vreodată active sexual au probabilitatea de a se infecta cu virusul HPV la un moment dat în cursul vieţii. Începerea vieţii sexuale devreme, expunerea la mai mulţi parteneri sexuali, dar cel mai important, transmiterea pe cale sexuală a unor virusuri (virusul papilloma, virusul herpes simplex) care sunt incriminate în etiologia leziunilor de col, sunt factori de risc. Cu cât o femeie este mai tânără atunci când se infectează cu HPV oncogen (cancerigen), cu atât riscul de apariţie a cancerului de col uterin este mai mare. Având în vedere consecinţele deseori letale ale depistării tardive a tumorilor maligne de col uterin, compania Medicover lansează Campania de prevenire a cancerului de col uterin, dedicată informării şi educării femeilor cu privire la importanţa măsurilor de prevenire

    ..

    Campania de prevenire a cancerului de col

    uterin lansată de Medicover susţine efecutarea anuală a examenului citologic Babeş–Papanicolau, pentru femeile active sexual. Pentru fetele între 15 şi 25 de ani, Medicover a pus la punct un program special de vaccinare care constă în:

    • - consultaţia de pre-vaccinare, care se face de către pediatrul personal pentru fetiţe şi de către medicul personal sau la ginecolog pentru femei. Acesta va explica pacientei importanţa vaccinării, tipurile de vaccin, precum şi necesitatea efectuării anuale a examenului Babeş-Papanicolau.

    • - vaccinarea propriu-zisă- procedura constă în efectuarea a trei doze cu frecvenţe diferite în funcţie de tipul de vaccin ales.

    • - monitorizarea stării pacientei după vaccinare.

    21

    Esenţial despre cancerul de col uterin

    • - Cancerul de col uterin este una din cele mai frecvente tumori maligne la femeile

    din România;

    • - Cancerul de col uterin se depistează în fază incipientă printr-o metodă simplă:

    examenul Babeş-Papanicolau;

    • - Testul se efectuează o dată pe an;

    • - Prezervativul este obligatoriu în cazul expunerii la mai mulţi parteneri sexuali;

    • - Femeile care fumează excesiv sau consumă alcool în cantităţi mari au un risc mai crescut de apariţie a bolii; Este mai uşor să previi cancerul de col uterin decât să îl vindeci

    Prevenirea CCU

    • - Toate femeile trebuie să facă examene ginecologice regulate la începerea vieţii sexuale sau începând cu vârsta de 18 ani.

    • - Prevenirea bolilor cu transmitere sexuală(BTS) reduce riscul apariţiei unui cancer de col uterin.

    • - Femeile care nu şi-au făcut regulat un test PAP sunt predispuse unui mare risc de a dezvolta cancer de col uterin.Cei mai importanţi paşi în prevenirea cancerului de col uterin sunt realizarea unor examene ginecologice regulate şi a testelor PAP. Modificările anormale care apar la nivelul colului uterin pot fi detectate ce ajutorul testelor PAP şi astfel pot fi tratate înaintea dezvoltării canceruluiTestul Babeş Papanicolau. Acest test este realizat în timpul unei vizite regulate la cabinetul medicului. Acesta utilizează o lamă specială sau o periuţă pentru a recolta o probă de celule de la nivelul colului uterin şi al părţii superioare a vaginului.Celulele recoltate sunt fixate pe o lamelă şi trimise laboratorului,în vederea cercetării existenţei unei anormalităţi.Studiile efectuate sugerează că rata cancerului de col uterin va scădea,dacă femeile care sunt sau au fost active sexual sau chiar mai în vârstă şi-ar face testul PAP în mod regulet. Incidența CCU atinge un vârf între vârsta de 20 şi 30 de ani.După vârsta de 25 de ani,numărul cazurilor de cancer uterin invaziv creşte o dată cu vârsta,riscul de a muri de acest fel de cancer crescând pe măsură ce femeile îmbătrânesc.

    .

    22

    CAPITOLUL 3 CAZURI CLINICE-PLAN DE ÎNGRIJIRE

    3.1 Cazul I

    Planul de îngrijire al pacientei BLAJ LINA în vârstă de 46 de ani

    FIŞĂ DE INTERVIU din data de - 09.12.2014

    Pacienta în vârstă de 46 de ani cu domiciliu în Bacău, se prezintă la U.P.U a S.J de Obstetică și ginecologie. Bacău, deoarece acuză sângerare vaginală abundentă, durere pelvină, polakiurie, leucoree cu striuri sangvinolente, astenie, annxietate stare generală alterată. Boala a debutat insidios, de circa 5 luni, prin menoragie din ce în ce mai abundentă şi apariţia unei formaţiuni tumorale situată hipogastric. În urma examenului clinic și paraclinic se pune diagnosticul de de carcinom atipic al colului uterin restant. pacienta este internată pentru investigații și tratament de specialitate.

    Din discuțiile purtate cu pacienta în vederea culegerii de date pentru întocmirea planului de îngrijire am aflat că; este de naționalitate ucrainianca religie ortodoxă, are studii superioare este profesoară, căsătorită, mamă a unui copil de 13 ani, locuiește cu familia intr-o casă confortabilă și salubră, soțul este profesor. Condițiile de viață sunt bune, pacienta are deprinderi și obiceiuri corecte de viață. Din istoricul medical al familiei am aflat că mama

    paciente a fost operată de fibrom uterin . În trecut a manifestat bolile specifice copilăriei ; a fost diagnosticată cu AB formă medie; insuficienţă cardiacă – de la 43 de ani este in menopauză indusă datorită unei histerectomii subtotale; a avut menarha la 14 ani; ciclu menstrual neregulat la 34 de zile, cu durată de 4 zile, cu flux crescut; o sarci, o naştere , a suferit 2 avorturi .

    EXAMEN CLINIC GENERAL

    G = 72kg;

    I = 155 cm;

    grup sangvi AB IV Rh+

    tegumente şi mucoase :palide;

    ţesut celular subcutanat : normal reprezentat;

    sistemul ganglionar superficial : nu se palpează;

    sistem muscular : normoton, normokinetic;

    sistemul osteo-articular : integru, mobil;

    aparat respirator : torace normal conformat, sonoritate pulmonară;

    aparat cardio-vascular : relaţii normale; P = 89 bătăi/min.; TA = 140/80 mmHg;

    aparat renal : loji renale libere, Giordano negativ.

    23

    EXAMEN LOCAL DE SPECIALITATE

    abdomen suplu, elastic, participă la mcările respiratorii, nedureros;

    organe genitale externe de primipară;

    la examenul cu valve : vagin cu pereţi supli, col de primipară, pe baza posterioară o

    zonă erozivă semilunară, nu pierde sânge în timpul examinării; la tuşeu vaginal : vul, vagin suple, elastice; col în butoiaş, orientat spre dreapta,

    formaţiune tumorală cât un grapefruit, ce face corp comun cu uterul, contur policiclic,consistenţă fermă, mobilă, nedureroasă; Anexele nu se palpează.

    EXAMENE DE LABORATOR Glucoză Uree Creatinină T.G.O. T.G.P. Fibrinogen

    110 mg./dl. 29 mg/dl. 7,3 mg./dl. 18 U/L. 31 U/L. 488mg. %

    APTT

    41,1’’

    Hemoglobină Hematocrit

    9,4 g% 30,7 %

    Leucocite

    6300/mm³

    Ts

    2´2

    Tc

    1´23˝

    SUMAR DE URINĂ

    REZULTAT

    Bilirubina

    Negativ

    Corpi cetonici

    Negativ

    Glucoza

    Negativ

    pH

    6

    Proteine

    Negativ

    Urobilinogen

    Negativ

    Nitriţi

    Negativ

    Densitate urinară

    1025

    24

    EXAMENUL SECREŢIEI VAGINALE

    EXAMEN CITOLOGIC

    Negativ

    BabPapanicolau : frotiu de tip III CARCINOM ATIPIC T 10 N X M 0 cancer clinic manifestat cu leziuni strict limitate la col flora bacteriană – coci reduşi.

    25

    APLICAREA PLANULUI DE NURSING

     

    NEVOILE

    DIAGNOSTIC

     

    INTERVENTII

       

    DATA

    FUNDAMENTALE

    DE NURSING

    OBIECTIVE

    AUTONOME

    DELEGATE

    EVALUARE

    09.12.2014

     

    Stare depresivă

    Pacienta să fie

    Încurajez și susțin

    La recomandarea

    10.12.2014

    datorită

    liniștită pe toată

    pacienta.Îi explic că cea ce

    medicului administrez

    În urma intervențiilor

    necesității

    perioada

    simte acum este normal

    un antidepresiv la

    aplicate cu rol

    internării,

    manifestată prin

    spitalizării.

    Pacienta să fie

    pentru stadiul în care se

    află boala de care suferă.

    nevoie

    Distonocalm

    propriu pacienta

    prezintă incă stare de

    dificultate în

    încurajată și

    corect informată

    Comunic cu pacienta fără a

    o suparasolicita .Liniștesc

     

    1cp/zi

    neliniște, dar ințelege

    importanța internării

    comunicare

    despre boală sa .

    pacienta adoptând un

    dimineața

    pentru recuperarea

    comportament empatic,

     

    stării de sănătate.

    ferm și profesionist .

    Recomand echipei de

    îngrijire să se comporte la

    fel.

    26

    APLICAREA PLANULUI DE NURSING

     

    NEVOILE

    DIAGNOSTIC

     

    INTERVENTII

       

    DATA

    FUNDAMENTALE

    DE NURSING

    OBIECTIVE

    AUTONOME

     

    DELEGATE

    EVALUARE

    09.12.2014

     

    Stare fizică și

    Pacienta să

    Amplasez pacienta într-un

    La recomandarea

    10.12.2014

    psihică alterată

    prezinte

    salon curat, cu umiditate

    medicului

    Pacienta prezintă

    datorită, dureri

    ameliorarea

    scăzută, luminos intr-un

    administrez. Im

    dureri intense la

    abdominal

    manifestată prin

    durerii în

    următoarele 24h

    și dispariția

    pat cu lenjerie curată, îi

    dau o pziție comodă, o

    familiarizez cu echipa de

    Mialgin fl ½

    nivelul

    hipogastrului după,

    schimbarea poziţiei

    anxietate.

    acesteia în

    îngrijire și ceilalți pacienți

     

    si administrarea

    câteva zile

    Apreciez simptomele fizice

    tratamentului

    Pacienta să nu

    ale pacientei, acuzele,

    acestea încep să

    mai prezinte

    activităţile zilnice

    scadă în intensitate

    formatiune

    Apreciez localizarea,

    13.12.2014

    tumorală în 24 h,

    intensitatea, factori care o

    În urma

    și stare anxioasă

    precipită şi o calmează

    intrvențiilor aplicat,

    pe toată perioada

    Observ manifestările non-

    cu rol propriu și

    spitalizării.

    verbale ale pacientei:

    delegat , pacienta

    Pacienta să-și

    facies, poziţie, gemete,

    prezintă

    recapete starea

    plans.

    ameliorarea durerii.

    de bine.

    După 60 de minute evaluez

    14.12.2014

    eficienţa medicaţiei şi

    Pacienta nu mai

    eventual prezenţa unor

    acuză durere, și-a

    efecte adverse Poziţionez

    recăpătat starea de

    pecienta cât mai

    confort nu mai

    confortabilă, recomand

    prezintă stări

    schimbarea poziţia la 2 ore

    anxiolitice.

    pentru a preveni escarelor.

    27

    APLICAREA PLANULUI DE NURSING

     

    NEVOILE

    DIAGNOSTIC

     

    INTERVENTII

     

    DATA

    FUNDAMENTALE

    DE NURSING

    OBIECTIVE

    AUTONOME

    DELEGATE

    EVALUARE

    09.12.2014

         

    Încurajez mişcări active ale

       

    pacientei pentru ceşterea

    tonusului muscular

    Instruiesc pacienta în

    legătură cu folosirea

    tehnicilor de relexare şi a

    terapiei de calmare a

    durerii

    Corectez concepţia greşită

    a familiei despre îndoielile

    legate de durere, folosirea

    medicamentelor

    28

    APLICAREA PLANULUI DE NURSING

     

    NEVOILE

    DIAGNOSTIC

     

    INTERVENTII

       

    DATA

    FUNDAMENTALE

    DE NURSING

    OBIECTIVE

    AUTONOME

     

    DELEGATE

    EVALUARE

    09.12.2014

     

    Alterarea stării

    Pacienta să – și

    Execut pregătirea

    La recomandarea

    10.12.2014

    de sănătate

    recapete stare de

    preoperatorie

    medicului recoltez

    datorită bolii de

    sănătate și să

    Informez pacienta cu

    probe biologice,

    Examen de sânge

    fond manifestată

    prin risc de

    prezinte

    normalizarea

    privire la importanța

    recoltării de produse

    hematologice și

    biochimice:

    Glucoză

    110

    modificare a

    constantelor

    biologice pentru stabilirea

    Uree

    28 mg/dl.

    biologice în

    și aplicarea tratamentului

    Examen de sânge

     

    constantelor

    scurt timp.

    corect, în vederea

    Creatinină

    7,3

    biologice

    Stoparea

    recăpătării stării de

    Glucoză

    T.G.O.

    18 U/L.

    pierderilor de

    sănătate.

    Uree

    Creatinină

    sânge

    Pregătesc materialele

    T.G.P.

    32 U/L.

    inadecvate.

    necesare recoltării de probe

     

    T.G.O.

    Fibrinogen

    483mg. %

    Corectarea

    biologice.

    carențelor

    Execut recoltarea probelor

    T.G.P.

    APTT

    41,1’’

    biologice respectănd

    Fibrinogen

     

    condițiile de asepsie și

    APTT

    Hemoglobină 9,5g%

    antisepsie conform PU.

    Hemoglobină

    Hematocrit

    30,7 %

    Pregătesc pacienta pentru

    Hematocrit

     

    explorări funcționale.

    Leucocite

    Leucocite 6300/mm³

    Supraveghez starea

    Ts

    Ts

    2´4

    pacientei după recoltări

    Tc

     

    Instruesc echipa de

     

    Tc

    1´33˝

    îngrijire în acest scop.

     

    Sfătuesc pacienta să stea în

    repaos la pat.

    29

    APLICAREA PLANULUI DE NURSING

     

    NEVOILE

    DIAGNOSTIC

     

    INTERVENTII

       

    DATA

    FUNDAMENTALE

    DE NURSING

    OBIECTIVE

    AUTONOME

     

    DELEGATE

    EVALUARE

    10.12.2014

     

    Funcții

    Pacientei să-i fie

    Pregătesc materialele

    La recomandarea

    10.12.2014

    vegetative

    monitorizate

    necesare tehnicii

    medicului administrez ;

    P = 110 p/min

    modificate

    regulat funcțiile

    Pregătesc pacienta fizic și

    TA=100/50mm/Hg

    datorită

    intervenției

    vitale .

    Să –si recapete

    independența în

    psihic în acest scop,

    Instruesc echipa de

    îngrijire în acest scop.

    Mentinere

    Fentonyl 0,5mg 1-1-1

    R = 20r/min

    11.12.2014

    chirurgicale

    satisfacerea

    Măsor regulat functiile

    Pavalon 4mg

    P = 114 p/min

    TA=100/50mm/Hg

    manifestate prin

    nevoii

    vitale și notez valorile în

    Na Cl 9%- 500ml

    polipnee ,

    Să prezinte

    FO .

    Ringer -500ml

    R = 22r/min

    tahicardie,

    colorație normal

    Informez medicul cu

    Glucoză 5%- 500ml

    hipotensiune.

    a tegumentelor.

    privire la starea pacientei.

    Trezire

    12.12.2014

    Asigur un microclimat

     

    P = 110 p/min

     

    stabil cu o temperatură

    Miostin-2,5mg

    TA=100/65mm/H

    optimă 21 0 c.

    Atropină -1mg

    Miofilin -240-mg

    R = 19r/min

    Salon bine aerisit fără

    curenți de aer.

    13.12.2014

    Educ pacienta cu privire la

    adoptarea pozițiilor

    HHC100mg

    Aspirarea secrețiilor

    P = 121 p/min

    TA=160/75mm/Hg

    favorizante stării de bine.

    O 2 prin sondă

    R = 18r/min

     

    15.12.2014

    P = 111 p/min

    TA=120/55mm/Hg

    R = 16r/min

    30

    APLICAREA PLANULUI DE NURSING

     

    NEVOILE

    DIAGNOSTIC

       

    INTERVENTII

       

    DATA

    FUNDAMENTALE

    DE NURSING

    OBIECTIVE

    AUTONOME

     

    DELEGATE

    EVALUARE

    10.12.2014

     

    Facies palid

    Pacinta să aibă

    Asigura pacientei o

    La recomandarea medicului

    10.12.2014

    incercănat

    durerile

    poziţie bună, în care

    admministrez pacientei

    Peste 1h

    datorită plăgii

    operatorii

    ameliorate peste

    nu mai prezintă durere,

    pacienta nu

    mai prezintă

    1h.

    supraveghez intensitatea

    Algocalmin 1f. de 2ml

    manifestată

    Pacienta să nu

    nu mai prezente

    durerii,

    Șterg tegumentele

    i.m. 1-0-1.

    Fortral 1f. i.m.

    dureri la

    prin durere ,

    dureri peste 2

    pacientei cu un prosop

     

    nivelul plăgii.

    diaforeză,

    zile.

    curat , schimb lenjeria

    pacientei

    11 12 2014

    În 24h durerea

    a cedat în

    intensitate.

    13.12.2014

    După 2 zile

    pacienta nu

    mai prezintă

    durere

    31

    APLICAREA PLANULUI DE NURSING

     

    NEVOILE

    DIAGNOSTIC

       

    INTERVENTII

       

    DATA

    FUNDAMENTALE

    DE NURSING

    OBIECTIVE

    AUTONOME

     

    DELEGATE

    EVALUARE

    10.12.2014

     

    Tegumente

    Pacienta

    să nu

    Explic pacientei cât este

    La recomandarea

    10.12.2014

    alterate datorită

    prezente

    de importantă păstrarea

    medicului efecturz toaleta

    După operaţie

    intervenției

    complicaţii la

    tegumentelor curate la

     

    plăgii cu

    pacienta prezin

    chirurgicale

    nivelul plăgii,

    să prezinte

    nivelul plăgii

    Pregătesc materialele

    tinctură.de iod şi

    benzină iodată,de 2

    tegumente

    manifestată

    refacerea

    necesare îngrijirii plăgii

    integre şi curate,

    prin plagă

    tegumentelor

    Pregătesc fizic pacienta

    ori/zi, aplic

    pansament uscat

    protector.

    fără să apară

    operatorie risc

    in scurt timp.

    complicaţii.

    potențial de

    14.12.2014

    infecție

    postoperatoriu.

     

    După 4 zile, i-am

    scos tubul de

    dren şi am izolat

    bine plaga.Am

    ajutat medicul să

    scoafirele.

    32

    APLICAREA PLANULUI DE NURSING

     

    NEVOILE

    DIAGNOSTIC

     

    INTERVENTII

       

    DATA

    FUNDAMENTALE

    DE NURSING

    OBIECTIVE

    AUTONOME

     

    DELEGATE

    EVALUARE

    11.12.2014

     

    Dificultate în a

    Pacienta să

    Asigur pacientei repaos la

    La recomandarea

    14.12.2014

    elimina din cauza

    prezinte

    pat

    medicului

    Pacienta a fost

    stării

    ameliorarea

    Alimentez pacienta cu

    alimentată permanent

    postoperatorii

    manifestată prin

    simptomelor în

    regim hiposodat

    -

    montez tub de

    timp de trei zile prin

    24 h și dispariția

    acestora în scurt

    Supraveghez pacienta

    împreună cu echipa de

    gaze la nevoie

    perfuzie cu glucoză

    5%, în această

    absența

    timp.

    îngrijire

     

    perioaavând un

    tranzitului

    Pacienta să nu

    Notez obsevațiile în FO a

    regim hidric cu ceai

    intestinal,

    prezinte

    pacientei informez medicul

    amar;după trei zile s-

    complicații și să -

    daca apar modificări

    a restabilit tranzitul

    și recapete

    intestinal şi se începe

    independența în

    alimentaţia cu supe

    scurt timp .

    strecurate, zeamă de

    compot, sucuri de

    fructe, în cantităţi

    suficiente, fără a

    depăşi 1500 ml în

    24h; îmbogăţindu-se

    treptat cu supă de

    zarzavaturi, iar după

    primul scaun se

    introduce pâine

    prăjită, brânză de vaci,

    iaurt, carne

    fiartă;alimentaţia

    devine apoi variată şi

    vitaminizantă.

    33

    APLICAREA PLANULUI DE NURSING

     

    NEVOILE

    DIAGNOSTIC

       

    INTERVENTII

     

    DATA

    FUNDAMENTALE

    DE NURSING

    OBIECTIVE

    AUTONOME

    DELEGATE

    EVALUARE

    11.12.2014

     

    Deshidratare

    Pacienta să fie

    Efectuez bilanțul hidric.

       

    moderată

    hidratată

    Încurajez pacienta să

    datorită pierderii

    corespunzător

    consume lichide în cantități

    de sânge

    manifestată prin

    nevoilor,

    suficiente 2000-2500ml

    /24h

    Aplic crème hidratante pe

    sete

    tegumente pentru a

    diminua disconfortul

    determinat de uscarea

    acestora.

    34

    APLICAREA PLANULUI DE NURSING

     

    NEVOILE

    DIAGNOSTIC

     

    INTERVENTII

       

    DATA

    FUNDAMENTALE

    DE NURSING

    OBIECTIVE

    AUTONOME

     

    DELEGATE

    EVALUARE

    11.12.2014

     

    Subfebrilitate

    Pacientul să prezinte

    Observ starea

    La recomandarea

     

    10.12.2014

    datorită

    o temperatură în

    generală a

    medicului administrez

    :

    procesului

    inflamator

    limite normale în

    pacientului, roşeaţa,

     

    T = 38.6 0 C,

    următoarele 12 ore.

    tumefacţia, căldura

    Acid acetilsalicilic ½

     

    Pacientu să fie

    la nivelul

    cp. la prânz

    postoperator

    manifestată prin

    echilibrat hidro-

    articulaţiilor.

    Penicilină 4.000.000

    12.12.2014

    electrolitic, să bea

    Măsor temperatura

    U.I. la 6 ore

    tegumente calde

    câte 500 ml lichide

    dimineaţa şi seara.

    Gentamicină 80mg

     

    T = 38.2 0 C,

    hiperemiate .

    pentru fiecare grad

    Aerisesc încăperea

    de temperatură în

    Schimb lenjeria de

       

    plus.

    câteori este nevoie.

    Tratarea infecţiei în

    Asigur îmbrăcăminte

    12.12.2014

    următoarele 48 ore.

    lejeră

    Combaterea

    Educ pacientul să

    T = 38.5 0 C

    procesului infecţios

    consume lichide

    şi inflamator la

    suficiente alimente

    nivelul articulaţiilor

    reci şi fructe.

    până la externare.

    Aplic pe fruntea

    14.12.2014

    Menţinerea

    pacientei comprese

    T = 37.7 0 C,

    temperaturii în

    cu apă rece pentru a

    limite normale,

    reduce temperatura

     

    zilnic

    Monitorizez regulat

    Asigurarea

    functiile vitale.

    confortului zilnic.

    Notez valorile

    obținute în FO

    35

    APLICAREA PLANULUI DE NURSING

     

    NEVOILE

    DIAGNOSTIC

     

    INTERVENTII

       

    DATA

    FUNDAMENTALE

    DE NURSING

    OBIECTIVE

    AUTONOME

     

    DELEGATE

    EVALUARE

    12.12.2014

     

    Stare de

    Pacinta să

    Aerisesc salonul, mă asigur

    La indicaţia medicului

    10.12.2014

    oboseală datorită

    prezinte un somn

    că este curat și igienizat

    administrez:

    Pacienta afirmă că

    durerii

    odihnitor

    Asigur un microclimate

    nu doarme ziua, dar

    manifestata prin

    suficient din

    constant

    Diazepam 1 tb

    noaptea somnul îi

    somn întrerupt,

    punct de vedere

    cantitativ și

    Elimin factorii de stres.

    Realizez cu aparținătorii un

    seara înainte de

    culcare per os.

    este agitat, cu treziri

    lipsa confortului

    calitativ.

    program de vizită ne

     

    frecvente

    solicitant .

    11.12.2014

    Mă asigur că pacientei nu-i

    Pacienta afirmă că a

    sunt communicate vești

    observat efectele

    rele.

    Intocmesc cu pacienta un

    program de som și veghe.

    Mă asigur că programul

    pozitive ale

    tratamentului

    administrat

    stabilit este respectat .

    12.12.2014

    Instruesc echipa de

    Pacienta a reuşit să

    ingrijire în acest scop

    adoarmă fără a lua

    Diazepam

    13.12.2014

    Pacienta are un

    somn liniştit pe tot

    parcursul nopţii.

    36

    APLICAREA PLANULUI DE NURSING

     

    NEVOILE

    DIAGNOSTIC

     

    INTERVENTII

     

    DATA

    FUNDAMENTALE

    DE NURSING

    OBIECTIVE

    AUTONOME

    DELEGATE

    EVALUARE

    12.12.2014

         

    Apreciez calitatea şi

     

    14.12.2014

    durata somnului.

    Pacienta se simte

    Întreb pacientul ce factori

    odihnit, nu mai are

    de mediu îi fac somnul

    tulburări de somn şi

    dificil şi ce schimbări i-ar

    este mulţumit de

    facilita somnul.

    tratamentul care i-a

    Îndemn pacientul la

    fost administrat.

    diverse activităţi în timpul

    zilei pentru evitarea

    somnului.- Asigur condiţii

    de linişte şi orar al

    somnului.

    Seara, la culcare, ajut

    pacientul să se aşeze într-o

    poziţie cât mai

    confortabilă, şi dacă este

    nevoie îl ajut să se

    învelească

    37

    APLICAREA PLANULUI DE NURSING

     

    NEVOILE

    DIAGNOSTIC

     

    INTERVENTII

     

    DATA

    FUNDAMENTALE

    DE NURSING

    OBIECTIVE

    AUTONOME

    DELEGATE

    EVALUARE

    12.12.2014

     

    Mobilitate

    Pacienta să

    Apreciez mobilitatea şi

    La recomandarea

    12.12.2014

    redusă datorită

    prezinte

    afectarea musculaturii

    meidcului se menține

    Pacienta prezintă

    plăgii operate

    vindecarea

    Apreciez nivelul de

    schema de tratament

    impotenţă funcţională

    manifestată prin

    incapacitate de a

    semișca în voie.

    plăgii Pacienta

    să prezinte

    îmbunătăţirea

    funcţiei

    mobilitate, disconfort,

    durere, tonus muscular

    încurajez executarea de

    mişcări pasive pacientei

    datorită durerilor

    13.12.2014

    Pacienta

    motrice , să nu

    prezinte

    pentru creşterea tonusului

    muscular

    demonstrează

    exerciţii de

     

    complicații

    Încurajez pacienta sâ

    motricitate, evită

    progreseze în ceea ce

    ortostatismul.

     

    priveşte mobilizarea

     

    -şi exprime sentimentele

    14.12.2014

    În

    şi îngrijorarea legate de

    urma tratamentului

    limitarea mişcărilor pentru

    durerile au dispărut

    a-i reduce anxietatea

    aproape în totalitate,

    Educ pacientul în legătură

    gradul mobilităţii a

    cu necesitatea mobilizării

    revenit la normal.

    chiar dacă doare

    38

    APLICAREA PLANULUI DE NURSING

     

    NEVOILE

    DIAGNOSTIC

     

    INTERVENTII

     

    DATA

    FUNDAMENTALE

    DE NURSING

    OBIECTIVE

    AUTONOME

    DELEGATE

    EVALUARE

    13.12.2014

     

    Process de

    Pacienta să

    Aerisesc salonul și asigur

    La recomandarea

    14.12.2014

    autoîngrijire

    prezinte

    un microclimate cu o

    meidcului se

    În urma intervenţiilor

    deficitar datorită

    tegumente

    temperatură constant.

    menține schema de

    epuizării fizice

    integre pe

    toadurata

    Pregătesc maierialele

    necesare pentru executarea

    tratament

    cu rol propriu

    pacienta prezintă

    manifestat prin

    posibilitatea

    alterări

    spitalizării.

    Pacienta să

    prezinte o stare

    toaletei pe regiuni.

    Suplinesc pacienta

    asigurându-i igiena la pat .

    tegumente normal

    colorate si integre, cu

    mucoaselor și

    de bine fizică şi

    Observ și revigorez zonele

    excepția regiunilor

    tegumentelor.

    psihică.

    predispuse escarelor.

    afectate de urticarie ,

    Schimb lenjeria de pat și

    care sunt în process de

     

    corp a pacientei.

    vindecare.Pacienta

    Supraveghez pacienta şi îi

    prezintă o stare de

    explic importanţa

    menţinerii repausului la pat

    și a igienei.

    bine atât fizică cât şi

    psihică.

    39

    APLICAREA PLANULUI DE NURSING

     

    NEVOILE

    DIAGNOSTIC

       

    INTERVENTII

       

    DATA

    FUNDAMENTALE

    DE NURSING

    OBIECTIVE

    AUTONOME

     

    DELEGATE

    EVALUARE

    13.12.2014

     

    Eliminare

    La 4 zile de la

    La ieşirea din narcoză am

    La

    14.12.2014

    inadecvată

    operaţie

    supravegheat vărsăturile,

    recomandarea

    postnarcotică,

    pacienta se va

    obs.aspectul, mirosul şi

    cantitatea.

    medicului

    Până la iesirea din

    narcoză