noliumd SumMare ee de fizica ~ construciiiler1 NOTIUN| | SUMARE DE FIZICA CONSTRUCTIILOR, Jeatre 2 determine anunite alodtuiri gi a injelege unele solufii condifii fisice cu efect di- © amare, ton omens rs | Seoeides Lnbtrect evertstoe HOvaVI CONSTRUCTIEL, puting produoet ° Hitech SA ee ee eee eee ORTAREA ELEMENTELOR DEGRADARI ale element: De CONSTRUCTIE. aoe de soaubrpen?s ean de & CONCLUZII TEHNICO-CONSTRUCTIVE privind: id it e CONSE OSA @ unor elemente REZOLVAREA DETALIILOR de slcituire ale ‘or elemente, racordarea intre ele 91 tul clidirii. 01. APA > LIBERA — LICHIDA (ploaie, topirea stpesii), * — GHIATA sau ZAPADA. D> — CAPILARA — 10 Pont marsRrazzioR, — PELICULE intre supreteyee. ou contact imperfect a dous strat capilers a * ape dintr-un material, depligind capacita’ acestuia, se comporté ca "aps liberd*. a. APA, LIBERA ta CCU _PRESUNE HIDROSTATICA, + strat otamant ean ou sourgere foarte lenté (Ls PRESIUNEA SE BXERCITA — 18 JOS Aireotii de cor oTAEERAL: infiltrare — eventual poeibila tH sus , le zaperens ESTE PROPORTIONALA CU GROSIMEA STRATULUI 4as. cu presiune hidrostatio’-poate ei apars p suprafete on pANTE POARTE MICI, san te elemente-recipient, de ext @ INVBLITORI TERASA, @ = ©PARDOSELI 1m tNCAPERI CU APA, @ BAZINE, CUVE, etc.iz fae, In ufard de elementele-recipient ion SSTINATE sf ouprinaa volume apa) fn celelalte cazuri aparitia apes ou presiune hidrostatiok prezinté o SITUATIZ NEDORITA, DAR PRECVENTA din urmAtoarele cause: — diepositivele de scurgere bloonte (fnghe{, murdi- rii) sau inchi — @irectia de scurgere baraté de murdirie, shpadi, eau ghiatay — ispositi cantitate: gregeli, chiar ugoare, de basteta a pentelor de sourgere (depresiuni locale, mici contrapante). 44s. ACCIDENTAL, APA CU PRESIUNE HIDROSTATICA poate of apark gi suprafete cu pante medii eau mari, in aceleagi condifii ca mai sus, determinate de GRESELI DE PROIECTARE, ‘DB BIECU~ JIB mai grave. 1. D> FARK PRESUNE HIDROSTATICA, + etrat sungize (peitou- 1k) cu ecurgere relativ rapida. ” e une hidrostatics, poate exercite * De tapt apa sre tot dar ais on curgerii dectt in jos Apa flra@ presiune hidrostatica litorilor cu'pante medii gi mari, oare inelinate easul in cai « VINTUL IMPINGE APA IN CONTRA . RECT DE SCURGER Sartemohiasae tarie vintului. $1 4 fara Pe etre, TENDINTA DE ING TRAR LATERAL SAU mapetars, 13. > CONCLUZI CONSTRUCTIVE Asa SUPRAFETE PLATE (pante ¢7%) sau CU PANTE MICI (¢20%)1 o materiale IMPERMEABILE, @ | suprateye CONTINU! 91 ETANSE 13.2. : SUPRAFETE CU PANTE MEDIZ $I MARI: e materiale cel pugin GREU PERMEABILE, e posibil NEETANSE der {mp1 asetae infiltrar irk presiune hidrostati gi @ apes vint, print = — SUPRAPUNERI, e IMBUCARI, — FALJUIRI. oy » See APE! LIBERE ASUPRA CONSTRUCTIET': PATRUBDEREA 15 INTERIORUL CLADIRII afectind funofic~ nalitatea spafiilor respective; e PATRUBDERBA 18 BLEMBNTELE DE-COMSTRUCTIE degrading materislele qi aledtuirile acestora (vesi efectele capilere, mai jos)e DEGRADABEA SUPRAFETELOR VIZIBILE ale elementelor de constructie: - alterarea 9i pitarea colorilor prin spills + @ecolorare, depunere de murdurie; — _ erodarea suprafetei prin nisip, praf 91 alte particule transportate de apis = atacarea waterialelor prin agresiune chi-~ mio® sau electro-chimicas eriort yuprafejelor prin gelivitates — deteriorare biologics (alge, ciuperci, su- cegai, licheni,ete). 92. APA CAPILARA DIN INFILTRATII, DIN CONDENS. 24. CIRCULA fn materialele poroase sau pe s sate gers de contact ale RINTA DI straturilor Ii ORIOE DIRECTIB, der cu B La RECE SPRE CALD (evaporarea pe fefele calde produce ucfiune). - 22 vUmplind porii intr-o sond, APECTEAZA local CALITATILE MATERIALE- LOR (micgoreasé capacitates de isolare teraick, reduce resisten- fele mecanice, produce deforairi,...). Pe perioade mei lungi apar @ biclogice. 224, La MATERIALBLE MINERALE degradirile dev: itatea de absorbdjie a aaterialului e: evine visibilé pe fate de sbruri. exfolieri 2.22. MATERIALELE ORGANICE efnt mai turate cu uniditat chiar dack de (gi uneord: ireve: putresire, microorganis- rile apar bile) — umflare, deformare, fernentati Meyer4 0.2. CALDURA + el CALDURA = ENERGIE CALORICA "CALD"="FRIG" = nofiune subiectivi legatd de nivelul temperaturif diului in raport eu temperatura omului. 14, Cildura migreasd din zonele cu temperaturé mai rigieaté spre zonele cu temperatura mai scizuta @ Tara —,,deperditii” de c&laura: (INTERTOR-=EXTERIOR) @ VARA —,,Qcumuldri” =tnoaisire (EXTERIOR-INTERIOR) 12. Deplasares c&ldurii se face pe cele trei céi cunoscute: @ in interiorul corpurilor solide, sau intre corpuri solide fn contact =conductie @ %n interiorul fluidelor (lichide, gaze), sau intre un solid gi un fluid fn contact = convectie @ Intre splide sau fluide care nu int tn contact = radiafie Pentru studiul deperdifiilor de cildura-in timpul ternii (f n mai important pentru clima {arii noastre decit acumulirile de ofl- dura, vara), principale sint CONDUCTIA 91 CONVECTIA. 2 ))Fecare material are o permeabilitate la trecerea c&ldurii prin | " eonductie ceracteristic&, proprie:,coeficient de conductivitate termica,J Materialele cu) mai mic int mai resistente 1a trecere eéldurii =,,TERMOIZOLANTE” Exemple de comportare a unor materiale: — CArdimidd plina obignuita (zidtrie):) = 0,70 keal/meh. cy — beton armat :A = 1,40 kcal/men.°c (de 2 ori mai elab izo- lant termic decit chrdmida) ; — D.C. ou greutates aparenti de 8v0 ke/m?t’) = 0,25 keal/meh.°0 (de 1,5 ori mai bun izolant termic decit carsmida); : — polistiren expandat : A:= 0,035 keal/m.h.°c (de 20 de ori mai bun izolant termic dectt c&rumida). Elementele de constructie stint cu atit mai izolarte sint Mai groase seu stint din materia le cu A mai-mic caracteristici determinind REZISTENTA TERMICA | (he ou cit + douk y a elemen- telor de construct: 3.) tntre elementele de constructie 91 eer — fie interior ela dirii, fie cel ‘ior —— schimbul termic se face prin conveo}ie. 34 Fenomenul este caracterizet de miscarea aerului care influenteass mrimea fluxului termic: MISCAREA mai rapidA a aerului ACDTVRASA convectia (= REZISTENTA MICK la trecerea fluxului termic); STAGHAREA serulul MICSOREAZA convectia (= REZISTENTA MARE la trecerea fluxu- lui convectiv). Migoares aerului se poate datora: .344.— vintului care activeasa convectia pe fi lui de constructie: Gprezistent: mai mica Ia exterior a ‘ioart a elementu- chimb termic convectiv este t le interior (Re CRi ). « 5prin incélsire erul se ridicé, prin rdécire cob Jeeastd migcare este activath sau incetinité do rafetelor pe care se face convectin (verticela sau orizontall), tia, slement-aer (deasupra, dedesudt, leteral) gi de directia Huxului termic (de jos fn sus, sau de sue in Tn ee OY vedios ck 5) on gas © Jing ra OAS in R) ® =) we @ \arcsatn # fO eee = Deru mcileinche-se, sre eal) Capa itatea termoizolantd a unui element cate determinata atit de reristenta termicd la trecerea céldurii prin conduc}ie, eit gi de rezistenta laconvectie de pe fetele elementului. In practich utiliseazé nofiunea de rezistentd termicd globald ,Ro” ("R sero") cere uma rezistentelor elementului de ‘constructie gi a straturilor de ser de pe cele doud foe (Ro=Ri+R+Re) afi Caleulele de izolare termicl se fac pentru elenentese de construc~ $ie°cxterioare — }inind cont de clina {ari noastre — fn condi fit ax de darn: , cu cit Roeste mai mare: Sa. : 4— day pon zo ze © deperditii. mai mici Ue instaleyii de inciizire nai mict —e investi fie mai ieftini; \e consum de combustidil CRs eauny Re Re mai redus —»exploatare DUORAMELE TEMPERATURE LA economic. 52. : a e ‘temperatura mai ridicatd pe - Aare y RA>Re > ane ae fata interioard At (Ate \s-confort termic mai bun. ; 6. ,,CONFORT TERMIC” iho-fiziologs: > sereshinstt SE akc Ween a cis (din procesele metabolice legate de acti. yitatea dintr-un anumit moment) gi schim- burile de cdlduré om-mediul incon, or cing, ee . acest echilibru se realizeazé fara eforturi de adaptare care 8& genereze senzajit dezugreabile- SCHIMBURILE TERMICE OM-MEDIUL INCONJURATOR Intr-o cladire: @ Om-c-w cer; deperditii prin convecti« jarna ( poate fi invers vara, sau in qari cu clima caldk) @ om-c—»supratetele elementelor mai reci deperdijii prin rediatie iarna (poste doped «£4 invere vara, sau in qari cu clint calda) e om <— instalatii de incalzire ; acumulars de cAldur& prin radia{ie, tarna.thedizire, STS CeTUIN se asigura prin i ‘ia de incdizire, care trebuie 94 aiba un debit de cildur& egal cu deperdifiile spre exterior. Doct elementele de constructie efnt ineufi- cacnt de termoizolante, incdleicen este neeco. nomic, dar ti de confort se poate sigura. 6.22 @ temperatura de confort Q suprafetelor interioare ate emen— ferns conetructie se ob}ine numal printr-o rezis termicd Ro Corespunzdtoare -Rezistenta minima necesara Pentru confort ,,Ronec” este Standardizata (stag 6472-). La elementele ew Ry Materialele termoizolante sint poroase: @ In general hidrofile (absorb ug, pa). Exceptii rare: aide Sa port Tnchtet a1 canpugeraie materte imperme- abilt (de\ext-sticla span; “)y sau gren permeabila (de ext polfatiren expandat) ; @ mediu bun pentru circulatia apei (ac infiltratie sau din condens), mai Aneel! poritor comunscunti. 8.2 > Umplerea porilor cu apé scade capacitatec de izolare termicd (apa are} mai mare deoit aeru)). Wrorsoteoratiite trebuie ot Tie bine prot ite contra apei. Daca totugi umezirea este posibila (admisibi} doar la ma- terfale termotzolante mincrale aan Polinert sintetici) trebule deasemeni asiguraté reuscarea rapidd. 8s Datorits rezistéatet termice, trae poate etre soit fejele straturilor termoizo- ti ees lante pot avea diferente mari Cees rails)! de temperaturé intre ele: een bes RISC DE CONDENStn zona ‘Parament exterior cu rol de pro- epropiata de fata rece. cee spas abe meteorce fi wrerior CF) |, = fPet— EXTERIOR (—) 2ond de cddere maxim a temperaturittia. gal e eco. 2 e- de My 0.3. RADIATIA SOLARA (insorirea) of, Razeie soareluis 44 @ SPECTRUL VIzrBIL — RADIATH DE LUMINA lungime de und 0,38..-0,76 portial energie caloricd (cu atit porte enone saan Sie So- loarea ¢ mai aproape de rogu) 12. @ SPECPRUL INVIZIBII— INFRAROSU lupgime de und& mai mare de 0,7/6p integral energie caloric’ — ULTRAVIOLET lungime de und& mai mick de 0,38y (fara fecte calorice) oy2 Comportarea element de traneparen}i « materialelor: 24 D> ietertalele OPACE © Absorb razele infrarosii = in cee mai mare parte, producind fncBlsirea elementului; @ Absorb o parte din tumind, $raneforaind energie lumincecs in oSlduré. 22 C>usteriatels TRANSPARENTE (fo construc$ii inter A sticle @ Sint traversate Bare parte din lumind , 0 mic parte fiind fie reflectata, fie absorbith gi transformaté in oBldurds @ Sint traversate de cea mai mare parte din infrarosil cu it mi un mic Lu. He procent fiind refledtate sau abeorbite; @ Opresc jie inti sii cpr calle SF ota te “1 per fied (stiéla compor- tindu-ee ca unmaterial opsc le eceasté gam de radia}ii).cant A : : ae a REET Ge ces on ste rey calitatite suprafets sorite: ©@ CULOARE: supratetere ald: reflects cele wai multe rase; Fee! ¢: ide (mai ales rogu 9i Grant)! Regral edscarde majoritates reselor select” Lica- Sindu-se cel mai tare; ot @ NETEZIME:1ueiu2 mire sorbfia. RADUTIA INFRAROSIE REFLECT. 4 eretee, ‘ie (opace sau transparen (cea mai mare parte peste 3, ). Teflexia, rugositates miregte ab- rene ie: mentelor de con- 91 milregte lungimes de undé 32 ENERGIA ABSORBITA(ain infrarogii eau lumin&) 91 transformaté tn galdura, ridicind temperatura el. ntului, @ cedatd spot pe abe le fete, prin convectie $1 radia} (infrarogii ou 1.u. peste Bp). CONSECINTE: Bees TARWA MICSORAREA DERE ROTILOR DE CALDURA Bes vara D> surr, pre int ‘Co Fenonen suptrator —sINGGMEORT vbstasele selare contin energie calo- noe Multd, ‘cu eft cad mai aproape de VERTICALA 4eSuprafejele tnsorite absorb cal- =, dura mai cu oft razele x: dar un DE INCIDENT, ‘ora? @ suprafeye, mai aproape ‘saul? care dee au teapot er eee EXTERIOARE factul cu atmosfera caldi) mdrind chidurd ae IR’ 2 Santensitatea insoririi VARIAZA ™ cu 0 pericada de CONSECINTE: supratetele cele mai expuse efectelor Insoririi, vara, efnt: 9 SUPRMPETELE opzonmaLe gu pante foarte mici) 1a orele amiesii minetii eau ii in funo~ ara f WZ 468 OE ih 16 = ora din zi ( ta sotetipist de vara ) ———— Suprotete orizortote ~~ Sie fe —, fluxul termic unitar: koal/wth S888 Se sss: 9 : : oy/5 COMPORTAREA LA INSORIRE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE OPACE (pere}i 91 invelitori) IncBlzirea suprafejelor tnsorite urmiregte Oscilatia periodicd a inten- sith$ii tneoririi. St PWtrunderea spre interior a acestor valuri de cdldurd este impiedicatd mai mult, eau mai pufin, de INERTIA TERMICA” a elementelor de constructie, care: micsoreazi amplitudinea orcilajiilor de temperatur& —»,amortizare” ‘fntirzie manifestarea lor pe fata interioara a elementului de constructie ~»,defazaj” Inertia termicd este {n raport direct eur Sha, @ rezistenta termicd ® straturilor componente, Saa e ‘oprietatea materialelor de a asimila caloricd In cantitate mai mare sau mai mick, pentpu angi ridica temperatura cu un anumit nivel (1°c) intr-un anus interval de timp, (propristate..redaté: de un Loeticient de asimilare termica”) 3 Andi parametrii ce determin’ iner}ia termick eint direct influenta{i de masa straturilor elementului de constructie. 7 52, Pentru pereti, se considera acceptabild inertia: termica a ziddriei de Caraimid’ de 475 om grosime ( asiguré o amortizare a oscilatiilor de pe o faf® pe cealalta de cca 20 de ori gi un defazaj de cca. 12 ore) Elementele mal usoare dectt pere}ii de carémida de 375, arid. 4 general o inertie te: ci mai mic& decit acegtia, se corectea: tei peste rezistenja necesaré ce rezult& din otriva deperditiilor de c&ldur& iarna. Cifoutur a0 tsote: 53 ES Inertia termicd este diferentiaté prin norme, pe elemente de constructie i orient&ri, corespunz&tor gradului de expu- nere la radiajiile solare- 7 03/6 COMPORTAREA LA INSORIRE A ELEMENTELOR TreeneNTe (ferestre, supratete vitrate 6s Energia soleré (lumina+radiatii de céldur&) p&truned prin supra: Jole ttaneparente 51 incidenta pe suprafeyele opace din interioru: inciperilor, se transform’ fn mare part energie caloric& — Fadia}ie ou lungime de und& peste 3p ce nu poate iegi prin supra- fejele vitrate prin care a intrat — inc&lzind tncipere: »EFECT DE SERA" >. Inconfort tn timpul verii, tn special tn conele geografice 62 cu clim& calaa. 3 Lumina prea puternicd patrunsa prin suprafetele vitrate direct pe locul de lucru, poate fi ea ino&gi o causk de inconfort. Qasr: Suprafefele vitrate mari pot genera incon- fort atft vara prin efectul de serd, cft ji ierne prin resistenja teraich slabi care luce la temperaturi scdzute pe suprafate lor interioara.lo aj] MASUR! DE PROTECTIE IMPOTRIVA EFECTELOR INSORIRII EXCESIVE h E> Asigurarea inertiei termice core ES Micgorarea absorb}iei de energie solaraé prin cuoarea deschisd, ue Spetezimea ‘suprafetel el lovenitual cise avenayy punz&toare, a el ntelor opaces maD> Umbrirea elementelor tnsorite gi — pe eft posibil —ventilarea aceetor suprafete umbrite: @ parasolare ("brise-soleil"), pergole, logii, copertine, streagini, sau alte elemente cu efect de umbrires @ intercalarea unui strat de cer ventilat (cu circula! turala libera) intre stratul “de raja" gi reetul elemen- tului de conatructie utp Dimensionarea suprafetelor vitrate conform necesita¢ilor de ilu- minare, evitind excesele motivate insuficient prin consideren- te estetice; HE supraretele vitrate exagerate sint totodaté scumpe In in- vestifia de constructie 9i neeconomice in exploatare prin marirea consumului de energie pentru inc&lrire, pe ling inconfortul pe care-1 pot genera atit vara, cft gi iarna. | 3 Reducerea pdtrunderii razelor solare prin suprafetele vitrate, fo- Pp losind geamuri speciale : @ geamuri termoabsorbante (éolorate in mast), @ geamuri reflectante ( semi-oglindate), @ geamuri termoabsorbant-reflectante (colorate in mask gi semi-oglindate). ul Protejarea (eu efect de umbrire) ye dispozitive Plasate la exterior: obloane, jaluzele, perdele,... Plasarea unor jaluzele sau perdele de Intunecare la inte- rior are efect negativ, acestea devenind acumulatosre de caldura Ia ferestrele duble, protectia poate fi dispusa intre cele dows rinduri, dar randamentul este mai scisut decit fn cagul plasérii la exterior.04 VAPORII DE APA ‘ou’, Cantitatende vapori de aps din oar exe variabilé,,functie de diversi factori = @ nexterior: factor naturali (meteorcbgici, ci, elimatich wi microckmattic.) Jn interior: factori nstureli + artificial’ Coiiton instalatié de tnoslzire ,climetizare, Ponctionile clddini sav apeciticul anumitor incdperi,. Centitates “da vopori de apt existent intron volum de ger se mmeste,UMIDTATE ABSOLUTA * yea in Sere aS ae Cotes fm? de aur (umicitaten alegobta mavims) ele Kimitets de fomparstord. cu ct tem Se That vcheally cv altt aerul poate cxprinde mai mul vapari. ‘Deri core conline cantitaten maxima. de vapor! corespun- Ma. itoare temporaturii respective ;, ABR SATURAT UPMDITATE RELATIVA’ : raportul exprimat in % intra te > vvicitadan abeclsta’ 9 ondaien de hvac orerpun- qalvere temperaturi’ aerulvi respectiv. Notatie: 9 * my Ex: ymiditates sbeclta us 40g/n> Fr 20° > umicitalen cle maburafio; ys 4250 gon? Po -oatoo « AR p00 «58% Att. YE Veriatifle de temperatura na influertenzs Ex: 0 umiditate abecluts de 40g/n* umiditates absoluta ci rumai vmiditatea. reprexints 0 umiditate relativa: relativs. core variezS invers decit fempe- 58% la temperatura +20" tatira (Peres cin twcade) [> ex: eae 97% « . +12" Omul parcape gradul de vmiditate ol unui spatin tn ra ang functie de umalitatea. relstiva,,ma de com wae as 4 eae 1s.) Retr delerninaren fermen Since, coitnen de vapor ou oe nord gre G prin ,PRESIUNEA VAPORILOR™ . Accada se mascara. in sistemul internafional de unitati (SL) in newtoni/m* sav ,, pascali* (1Fa= AN/mt) sau tm ,unitafi tolerate” CCurititt tehnicas) im men coloant ‘de mercur (4mm Hg + torr): Fresiunea cantita}ii de vapori de saturafie : , PRESUME DE sxrventin"(ps) © Frecionea. unei umicitati absolute. mai mici decit com de aaturatic a temparatom Yexpective. 1, PRESIUNE PARTIALA ( py) tre presiunea partiald of con de satvratio aate scelay. ke rene ert rc mle a (ery) tan HK Variable de temperaturd na inflventeazs. presivnes partials, ci mmai presunen « de anturatic, core Variaza: paralel cu terperatura (cind t made i py scade). ‘Sitvatia tn care presiunen de saturatie — sedaind odata cx temperstora — siunge egala cu presiuneo perfiald. se nmeste , PUNCT DE ROUK yi marcheazh bite, dala care incepe condensul. Temperatura corespunzAteare punciviui de rovd pentru o arumis presine partial ve nome gte TEMPERATURA DE.COND.°NS*sa Be exrumacyim® (f,) a acae! presivnt. ; fn exemplil de mai sus umiditatii aluolute de 40.g/m? ti corespunceo pre; Sune portial&. py=7048 mmHg pf 0 temperalurS de condens ty = +415" Gemperaturs. pertru care py est ogala let cu “1Bmmbg)- 14. Cind tamperatura seade sub punctul da rouk, presivnen de saturatio sub veloeren, prasio it partiale a vaporilor existenti in spatiul respectiv j cum pres de, nam partial’ nv poate fi mai mare decit cea de saturotie, o parte din yapori condenseazk, astiel oa presivnen vaporilor 3& raimi- A In ila determina dn saturate pean a ‘condens fie ve depune pa pereti spalivlvi, fie ramine plutind in : | or ecb Formk da plehlur\infime —abvri visi sau ouafh. +)spre cela cu presime perliaia may mick (vapori mai putin’) TRAVERSIND ELEMENTELE De” GONSTRUCTIE ——} ,DIFUZIA VAPORILOR" lana, datorila. cifeventelor de temperatura intre interior (@) st exterior (©) presion. le vaporilor sint giele diferite ( py mlericarS. > Pyaxteriaans) De Te ‘de ta infer spre exterior ; pe parcursul difvziei vaporii inlilnesc zone cu! temperatuvi: din ce in ce wai rearute _» rise de atingere @ puncti de roud 91 continuare \_» CONDENS: 24. Recare material are 0 permeabililate onracteristica propriee: difvzia vaporilor——) - CORFICIENT DE PERMEABIITATE LA VAPORI™ . +Materialele cv permeshilitate mick la vapori (respectiv atraturile din adifel de materiale, cu REZISTENTA LA DIFUZIA VAPORILOR" mare) mpiedica difuzia vaporilor (respectiy wnicforeaza. presiunea parfiala.) formind , BAMIERE CONTRA VAPORILOR" care redoe riscul de producere @ condanaulvi tn elemertele de constructic 22. Produceren condensului este inadmisibil _material termoizolant dar la materiale care se eh prodies)ibide pci de straturi yt fisuri care vitenion si permits infiltrasit sau degradsin: ghave se olemen- bului de constenetic. Daz. LUmexinea ehatvriter fermoinlante prin condans prowacs seSderen apacitatit * deizolare termic& \» ese nese marirea rezistentel termice corespmetior aceite) scSclari, gentry ca totugi si ec realizeze confortul termic necesar. 233 Apa. de condens care se prelinge pe suprafetele unor drafuri impormeabile san grew a permeabile trebuie captats gi ovacuats, pentru a m ajunge in alte mane unde ar putea prodice cextradiri wd 2A. La clementele de constructie din materiale rezistente la umiditate, condensel in cantitate mica 9i eu pesibilitale de revacare, este echnisibil. . 2s. Aerulnvare,prectic, resisterts la difusia vaporilor Lp ATENTIE !Golurile de cer tn interiorul slemen 2 Soph ice ipa scoedlln Sorelentsl (ORAL Salt" ove"ed gid aeihdatlapa dented Solufii (posbile dup Spaty seucanale «i cirevlatio. naturald da ser, in coriact direct cu zonele in care 10 poate produce condens, avind elu! de a activa reevaporares epei condensate 5i respactiv dee usca stature umenile, 80 folosagte ca maura de nevtralinare 2 condensul, permifind mn anumite casei: ; Cy sprimares bariere’ contra wporilor, sou. onei beriere. sumare, ieftine, tn ca- 1 difuiei provenind linte-m spafix ev umiditate relotivi mica — 5O..GOX ; Gt prevederee. unai bariere contra vaporilor econemich. in lou! snsia fart monpe, des difuzia de vepori provine dintron spatiu cu umiditate relativs, permanent, foarte mare — peste 75x.” OS SUNETELE (acustica in sonst ueail) evi. CARACTERISTICILE SUNETELOR Vibrafia vnc’ corp produce ampra servi comprimar neoesve alternate ay destndert core se propagt in toate drectil, formind unde sonore sferice. Undele sonore atin~ ind vrechea produc vibrafi ale orgenelor auditive, care, pe oale nervoass ,sint haduse, ‘in creier, tn sanzafi sonore = suncte i Vileaa ‘de deplaedre a vndelorsovore veriaeh diya med in core mn propags (Chase wal wid iin ob mediu| respectiv ee aes Pa sunetelor). Exempl ria @ Ber 340 m/oec (de fapt 320.344 m/sec nfunetic ce presimea atmosleicd); @ apa -- 4440 m/e; Osi steomnc,@ wave Sink @lenn = 000, se Gece emvene tmanle —- 50 m/eec OBSERVATIE. : Numai undele reprezeritind succesionee. de comprimai gi deitinderi se deplassas’, intimp cx mroleaele mesivi respectv dear excilonza de o parte gi de alta a. punctli de echihbru. ‘Svecesionen in timp, intr-un punet, a comprimirilor 5 deslinderilor ~ respectiv resin’ of dapresion: (presi negative) = fm — $e-repreainta. grafic prin, OSCILOGRAME” \_, © Timpul T incare se petrece 0 oscilatie complsl& = ,PERIGADA“—s oe masoark in scunde (in exemplucT=$ see) © Resumes acustica inom anumit moment p =,presine acustica inslantance’ —» se naoard in Niger yt © Presiunea acustics maxima & =, AMPLITUDINEA” oscilafilor © Nomsrul de pericade cose succed inttno secundd =, FRECYENTA"—+ se masourdin HERTI (He) (Alix ima perigada itr-o seeunds j in exemplu : frecventa sunetuhi « 3Hz) 1D) Frecventa determina tnalfimea sunetalor . Urechea ra_sunete | domeniv! audibil normal tra sume ‘roma oma ammele cu frecvenfe intra Se aa ean coo foment [eat ts Prt sunatelor este determinats de aca amplitudinit ascilatillor acustice, respectiv de mirimea. schnell sree (nts Wat?) Delonte fisclogice ale perceptics Peat ede sas at ois becca media a sinelela-olignote cele was fervent, ©, FRAG DEADRILITATE Smita deo seoeggerate semen is grape wnctle deurcten © FRAGUL SENZATIBI ese intonstaten smebale wes par sonzait acube de durere psi alta cha cor prcoptn vii Paced Bik UCAS pails serabofa sop core: sone cetind Hehalts mater are o erate ven ek so joritmetica") pentru o creglere expor (vlegaritmicd") a energici sonore. Pevtra simplfcarea Recs # caleulelor soustice 2-2 adoptat, to 2 scara. de masurare aritmetich, xei- mala, avind 42 trepte egale (corespunzind color 42 treple esponentiale ale variatiei energich sonore, de 1a 40“ la 10~4 Wont) mpartite in cile “0 subdivision’ numite,, DECIBELI"(dB)—peniru pragul de. sudbilitate corespndind O(sere) 8 iar pertry pragul de durere: 420dB.. In decibel se wBsoand spivelul sonor* fizic raat, * raport cu pragul de audibiltate : fe Pieri viveluli aonor in dB nu tracice Fidel eessiblitaen to urechi in raportcx inaltimea sumetelor,corespunzind numai 4 Ireree nda tn wb PosHey pute fojeet itv tcade, iarintre 2@0+-3000H: este 3 © oe mai mare. ro fete piancopn sable ped « date de aumate cu diverta inalfimi +2 adoptat oaltd. ‘49 scar conventionsl pants ,TARIA SINETELOR” aga cum ie int) de ureche, exprimatd'in , FON”, tot ou 420 de: subdivision’ inte. prog de eebiltate gi cel de durere, ° Relatia inte nivel anor real eB gi thria subiectiva a sure telor in foni se face prin ebace cu ,curbe izofone*\—pwe ® F A il ee ee at. PROPAGAREA SUNETELOR Dele sursk sunetele = popag i i Intent directile,Intinind & cole obstacole(elemertee de omtructia) se ee soak ints © CAZUL UNUI OBSTACOL-ECRAN: sunetulincidenteste : — Reflectat inapoi in spativl de unde provine ; — Absorbit declemertul-ecran si : . ° cron (cia) de inertia material Bodice Serene p laa piss acoremoi in pl lia ed emerge 9 Hira heen Feel eee) a REFLEXIA SUNETELOR = — Fatioun ee call wai mare ah: — appa de pier ee ma slementul eran avemasamaimare. OS — Directia de reflerie a suneteor 2 face ba fel cain ops (relic tne — hopehitadise reflesiasepraterapdta demai muisori pins laamerbzare, “V7 — La auditor jot ajunge alit sunete directe cls wnete relleclate, Drum v Frere de soles rafirita ford mai lng Jealsleordrede, ce. Bling ox intivsiere Ja auditor: . Tatre sunetul direc 9 celvefectat mai mare de 44s sounds: tnurafale se.aud separat =,R00U" decalaj tre siete ivect 4 cl reflectat mai mic de 4/45 sand’: sunetele se sud caun svnel prelongit continua #, REVERERRATIEY if COSERUSTE : In acustica spshior consnite, ecol trabvie avitat , pocind reverbaratia orect dezatt., putind imbogSti avditia musicale, dar putind face neclara, aucifia vorbiri: 2a, @ CAWL UNUI OBSTACOL PARTIAL : setele aimiind © ,UMRR SONORA mi. la. satele inalte. Oe = a se caksleaza Ingimile de undit ale anclelorde avert eck obstacehl prin, DIERACTIE",in gpatele lui ‘Difractiaeste mai mare la. sunetele led i fimi x 54Q resultind: CAZUL UNUI GOL IN ECRAN : acts‘ sebiacb Heel Ve er en catia eee Fae ook a nt — preemie | ete | _— dectt lungimea de unde a sunetului(A), A= 7m Atqesm Angee ‘A=goatm oll secomportB cao nouk sursi.de sonst Heb shoe reece sonora Se — La golurile cx dimension: mai mari deel . longimen.de vndd a snetsi(h), acest -s J Bs trowerseaz’. golul, lasind umbre sonore mai ‘mari sau mai mick, dup lege difractiaim—p ax ABSORBTIA SUNETELOR este in rapot invers ev reflexio. + ‘Abeorbfia este mai mare 'e materiele poroase, spongicase sae) cov ee ee oe Tiara conectin parvdind plrndren sehr 0 golurile aint deschise la. wera tuba do condructie, parmibir : eee eerie in clamerlele co mace mai mare (acafsevahschy- in Tyfarecdemet), eet ete Tiventale se talfimes sunatelr (nelariesle prone iderle, , i, en alit mai mult veils ‘gint mai eficiente pentru treats inalte dest pantry cole jonse) Raportl tire energia sonerd slbsorbila gi energie inciderta =, CORPICIENT DE ABSORBTIE “—indic. chtienla foncabsorbets a wlementuli de emndirvetic. 224, @ FENOMENUL DE REZONANTA : in findie de materialul de aladlvire, forme ek 9 shewrhit,tarind ‘sunetele cereale sonore ate se peste produce av mamai in Galore tlde ale cemertelor de comabructic, «i pi in sbreturile eavilahile Mehsein ola clemonte en ane% 23 DDTRAVERSAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE Di CATRE SUNG TE Oparte dn energia eonor8absorita ete aiberatd pe fafa op cae ct incident: — crt materielul de condructieesde mal perce yeu poresilate comunicarth, «ait wanale Traverseazd mai upor clement! de construchie ; =e eel are) tr ult re abst ema. (jai a pines her ior sharpaieanen oualgela a Raper ine orek cate i evergie fraroniaa pelata pune ne elute iclnfa de inclare fovich wclaverhie ax cap Shed OBSERVATIE : in cazul unor clemente de constructie dintr-un enumit malerial, indicii de deruard sonora. éint in- pie mumai de ivitale rimmed at’ Fane et ec flap bereenerdlapre near gs nevoie deo creglere geometricl a es ead a Jo on parle de céramids , _ liv. \i— Je reductia sonord& ‘doar cu cle UB) ap Realk ch nbciren come as ett ate groviagis pp igen veeacrpomer ne upoare, sau la clemente care trabvie ai aibé grosime mai mare pi din alte consi- derente decit cele scustice (structuri eee sake Re foc, nl — Vransmisia sonora aste influentata pi de inalfimes suneteler, infu ates (respactiv dasti- cilatea) elementului, la freevenjele de rezonarti apsrind intariri - ieonaa 24, [)SUNETELE DIN CONSTRUCTH [SUNKTE , ABRIENE™ care se propagt prin aer, dela surad, fie direct pind! la urechea omulvi, Ke prin reflexie sau difractie . [SUNETE, STRUCTURALE® care se propag®s prin elamertele ce construct. Sunetele sbuctvmle previn: © absorttia evnetelor sariene © preduceran, directs a vibratii clementulvi decorstruatie pe cale mesanicd.a,SUNRTE DE iMPACT”: — ee rigid) aoe os un cbiadteare vibreash ( mgtor, tamu dle insta te — artes ee evpratete: slemertulvi deconttructie (pasi pe parcosenli, tras mebila, 2 OBSERVATIE ! Dati. find produceren sunatetor da impact direct pa elementals daconstnchia, masa acestora nu mai contitve un parametrn de recucere a intenaitati ‘transmise: Up stenvarea avnatelor structurale de impact nu se poste face, prin miviran. greuidtii elemertaler de constructie . MASURI CONSTRUCTIVE ACUSTICE TRATAMENTE ACUSTICE = mésuri or se previ! in sitvatia tn care sume, smord gi awditorul aint inacelay apatiu, 9 vireaxK (dup& ca): — Reduceres nivalulvi sonor pant # se realiza un media mai putin ahora, ppin tot n srnbi onra (lees tear’ de roche ngwecaen, pi ere si el fore om Stk pm peat rls preuctviaien; n annie ep pin — radar, neti, halt to hla ts — se onat cir on grid confort acuta “mai ritont pin saleren de oS Abela prin mBvrivea ebsorbtiai sonore (reepectiv megoreren. refleiei) pe srumibe supra= Fete ale tncaperii (tavane, pereti, pancuri-ecran, ele). — Asiguraran unei avcifil cit mai potrivite destinatie! Geol ak de mts, as atin, saci! abentnare scat: ta ahebaren eee ide eos, enaran riform fn. aaa oath Nextar ee te Er setnaaat ems cbrensiecares, pi eriertaren coratpunatiars & wer — suditeri) este fehl Saeroeas delay chat compen ten: a Ker ioket core oo recenteSat @DISPOZITIVE REFLECTANTE : elemente de ‘constructia sau ce finieaj, grate, compacte yinetede : Stectoridinzidarie sau beton aparente. —Strvetori din zidarie sam beton Hnisate cu straturi ‘elativ rigide : tercuali; placaje cin pistra ras ceramic; lambriuri ev perevri mesive (scinduri, pane, PAL, pbcs got, [—Structurt grele aparente sau toncuite, aceperite evmal tertile wbtiri, traneparente la svat. 32. @DSPOZITIVE ABSORBANTE: ~_Strateri porease ,fonoabsorbarte’‘ Elemente , FLOTANTE” 5 HE OBSERVATIE:: 3 in aces! coz orton cartact rigid, chierleesl, ponci. a rigid creazi. , PUNTE FONICA” prin care sunetele se transmit direct micgorind sais chime anvlind elicieria izatie. Selotie adoplats. rigide foncizolante. tie adoplat: poten pardoeslt igi je. Ghia ees plang