1.

 Termometru utilizate pentru măsurarea temperaturii aerului

atmosferic (ținute în adăposturi meteorologice);
 Barometru pentru măsurarea presiunii atmosferice;
 Higrometru pentru măsurarea umidității;
 Anemometru pentru măsurarea vitezei vântului;
 Girueta cu care se determină direcția și intensitatea vântului;
 Heliograf pentru măsurarea intensității strălucirii soarelui;
 Pluviometru și pluviograf pentru măsurarea precipitațiilor lichide, pe o
anumită perioadă de timp. Cantitatea de precipitații este exprimată în
mm grosime strat de apă sau l/m².
2.
Meteorologia :

-ştiinţă analitică şi explicativă

-ştiinţă prospectivă
-realizează observarea fenomenelor meteorologice, încercând în acelaşi timp să le
explice ;

Climatologia

-ştiinţă de sinteză
-ştiinţă retrospectivă
-studiază succesiunea şi suma fenomenelor atmosferice dintr-un spaţiu dat ;

Meteorologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul atmosferei terestre şi a fenomenelor

fizice
Climatologia = subramura meteorologiei care studiază regimul multianual al vremii în
funcţie de condiţiile geografice specifice unei localităţi, zone, ţări, continent sau chiar al
întregului glob terestru.

3. Familia norilor cu dezvoltare verticală are de obicei conturul bine pronunţat,

iar baza orizontală, luminată de Soare, are uneori o culoare albă ca zăpada.
Vârfurile lor par că fumegă. Sunt nori care se formează de obicei în anotimpul
cald. Către seară se lăţesc, se aplatizează. Aceşti nori au plafonul norilor
inferiori, dar adesea au extensiune verticală atât de puternică încât vârfurile lor
pot străpunge nivelul norilor mijlocii, iar uneori chiar al norilor superiori. Din
această familie de nori fac parte următoarele genuri: cumulus, cumulonimbus.
4!!!!!
5. Precipitaţiile atmosferice
Sunt produse finale ale condensării şi sublimării vaporilor de apă, constituind
totalitatea particulelor de apă lichidă şi solidă care cad din nori şi ating
suprafaţa Pămantului.

6. După formă sau după starea lor fizică, precipitaţiile se împart în 3

grupe şi anume:

 hidrometeori apoşi: ceaţa, burniţa, ploaia, roua;

 hidrometeori micşi: lapoviţa, ploaia cu grindină;
 hidrometeori solizi: zăpada, măzărichea, grindina, bruma, poleiul,
chiciura.

7. Ciclonii sau depresiunile barice sunt forme negative ale

reliefului baric reprezentat prin izobare închise, mai dese în
părţile centrale şi mai rare spre periferii.
Anticiclonul esteun camp de inalta presiune limitat de izobare
inchise de forma aproape eliptica sau circulara, unde presiune
creste de la periferie spre centru.

8.- Ploaia este formata din picaturi de apa cu dimensiuni ce variaza

de la 0,5 mm la 5 mm in diametru.
- Mazarichea este o precipitatie solida sub forma de granule mate,
sfaramicioase cu aspect de zapada (forma moale) sau sub forma de
graunte de gheata sferice, partial transparente cu un miez albicios
opac.

9. pdf cursul 5

10. Masele de aer in deplasare actioneaza intre ele, determinand schimbari

rapide ale elementelor meteorologice: precipitatii,variatii de temperatura,
succesiuni de sisteme noroase, variatii de presiune.

Zona de separatie dintre masele de aer se numeste front atmosferic.

Fronturile sunt de mai multe tipuri, in functie de geneza: reci, calde, ocluse.

Frontul cald este suprafaţa de discontinuitate ce separă o masă de aer cald de

una rece, masa caldă alunecînd deasupra penei de aer rece.

Front oclus este un front complex rezultat din contopirea fronturilor rece şi
cald într-un proces de ocluziune a unei depresiuni. Se deosebesc fronturi ocluse
cu caracter cald, cînd aerul in spatele frontului rece este mai cald decît cel din
faţa frontului cald şi fronturi ocluse cu caracter rece, cînd aerul din spatele
frontului rece este mai rece decît cel din faţa frontului cald.

Frontul rece este suprafaţa de discontinuitate care separă două mase de aer,
rece şi cald, masa de aer rece substituind mai mult sau mai puţin brusc pe cea
caldă. Frontul rece poate fi de ordinul I (anafront) sau de ordinul II (catafront).

11. Prin masa de aer se intelege o portiune din atmosfera in care parametrii
meteorologici se pastreaza aproape constanti si aspectul vremii ramane
neschimbat.
.Masa de aer cald se va raci sub actiunea suprafetei subiacente, mai reci,
sau sub influenta unui bilant radiativ negativ. Daca masa calda este
umeda ( de origine maritima) apare ceata si nori josi insotiti de burnite.
Masa de aer rece se va incalzi sub influenta unui bilant radiativ pozitiv sau
prin intermediul suprafetei mai calde subiacenta.
din punct de vedere geografic, masele de aer pot fi:
1.mase de aer ecuatorial: in zona ecuatoriala, presiunea este scazuta
datorita convergentei alizeelor si vanturilor tropicale ce au componenta
estica, iar acest brau de presiune scazuta se numeste zona de convergent
intertropicala. Aici, in zonele de calm se formeaza mase de aer, in general
deasupra marilor intinderi oceanice .

2. mase de aer tropical: in zona tropicelor, zonele sursa sunt in general

deasupra uscatului, aici intalnindu-se cele mai mari deserturi ale lumii.
Regiunile cele mai importante in emisfera nordica sunt nordul Africii, sudul
si sud-vestul Statelor Unite, zona de nord a Mexicului.

3. mase de aer polar: zona sursa se intinde intre latitudinile 500-650 la

nord si sud. In emisfera nordica zonele sursa importante sunt Siberia, ,
Pacificul de Nord, Alaska, nordul Canadei, iar aerul este foarte umed
(polar maritim); este in general mai rece vara decat uscatul si mai cald
iarna.

4. mase de aer arctic: zonele sursa se afla langa poli, deasupra regiunilor
inghetate, iar masele de aer se formeaza repede. Sunt cele mai reci mase,
zonele arctice fiind lipsite de insolatie (emisfera sudica din iunie pana in
septembrie, iar emisfera nordica, din decembrie pana in martie).

din punct de vedere termodinamic: mase de aer stabile si instabile.

Masa de aer stabila: gradientul termic vertical in straturile joase de aer

este mai mic decat gradientul termic vertical. Convectia termica nu este
asa importanta incat sa se dezvolte formatiuni noroase cumuliforme, norii
specifici fiind in forma de panza, Stratus. Daca masa are umezeala
scazuta, cerul poate ramane senin. Masele stabile sunt de obicei de aer
cald, care in timpul iernii favorizeaza aparitia inversiunilor termice.

Masa de aer instabila: gradientul termic vertical din straturile inferioare

este mai mare decat gradientul termic adiabatic. In cursul zilei apar
miscari convective, ce duc la aparitia norilor cumuliformi bine dezvoltati.
Aerul tropical este cel mai cald si ce mai putin stabil.

12. Meteorologia sinoptică- ştiinţa despre prognozarea vremii, studiază legile evoluţiei
fenomenelor şi proceselor troposferice care conduc la succesiunea aspectelor diferite de
vreme într-un punct fix sau într-o zonă, într-un interval de timp cerut;

13. A.
Sunt forme negative ale reliefului baric reprezentate
pe harta sinoptică prin izobare inchise, mai dese în părtile
lor centrale si din ce în ce mai rare spre periferii.
Diametrul izobarei închise de la periferia unui ciclon
variază între 200-300 km, când acesta are dezvoltare
redusă si peste 3000 km când dezvoltarea lui este amplă. Obisnuit
însă măsoară 1000 km.
Adâncimea ciclonilor sau presiunea lor în punctul
central, oscilează de regulă între 1000 mb si 970 mb.
Miscările aerului sunt ascendente pe plan vertical
(slab descendente la periferii) si convergente în plan
orizontal. La suprafata terestră în emisfera nordică miscările
orizontale (vânturile) formează un vartej orientat în sens invers acelor
de ceasornic, de la periferie către centru. Viteza vântului are valori
medii de 10-15 m/s

B. ciciclonii sunt ca muntii, presiunea creste de la exterior spre

interior.

Mai exista insa o serie de forme de tranzitie , numite astfel:

- talvegul baric este analog unei vai trasate de un fluviu, izobarele avand
forma de V, presiunea scade spre centru

- dorsala anticiclonica, are forma de U, valorile presiunii cresc

treptat spre axa sa mediana, are imaginea dealurilor care se intind sub

lanturile muntoase

- saua barica, analoaga seii dintre doua masive muntoase, cotele

izobarelor cresc din exterior spre axul seii

14. Familia norilor superiori – baza acestora se află la înălțimi cuprinse între
5000 și 13000 de metri (aproximativ 16.000 și 43.000 de picioare).
Această familie cuprinde următoarele genuri:
– Cirrus (Ci)
– Cirrocumulus (Cc)
– Cirrostratus (Cs)
– Familia norilor mijlocii – baza este situată între 2000 și 7000 de
metri (aproximativ 6500 si 23.000 de picioare).
Cuprinde următoarele genuri:
– Altocumulus (Ac)
– Altostratus (As)
– Familia norilor inferiori – baza situată între 0 și 2000 de metri
(aproximativ 6500 de picioare).
Cuprinde următoarele genuri:
– Stratocumulus (Sc)
– Stratus (St)
– Nimbostratus (Ns)
– Familia norilor de dezvoltare verticală – baza pleacă de la 500 de
metri iar vârful ajunge până la înălțimea norilor superiori.
Cuprinde următoarele genuri:
– Cumulus (Cu)
– Cumulonimbus (Cb)

15. Circuitul apei în natură (denumit uneori și ciclul

hidrologic sau ciclul apei) este procesul de circulație continuă a apei în
cadrul hidrosferei Pământului. Acest proces este pus în mișcare de radiația
solară și de gravitație. În cursul parcurgerii acestui circuit, apa își schimbă
starea de agregare fiind succesiv în stare solidă, lichidă sau gazoasă. Apa
se mișcă dintr-un element component al circuitului în altul, de exemplu
dintr-un râu într-un ocean, prin diferite procese fizice, dintre care cele mai
însemnate sunt evaporația, transpirația, infiltrația și scurgerea. Științele
care se ocupă cu studiul mișcării apei în cadrul acestui circuit
sunt hidrologia și meteorologia.
16. Pdf curs 6

17.