1.

Testul Sheffield
a. Se refera la verificarea pasivitatii scheletului metalic al unei punti pe implante. Daca este pozitiv
(lucrarea nu este pasiva) -se secţionează scheletul metalic
b. -se solidarizează intraoral cu Duralay
c. -se face o cheie vestibulară de gips sau siliconi
d. -se scoate scheletul metalic si cheia vestibulară din gura pacientului
e. -se plasează stâlpii analogi
f. -se toarnă modelul
g. -se îndepărtează răşina şi se repoziţionează scheletul metalic pe model
h. -se aplică ceară la locul de lipire
i. -se ambalează în vederea lipirii
j. -se lipeste
2. Descrieți amprenta cu dispozitive de transfer directe(DTD)
a. Confecţionarea unei linguri individuale deschise în dreptul DTD
b. Se fixează DTD la implante sau la stâlpii implantari
c. Se aplică adeziv pe lingură si pe DTD
d. Se prepară materialul de amprentă, se încarcă lingura si se introduce în cavitatea bucală a
pacientului
e. După priză , se deşurubează tijele ghid ale DTD care însă nu se scot din amprentă
f. Se îndepărtează amprenta din gura
g. Se dezinfectează amprenta
h. Se conectează la DTD analogii
3. Comentați situația în care o punte nu se inseră complet
a. Se verifică și după caz se retușează punctele de contact prea strânse
b. Se izolează cu rulouri de vată zona lucrării protetice
c. Se usucă bonturile dinţilor stâlpi si lucrarea protetică
d. Se prepara materialul siliconic si se umplu coroanele neadaptate.
e. Se inseră lucrarea în cavitatea bucală pe bonturile dentare
f. Se asteapta priza materialului siliconic.
g. După priza se îndepărteaza lucrarea din cavitatea bucala si se inspecteaza intradosul coroanelor
h. Se marcheaza cu un creion rosu zonele în care siliconul este perforat
i. Se îndepărtează siliconul din lucrare
j. Se slefuiesc zonele marcate pe intradosul coroanelor si se probeaza din nou lucrarea.
4. Enumerați caracteristicile tratamentului protetic prin proteză parțială fixă ancorată pe dinți
naturali sau implanturi al edentației 14
a. Stalpi 13 15
b. Mai avantajoasa solutia implantara
c. Daca 13 e integrul si 15 16 au nevoie de restaurare, extensie meziala
d. … cu ghidaj canin
e. El ag cmc
f. Cdp semisa
g. Implant: 4.0 × 13 mm
h. Resorbtia vestibulara poate cere grefa
i. Poate fi necesar sinus lift
j. Cmc pe bonti individualizat (UCLA, Atlantis, or preparable abutment)
5. Descrieți elementele semnificative privitoare la ciclul 4 de examinare dento-parodontală
a. Pozitia marginii gingivale libere, măsurată de la joncţiunea smalţ – cement la marginea gingivală
liberă; se notează în fişă, valoarea retracţiei (-) sau a hiperplaziei gingivale (+)
b. indică nivelul pierderii suportului parodontal, împreună cu adâncimea pungilor parodontale si
aspectul radiologic
c. gingia fixa examinată prin inspecţie sau prin “rularea” apico-coronară a mucoasei mobile
d. se marchează pe status conturul joncţiunii muco-gingivale, în zonele semnificative
e. pe faţa linguală a dinţilor maxilari nu există probleme legate de joncţiunea muco-gingivală
6. Care sunt dinții la care sunt necesare radiografii periapicale, în cadrul examenului
stomatologic ? (note de curs EXAMINAREA PACIENTULUI)
a. Dintii cu tratament endodontic în antecedente
b. Leziuni / restaurări voluminoase, pentru a observa interesarea pulpară / periapicală
c. Diagnosticul cariilor pe dinţii frontali
d. toţi viitorii dinţi stâlpi de punte / proteză mobilizabilă
7. Care sunt elementele care compun din punct de vedere medical ”zâmbetul perfect”
a. Proporţia centralilor
b. Proporţia de aur a frontalilor maxilari
c. Linii mediene
d. Înclinare axială
e. Marginea liberă incizală
f. Puncte de contact
g. Forma arcadei
h. Gradaţia
i. Simetria gingivală
j. Conturul gingival
k. Zenitul gingival
8. Caracterizați capele prefabricate din policarbonat și tehnica de lucru, pentru protezarea
provizorie.
a. Coroanele prefabricate din policarbonat au un aspect estetic deosebit de bun, apropiat de cel al
ceramicii de buna calitate.
b. Se prezinta de obicei sub forma de seturi de dinti frontali si premolari†, într-o singura nuanta
coloristica.
c. Posibilitatile de personalizare coloristica a acestor coroane provizorii sunt reduse si se realizeaza
numai pe seama rasinii cu care trebuiesc captusite.
d. Se masoara, cu ajutorul compasului, spatiul protetic mezio – distal si se alege o coroana cu
aceeasi dimensiune sau putin mai lata.
e. Se masoara spatiul vertical (înaltimea cervico – incizala (ocluzala)) si se marcheaza cu creionul
aceasta distanta pe mijlocul fetei vestibulare a coroanei.
f. Se scurteaza marginile coroanei cu o freza extradura pentru acrilat, respectând, în masura
posibilului, conturul si curbura liniei de colet. Se controleaza intraoral si se fac, alternativ, retusurile
marginale necesare. Se verifica alinierea marginilor incizale si a fetei vestibulare în raport cu dintii
vecini si lungimea corecta a marginilor coroanei, pâna în apropierea marginilor cervicale ale
preparatiei.
g. Majoritatea coroanelor din policarbonat comercializate în momentul de fata prezinta o conicitate
interioara marcata (mai mare decât cea proprie dintilor slefuiti), ceea ce face necesar retusul la
acest nivel (intradosul coroanei).
h. Adaptarea ocluzala nu se face în mod obisnuit decât dupa captusirea coroanei prefabricate,
întrucât perforarea coroanei complica operatiile ulterioare.
i. Se izoleaza prin badijonare cu vaselina solida preparatia, dintii vecini si gingia adiacenta.
j. Se prepara pasta de acrilat autopolimerizabil si se aplica în interiorul coroanei în stadiul în care se
poate “trage în fire” (pasta îsi pierde luciul).
k. Pasta de acrilat care reflueaza se îndeparteaza imediat. Patrunderea si mentinerea pâna la
polimerizare a excesului de acrilat în spatii retentive poate crea probleme foarte mari la îndepartarea
lucrarii provizorii de pe preparatie (fractura coroanei provizorii, lezarea partilor moi, leziuni
traumatice ale preparatiei sau dintilor vecini ajungându-se chiar pâna la extractia lor accidentala).
Este, prin urmare, foarte important ca procesul de polimerizare intraorala sa fie continuu urmarit de
medic.
l. Când materialul de captusire atinge faza elastica (dupa circa 2 minute intraoral), coroana se prinde
între
m. index si police, se mobilizeaza usor în sens vestibulo – oral si se îndeparteaza de pe preparatie.
Daca îndepartarea nu se poate face în acest fel, se foloseste o pensa cu dinti (Beckhouse sau
Coher), cu care se “agata” simultan marginile vestibulara si orala. Prima metoda de dezinsertie este
preferabila, întrucât dintii pensei pot deforma marginal microproteza.
n. Coroana se introduce în apa calda (circa 370C) pentru 5 minute.
o. Se marcheaza cu creionul marginea cervicala a microprotei.
p. Se reduce si se finiseaza, în limitele conturului trasat, cu ajutorul frezelor pentru acrilat, discurilor
de carborund si flexibile, marginea cervicala a microprotezei.
q. Exista situatii în care, din cauza existentei unor sectoare la care adaptarea cervicala este
necorespunzatoare, este necesara repetarea operatiei de captusire. Este important ca în acest caz,
pentru a evita “înaltarea” coroanei, ceea ce ar impune readaptarea la nivelul întregii periferii
cervicale a microprotezei, sa se realizeze o perforatie ocluzala (palatinala) suficient de mare (cca. 2
mm diametru) pentru a minimiza refularea cervicala a excesului de material. În acelasi mod se
procedeaza în cazul tuturor lucrarilor provizorii conjuncte, cu exceptia incrustatiilor, a coroanelor
partiale si a fatetelor, unde riscul de “înaltare” a microprotezelor este mai redus si perforatiile
suplimentare nu sunt necesare.
r. Se realizeaza, cu acelasi instrumentar abraziv si folosind hârtie de articulatie, adaptarea ocluzala,
statica si dinamica a microprotezei
s. finisarea, lustruirea si cimentarea provizorie a microprotezei
9. Care sunt obiectivele mecanice pe care trebuie să le îndeplinească corpul de punte metalo-
ceramic?
a. grosime uniformă a ceramicii (aprox. 1.2mm) – risc pentru zona cervicală V
b. grosime suficienta de metal
c. suprafata continua de metal pe suprafata linguala
d. suprafaţă netedă, lipsită de pori a componentei metalice
e. unghiuri rotunjite ale componentei metalice
f. joncţiunea metalo-ceramică la aprox 1.5mm de contactele ocluzale
10. Descrieți tehnica de evictiune gingivala cu 2 snururi
a. Un snur subţire (mărimea 000 - 00 ) se plasează adânc în sanţul gingival (în fundul şanţului) sub
marginile preparaţiei pentru a controla umiditatea şi hemoragia şi
b. un snur mai gros (0-1) se plasează deasupra şi se lasa in jur de 4 minute
c. Snurul de deasupra este indepărtat inainte de injectarea materialului de amprentă