ACADEMIA DE STIINTE AGRICOLE SI SILVICE »GHEORGHE IONESCU SISE! TIUNEA DE CERCETARE ~ DEZVOLTARE PENTRU PISCICULTURA NUCET ST! RAPORT STIINTIFIC $I TEHNIC IN EXTENSO” OBIECTIV GENERAL: 7 DDZ Dezvoltarea dura populatiilor din speciile de ferma si eficientizarea producti a zootehnici, cresterea calitativa a zootehnice Obiectiv specific 7.3.: Tehnologii performante de crestere si exploatare a animalelor cu impact, negativ minim asupra mediului ambiant PROIE . inderea in culturda speciei Polyodon spathula, recent actimatizat in Romania pentru diversificares calitativa si ecologicd a productiei din acvacultura” Durata de realizare a proiectului : 36 luni Buget alocat: 750.000 lei 2011ETAPA DE EXECUTIE NR. I/ 2011 Studi si analize in vederea fundamentirii din punet de vedere stiinjfic si tehnic a cresteri speciei Polyodon spathula in conditile ecologice si tehnologice ale aevaculturii din Romania. Stabilirea programului experimental, pentru asigurarea condifilor optime de iemare a loturilor experimentale din specia?. spathula’™ Activitate 1.1. Studii privind stadiul actual al cunoasterii privind reproducerea gi cresterea specici, in ‘vederea alegerii variantelor tehnologice adaptate conditilor ecologice gi tehnologice ale acvaculturi din Roménia. Activitatea 1.2. Studiu privind posibilul potential invaziv al speciei Polvodon spathula, Activitatea 1.3. Realizarea lucririlor de pescuit, select si inttoducere in bazinele de iernat a loturilor experimentale, Asigurarea echipamentelor si materialelor necesare iemnrii in condifti optimeCUPRINS Rezumat etapa ence 4 Introducere: = = = 5 Activitatea 1.1, Studi privind sadjul actual al cunoasteri privind reproducerea sieresterea specie, in vedetea alegeri Variantebr tehnologice adaptate conditllorevologice 5 tehnologice ale aevacultui din Romnia 6 1. Prezentatea speciei Palyodn spathla~ 6 1.1. Rittml de erestere 51 comportamentul de hrénire 8 1.2. Particularitatile eco-biologice ale reproduceri yi dezvoltinitspeciei Polyodonspathula 10 2. Stadiul actual al eunoasteri privind acvacultura speciei Polvadon spathula: nl 2.1, Sudiul actual al cunostntelor privind repreducerea si ddezvoltarea postembrionard a speciei Polyoden spathula 13 2.1.1 Selecta reproducdtorilor 16 2.1.2 Stimularea hormonal gi ovuatia 16 2.1.3, Recoltarea produselor sexuale 7 2.1.3.1, Crioconservarea spermei de Polvodon spathula 19 2.1.4. Ineubarea ierelorFecundate —~ 2» 2.1.5, Dezvoltarea in perioada larvara 2 2.1.6. Cresterea specie’ Potvoddon sparhula pani la varsta de un an 3 2.1.6.1. Cresterea extensi 4 2.1.6.2 Cresterea in policulturd 2 2.1.63. Cresterea intensiva ® Activitatea 1.2, Studi privind posibilul potenfialul invaziv al spesieiPolvadon spathula: Introducere. = one 30 1. Prognza efeetelor introducer specei Polyoden spathula (Walb, 1792) in crescdtoriie piscicole din Romania 30 1, Hranirea eu unele speci autohtone de pest 30 1.1.1. Concurenta la hrand cu specile de pest attohtoni ~ 31 1.2. Hibridarea interspecifict 35 13. Introducerea de parazitialohtoni — 38 L4. Modificarilecondiilor biologice ale biotopul 9 Activitatea 1.3, Realizatea lucririlor de pescut,seletie si intoducere in bozinele de ier a loturlor experimentale. Asigurarea echipamentelor 31 materialelor necesare iemirit in condipi optime 41 Introducere eeenearaneneean 41 1 Organizarea activitifi de pesout in helesteiele de crestere a reproducitonilor de Polvadon spathula 2 2, Selecta $i manipularea reproducatorior de Polvodon sparta 4 2.1, Metode de determinare a dimortismului sexual si apreciere a sgradului de maturare a reproducitorito la peseuitul din foamna 44 2.2. [erates reproducitorilor de Polvadon spathula selectal 48 2.2.1 Pregitirea bazinelor de iernat —— 49 2.2.1.1. Inundarea bazinelor de iemat 9 2.2.2. Transportul reproducitoritor dePolvadon spatula 31 popularea lor in bazinele de iernat — 50 2.2.3, Destagurareaactivitafilor in sezomul rece 30 23. Conelu 2 Bibliogratie — a4REZUMAT Polyodon spathula este un sturion originar din America de Nord. Arealul natural al speciei este reprezentat de bazinul hidrografic al fluviului Mississippi din zona marilor lacuri pana in Florida, Este un peste de talie mare, in mediul natural atinge greutafi de cca, 50-70 kg si lungimi de 1,5-2,0 m. Polyodon spathula consuma cu predilectie organisme planctonice prin filtrare. Hrana princi © constituie zooplanetonul si insectele acvatice, apoi fitoplanctonul gi larvele de insecte. Consumul de detritus este pasiv gi se datoreaz’, probabil, exclusiy mediului de viata, respectiv cantitatilor de materie in suspensie, in apa réurilor, in urma unor viituri. Atinge maturitatea sexual la 7 —8 ani pentru masculi si 10 13 ani pentru femele. Femelele se reproduc o dati la trei ani timpul necesar pentru maturarea ovocitelor fiind mai mare de un an, Diametrul icrelor este de 2,5 — 3.0 mm, femelele depundnd cca. 100,000 icre, Reproducerea are loc primavara, la temperaturi ale apei de 11 ~ 14 0C, pestii migrdnd pe cursul superior al fluviului Mississippi i al afluentilor lui, la distante ce ajung uncori la ordinul sutelor de kilometri Datoriti caracteristicilor biologice de exceptic : ritm rapid de crestere, regim de hrinire planctonic, adaptabilitatea la cresterea in captivitate in diferite conditii mediale, Ia care se adauga calitatea camii si icrelor, specia Polvodon spathula a intrat in atentia.specialistilor in aevaculturd, din innreaga lume, in Roménia, scjunea de introducere speciei a fost inifiatd in anul 1992, cdind Statiunea Nucet a importat primul lot de icre embricnate din SUA. in perioada 1992-1999 SCDP Nucet a importat anual larve sau ire embrionate (11000-10,000 buc.) Incepdnd din anii 1940 ~ 1950, ca urmare a restringerii arealului speciei din cauva lucriilor de regularizare a cursurilor principalilor afluengi ai fluviului Mississipi si ai réului Missouri, cat gi din cauza construirii unor baraje si lacuri de acumulare, multe locuri de reproducere au devenit inaccesitile saw inadecvate (ca urmare a schimbstilor radicaleintervenite in regimul hidrologic). Astfel, in multe zone s-a impus necesitatea repopulirii cu pui produsi prin reproducere artificialé, in erescatorii, ca singurd metoda de refacere si mentinere in echilibru a populatiilor de Polyodon spathula. in consecint’, in aceasti perioadi apar preocupiri legate de cunoasterea caracteristcilor de devvoltare, a biologiei reproduces gi transpunerea acestor cunostinfe in tchnologii de reproducere artifi si crestere dirijatd a puilor necesari repopulirior, Din datele din literatura de specialitate i din studile realizate la S.C.D.P. Nucet, rezulti ca specia Polyodon spathula ar putea inlocui in cultur’ speciile planctonofage asiatice care sunt din ce in ce ‘mai greu acceptate de consumatori, Se poate afirma ci, Polyadon spathula va inlocui numai partial specia zooplanctonofagé Aristichthys nobilis, dar nu si pe cea fitoplanctonofagi Hspophthalmichthys molitris. Introducerea in piscicultura din Romania a speciei Polyodon spathula mu are impact negatiy asupra ihtiofaunei autohtone, nu poate determina dsparitia, sau sciderea semnificativa a efectivului ‘vreunei speci autobtone. In conditile acvacultusii din Romania pentru specia Polyadon spathula mu exist pericolul hibridizérit deoarece inrudirea sa cu reprezentanfii autohtoni ai familie’ Acipenseride, esteprea indepirtati, Singura rudi mai apropiata, este reprezentatd de genul Psephurus, specia Psephurus _gladis, cw care hibridizarea este practic imposibita, aceasta trdind in China La Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pisciculturd Nucet, la sfirgtul fiecarui sezon de crestere. nd temperatura apei scade sub 15°C, se organizeaza actiuni de pescuit a bazinelor de crestere pentru inventarierea materialului piscicol si pregitirea pestelui pentru iernat. Cu aceasta ocazie materialul piscicol este sortat pe virste si sexe si repartizst in densitati mai mari in bazinele de iemat, Tot acum se realizeazi selecia lotuilor de reproducitori care urmeazi a fi folosii la reproducere in sezonul urmator Selectia reproducatorilor de Polvodon spathula se realizeard att dupa caracterele morfologice fenotipice de dimorfism sexual, cit si dup caracterele fiziologice (stadiul de maturare al ovarului la femele). Pentru formarea lotului de reproducétori, la pescuitul din toamna, se aleg femelele Ia care staiul de maturare al gonadelor este IV incomplet ( ovocitele sunt pigmentate, au dimensiuni cuprinse intre 1.8 = 2.3 mm, iar nucleul este situat in zona vitelusului cu granule mari). Potartatea nucleului este slab reprezentata, indicele de polarizare fiind intre 0,22 ~ 0,33, Tematea se reaizeaza in bazine de pimnt cu acincimea medie a apei de cca. 2,5 m., care prezimté posibilitate de control permanent a instalajiilor de alimentare gi evacuare a. apei. Ca o masura tehnclogica important, pentru a evita aparitia in primavari a algelor filamentoase, care ingreuncaz pescuitul, se recomandi ca, iernarea reproduciitorilor de Polyodon spathula si se fac’ impreund cu exemplare de erap de talie mare (peste 3 kw/ex), Respectarea masurilor ce se impun in sezonul rece au in vedere menfinerea unor conditii optime de via pentru reproducitorii de Polvodon spathula. Acest aspect se va regisi in obfinerea unor rezultate foarte bune in campania de reproducere artficiala Introducere Sturionii constituie cel mai valoros produs al pescuitului si mai recent al aevaculturii mondiale, icrele acestora (caviarul) fiind supranumite si aural negru, caracteristicile organoleptice ale acester pesti primitivifiind bine cunoscute inci din vechime. in prezent, existé 27 de specii de sturioni (ordinul Acipenseriformes) care traiese in fluv estuare, in apropierea coastelor oceanice sia insulelor din emisfera nordica (Birstein 1993; Grande si Bemis 1996; Bemis si colab, 1997; Bemis si Kynard 1997). Acestia reprezinti o relicva unica in evolutia pestilor, cei mai multi dintre fiind in pericol sau pe cale de disparitie din cauza supraexploatirii prin pescuit, a in, 1993), Expleatarea poluiri sia degradari sau distrugerii habitatelor de reproducere si hrdnire (Birs intensiva in vederea aprovizionarii pietei cu caviar a ficut ca populatile de sturioni sé fie in dectin ‘Numai citeva specii mai prezinté populatii numeroas: gi nu sunt periclitate Corerea piofei pentru came gi in special pentru caviar a crescut foarte mult in ultimii ani. Aceasti cerere crescind’ a putut fi satisfcut initial pe seama cresteri efortului de pescuit si a capturiler de sturionidin bazinele Mari Negre si Marii Caspice, fapt care a dus ta diminuarea, pind aproape de dispartie, a populatilor naturale. In prezent, majoritatea speciilor de Acipenseridae sunt ameninjate cu disparitia, De la 1 aprilie 1998, au intrat in vigoare noile reglementiri CITES, care limiteaz drastic comerful ou sturioni si caviar, mergéind pan a interzicerea total a pescuitulu Aceste evolufii au stimulat dezvoltarea acvaculturit sturionilor, in qari ca Franfa, Italia Germania, Iran, SUA. Cu toate acestea, productia de sturioni din acvaculturi nu poate acoperi decat in mic masura cererea de carne si caviar de pe piafa. in plus, cresterea Acipenseridelor este dificil si costisitoare, fiind necesare investifii mari in instalatii de crestere. furaje cu continut ridicat de proteind etc, in acelasi timp, ritmurile de crestere ale acestor speci in captivitate sunt destul de mici, find necesare perioade de 4 ~ 5 ani pentru producerea de carne si minim 8 ~ 10 ani pentru productia de caviar. Polyodon spathulaeste un peste de talie mare, in mediul natural tinge greutifi de circa 50 ~ 70 kg si lungimi de 1.5 2.0m, Specia are dou’ caracterstici importante: este planctonofagd, hrinindu-se in special cu zooplancton filtrat din apai si in condifi de abundenta a hranei, are un ritm de crestere foarte rapid, la varsta de 1 an atinge greutatea de | kg. la varsta de 2 ani 2 ~ 3 kg, iar la varsta de 3 ani peste 5 kg. Camea $i ierele acestei specii sunt foarte asemandtoare cu ale celorlalti sturioni, Particularitile biologice si ecologice ale specici permit cresterea acesteia in helestee, diferite formule de policultura, ‘ira consum de furaje concentrate. Aceste argumente,cAt si interzicerea total a pescuitului sturonilor, creeaza premise deosebit de favorabile pentru dezvoltarea acvaculturi speciei Polvodon spathula Activitatea 1.1, Studii privind stadiul actual al cunoasterii privind reproducerea si cresterea speciei, in vederea alegerii variantelor tehnologice adaptate condifilor ecologice si tehnologice ale acvaculturii din Romania J. Prezentarea speciei Polyodon spathula incadrarea sistematica: Domeniul : Zukariota (Wittaker et Margulis, 1978): Regnul : Animalia (Linnaeus, 1758) Subregnul: Bilateria (Hatschek, 1888; Cavalier-Smith, 1983); increngatura : Protostomia (Grobben, 1908): Tipul : Chordata (Lamarck, 1809); Clasa : Osteichthyes Subclasa : Actinopterygii Grube, 1850); Supraordinul : Chondrostei Ordinul : AcipenseriformesSuprafamilia : Aphroditoidea; ‘olyodomtidae : Genul : Polyodon : Specia :spathula, Fami Denumire stiintifica: Polvodon spathula (Walbaum, 1792) Sinonim: Squalus spathula(ultima conferin{d a cercetatorilor taxonomi: noiembrie, 1997). Alte denumii: englezi: paddlefish; daneza: amerikansk spadest; finlandeza: lapasampi ; olandezi lepelsteur. Fig, 1. Exemplar de. spathulain virsti de 10 ani Specia Polvodon spaihula (Fig, 1) este unicul reprezentant al familiei Polvodontidaein America de ‘Nord, in Asia, in bazinul fluviului Yang-Tze, existi un alt reprezentant al familiei Polyodontidae, specia Psephurus gladius cu talie de cca, 3 m, greutate de peste 700 kg siregim de hrinire ihtiofag. Aceste dou specii au origine comuna, ins au evoluat diferit dupa separarea plicilor tectonice asiaticd si americana in Cretacic, in urma cu cca. 30 mitioane de ani (Mims & Clark, 1994) Arealul natural al speciei Polyodon spathulail consttuie bazinul hidrografic al fluviului Mississippi, din zona Marilor Lacuri si pind in Florida pe teritoriul a 26 de state, inclusiv marile lacuri si Canada, astfel: bazinul fluviului Mississippi de la sud-vest de New-York, centrul Montana, pana la sud de Louisiana : Golful Slope, bazinul Mobile, Alabama, pind la Galveston Bay. Texas. Parker 1988, Graham 1997, Mims, 2001). Degi este un peste de api dulce, poate supravictui si in ape salmastre (Billard, 2001), Datorité caractersticilor foarte bune de erestere ale acestei specii, in anul 1974, Polvodon spathulaa fost introdusd, in férile fostei URSS, (Rusia, Ukraina, Moldova) iar in anul 1985, s-a realizat prima reproducere artificial a speciei, utilizand in premiera reproducdtori crescufi in captivitate 1.1. Ritmul de crestere si comportamentul de hrdnire Polvodon spathula, este un peste de talie mare, 1a maturitateatingand lungimea de cca, 1,5 — 2,0 m si greutatea de aproximativ 50 ~ 70 kg. in marile lacuri de acumulare s-au pescuit exemplare cu lungime de 2,5 m gi greutate de 80 ke. Masculii au, in general, tungimea mai mare decat femelele (Wilkens, 2002). 7Cresterea este rapida in primul an de viata si are loc chiar si iama (Pasch si colab., 1980) Observatiile facute pe exemplare provenite din mediul natural, au dus la concluzia cd la finele primului an, Iungimea corpului poate fi de 65 — 80 em, varigblitatea fiind in Functic de abundenta hranci (Houser & Bross, 1959) Dupa primul an, ritmul de crestere este mai lent, Pana la varsta de 5 ani, rata cresterii in lungime este de aproximativ 5 cm/an, eresterea variind in limite foarte mari, in functic de conditiile de hrand Astfel, cea mai rapid crostere s-a inregistrat la populatia din lacul Table Rock, Missouri (Graham gi colab., 1986). De asemenea in Oklahoma, (Combs, 1986) polyodonul creste mai rapid decat in lacul Old Hickory, Tennessee (Pasch si colab., 1980), in fluviul Mississippi, lowa (Gengerke, 1986) sau decdt in ru Missouri, Montana (Robinson, 1966; Berg, 1985) si Dakota de Sud (Ruelle & Hudson, 1977) Sporuri mai mari in greutate se realizeaza atunci cind cresterea in lungime este mai lent. Dupa varsta de 5 ani, sporul de crestere in greutate este rapid, in urmétori 5 ani, frecvent igi dubleazd sau isi tripleazd gxcutatea (Russel, 1986). in general, populatile din lacuri au o crestere mai rapida decit a celor din réuri si fluvii, reflectind abundenta hranci si disponibilitatea acesteia, (Southall & Hubert, 1984; Crance, 1987) in ceea ce priveste rolul fiziologic al rostrului, exist’ mai multe ipoteze: una potrivit cAreia rostrul ar fi folost la detectarea hranei specifice, alta potrivitcAreia rostrul ar avea un rol in dislocarea substratului, deoarece s-a constatat cd pestele consuma si detrius si inca o ipoteza potrivit cireia receptor senitivi gi clectrici au rol de perceptie si comunicare intre indivizi si grupuri in timpul migratilor de reproducere. Rostrul joacd rolul unei antene extrem de sensibile, utlizata pentru a capta informatii din mediul inconjuritor, cu ajutorul cimpurilor electrice schimbatoare. Nu este foarte bine elucidat modul in care indivizii de P. spathula, comunica intre ei in perioada de reproducere. dar ei pot folosi combinafitintre simful tactil, gi electric. (Russell si Neiman, 2002: Wilkens gi colab., 2002). Avand in vedere spectrul trofic al speciei, reprezentat in primul rand de insecte acvatice, apoi zooplancton si detritus organic, cat si unele cerceténi mai recente asupra comportamentului de i nite (Rosen & Hales,1981; Michaletz si colab., 1982), prima ipoter pare a fi cea mai plauzibil, Trebuie ‘mentionat faptul cf att i arcalul natural, edt siin conditile de helesteu s-au it exemplare adulte lipsite de rostru accidental, a céror dezvoltare nu era diferiti de cea a exemplarelor normale de aceeagi ‘irsti si crescute in accleasi conditii (Russel, 1986). Acest fapt a dus la presupunerea ci rostrul este important in stadile juvenile, dupa depasirea unui anumit stadiu de dezvoltare, nemaifiind esential pentru supravietuire Aparatul branhial este foarte bine dezvoltat Ia adulti, prezinté adaptirile pestlorfiltratori, avand © suprafatii mare de filtrare (Carroll si colab., 2003), comparatiy cu cel al speciei Aristichthy's nobilis, are 0 suprafata efectiva de filtrare de cca. 2 ori mai mare (Vinogradov si colab., 1975). Gura este mare si in povitie ventral, Tubul digestiv prezintd valvula spiral, specifica Acipenseriformelor (Weisel, 1973), Polyodon spathula este specializat pentru filtrarea si utilizarea zooplanctonului din apa. Filtrarea ‘unui mare volum de apa este as gurati de gura mare, de posibilitatea expansiuni cavitaii buco- faringienesi de spinit branhiali numerosi si lungi de pe suprafata arcurilor branhiale. Un rol important in selectarea organismelor, il au numerosii muguri gustativi din cavitatea buco-faringiand si de pe arcurile branbiale (Russell, 2002), Verica inotatoare este unicamerala, comunicdnd la capatul anterior cu tubul digestiv. Polvodon spathula consumé cu predilectie organisme planctonice prin filtare, Hrana principal 0 constituie zooplanctonul gi insectele acvatice, apoi fitoplanctonul gi larvele de insecte (Hoxmeier, 1997). Consumul de detritus este pasiv gi se datoreazs, probabil, exclusiv mediului de viagi,respectiv eantitatilor de materi in suspensi, in apa réuilor, in urma nor viitur. in functie de densitatea obiectelor trofice, filtrarea poate fi pasiva sau activa. Filtrarea pasiva predomind la densitigi mici ale zooplanctonului, pestele inotind permanent cu gura lang deschisé gi filtrind apa care trece prin sistemul branhial (Fig. 2) Fig, 2. Modul de hrinire la Polvodon spathula {in zonele cu aglomeriri de zooplancton, pestcle exccuti migcdri specifice (torsiuni, schimbsiri de directie). Acestea duc Ia formarea de mici turbioane care antreneaza zooplanctonul spre gura larg deschisd, Filtrarea este in acest caz selectivd, dimensiunea particulelor refinute depinzand de gradul de deschidere al operculelor (Rosen & Hales, 1981), fa Polyodon spathula atinge maturitatea sexual la 7 — 8 ani pentru masculi si 10 ~ 13 ani pentru femele, Femelele se reproduc o data la trei ani, timpul necesar pentru maturarea ovocitelor fiind mai marede un an (Graham, 1986; Wills, 1993). Diametrul icrelor este de 2,5 ~ 3,0 mm, femelele depundind cca. 100.000 icre (Purkett, 1961: Reed si colab., 1992; Mims, 2001; Dewey si Knights 2008). Reproducerea are loc primavara, la temperaturi ale apei de 11 ~ 14°C, pestit migrind pe cursul superior al fluviului Mississippi si al afluentilor lui, la distanfe ce ajung uncori la ordinal suteler de Kilometri (Thompson, 1933: Barbour, 1951; Lein & Devries, 1998). Depunerea pontei se face pe substrat de pictri, la adncimi de 2 ~ 10 m, in zone cu curent putemic de api (Purkett, 1963b, Pasch si colab.. 1980; Russel 1986; Wills, 1993; Mims 2001; Zigler si colab,, 2008). Factorii de mediu declansatori, a cdror corelare determiné depunerea pontei, sunt: lumina, temperatura apei (> 11 °C), existen{a unui curent suficient de puternic, cresterea brusca a nivelului apei si a turbidititii (Russel, 1986; Zigler gi colab., 2043). Dacd una din aceste condigii nu este satisficuti depunerea pontei nu are loc, iorele fiind resorbit Depunerea pontei are loc in grupuri consttuite dintr-o femela si 2 ~ 3 masculi (Russel, 1986). ierele aderdind puternic la substrat Adeivitatea icrelor este esentiald pentru incubatia gi eclozarea larvelor, Dupi 7 - 10 zile de ta fecundare, lavele eclozear si datorité sacului vitelin voluminos, sunt antrenate de curent si purtate in aval, in zone cu api mai adincd si curent mai slab, unde sunt condifile favorabile dezvoltri zooplanctonului (Russel, 1986, Pitman & Parks, 1994) Dupi ile, la temperaturi de 18 - 20‘C, larvele trec la hrinirea exogena, consuménd cladocere. copepode gi osorbiia sacului vitelin, care durcaza 5 ~6 larve de insecte, Rostrul incepe si se dezvolte dupi 10 14 zile, Ritmul de crestere este rapid, dupa circa 30de ‘urmare a inceperii dezvoltirii aparatului filtrator, puii incep si se hrimeascai gi prin filtrare, Cele doua . puii depsind 10 cm ungime si semiindnd foarte bine cu adulfi, De la aceasté dimensiune, ca ‘moduri de hranire (prin capturarea de exemplare izclate gi prin filtrare), sunt folosite altemativ, in functie de densitatea gi dimensiunile zooplanctonului. Cénd ajung fa circa 40 cm lungime, aparatulfiltrator ste complet dezvoltat si functional, din acest moment, se hrinese preponderent prin filtrare. Trecerea la hrinirea prin filtrare se reflect’ accelerarea ritmului de crestere, datori cresteritoficienfei in capturarea hranei (Vinogradov, 1987) Pestii adulfi consum accidental si pesti mici (Graham, 1986) Polvodon spathula este 0 specie longeviva, varsta determindndu c dupa sectiuni realizate pe otolite de si oasele dentare de pe maxilarul inferior (Adams, 1942) Au fost pescuiti pesti in varsti de peste ani, iar polyodoni in varsta de peste 20 ani sunt des intlnigi in majoritatea populafilor. (Purkett1963 a; Wills, 1993). Comportamentul specici este relativ putin cunoscut. Mai cunoscut este comportamentul de hrinie si respiratie. Polvodon spathula poate fi vazut adesea inotind cu gurile lor mari deschise Ia maxim. Acest comportament permite pestelui si filtreze apa si si respire in acelasi timp. (Burggren, 2003). Este de asemenea, cunoscut ci Polvodon spathula inoata in forme primitive folosindu-se de ondulagia, unduirea aproape a intregului corp. (Wills.1993) Comportamentul de reproducere a fost studiat cu ajutorul unor emititoare radio. Acestea au aritat ci Polyodon spathula, in general, realizeazai deplasiri pe distanje scurte pana la atingerea maturitatiisexuale. 10‘in timpul sezonului de reproducere, insi migreaza in amonte parcurgind distane de sute de kilometri, dar in general, niciodatd nu paraseste apa dulce a bazinului fluviului Mississippi (lennings si Wilson 1993: Zigler, Dewey si Knigts, 2008). 2. Stadiut actual al cunoasterii privind acvacuttura speciei Polyodon spathula Patine specii s-au bucurat de atengia speciatistilor gi au constituit subiectul a mumeroase articole si lucriri stiinffice publicate, ea Polvodon spathula. Se poate spune ca este, probabil, singura specie caireia isau fost dedicate manifestiri stiintfice ample ca de exemplu Simpozionul International Paddlefish — organizat in St. Louis, SUA in 1983 si care, in prezent, constituie obiectivul unor programe de protectc si cconservare speciale, in care sunt angajate cca, 20 de state de pe teritoriul Americii de Nord, in anul 1997, statul Missouri a desemnat specia Polvodon spathula drept imagine oficial (Mims, 2001), Aceasti pozitie privilegiata este datorati in mare masurd, caracteristicilor biologice de except ritmul rapid de crestere, regimul de hrdnire zooplanctonic, adaptabilitatea la cele mai diverse condifi de ‘mediu, ca urmare a arealului foarte extins si nu in ultimal rnd cali ti cdi gia ierelor Din punct de vedere istoric, prezenta sa a fost prima data menfionata in Nordul Americit de cdtre Hemando De Soto. in secolul 16, in fuviul Mississippi. Spocia Polvodon spathula a fost studiati de cca, 500 ani (Hoover gi cola, 2000) si exploatata pentru came gi iere de mai mult de 100 de ani. Distrugerea locurilor de depunere a pontei, poluarea gi pescuitul industrial si sportiv, au dus ta reducerea drasticd a stocurilor din apele naturale. in fara de origine, specia este reprodusé artificial, pentru Populi in facurile de acumulare,réuri si fluvi si pentru cresterea in diferite sisteme pentru producerea de came si caviar (policulturd cu Ietalurus sp. Semmens & Shelton, 1986, monoculturd, producetea gi cresterea loturilor de femele monosex. in helesteesi lacuri de acumulare Mims , 2001). Se folosese reproducitori capturati cu setea din apele naturale, in perioada migratici, cu cdteva siiptiméni inainte de depunerea pontei. Reproducerea atificialé a fost descrisi de Needham (1965), Stimularea maturérii si ovulatiei se realizeaza cu hipofiza proveniti de laPolyodon spathulasicu LH-Rh~ ‘a, mai rar cu hipofiza de erap. Fecundarca si incubarea icrelor are loc la temperatura de 16 0C (Kevin & Doroshov, 1992). Temperatura optim’ pentru dezvoltarea embrionard este mai mica decdt in cazul dezvoltarit larvare. Incubatoarele sunt expuse unei altemanfe de lumina 16 ore si intuneric: 8 ore. Oxigenal trebuie mentinut aproape de limita de saturatic, pH-ul intre 78 ~ 8.5, iar continutul in azot amoniacal trebuie si se mentind sub limita de 0.8 mg/L Pentru primele 30 de zile ale vieti larvare, temperatura optima trebuie sa fie cuprinsé intre 18 ~ 20 C (Kevin & Doroshov, 1992). La 20°C supraviefuirea este de cca. 65 ~ 80 %, Temperaturile peste 24°C ulsunt nefavorabile, iar la temperaturi de peste 28°C, mortalititile sunt masive. De asemenea, temperaturile sub 16 0C diminueaza supraviejuirea si cresterea Dupa perfectarea tehnologiilor de reproducere artificial in anii 70 — 80, acvacultura speciei in SUA, a fost dominati de producerea puilor si cresterea lor pind la varsta de un an, in sisteme extensive gi intensive, scopul principal fiind repopularea unor zone ale arealului in care reproducerea natural a devenit imposibild, sau pentru refacerea unor populati afectate de pescuitul excesiv Cresterea specici pentru productia de came si caviar este in fara de cercetare si dezvoltare experimentald, Preocupairile in acest sens, s-au intensficat 0 dati cu inasprirea masurilor de protectie si onservare a speciei si dupa intrarea in vigoarea a reglementarilor CITES gi includerea speciei in Anexa 1, in anu 1992, Cresterea larvelor in prima etapa se realizeazd extensiv, in bazine de pamant, fertilizate organic si bogate in zooplancton sau intensiv in cdzi utiizandu-se si furaje extrudate (Semmens si Shelton, 1986: Mims gi Shelton, 1999: Onders si colab., 2001). Un alt sistem foarte eficient este cresterea in policulturd cu Jetalurus punctatus. Polyodon spathula {n varsti de un an, este populat in densitigi de 100 ex.ha, cu cca, 10,000 -12,000 larvefha de Ictaturus de 200 ~ 400 kg/ha ou sgreutate modie de 3,0 ~3,5 kglex. Acestsistom de erestere este practicat in Kentucki, Indiana, Missouri gi Alabama (Onders i colab., 2001), Cresterea pentru productia de caviar se realizeazd in sistem extensiv, in lacurile de acumulare, in punctatus, in functie de productivitatea naturala a bazinului se obfin producti care polyodonul in varsté de un an, este populat in densi de 10 ~ 20 ex/ha $i inregistreazd sporui anuale de 1.5 la 4,0 kglex O direcfie importanti in dezvoltarea acvacultuii speciei Polvodon spathula 0 consituie cresterea populatiilor monosex — femele pentru objinerea de caviar, prin ginogeneza indus, (Mims si colab., 1997) ‘urmati de reversarea sexului, (Mims gi colab., 199Se) si utilizarea la reproducere a masculilor genetic femele (Shelton, 1986b), De asemen | ca urmare a faptului cd in prezent, sumt putine crescdtorii care defin loturi de reproducitori crescufi in captivitate, reproducerea artficialé se realizeaza in mare masurd, utilizind reproducsitori capturati din mediul natural, Avénd in vedere ci nu intotdeauna sunt capturate exemplare de ambele sexe, s-au dezvoltat cercetiile legate de posibilitiile de crioconservare a spermei (Brown, CG. S.D. Mims, 1995; Linhart si colab., 1996), {in SUA, specia a constituit, pana la inceputul anilor ‘80, obicctul pescuitului industrial si sportiv Cele mai mari pescdrii sportive” de Polyodon spathula se aflau pe raul Osage, Missouri si pe réul era de cea, 336 tone, Yellowstone, Montana, Conform statisticilor, in anul 1985, cantitatea pescu pentru pescuitul sporti si 474 tone, pentru pescuitul industrial (Pasch & Alexander, 1986) {ncepind din 2003, pescuit speciei este permis in 13 state, captura find intre 0,2 tone la pescuitul sportiy si 20 tone anual la pescuitul comercial, in gapte state este considerat specie amenintata $i in pericol in doua state (Mosher, 2003; CITES 2000)2.1. Stadiul actual al cunostintelor privind reproducerea sidezvoltarea ‘postembrionard a speciei Polyodan spathula Primele cercetiri referitoare Ia reproducerea speciei Polyadon spathula dateaza inca de la inceputul secolului trecut, Acestea se referd principal la identficarea, habitatelor de reproducere, factorii care determin’ depunerea pontei, la determinarea varstei sia stadiului de maturare a gonadelor, determinarea indicelui de prolificitate sia raportului gonosomstic, corelat cu greutatea gi varsta acestora, caracterizarea populagilor adulte din diferite zone ale arealului, Incepand din anii 1940 - 1950, ca urmare a restrangerii arealului speciei din cauza lucrarilor de regularizare a cursurilor principalilor afluent ai fluviului Mississipi si ai rdului Missouri, cat sidin cauza construirii unor baraje si lacuri de acumulare, multe locuri de reproducere au devenit inaccesibile seu inadecvate (ca urmare a schimbarilor radicale intervenite in regimul hidrologic), Astfel, in multe zone s-a impus necesitatea repopul in eres de refacere si menfinere in echilibru a populatiilor de Polvodon spathula. in consecingi, in aceasta cu pui produsi prin reproducere artificial Kori, ca singuri metod perioadi apar preocupari legate de cunoasterea caracteristicilor de dezvoltare, a biologiet reproduceti gi transpunerea acestor cunostinfe in tchnologii de reproducere artifical si crestere dirijata a puilornecesari repoputirilor. STOCKARD, CR. 1907 ~ face primele observatit privind reproducerea natural a specici, in diferite riuri din bazinul hidrografic al luviului Mississippi ALLEN, W.F., 1911 - prezinti primele date referitoare la migratia de reproducere . perioadele de reproducere ale speci in functic de habitat si recolteazi primi pui din mediul natural BARBOUR, T. 1911 - realizeaza primele experienfe de crestere a unor larve gi pui de Polvodon spathula recoltafi din mediul natural, in condifii de laborator, prezinti primele studii referitoare la dezvoltarea larvelor si puilor in diferite condigiide medi ALEXANDER, CM. 1915 - realizeaz primele inceredri de reproducere a speciet utlizand reproducitori capturati din mediul natural, ins fir rezultate pozitiv. ADAMS. L. A. 1942 - determina varsta reproducitoriler din fluviul Mississippi, mentiondind ci femelele s-au maturat 1a varsta de 9 - 10 ani, cind aveau greutiti de cca. 14 kg. Studiind vérsta reproducitorilor din réul Missouri, acelasi autor arati c8 cea mai micd femeld matur’ capturata, a avut vvirsta de 13 ani si groutatca de 13 kg, Referitor la masculi, rata c& 6 % din masculii capturati din Mississippi erau maturi sexual la vista de 5 ani, iar la varsta de 9 ani toti masculiicapturati erau maturi sexual, In Missouri, maseuli ating prima maturare la varsta de 8 ~ 10 ani, end au greutii de 7- 9k, LARIMORE, R. W., 1950- menfioneaza cd determinarea sexului dup caracteristicile morfologice externe mu este foarte precisi si descrie gametogencza specici Polyodon spathula pe bara sectiunilor histologice din gonadele pestilor capturati din mediul natural. Etapele dezvoltirii gonadelor sunt prezentate in corelajic cu caracteristicile somatice. Mentioneaza ca masculii ating maturitatea sexual la 0 Jungime de peste 101 cm, iar femelele cu lungimi cxprinse ine 90 si 129 em, nu contin icre mature. 13PURKETT, C. A., 1961a - publica cele mai precise date referitoare la locurile de depunere a pontei Ela observat reproducerea speciei Polsodon spathula pe bancurile de nisip inundate de pe réurile Ossage si Missouri, in timpul inundatiilor de primavard, acazie cu care a recoltat icre embrionate si larve din aceasta specie, MEYER, F-P.. J.H. STEVENSON. 1962 realizeazd primele incercdri de stimulare hormonal, insi {iri rezultate semnificative, Dupsi incercirile nereusite de a objine icre si sperma, s-au sacrificat pestii pentru yerificarea caracterelor de dimorfism sexual Compararea observatilor vizuale asupra orificiului ‘uro-genital cu sexul determinat prin sacrificare au ardtat cd se pot determina usoare diferente intre sexe. La masculi, orificiul genital reprezinti 0 papilé circulari, usor indljati, in contrast cu orificul mai inflamat si mai moale al femelelor. i Examinarea continutului stomacal a dus la concluzia c& pestii au consumat furajele. perioada ct pestii au fost parcafi in bazinele de maturare, li s-a administrat hrand artificial PURCHETT, C. A, 1963 - realizeaza si prezinté. primele date referitoare la incercarile de reproxtucere artifical a specei BALLARD W.W. si RG. NEEDHAM, 1964 - descriu stadiile dezvoltérii embrionare si postembrionare. NEEDHAM, R. G. 1965 - realizeaza reproducerea artificial a speciei, utilizand pentru stimularea hormonala a femelelor.hipofiza de polyodon congelati, in doze de doua hipofize intr-o singurd injectie RUSSELL, T.R..1982 = prezinti lucratile de reproducere artificialé a speciei desfigurate in cadrul Departamentului de Conservare ~ Missouri, in perioada 1965 ~ 1982. GRAHAM, L. K., EJ. HAMILTON, T.R. RUSSELL si C. E. HICHS, 1986 - prezinti sinteza ccunostintelor despre reproducerea artificiala a speciei, acumulate in perioada 1970 - 1986. Principalele faze tehnologice Ia care se referd sunt: colectarea reproducitorilor din mediul natural, stimutarea hormonala si colectarea produselor sexuale, Fecundarea si incubarea icrelor. Prezentiim aceste hierar mai dotaliat, considerindu-le, de referin(a pentru realizarea lucrarilor de reproducere artificial desfagurate la SCDP. Nucet SHELTON, W.L., S.D. MIMS., 1995 - descriu ovogeneza la Polvodon spathula prezentind ‘ransformarile ce au loc in ovare de fa formarea celulelor sexuale si evolutia lor pe stad, pind la ovocite ‘mature, Ovogoniile primare au diametrul de 0.15 mm gi se inmulfese de-a lungul pliurilor ovariene, constind din epiteliu! germinal gi fesut adipos. La inceputul meiozei, ovogoniile devin ovocite primare care tree prin doua perioade de crestere: 0 prim porioad asociati cu o crestere a volumului citoplammei (previtelogeneza) si 0 a doua perioadi asociaté cu formarea corpilor vitelini (vitelogencza). in cadrul procesului de previtelogenez, masa ovocitelor crest. Citoplasma este bavofild si incep s& apar mici in apropierea membranei nucleare gi Picituri osmiofile. Creste si numrul nucleolifor, care se repartizeaz tree in citoplasma. Durata acestei etape este influentati de condifile de mediu, Autorul constaté la emplarele capturate din medii nefavorabile, incetinirea i chiar blocarea acestor procese. La 4exemplarele provenite din marife lacuri de acumulare, unde cantitatea de hrand este mai mare si mai ugor disponibilé, procesul se intensific si are loc scurtarea etapei de previtelogeneza {n etapa de vitelogenera ovocitul se mireste, pind la aproape de dimensiunea finals. Acumularea ‘ntensd de material energetic face ca cresterea greutiti ovarului sd fic rapida sisi depaiseascatritmmul de crestere al corpulu in timpul migratiei pentru depunerea pontei, femelele de Potvodon spathula pitrund in sistemele Muviale cu ovocite vitelogenetice aflate in diferite stadii. in cazul cursurilor de api: neregularizate, populagile vernale migreaza avand gonadcle in stadiul IV. cfnd in ovar se gsesc ovocite bine dezvoltate. Aceste femele se reproduc in cursul aceluiasi an. Pepulatile care migreaza avand gonadele in stadiile IT = IV sau IV incomplet, iemeaza in réuri gi se reprodue in anul urmator. Femele care urmeaza si depund iotele, migreaza spre locurile de reproducere, iar ovocitele continua si se maturizeze. Ovarele congin ovocite vitelogenetice intens pigmentate si ovocite mici, nepigmentate care se gases in faza previtelogenetic. Ovocitele mici, nepigmentate vor riméne in stadiul previtelogenetic and cind ovocitele vitelogenetice mature sunt depuse gi vor deveni generatia viitoare de ovocite ee vor fi depase intr-o migratie vitoare. La incheierea procesului de vitelogenezi, ovocitele sunt considerate mature, insi este necesard dezvoltarea lor suplimentaré inainte de fertilizare, Ovocitul matur trece prin etapa de polarizare in care se diferentiaza o emisfera vegetal pli cu ‘granule de grisime si o emisferd animala care confine © masi mare de citoplasma cu granule mici de vitelus gi sfere mici de grasime, Nucleul ovocitei polarizate este mai mare decdt al unei celule somatice, confine patra seturi de cromozomi si este denumit rezicul germinativ. Pe masuri ce polarizarea evolueazd, veziculul germinal migreaza, din pozitia central in emisfera animale Dezvoltarea ovocitului este considerati complet, iar ovocitul este in conditie preovulatorie atunci nd veziculul germinal a migrat spre polul animal gi este situat in citoplasma cortical a emisferei animale. ZIGLER S., M. DEWEY, B. KNIGHTS, 2003 - prezinti noi date despre migratile si habitatele de reproducere in conditile actuale de mediu, obfinute pe parcursul a 5 ani de studi, cu mijloace de radio si teledetectic, in fluviul Mississippi si riurile tibutare. Reproducitorii de Polyodon spathula sunt capturati din mediul natural, de obicei din populatiile stabile gi introfinute prin repopuliri periodice. Capturarea lor se realizeaza in perioada migratiilor cu aproximatiy © lund, lund si jumatate inainte de porioada optima de depunere a pontei. Pescuitul se realizeaza cu unelte din plasi cu ochiuri mari de 12 ~ 18 em, fixate la apa adincd in locurile unde se Ia staiile de concentreaza specia, cum ar fi de exemplu in lungul albiilor réurilor, Transportul pa reproducere artificial se face in vase de transport speciale de capacitale mare cu posibilityi de aerare a apei, in apa se adauga 1% cloruri de sodiu si 10 ppm. Teramycina pentru reducerea stresului, Parcarea reproduedorilr so ralizearAinbazine de supra ict cca, 0,25 ha Line de aplicareatratamentali hormonal, reproducétorii sunt transferati in stafile de reproducere artificial, in clzi din fibra de stick sau 15{n bazine circulare, care oferd posibilitatea ca pesti si inoate permanent gi in acelagi timp pot fi finuti sub observatie si manipulaji usor. Bazinele au diametrul de 2,5 m si adincimi de cca. 1 m, in ele introducndu-se 3 ~ 4 reproducdtor 2.1.1, Selectia reproducttorilor Caracterele de dimorfism sexual nu sunt suficient d> precise pentru determinarea sexului reproducatorilor. in general, femelele, sunt mai mari decdt masculii si au abdomenul mai proeminent, totusi masculii de talie mare pot fi usor confunday cu femelele. De obicei, masculii au rostrul, capul si uneori compul intreg acoperit de butoni muptali, Un eriteriu ‘mai sigur este examinarea orficiului urogenital. Cnd aceasti zona este inflamata si vizibil moale, este un indiciu cd exemplarul este femeld. De asemenea, se practicd sondarea orificiufui urogenital : usoara inserare gi prezen(a icrelor, indici faptul c& femela este maturd, Se recomanda utilizarea femelelor cu ‘varste cuprinse intre 10 ~ 13 ani, avand greutatea de 14 — 20 kg gi masculi cu varste de 8 ~ 10 ani si masa de 9 ~ 15 kg, pentru a fi mai usgor manipulafi. De fo femelé cu masa de 18 kg se obfin in mod obisnuit cea, 300,000 — 400,000 iere, Se lucreaza cu aproximativ 20 ~30 de femele gi 10 ~ 15 masculi pe sezon Se selectioneaz mai multe femele deoarece uncle nu cedeaza icrele, sau cedeaz numai o micd cantitate de icre viabile 2.1.2. Stimularea hormonalé si ovulatig Pentru. stimularea hormonal s-au testat urmétoriihermoni: hipofiza de Polvedon spathula congelati, extract omogenizat de hipofizd de Polvodon spathula, hipofiza de crap, gonadotropin chorionic umand (HCG), hormoni futeinizanti (LH), hormoni foliculari stimulator (FSH), LH-RH- ctilamida, Hipofiza provenité de la Polvodon spathula congelata este cel mai des utilizaté. Glandele previn de a exemplare mature sexual, capturate prin pescuitsportiv sau comercial Groutatca exemplarului donator este inregistrata, astfel cd, hipofiza va fi folositi la stimularea unui reproducitor de aceeasi marime cu pestele de la care s-a recoltat. Nu este necesard selectarea hipofizelor in functic de sewul pestetui donator. Hipofizele sunt decongelate si injectate intraperitoneal cu 1,Scm’ apa distilata, Injectia se face la aproximatiy 7,5 em inaintea inotitoarelor ventrale si la cca, 2,5 em de linia ‘ventralii mediandi pe oricare din flancuri, Initial s-a utilizat concentratia de © hipof pe injoct situatie in care majoritatea femelelor au cedat cantiti mici de iere, Russell, 1982, mareste dova la dow’ hipofize pe injectie obfindnd, icre de la 85 % din totalul femelelor. Masculii de Polsodon spathula sunt injectafi pentru a ceda spermatozoizi viabili, Russell, 1982, a utilizat cu succes hipofiza de crap la stimularea masculilor, dar considera cA stimularea cu hipofiz de Polvodon spathula este cea mai sigur, In Missouri, s-au utilizat ambele metode ~ cu una, sau cu dowa 16hipofize de Potvodon spathula, S-a constatatc& masculi stimulati cu dow’ hipofize manifesta o crestere a ‘liditati spermei gia fertiltaitacesteia in timp. In general, masculii pot ceda sperm timp de 5 ~ 7 zle iar dupa incetarea spermiatici, masculii pot fi restimulati printr-o nowa inject. Deoarece hipofiza de Polvodon spathula a devenit tot mai greu de procura, incepind din amul 1983 a fost testat, iar din anul 1984, se utilizeard cu rezultate foarte bune LH-RHa, la stimularea femelelor de Polyodon spathula, Este administrat in dowd doze: prima doza pregativoare este de 0,01 mg/kg corp, iar a doua doza se administreaza la imerval de 12 ~ 15 ate, si este de 0,09 mg/kg corp. Administrat femelebor pregitite fiziologic pentru ovulatie”, LH-RH-a, produce, ovulatia complet. Din anul 1985, se foloseste aproape in exclusivitate, Literatura rust indicd realizarea stimutarii hormonale cu hipofizé de sturioni. Cantitatea de hipofiza administra femelelor a fost de 8 mg pe kg corp. in dowd doze, iar pentru masculi 3 4 mg, intr-0 singura doz La temperaturi de 14 ~ 16C, femelele se matureaza dupa 21 ~ 24 de ore, iar la temperaturi de 17 19°C, dupa 18 ~21 ore. 2.1.3, Recoltarea produselor sexuale Femelele stimulate eu doua hipofize de Polvodon spathula, de regula cedeazat iorele dupa 18 - 24 ore, insi femelele injectate primavara devreme, cénd icrele nu sunt in toaltate mature nu cedeaza icre nici dup’ 30-36 ore, Femelele injectate cu LH-RHa, de obicei, cedeaza icre dupa 10 ~ 12 ore. Femelele mu cedeazi iorele int-o singurd portic. Ele depun ierele in porti mici, periodice pind céind le elimina pe toate. De aceea, ovulatia, atunci cénd se produce, poate dura 8 ~ 10 ore sau mai mult. krele obtinute la fiecare portietrebuiesc fecundate imediat Procesul de colectare a icrelor implic& mai multe persoane. Dou persoane {in femela, iar cea de a treia tine vasul in care se colecteaza icrele, Muncitori ea ¢ fin femela, prind pestele delicat de restru si de coadi, O mand pusi pe orificiul urogenital impiedicd pierderea icrelor. Cand femela se relaxeazd, este scoasi din api findnd capul putin mai sus decat coada gi abdomenul este masat usor cite orificiul genital, ir iorele sunt colectate intr-un vas de plastic. Apoi femela este eliberata, De reguld, dupi 20 ~ 30 minute se matureazi alte icre gi operafiunea se repeti, STECH L., 0. LINHART, W.L, SHELTON, S.D, MIMS, 1999 - descriu tehnica MIST (tehnica chirurgicalé cu minima invazie) de recoltare a icelor de Polyodon spathula, astfel: dupa o palpare intern a orificiului genital, se efectu 74.0 incizie de 1~3 em in peretele oviduotului, folosind un bistuiu nr, 10. Incizia se efectueazd in partea dorsal sau laterali a oviductului, conform particularititilor anatomice determinate anterior prin palpare (Fig, 3) 7Fig, 3 llustratie schematic’ a tehnicii MIST pentru recotarea ierelor mature de la sturioni Se verificd ca fanta creat in oviduct si mu fie obturat si se incepe prelevareaicrelor, prin masarea usoard a abdomenulu, incepdnd din jurul orficiului genital, apoi avansdnd usor spre portiunea anterioar intreaga operatiune de prelevare a icrelor, inclusiv procedura chirurgicala, dureaza in medic 10 minute Masculii, cedeaza sperma in interval de 24 ore, dupa injectare, iar spematozoizii sunt viabili pentru cel putin 48 de ore. Sperma de Polvodon spathula este apoasi, mai diluaté, comparativ cu lichidul seminal de la majoritatea celorlalte speci de pesti, Recoltarea spermei se face prin mulgere manual, sau prin sondare, Cea de a doua metoda este utilizaté cel mai frecvent deoarece permite colectarca numai a cantititi de lichid seminal necesar fecundni si mareste productivitatea masculilor BROWN, C.G., $.D, MIMS, 1995 - studiazi mobilitatea spermatozoizilor proveniti de la specia Polyodon spathula. La contactul cu apa spermatozoizii se activeazi gi incep si se deplaseze energic gi crientat Misedrile sunt in general ondulatori sau in spiral si numai rareori liniare. Viteza de deplasare este de 80 4/5. Ca si la alte specii, durata deplasirii este dependents de temperatura, cu cat ereste femperatura intensitatea migcdrlor este mai mare, ceea ce duce la consumul rezervelor energetice si implicit a duratei de activitate, Autorit evidengia faptul ci durata deplasirit este diferté. inte spermatozoizii aceleiasi portii de sperma. Deosebirea este determinati de varsta diferiti a spermatozoizilor si de gradul lor de maturare, ca rezultat al modului in care a decurs procesul de ‘spermiogeneza, 21.3.1. Crioconservarea spermei de Poluodon Spatula 18LINHART, 0.. S.D. MIMS., W.L. SHELTON, 1996 ~ realizeazt experienfe privind motilitatea spermei, in dferite medi de diluti, pastrarea si transportul spermei de Polyodon spathula, Contimutul spermei recoltate de la mai multi masculi a avut 0 medic de 1,8 x 10° + 08 x 10° spermatozoizi/ml Aceasti concentratie este aseménatoare cu cea a multor specii din familia Acipenseridae. pH-ul ludului intracelular a avut 0 valoare medie de 8.22 si a varia intre 7.8 ~ 84. Studiul motiitii spermei a fost realizat prin activarca acesteia in tei solu’: cu apa potabild declorinaté , cu solutc salina si cu amestec de solutic salina si antibiotice La depozitarea timp de 1 - 5 zile de la recoltare, sperma nediluaté a avut un procent mediu de fertltate (93 %) aproximativ ta fel de bun cu cel al spermei proaspete gi mai ridicat decét procentul in canal utilizar spermei diluate La pastrarea pe termen mai lung, la 4°C cu adaos de oxigen pur, o dilufie confindnd numai clorura de sodiu gi antibiotce a avut un procent de fertilizare de 94 % la 14 rile gi 61 % la 25 ile de la recoltare. LINHART, O., MIMS, S.D., GOMELSKI, B., GELA, D., 2000 - descrie spermiatia la masculii de Polyodon spathulastinwulati cu LHRH-a si hipofiza de crap. Autori testeaza la stimularea masculilor de polyodon dou substanje hormonale: LHRH-a in doz de 0.05 mg/kg comp si hipofiz de crap in doz de 2 mg/kg corp, administrati intr-o sigur injectic. Stimularea hormonal a masculilor se realizeazat in acelagi timp cu cea de a Il - a injectic administrai femelelor. La o temperaturi medie de 15°C masculii, cedeaza sperma in intervalul de 12 ~ 240re, dupa injectare, iar spermatozoizit sunt viabili pentru cel pufin 48 de ore. Sperma de Polvodon spathula este apoasi, mai diluat®, comparativ cu lichidul seminal de la majoritatea celorlalte speci de pesti, Reccltarea spermei se face prin mulgere manual, sau prin sondare. Cea de a doua metoda este utilizata cel mai freevent deoarece permite colectarea numaia canttiit de lichid seminal necesar fecundarit si méreste product Utilizarea LHRH-a la. stimulare itatea masculilor, Masculit pot ceda sperma de mai multe ori intr-un interval de cca. 6 ~ 7 vile spermiatici produce 0 crestere a fluiditii spermei si a fertlitaii acesteia, comparativ cu hipofiza de crap in ambele cazuri sperma isi pastreaza calititile fecundante 0 perioada de la 8 ~ 10 ore de la recoltare pind la 12 ore, prin refrigerarca seringilor la o temperaturé de 4C. Sperma de Polyodon spathula poate fi pistrati 0 perioada de 12 zile si folositi cu reukate pozitive daca este deporitatd in atmosferd de oxigen pus in seringi din material plastic de 20 — 60 cmr, cu refrigerare la 4C. in seringa se adauga oxigen prin anexarea tubului colector la o sursi de oxigen pur si retragerea inceati a pistonului, Confinutul seringi este agitat pentru a asigura 0 oxigenare maxima, iar tubul tygon a fost igurat cu o clema. Oxigenul ‘nebuie refnnoit la fiecare 12 ore MIMS, S, D., TSVETKOVA L.L, BROWN G,G., GOMELSKY B. 1. 2000 - realizeaza sinteza cercetatilor de crioconservare a spermei la Polvodon spathula, Sperma este amestecati cu un mediu crioprotector cenfinénd 2.4 M DMSO (owid de sulf dimetit) in proportic de 3: 1 (sperma : mediu, concentratia final de DMSO a fost de 0,6 M). Sperma si amestecul crioprotector a fost stocat in paicte de 5 mi, inghetate cu gheafi uscata (15 min.) si apoi introduse in azot 19Jichid. Pentru dezghetare. paietele se scufunda in apa la temperatura de 20 ‘C pentru 15 sec. Spermatozoizii derghetati au fost observati ca fiind mobili in proportie de mumai 25 ~ 50%, comparati cu 100 % la spermatozoizii proaspeti. Mostre de sperma dezghotati au fost uilizate pentru a insenina iotele, prin procedura standard de fertlizare si de incubare, Procentul de eclovare a fost redus (16 +2 %) In icrele fertlizate cu sperma dezghetatd, comparativ cu celal ierelor fecundate cu sperma proaspati (90 3 %), Descresterea capaci i de fertilizare la spermatozoizii dezghetati poate fi rezultatul unci mebilititi reduse sau afectarii acrosomului Dupa ce icrele au fost colectate, se adauga sperma gi se amestecd cca. 2 minute pentru a asigura 0 fecundare corespunzitoare. Apoi se adaugd 0 suspe sie de nimol (suspensie Fuller) pentru a preveni aglomerarea icrelor. Ierele sunt agitate usor timp de ined 15 minute si splate cu apa pentru a indepasta cexcesul de mal. lerele sunt transferate apoi in vase mai mari cca. o ord pentru a permite acomodarea lor cu apa din state, dupa care sunt introduse in incubatoare, 2.1.4. Incubarea icrelor feeundate Incubarea ierclor se realizeazé in incubatoare Robertson, dar ulterior s-au folosit incubatoare din fibra de sticla. Cantitatea de icre introdusa intr-un incubator este de cca, 100.000 icre (2 litri). Incubatorul are un debit de alimentare de 7 ~ 9 litriminut si mentine permanent icrele in masa apei. in timpul incubatici, ierele sunt atacate de Saprolegnia sp. Pentru a preveni pierderile, sunt tratate cu formalin si fungicide la intervale de 24 ore. Perioada de incubatic este influentata direct de temperatura apei. La temperaturi de 11 ~ 15°C icrele eclozeaza dupa 10 — 12 zile si 6 ~9 zile la temperaturi de peste 15°C. La 18°C incubatia dureaza 5 ~ 7 zile. Timpul mai scurt de incubatie reduce pierderile cauzate de atacul fungilor. Incubatoarele sunt aranjate astfelinedtlarvele eclozate si poati fi deversate prin siti intr-un vas colector. In vasul colector se introduce aer pentru asigurarea unui continut adecvat de oxigen dizotvat in apa si pentru a evita lovirea larvelor si restului de iere de sit. Larvele sunt tinute in vasul colector, pan in momentul treceri la hrdnirea activa Dupii anul 1985, apar preocupari privind optimizarea tehnologiilor, a conditillor de incubatie si dezvoltare postembrionard, conservarea spermei si realizarea unor experienfe de manipuliri: genctice, ‘ginogeneza meioticd si mitotied, urmate de reversarea sewului nd ca finalitate obfines ‘uno populatii monosex - femele de Polvodon spathula pentru cresterea in diferite sisteme, in vederea producerii de came $i caviar. Cea mai mare parte a acestor lucrri s-au realizat in cadrul Centrului de Cercetare pentru Acvaculturd al Universititii din Kentucky, coordoncte de Steven Mims, cadrul Departamentului de Zoologie al Universitatii din Oklahoma de citre William Shelton si Otomar Linhart KEVIN, 1. C., P. DOROSHOV. 1992 - studiaz efectul principalilor parametri fizico-chimici a apei asupra incubatici si a dezvoltarii larvare. Astfel, fecundarea si incubatia se realizeaza in conditii pH-ul intre 78 ~ 8,5, confinutul in azot amoniacal trebuie si riménd inferior limitei de 0,8 mg/l. Pentru primele 30 de zile ale coptime 1a 16 ‘C, oxigenul trebuie menfinut aproape de limita de satura 20