cum e vorba de o nulitate parțială, ori de una totală.
Efectele nulității mai diferă, însă, în funcție și de ceea ce s-a întâmplat după încheierea actului juridic, putându-se distinge următoarele ipoteze: 1) actul n-a fost executat încă: aplicarea nulității va însemna că acel act, fiind desființat, nu mai poate fi executat; deci, părțile se află în situația egală aceleia în care n-ar fi încheiat actul; 2) actul a fost executat total sau parțial, până la hotărârea de anulare; în această ipoteză, efectele nulității vor consta în: a) desființarea, retroactivă, a actului; b) restituirea prestațiilor efectuate în temeiul actului anulat; 3) actul a fost executat, iar dobănditorul de drepturi le-a transmis la rândul său, unor terți subdobănditori, până la intervenirea hotărârii de anulare a actului; în această ipoteză, efectele nulității presupun: a) desființarea actului executat; b) restituirea prestațiilor efectuate în temeiul actului anulat; c) desființarea și a actului subsecvent. Din cele de mai sus rezultă că, în esență, efectul nulității se exprimă în adagiul: quod nullum est, nullum producit effectum. Pentru a opera, însă, această regulă, este necesar să fie aplicate principiile efectelor nulității, și anume: 1) retroactivitatea nulității; 2) restabilirea situației anterioare — restitutio in integrum — care se realizează prin restituirea prestațiilor efectuate în temeiul actului anulat; 3) anularea nu numai a actului inițial, primar, ci și a actului subsecvent — resoluo iure dantis, resolvitur ius accipientis.
b. Reglementarea efectelor nulității
Caracteristica generală a reglementării nulității actului juridic civil — aceea de a fi disparată, dar nu compactă — se regăsește și în privința efectelor nulității. Aceasta înseamnă că nu există, c/e /ege lata, texte de principiu privitoare la efectele nulității. Există, însă, texte legale privitoare la nulitate în anumite cazuri, inclusiv cele care consacră excepțiile de la principiile efectelor nulității.
§ 2 Principiile efectelor nulității și excepțiile lor
179. PRINCIPIUL RETROACTIVITĂȚII. EXCEPȚII a. Principiul
Acest principiu înseamnă regula potrivit căreia nulitatea nu produce efecte
mimai pentru viitor — ex nune — ci și pentru trecut — ex tune — , adică aceste efecte se suie până în momentul încheierii actului juridic civil. Retroactivitatea înseamnă, deci, înlăturarea efectelor actului care s-au produs între momentul încheierii actului juridic civil și acela al anulării efective a actului. In temeiul retroactivității efectelor nulității se ajunge în situația în care