Sunteți pe pagina 1din 23

Scopul sufismului este realizarea Adevarului,

?i Sufi este cel care se �ndreapta spre Adevar


prin dragoste ?i devotament. Deoarece numai unul
care a ajuns la perfec?iune este capabil sa realizeze
Adevarul, sufi-ul se straduie?te la maximum
deveni?i un "Perfectat".
Sufismul este o ?coala de stari spirituale, nu de discurs; ?i sufi
ceva pentru a deveni, nu pentru a citi doar despre.
Deoarece starile spirituale nu pot fi exprimate �n cuvinte, sufi shaikhs
au declarat: "Orice poate fi exprimat �n cuvinte nu este sufismul".
Dupa cum a spus Rumi:
C�nd vin la dragoste, mi-e ru?ine de toate
Asta am spus vreodata despre Iubire.
Orice mare sufis au spus �n explica?ia lui tasavvuf
(sufismul) a fost rezultatul ?i adecvat situa?iilor lor particulare
?i state. Asemenea explica?ii nu sunt generale
defini?iile sufismului. Mai degraba, ele se refera la unele caracteristici
de sufism.
Ce poate fi considerat, �ntr-o anumita masura, o defini?ie generala a
tasavvuf este urmatorul:
Sufismul este o cale spre Adevarul �n care exista prevederile
Dragoste. Metoda sa este de a arata numai �ntr-o singura direc?ie, ?i a ei
obiectivul este Dumnezeu.
La sf�r?itul drumului sufi, nimic nu ram�ne dec�t Dumnezeu.
11
�I
12 Scopul sufismului
Scopul sufismului este realizarea Adevarului. Cu toate ca
filosofii considera ca un astfel de scop este realizat folosind ra?iunea ?i a
proces de logica sau argument, realizarea Adevarului este cu adevarat
posibil numai cu ochiul inimii ?i a con?tiin?ei, printr-o
proces de dezvelire ?i iluminare. Astfel, sufismul �nseamna a merge ?i
vaz�nd, nu ?edin?ei ?i vorbind.
CINE ESTE SUFIUL?
Sufi este cel care se �ndreapta spre Adevar prin intermediul Iubirii
?i devotamentul. El sau ea ?tie ca realizarea Adevarului este numai
posibil pentru Cel Perfectat, pentru ca �ntr-o stare de imperfec?iune umana
fiin?ele nu pot recunoa?te Adevarul. Imperfec?iunea poate fi vazuta ca
o stare anormala �n care abilitatea omului de a vedea lucrurile ca atare
�ntr-adevar sunt deficitare. O fiin?a imperfecta, prin virtutea lui
imperfecta, misperceives Adevarul fara a fi con?tient de ea, ?i
prin urmare �n?elegerea lui despre Adevar este �n mod incon?tient gre?ita.
�n opinia sufi, ceea ce este cunoscut ca "sine comandant"
(najs-e ammareh), care se afla �n incon?tient, monitorizeaza �ndeaproape
?i domina g�ndurile ?i comportamentul fiecarui individ.
�n consecin?a, capacitatea de a discrimina este ascunsa de dorin?e
?i ata?amentele "sinelui comandant", iar discriminarea este
neaparat defect.
SUFIOLOGISTS
Cei care studiaza sufismul ?i �?i deriva propriile interpretari sunt
numit motasavvejeh, sau "sufiologists". De?i astfel de oameni pot
poseda o mul?ime de informa?ii despre caracteristicile sufi, o fac
nu ?tiu cu adevarat ~ ufis. Nu au caracteristici sufi
ei �n?i?i, ?i nici ei nu ?tiu ce sufi vede cu ochiul
inima. Prin urmare, declara?iile lor despre sufism probabil ca nu vor fi
autoritare pentru sufis, de?i ar putea fi foarte interesante
punctul de vedere al definirii sufismului.
CINE ESTE PERFECTATUL UNEI?
Deoarece numai unul care este perfect este capabil sa realizeze Adevarul,
sufi depune toate eforturile pentru perfec?iune. Pentru sufis, modelul ?i
manifestarea Celui Perfectat �n lumea exterioara este "Ali ibn Abi
Taleb, varul Profetului Islamului. De asemenea, to?i mae?trii sufi
?i ?aichii erau fiin?e care au realizat diferite grade de perfec?iune.
Se pune �ntrebarea de ce "Ali ar trebui sa fie un discipol al Profetului
sa fie considerat modelul celui Perfectat, mai degraba dec�t Profetul
se. Sufi?ii cred �ntr-adevar ca Profetul este suprem
manifestarea perfec?iunii. Dar perfec?iunea Profetului a fost un dar
al lui Dumnezeu, �n timp ce Ali a realizat perfec?iunea ?i stap�nirea
fiind un discipol al Profetului. Este din perspectiva lui
uceniciei pe care o ofera modelul sufisului.
Conceptual, Perfectatul este un individ care a devenit
eliberat de dictatele "eului comandant" (najs-e ammareh).
At�t �n ??interior c�t ?i �n exterior, o astfel de fiin?a este manifestarea
Atributele divine. Fiind unul cu Absolutul, el este eliberat
din relativitatea "eu" ?i "noi". El este o oglinda perfecta
reflecta pe Dumnezeu. C�nd cineva se uita la el, nu vede dec�t nimic
Adevar.
Este posibil sa devii un Perfectat? Raspunsul este da".
Sufi?ii cred ca singura cale de a deveni perfecta este purificarea
�nsu?i sub instruirea unui maestru perfect. Acest curs de formare
se nume?te tariqat (cale spirituala). Pentru a se angaja astfel
de formare, cu toate acestea, trebuie mai �nt�i sa urmeze shari'at (religioase
preceptele care constituie legea islamica "). La sf�r?itul tariqatului, unul
ajunge la pragul haqiqatului (Adevarul). A?a cum a facut Profetul
a spus, "Shari'at este cuvintele mele, tariqat ac?iunile mele, ?i
haqiqat statele mele. "
Cel care intra �n tariqat este numit morid, �n timp ce stap�nul lui
tariqatul este cunoscut ca morad.
CAUTARE (TALAB)
Atrac?ia fa?a de Dumnezeu, �ntr-adevar, toate mi?carile �nainte
Calea, se datoreaza Voin?ei lui .....................Numai Dumnezeu, a?a cum este
exprimat �n Coran1314 (2: 272) �n care Dumnezeu �i spune Profetului: "Nu tu e?ti
responsabil pentru ca �i calauzi?i, caci Dumnezeu calauze?te pe cine voieste".
Aceasta atingere fa?a de Dumnezeu este numita tatab, ceea ce �nseamna at�t
"chemarea" de la conducerea lui Dumnezeu, c�t ?i "cautarea" de la om. Tatab este
for?a care ajuta ?i �ncurajeaza ucenicul �n timpul mi?carii sale spre perfec?iune.
El genereaza �n el un sentiment de nemul?umire fa?a de starea lui prezenta,
oblig�ndu-l sa caute o stare de pace. De?i aceasta constr�ngere este Dumnezeu la
locul de munca �n cautator, este vital sa ai un maestru ca manifestare exterioara a
voii lui Dumnezeu. Aceasta se bazeaza pe pasajul Qur'anic �n care Dumnezeu �i spune
luiProfhet: "Tu e?ti ghidul pe calea dreapta". (42:52) �n cele din urma, tatab
conduce discipolul sa experimenteze pacea min?ii ?i un sentiment tot mai mare de
securitate ?i lini?te. �n etapele superioare, latab devine cautarea unei frumuse?e
ve?nica, bunatate ?i perfec?iune pe care dore?te sa o de?ina pentru totdeauna.
SARACEREA SPIRITUALA (FAQR) Sentimentul cautarii (tatab) este o manifestare a ceea
ce se ?tie ca saracia spirituala (jaqr). Unul care poseda o astfel de saracie
spirituala este denumit "o saracie" (jaqir). Saracia spirituala este nascuta dintr-
un sentiment de nevoie, d�nd na?tere la cautarea unui remediu. Faqir se simte "cu
m�inile goale", ca nu are atribute mai �nalte care sunt poten?ialul omului. Astfel,
el este mutat sa se stabileasca despre gasirea departe de a schimba acest sentiment
sau "nevoia". DISCIPLUL (MORID) Rela?ia dintre maestru ?i discipol se refera la
faza intermediara a Caii spirituale. Scopul Caii spirituale este ca sinele
calatorului sa se transforme de la "sine comandant" (nafs-e ammareh), la "vina sau
reprobarea" (nafs-e tavvameh) ?i, �n final, la "auto- odihna "(nafs-emotm'l'eneh).
Motiva?ia" eului comandant "este de a satisface instinctele ?i dorin?ele
animalelor. "Sinelui reprobat" �i �nvinuie?te pe "sinele comuni" pentru aceasta ?i
cauta Perfec?iunea. "Adevarul" a asigurat pacea ?i a venit la perfec?iune. �n acest
moment, ucenicul este demn de a participa la banchetul Unita?ii ?i de a fi �n
Divinitate, a?a cum se face referire �n versetul Coranului: "�nsu?i?i-va odihna,
�ntoarce?i-va Domnului, mul?umi?i (cu El) (?i) El a fost mul?umit de tine. "
(89:28) �n timp ce calatoresc pe Cale ?i respect�nd "regulile ?i manierele"
(adab1), discipolul este eliberat de presiunea conflictelor psihologice. El este
cura?at de calita?i egoiste, iar energia care a fost implicata anterior �n
distragerile lume?ti este acum folosita pentru a �nlatura inima ?i mintea. La sf�r?
itul Calei, ucenicul este golit de atributele sinelui ?i �mpodobit de atributele
divine. Asemenea apreciere a pus �n practica cuvintele profetului, "Face?i-va �n
armonie cu Natura Divina". Dupa cum Hafez a exprimat-o: Purifica?i-o ?i apoi merge?
i la "Taverna Ruinei". Purificarea la care se face referire aici este purificarea a
inimii care se afla �n cursul tariqatului (Cararea spirituala), �n timp ce "Taverna
Ruinei" reprezinta "trecerea sinelui �n Dumnezeu" (jana), care este considerata
parte a etapei finale a tasavvuf, sau Adevarul (haqiqal) .�n faza ini?iala a Caii,
ucenicul trece printr-un proces de confirmare a credin?ei sale �n maestru ?i de ob?
inere a asigurarii ca acesta poate sa-l duca la scopul final al perfec?iunii umane.
Masteratul �n aceasta faza determina faptul ca cautatorul a continuat sa fie sincer
?i devotat ?i merita �ndrumarea sa. Odata ce maestrul ?i discipolul s-au acceptat
unii pe al?ii, theaster asigura ucenicului ca toate gre?elile lui anterioare vor fi
asigurate, cu condi?ia ca de atunci sa nu sa se angajeze �n ceea ce a interzis. Din
punct de vedere sufi, ini?ierea �n tariqal este oa doua na?tere pentru discipol.
Dupa cum a spus Isus: "El nu se �ndreapta spre �mpara?ia �ngereasca a cerurilor ?i
a pam�ntului, care nu se na?te din nou". Sufi?ii cred ca o persoana ini?iata este
nascuta. adab: un termen care are diferite semnifica?ii �n func?ie de contextul �n
care este folosit. �n consecin?a, poate fi tradus ca "reguli de comportament", "cum
sa fii (sau sa se compor?i)", "eticheta", "polite?e" cultura "," civiliza?ie ","
decorum "," maniere bune ". De dragul de scurta durata, adab a fost tradus ca
"reguli ?i maniere" �n aceasta carte (ed.) 16 de doua ori: o data de la mama sa ?i
din nou �n lumea iubirii, bunavoin?ei, devotamentului ?i unita?ii. faza Calei
dureaza �n general de la ?apte la douasprezece luni. �n cuvintele lui Hafez: Scopul
pastorului Moise din ?ara Fagaduita a ajuns cu ani de slujba de m�na maestrului
Sho'eib. MASTERUL (MORAD) Maestrul este un Perfectat care a finalizat cel pu?in
toate fazele Calei. A fi un maestru nu este ceva de purtat simplu; trebuie sa fie
ob?inuta prin antrenament sub un master perfect. Maestrul adevarat este legat de
lan?ul spiritual al mae?trilor care se �ntoarce �napoi la Profet. Trecerea Calei se
poate face �n doua
......................
YS: 1. Prin harul divin - �n care Dumnezeu �l prinde pe unul dintre apostolii sai ?
i �l �ndeparteaza de el �nsu?i, acord�ndu-i prezen?a Sa. O persoana care se
�ndeparteaza �n aceasta maniera se nume?te majzub sau "a �njunghiat". Dar acesta
este un eveniment rar2. Prin ucenicie - fiind un calator (salek) pe Path. Aceasta
este calea de a lupta, a?a cum este exprimata �n pasajul Qu / anic, "Cei care se
straduiesc spre Noi, cu siguran?a �i vom calauzi �n Nostru". (29:69) Unul care a
ob?inut sf�r?itul numai �ntr-una din aceste cai, fie majzub sau v�nzarek, nu poate
fi stap�n. Un maestru trebuie sa fi ie?it de la starea de "�mpacare" Uazbeh) cu cel
al "calatoriei" (so / uk) sau invers. Nici starea singura nu este perfec?iunea ?i
stap�nul trebuie sa fie perfect. Pe scurt, stap�nul trebuie sa calatoreasca Calea ?
i sa vina sa ?tie calea �nainte de a putea conduce pe al?ii pe drum. Regulile ?i
modurile de �nva?are a disciplinei (17) Adevaratul discipol este cel care
marturise?te �n inima lui spiritul spiritual al stap�nului ?i se �ndragoste?te
imediat de aceasta frumuse?e. Un astfel de iubitor este sursa tuturor
binecuv�ntarilor. P�na c�nd ucenicul nu sa �ndragostit de frumuse?ea divina a
stap�nului, el nu poate sa devina laudat voin?ei maestrului. �ntr-adevar, ucenicul
este un om al voin?ei voin?ei maestrului, nu unul care ram�ne ucenicul voin?ei
sale. O inima, daca vrei ca iubitul sa fie mul?umit, sa faca ?i sa spuna ce dore?
te. Daca spune lacrimi de s�nge, nu �ntreba?i de ce ?i daca El spune ca renun?a?i
la sufletul vostru, nu va �ntreba?i. �n primul pas, dupa ce a?i ales un maestru ?i
a?i devenit inspirat cu credin?a �n el, trebuie sa-i asculta?i instruc?iunile fara
sa �ntreba?i cum "sau" de ce "Pe drumul spre adapostul iubit al Laylei, exista
multe pericole ?i riscuri. Daca nu sunte?i un iubit nebun ca Majnun, nu ve?i lua
nici macar un singur pas. Indiferent de ordinul comandantului, chiar daca nu este
clar imediat discipol, ar trebui sa fie efectuate. Dupa cum Hafez a spus: �ndrazni?
i rugaciunea cu vinul Daca Maestrul Sf�ntului Foc o porunce?te. Acela?i punct este
ilustrat �n povestea coranica a lui Moise ?i a lui Che?r, �n care Moise �i cere lui
Khezr (stap�nul Caii) permisiunea de a deveni ucenicului sau ?i i se spune: "Daca
ma urmare?ti, �ntreaba-ma de nimic p�na nu-?i spun eu singur." (18:70) �n afara de
faptul ca, �n mod necontenit, urma instruc?iunile maestrului, nu ar trebui sa se
faca nimic de importan?a fara permisiunea comandantului. El nu ar trebui sa
dezvaluie nimanui tainele care exista �ntre el ?i stap�n. Mai mult dec�t at�t,
oricare ar fi martorii discipolilor, sa vada visul sau statele trezite ar trebui sa
fie marturisit numai pentru maestru. Ucenicul nu ar trebui sa �ncerce niciodata sa-
l conteste pe stap�n �n orice fapte. Dupa cum spune Coranul (49: 1), "voi, care
crede?i, sa nu fie �naintea lui Dumnezeu ?i a Profetului Sau". Adica, principele
trebuie sa �ncerce mereu sa fie umil �naintea stap�nului ?i sa nu-?i manifeste
propriul "sine". El nu ar trebui sa se aventureze la o opinie dec�t daca este
invitat sa faca acest lucru, ?i nici nu ar trebui sa ac?ioneze daca nu este condus.
Referindu-se la aceasta, sa spus ca "Dragostea este doar o etica", la care se poate
adauga, "... ?i Calea este pur ?i simplu respectarea acestei etici". �n
conformitate cu pasajul coranic (49) : 2), "tu, care nu crede?i, nu va ridica?i
vocea deasupra vocii Profetului", nu trebuie sa se vorbeasca niciodata cu voce tare
�n prezen?a stap�nului, pentru ca "stap�nul dintre urma?ii sai este ca Profetul �n
comunitatea sa". CURSUL CURSULUI Dezvoltarea discipolului se �mparte �n doua etape.
�n primul r�nd, el �mpiedica un proces de rezolvare a conflictelor psihologice ?i
de diminuare a controlului asupra sinelui p�na c�nd ajunge la o stare de armonie
psihologica, echilibru ?i pace a min?ii. �n al doilea r�nd, discipolul are nevoie
de un proces de a fi iluminat de atributele divine ?i de natura divina. Din punctul
de vedere al psihoterapiei moderne, �n timpul stadiului ini?ial al Caii, maestrul
observa ?i studiaza comportamentul discipolului. �n acest proces, ca ?i �n
psihoterapie, interpretarea aptitudinilor ?i viziunilor joaca un rol important.
Ucenicul �?i rela?ioneaza ideile ?i viziunile fa?a de maestru, care, �n?eleg�nd
semnifica?ia ?i semnifica?ia lor, vede conflictele interioare ale discipolului ?i
constr�ngerile ?i se angajeaza sa-l vindece de ele. Este important aici sa se ab?
ina sa vorbeasca despre visele ?i viziunile sale nimanui dec�t maestrul. Astfel,
prima etapa a caii este psihoterapica, variind �n func?ie de starea psihologica
particulara a individului. Psihoterapia moderna este, de fapt, o imita?ie
imperfecta a abordarii sufi, deoarece ea nu are spirit spiritual. Procesul curativ
al sufismului are ca rezultat purificarea nu numai a min?ii, ci a inimii. Cu
elixirul Iubirii, maestrul elibereaza ucenicul de calita?ile egoiste ?i �l deschide
la manifesta?iile Atributelor Divine. La �nceputul Calei, discipolul trebuie sa
respecte urmatoarele instruc?iuni: 1. Respectarea islamului; Cultivarea bunata?ii
fa?a de creaturile lui Dumnezeu
......
; 3. Men?inerea discre?iei �n ceea ce prive?te secretele Caii, at�t �n ??ceea ce
prive?te colegii, c�t ?i fa?a de cei din afara; Ascultarea fa?a de regulile Caii.
Odata ce maestrul vede ca ucenicul este gata sa se ocupe de procedeul tariqatului,
el �nsu?e?te zekr-ul �n el.ZEKR (REMEMBRANEA NUMELOR DIVINE) Zekr-ul sufisului este
un Nume al lui Dumnezeu transmis catre discipol o maniera speciala de catre
capitanul Caii. Prin inculcarea zekr, maestrul �i instruie?te pe discipol cum sa
fie �n continua imbratisare a Divinului. �n felul acesta, El a a?ezat �n fa?a
inimii mele deschise, inima mea a fost imbibata de natura ?i caile Sale. C�nd
ucenicul este implicat �n mod continuu �n amintirea lui Dumnezeu, fiin?a sa devine
treptat eliberata de egotismul ?i egoismul ?i iluminata de atributele divine ?i de
natura divina.20 La �nceput, scopul amintirii lui Dumnezeu este de a crea o "aten?
ie comuna". P�na c�nd acest lucru va fi atins, ucenicul va fi atent la diversele
ata?amente ale sinelui. De aceea, el ar trebui sa �ncerce sa-?i atraga aten?ia
�mpra?tiata asupra punctului de ansamblu al Unita?ii. Amintirea lui Dumnezeu ?terge
amintirea tuturor celorlalte lucruri ?i energia care a fost dispersata anterior �n
lipsuri de valoare ?i de scurta durata se concentreaza acum �n amintirea Dumnezeu.
�n acela?i timp, conflictele psihologice sunt reduse, duc�nd la pacea min?ii �n
ucenic. �n timpul amintirii, sufi este atenta la Sinele Nume, precum ?i la
semnifica?ia sau semnifica?ia sa. Acest lucru este necesar deoarece fiin?ele umane
au obiceiul de a fi atente la un concept prin intermediul cuvintelor. Astfel,
atunci c�nd un cuv�nt este amintit, conceptul corespunzator tinde sa apara �n con?
tiin?a omului. Aten?ia adresata Numelui Adevarului este totu?i un fel de �nchinare
la idoli, pentru ca cuv�ntul �nsu?i nu are proprieta?i speciale. Bine�n?eles ca, la
�nceput, discipolul nu are nicio alternativa, ci se concentreaza asupra cuvintelor
amintirii, �n mod gradual, la asocierea formei ?i a semnifica?iei, p�na c�nd el
este capabil sa raspunda cu forma cuvintelor �n totalitate. Voi trece de la cuv�nt,
vorba ?i, fara aceste trei, pot sa fiu cu voi. RumiSufis cred ca ucenicul �n
amintire ar trebui sa uite nu numai aceasta lume, ci ?i pe cel care a urmat, dar ?i
el �nsu?i. At�ta timp c�t este con?tient de sine �nsu?i �n timpul amintirii, el
este considerat a fi �ntr-o stare de infidelitate. �n consecin?a, zekr-ul sufisului
este ca o inunda?ie care treptat diminueaza calita?ile egoiste ?i lumineaza
DivineAttributes �n discipolul inima. �n cele din urma, �nsa?i iluzia "de sine"
devine ?i ea luata de inunda?ii. Acest lucru marcheaza sf�r?itul Calei ?i �nceputul
oceanului de altruism. Totu?i, amintirea prin ea �nsa?i nu este suficienta pentru a
atinge acest scop. Devo?iunea fa?a de maestru este ceea ce aduce cu adevarat
scopul. P�na c�nd sentimentul de devo?iune a cople?it ucenicul, pomul nu poate
produce fructul lanei ("trecerea sinelui �n Dumnezeu"). NIVELE ?I ATRIBUTELE DIVINE
21 Sufi?ii cred ca numele lui Dumnezeu nu au nici o limita - fiecare reprezent�nd
un atribut , fiecare atribut care evoca o �n?elegere ?i fiecare �n?elegere
realiz�nd o realizare a Omenirii divine. Calitatea transcendenta a fiecarui atribut
straluce?te �naintea ochilor celui care este devotat lui Dumnezeu ?i aduce pacea �n
inima �n func?ie de capacitatea sa individuala. De fiecare data c�nd un atribut i-a
fost adus la cuno?tin?a printr-o lumina de lumina de pe fereastra unui Nume Divin,
ardorul ?i dorin?a lui cresc. 2. MIRACUL ?I PUTEREA adevaratul sufi nu este
preocupat de miracole ?i puteri spirituale. El nu pretinde ca este sursa minunilor
sau posed�nd puteri dincolo de cele pe care oamenii le poseda �n mod normal. Din
moment ce thesufi nega totul �n afara de Dumnezeu, el considera ca astfel de
preten?ii sunt fiin?e omene?ti ale fiin?ei sau afirma?ii ale existen?ei separate de
Dumnezeu. Adica sufi considera ca eul este relativ �n rela?ie cu absolutismul lui
Dumnezeu ?i considera toate actele ?i intui?iile care sunt emise de sine ca
obstacole �n calea primirii harului lui Dumnezeu. Unii cred �n mod eronat ca mae?
trii sufi?ti pretind puteri spirituale sau ca fac minuni . Cu toate acestea,
sufimasterii �n?i?i nu fac astfel de preten?ii. Mai degraba, discipolul care, �n
virtutea devotamentului sau, poate vedea puteri miraculoase sau spirituale �n
stap�n sau ?eic. �n anumite etape, a?adar, este posibil ca stap�nul sa elibereze
ucenicul de acest cadru idoliuitor al min?ii ?i sa-l duca �napoi la cunoa?terea lui
Dumnezeu. VOI ?I DETERMINAREA FREI FARA PATRU, conform sufisului, voin?a libera (ta
/ viz ) este factorul predominant deoarece ucenicul este �nca �ncurcat �n
conflictele de sine. �n acest moment, discipolul este �n mare masura influen?at de
dictatele dorin?elor sinelui care cople?esc voin?a individuala. In2. Acest proces
este descris cel mai bine �n Meshahol-Hedayeh din Kashani.22 Conform cu versetul
Coranic (53:39), "Omul nu are nimic dec�t el se straduie?te", discipolul ar trebui
sa aplice
............
voin?a sa aici pentru a deveni golita de compulsivele lui ?i pentru a se pregati �n
mod manifest cu atribute divine. Acest proces poate avea loc numai prin eforturi
individuale combinate cu atrac?ia divina. �n conformitate cu Hafez: De?i Uniunea cu
cei dragi nu au dat niciodata o rasplata pentru eforturile lor, Strive, inima, la
fel de mult c�t e?ti �n stare. La sf�r?itul discipolului calatorind, cu "dispari?ia
ac?iunii individuale" ifana-ye aj'al) ?i iluminarea DivineAttributes �n fiin?a sa
interioara, ucenicul vede ca totul este definit Uabr). Aici, nu mai exista o
interpunere a "!" sau "noi"; tot ceea ce sufi-ul face sau voin?a este ceea ce
Dumnezeu face sau dore?te. SOCIETATEA?I considera ca lenea ?i lenea sunt o ru?ine ?
i se consolideaza c�t mai mult posibil cu slujirea societa?ii �n care traiesc. �n
acest fel, ei servesc creaturii lui Dumnezeu �n exterior �n timp ce sunt preocupa?i
doar de Dumnezeu. A?a cum Sa'di a exprimat-o: A?i auzit vreodata de cineva care
este absent ?i prezent �n acela?i timp? "Eu, care sunt �n ad�ncul inimii mele a
trecut dincolo. Cea mai mare disciplina pentru sufi este sa traiasca armonios
printre oameni. Aceasta este considerata a fi un semn al perfec?iunii umane.
Incontrast, cel care nu este �n masura sa aiba o astfel de armonie este considerat
a fi perfect. �n opinia sufi, perfec?iunea poate fi atinsa numai �n societate. Din
acest punct de vedere, a fost folosita expresia "calatorie interioara ?i maniera
interioara", care indica faptul ca spiritul interior spiritual nu este suficient
pentru a lua unul la perfec?iune. Perfec?iunea poate fi realizata numai atunci c�nd
ac?iunile noastre sunt �n armonie cu crea?ia lui Dumnezeu 23 ?i fiin?a interioara a
omului este �ndreptata exclusiv asupra lui Dumnezeu. Sufi nu este numai bun ?i
slujitor al altora, ci este ?i el ofensat de comportamentul lor orientat spre ego.
Societatea este piatra de temelie a perfec?iunii pentru sufi - ori de c�te ori se
face ofensat ?i repro?at fa?a de comportamentul �ndreptat �mpotriva lui, el a cazut
�n infidelitate. A?a cum Hafez a spus: Noi suntem repro?a?i cu bucurie, ram�n�nd
credincio?i, pentru ca ne confruntam cu faptele altora. Este infidelitate pe calea
Preaiubitului. Unul care este necredincios �n acest fel este prins �n dualitate,
pentru ca �l are pe Dumnezeu ?i pe el �nsu?i ca entita?i separate. cuvinte, sufisul
nu se retrage din societate ?i din punct de vedere al practicii. C�nd oamenii spun
ca sufisul cultiva ascetismul ?i respinge asocia?ia, trebuie sa �n?elegem ca numai
atunci c�nd masterdiagnosticul este o condi?ie a dezechilibrului psihologic la un
discipol care prescrie singuratatea ?i, �n plus, o dieta vegetariana. Mai mult
dec�t at�t, un astfel de regim este men?inut numai p�na c�nd ucenicul �?i recapata
echilibrul. Abstinen?a ?i solitudinea nu sunt deci principiile sufismului. Adica,
ele nu sunt discipline care duc la perfec?iunea spirituala. Mai degraba, acestea
sunt instruc?iuni pentru a vindeca o condi?ie temporara de dezechilibru. Deoarece
serviciul fa?a de ceilal?i ?i aten?ia fa?a de Dumnezeu consuma energie, ei ?tiu ca
este necesara o dieta adecvata. �nsa consumul de alimente nu este �n sine de
valoare. Numai folosirea energiei este importanta. �n cuvintele lui Rumi: Unul
man�nca ?i �?i transforma hranirea �n lumina lui Dumnezeu. Altele man�nca ?i
�ngrije?te avarice ?i spite. FANA ?I BAQA sf�r?itul Caii spirituale (tariqat), a
calatoriei spre Dumnezeu, este sta?ia spirituala (maqham) ("trecerea de sine �n
Dumnezeu, 3) Exista doua feluri de fana: exterior ?i interior.3. Pentru diferen?a
dintre "sta?ie" (maqham) ?i "stat" (hal), a se vedea "Sayings of the Great Sufis"
�n capitolul Mohasebeh (ed.) 24 Fanul exterior este "trecerea ac?iunii individuale"
al), cu manifestarea rezultata a ac?iunii divine. Cel care ajunge la aceasta sta?ie
se �neaca �n Oceanul Divinita?ii, astfel �nc�t el percepe �n toate evenimentele Ac?
iunea ?i voin?a lui Dumnezeu, fara sa vada nici pe el �nsu?i, nici pe niciun alt
individ ca unul care vrea sau nu vreun eveniment. El devine at�t de complet, fara
voin?a, ca nici o dorin?a de a-?i dori orice ac?iune individuala ram�ne �n el. Fana
interioara implica "trecerea atributelor lui" (fana-ye sefat) ?i "trecerea esen?ei
sinelui "(fana-ye zat). Uneori, �n descoperirea Atributelor Divine, posesorul
acestei stari (hal) se �neaca �n trecerea propriilor atribute. �n alte momente,
marturisind efectele exaltate ale esen?ei divine, el se �neaca �n trecerea de la
hisessence. La �nceputul acestui fan interior, sufi �?i pierde sim?urile. �n mod
gradat, �n func?ie de capacitatea sa, condi?ia de a fi at�t abonat, c�t ?i prezent
�n acela?i timp coboara asupra lui. �n interior, el se afla �n oceanul fanei, �n
timp ce participa �n exterior la cei din jurul lui. Exista multe exemple de sufis
care se confrunta cu aceasta condi?ie. Itis a raportat ca "Ali a fost lovit odata
�n picior de o sageata �n aceasta batalie. �nso?itorii sai au �ncercat sa-l
�nlature, dar nu au reu?it deoarece sageata a patruns at�t de ad�nc. Solicit�nd
sfatul Profetului, li sa spus sa scoata sageata, �n timp ce "Ali era �n rugaciune,
...............
pe care le-au facut cu u?urin?a. �n alta ordine de idei, musulmanul ibn Yasar sufi
a fost �n moscheea congrega?ionala din Basra, c�nd o coloana de sprijin sa prabu?
it. Sunetul pe care-l facea era at�t de tare �nc�t to?i cei din afara bazei au
auzit-o. Cu toate acestea, ibn Yasar, �n moschee �n sine, era unic despre ceea ce
se �nt�mplase. Baqa este �nceputul "calatoriei �n Dumnezeu". Dupa ce a dus la
trecerea voin?ei discipolului, Dumnezeu �i �nzestreaza pe un astfel de sclav cu
voia Lui, astfel �nc�t orice voin?a a sclavilor este acum voin?a Divinului. Acest
baqa corespunde fana exterioara. Baqa care corespunde fanului interior �nsa una �n
care se �ndeparteaza chiar voalurile care sunt esen?a ?i atributele temporare ale
sinelui discipolului. Aici, Dumnezeu nici nu ascunde crea?ia, nici creatia nu il
face pe Dumnezeu. Voalul a fost �nlaturat �n totalitate, iar transformarea sa facut
�n Unitate ... o darvish, fiin?ele umane ale fiecarei na?iuni ?i religii exista de-
a purta mantaua onorabila a existen?ei; toate sunt fiin?e umane ca tine. Daca e?ti
cu adevarat un iubit al Fiin?ei Absolute, iubi?i toate fiin?ele ?i blama?ii fa?a de
ele. Fac�nd acest lucru, dovede?ti ca merita?i privilegiul de apartenen?a la
familia umana. O darvanica, lipsa de respect fa?a de ceea ce au de?inut sacra?i
doar indica imperfec?iunea proprie. �n acest sens, �ncerca?i sa va face?i singuri
�n ochii celor care vad cu adevarat. Un dar, a?i introdus numele vostru �n cartea
fiin?elor umane. Daca nu sunte?i capabili sa deveni?i unul dintre ace?ti oameni,
�ncerca?i sa nu ru?ina?i pe cei c�?iva care �ntr-adevar de?in numele bun al
"sufi'.o darvish, daca cineva se comporta rau fa?a de voi, nu considera?i o
persoana rea. Uita-te la el ca pe cel care are o boala ?i e bun cu el. Daca te
compor?i �n acest fel, cu adevarat �?i expune?i sanatatea spiritului. Exista cinci
principii pe care trebuie sa le puna �n practica ordinele Nimatulahi: Zekr
(Rememorare) Fekr (contempla?ie) Moraqebeh (medita?ie) Mohasebeh (autoexaminare)
Verd ) ----------------- Ct.) J .ZEKR Heart of Sufi PracticeDUMNUL PRIETENILORSpune
�ntotdeauna numele prietenului, �ncet, �ncet, cu aceasta schimbare alchimica cuprul
inimii �n aur �ncet, �ncetDrink din vinul de unire �n taverna Unityso ca T ?i "tu"
vor fi luate din mintea ta �ncet, �ncet Stampa?i-va piciorul pe capul existen?ei,
goli?i-va m�inile ambelor lumi ?i tu " vei deveni un confident al secretelor lui
Dumnezeu, �ncet. Afla un drum de la acel rege care are "boga?ia lui Allah", ?i mai
devreme sau mai t�rziu el te va despar?i de tine, �ncetul cu �ncetul. �n districtul
iubirii, nerabdarea aduce pierderi, din moment ce dificulta?ile vor fi facute u?or
prin predare ?i mul?umiri �ncet, �ncet. Exista mii de tone esti in magazin pentru
un iubitor sincer, totul pentru ca el sa vina sa isi dea seama Dragostea lui
Dragos, lent. Cunoscatorul lui Dumnezeu, care se straduie?te cu adevarat, va
calatori �n sta?ia de drum, va calatori pe drumul lui baqa dupa drumul flasc, �ncet
.�n ?coala iubitorilor, tacerea este mai buna dec�t vorbirea. Nurbakhsh, aceasta
afirma?ie a fost facuta cu u?urin?a, �ncet. * Ni'matullah ESTE REMEMBERER ?I
REMEMBEREDHappiest au fost vremurile petrecute cu cei dragi, restul au fost
zadarnici ?i fara rod. DEFINI?IA ZEKRZekr este definita �n dic?ionar ca "amintire".
Cu toate acestea, cuv�ntul zekr a fost de asemenea folosit pentru a semnifica: 1.
Contractele de uitare.2. Masurarea ?i amintirea cu limba. O imprimare a min?ii
�ntr-un mod care este permanent ?i de neuitat. O expresie speciala care a cobor�t
din Divinitatea inimii, a?a cum se gase?te �n rugaciunile (namaz) ?i invocarea
(verd) a practicii spirituale.5. Con?tientizarea ac?iunilor cuiva.6. Rememorarea
inimii.7. Preservation.8. Ascultare ?i recompense.9. Rugaciunea zilnica.3132 10.
Exprimarea.11. Tradi?ii (Ahadith) .12. Qur'an.13. Knowledge.14. Nobility.15.
Thankfulness.16. Rugaciunile de vineri.17. Rugaciunea de seara. �n?elesul lui
Zekra, conform sufisului, zekr este aten?ia totala ?i fara compromisuri a lui
Dumnezeu, ignor�nd tot ceea ce nu este Dumnezeu. �?i aminte?ti de noi cu adevarat
�n inima ?i sufletul tau, Numai c�nd ai uitat ambele lumi. Shah Ni'matullah
VaUConfirming acest punct de vedere este pasajul Qur'anic (18:24), "Adu-?i aminte
de c�nd te ui?i ..." De?i acest pasaj a fost interpretat pentru a �nsemna "Adu-?i
aminte de Domnul tau c�nd e?ti de folos ... de la El" maestrii au spus ca adevarata
sa interpretare este: "�?i aminte?ti de Domnul tau numai atunci c�nd ai uitat
altceva". Potrivit lui Imam Ja'far Sadeq: "pocaindu-?i pocain?a atunci c�nd �?i
aminte?ti de Dumnezeu sa ui?i amintirea lui Dumnezeu. Sa-?i aduci aminte gata sa
ui?i tot ceea ce este altceva dec�t Dumnezeu "pentru Dumnezeu are nascocire asupra
sumei tuturor lucrurilor" (citata de Attar, Tales of the Sints). Textul sufi Shar-e
Tq'rof afirma: " adevarata semnifica?ie a zekr-ului este aceea de a imita orice
altceva dec�t cel amintit. " Ana KhwajehI Abdollah Ansari a scris: "Zekr se
elibereaza de linga ?i uitare." Sa spus ca zekr sta ?i a?teapta acceptarea de catre
Divin dupa deta?area de om. Pentru ao pune �ntr - un alt mod,

........
potrivirea cunoa?terii, deta?area de obiceiurile sociale ?i con?tientizarea acelor
momente �n care cineva este implicat �n ceea ce nu este Dumnezeu. FUNC?IONAREA �N
PRACTICA SUFICIANaTestarea sufi-ului este traversarea Calei �n inima, nascuta prin
amintirea lui Dumnezeu. Prin amintirea lui Dumnezeu, fulgerul manifestarilor divine
vine sa lumineze casa inimii. Cu aceasta iluminare, contemplarea inimii devine
trezita ?i se transforma �ntr-un ghid pe Calea Adevarului. �n timp ce contemplarea
"ra?ionala" este �mpletita, se va gasi contempla?ia "bazata pe inima". �n
contemplarea ra?ionala motiva?ia ?i for?a de ghidare este ra?iune, �n timp ce �n
contempla?ia inimii 63 motiva?ia ?i stap�nul este Dumnezeu. Da-?i ra?iunea ?i fii
cu Cel Unu, caci o b�ta nu poate purta lumina soarelui. Daca Lumina lui Dumnezeu
este ghidul, ce nevoie este pentru sfatul lui Gabriel? Shabestari Pot fi enumerate
trei tipuri de contempla?ie bazata pe inima: 1. Contemplarea �n statul cautarii
1Pentru persoana care este �ntr-o stare de cautare, dar care �nca nu a gasit
amaster ?i a �nceput sa calatoreasca calea spirituala (tariqat), contemplarea
�ncepe atunci c�nd Dumnezeu creeaza �n inima lui (sau ei) g�ndul de a gasi un ghid
aspiritual . Prin aceasta contemplare, o stare de agita?ie creata �n el, care nu se
opre?te, p�na c�nd nu a gasit ce a fost. Acest lucru se poate �nt�mpla, totu?i,
numai daca prime?te harul de a participa la banchetul iubirii. Contemplarea ar
trebui sa aiba loc �ntr-o asemenea moda pentru a deschide calea ?i a aduce un
rege.Consider�nd ca un rege care este eliberat de regatul sau, luna ?i soare.
Rumi2. Contemplarea pentru ini?ierePentru �ncepator pe Calea Spirituala, a carei
g�ndire nu a fost �nca aprinsa de caldura amintirii, contemplarea este revela?ia �n
inima frumuse?ii spirituale a stap�nului prin intermediul iluminarii. Prin urmare,
unii mae?tri ai Pathhave au spus ca contemplarea este manifestarea chipului
spiritual al stap�nului.3. Contemplarea pentru sufletele avansate Din caldura
amintirii, g�ndurile gre?ite ale acestor suflete se trezesc treptat la via?a ?i
spiritul lui (ruh) se familiarizeaza cu Hiddenul. Unii mistici sufi au spus ca
contemplarea este jurnalizarea inimii prin sferele Ascunsului. Potrivit lui Zo'n-
nun din Egipt: "Cine contempla cu inima lui, Hristos a descoperit duhului sau".
Astfel, contemplationul pentru sufletele avansate provine de la el ?i devine ghidul
sau pe Cale. �n cuvintele lui Atar: Contemplarea este ghidul calatorului pe drum,
un ghid dob�ndit prin amintiri constante. �mbra?i?area este ceea ce aduce
contempla?ie, care �n cele din urma cuprinde o suta de mii de semnifica?ii ascunse.
Concep?ia ra?ionala este bine pentru discurs, dar contemplarea inimii este pentru
una de ac?iune. Chiar daca contempla?ia este doar o ora, totu?i este mai bine dec�t
?aptezeci de ani de rugaciune. Sau, �n cuvintele lui Rumi: \ A?a am spus, te g�nde?
ti la restul, daca nu merge, apoi �ntoarce-te la zekr.Remembrance este ceea ce
st�rne?te contempla?ia inimii, fa-o soare pentru reflexia voastra greoaie. De?i
principiul problemei este atrac?ia divina, o sufi, nu depinde de asta ?i
neglijeaza-?i �ndatoririle. Datorita acestei contempla?ii adevarate, Shaikh Abu'l-
hasanI haraqani a spus: Dumnezeu mi-a dat o contemplare, astfel �nc�t Ipercepu �n
ea tot ce-am creat. Am absorbit �n aceasta contemplare. A devenit noapte ?i zi de
preocupare p�na c�nd mi-a deschis ochiul ?i a devenit aspru, iubire, bunatate,
frica ?i caldura. Din acea contemplare am devenit �n Unitatea Divina ?i am ajuns �n
punctul �n care contemplarea a fost transformata �n �n?elepciune, �ndrumare pe
direc?ia directa, ?i bunatate pentru �ntreaga crea?ie. Nu puteam gasi nici unul mai
bun dec�t mine �n toate crea?iile lui. Am vrut sa mor �n locul tuturor crea?iilor,
astfel �nc�t moartea sa nu mai fie �nt�lnita niciodata. Mi-am dorit sa judecam �n
loc de toate crea?iile, astfel �nc�t nimeni sa nu fie judecat �n Ziua Judeca?ii. ?i
mi-am dorit sa culegem pedeapsa pentru omenire, astfel �nc�t nimeni sa nu fi
trebuit sa experimenteze iadul. Despre acela?i fel de contemplare, Rumi a scris:
G�ndul tau este doar forma, g�ndul lui este spiritul din ea. este numai h�rtie, dar
El are aur �n spatele lui.6566. lucrurile lui Hafez: ?i m. ionul nu are nici un
locTutura si opmul daca sufisul adevarat, in lume 0 d constient Daca este centrat
pentru a fi se -. pe drumul nostru. Este o infractiune in cel mai bun destin, de
catre coechipierul. dar este un punct de atractie! Este harul nostru, tu e ncodn
Yteomu r com si referinta noastra.I IMORAQEBEH Sufi Wayof meditatie LAULUI Daca un
mistic face o afirmatie care vine de la minte, in legea dragostei, care sustine ca
este falsa.Perfectul atrage imperfectiunea spre el �nsu?i, cel care nu este
deranjat de imperfec?iune, �n adevar este perfect. Cautatorul ?armul nu sa �necat
�n Occidentul Iubirii, caci cel care cauta ?armul nu este un iubit. De?i �n calea
iubitului nu exista nimic, dar dragostea, sobrietatea, pasiunea, rapirea ?i
dispari?ia lui ?i a lui calita?ile sunt de asemenea implicate. Lumina unirii
orbeste ochiul care discrimineaza formele, totu?i cel care crede ca este �n uniune
cu Belovedhasul a pierdut adevarata discriminare. Alcoolii vinului sunt
dezinteresa?i ?i be?i, iar viticultorii prezen?i, aici, oricine pare sobru lazy.o
Nurbakhsh, zilele noastre au fost cheltuite �n vin, pentru ca am �nva?at ca via?a
fara vin nu are valoare.ICNUMUL SUPREMEI GUARDIANI a fost atras de iubit ca o molie
la o flacara; C�nd am venit la sim?urile mele, am fost ars �n flacara.Asheq-e
EsfahaniMoraqebeh sunt doi oameni care au grija ?i de a proteja fiecare. �n?elep?ii
Calei au spus despre moraqebeh ca, a?a cum Dumnezeu are grija ?i protejeaza omul,
omul din inima lui trebuie sa ia ?i sa-l protejeze pe Dumnezeu.Mohiyeddin ibn
'Arabi a scris: Mediteaza asupra lui Dumnezeu �n toate situa?iile, pentru ca
Dumnezeu mediteaza asupra ta . A?a cum spunea �n Coran: "Adevarat, Dumnezeu te
prive?te ..." (4: 1) ?i "Dumnezeu se uita la toate lucrurile". (33:52) 7172
Semnifica?ia morajului pentru SUFIMoraqebeh se men?ine departe de ceea ce nu este
Dumnezeu, at�t �n ??exterior, c�t ?i �n interior ?i concentr�ndu-se �ntreaga fiin?a
asupra lui Dumnezeu. Mae?trii sufi au dat multe defini?ii despre moraqebeh, cum ar
fi: Moraqebeh este �n interior (Ebrahim al-Khavvas) Moraqebeh renun?a la
controlul ?i voin?a sinelui, urmata de a?teptarea harului ?i a voin?ei Sale, ?i se
�ndeparteaza de ceea ce nu este El (Kashshaf, Estelahat- efonun) Moraqebeh este
prezen?a inimii cu Dumnezeu ?i abaterea inimii din tot ceea ce este altceva dec�t
Dumnezeu. Moraqebeh este protec?ia fiin?ei omene?ti de tot ce nu este Divin ?i
concentrarea aten?iei asupra Dumnezeului ("Estelahat de Abdo'l-Razzaq-e Kashani")
Moraqebeh este respectarea secretelor cu privire la Dumnezeu (Asraro 'l-fateheh) �n
cuvintele lui Shaikh Ruzbehan, "Moraqebeh este implicarea spiritului Respiratia lui
Dumnezeu. " Aceasta afirma?ie se refera la Tradi?ia profetica care declara:
"Adevarat, Domnul a oferit Barba?i �n toate zilele voastre, pune?i-va �n cale".
(Ehyaol-'olum) A?a cum Rumi a scris: Profetul a spus: "zilele Divine de Breatheza
vin, a?a ca pastra?i-va urechea interioara con?tienta ?i fura?i aceasta Respira?
ie." �ntre voi a venit o Respira?ie, apoi a trecut, oricine dorea un suflet. O alta
suflare va ie?i �n cur�nd, o sufi, vegheaza, sau o sa ?i-o lipse?ti de asemenea.
DRUMUL MORAQEBEHMoraqebeh are doua direc?ii: de la Dumnezeu la crea?ie ?i de la
crea?ia la Dumnezeu. De la Dumnezeu la Creationa. Divinul Moraqebeh fa?a de
�ntregul crea?ie Lumea substan?elor exista numai �n masura �n care este sus?inuta
prin accidente. Ori de c�te ori un accident prin care un substanceubsists se
estompeaza, acea substan?a va �nceta, de asemenea, sa ram�na. De vreme ce fiecare
caz va �nceta �n cele din urma sa existe la un moment dat sau altul, Dumnezeu
trebuie sa vegheze permanent asupra substan?elor cere?ti ?i pam�nte?ti. atunci c�nd
un accident apare, un acident similar sau contrastant creat de El, pastr�nd astfel
existen?a acestor substan?e. Aceasta este semnifica?ia pasajului coranic "�n
fiecare clipa El este implicat �n crea?ie". (55:29) Shaikh Ruzbehan a spus:
Moraqebeh este con?tientizarea lui Dumnezeu asupra oricarei particule a cre?terii
de la Tronul Divin la cel mai scazut fenomen ?i supravegherea lui a tuturor
atributelor pentru a-i acorda harul.7374 b. Divinul Moraqebeh care evoca ac?iunea
religioasa, prin aten?ia lui Dumnezeu asupra lor, devotatii Lui sunt agita?i pentru
a �ndeplini ac?iunile sanc?ionate de shari'at ?i pentru a se ab?ine de la acele
interzise. Divinul Moraqebeh catre Electrie, Dumnezeu acorda aten?ie prietenilor
sai pentru a vedea ce sunt pentru El. Acest moraqebeh este descris �n pasajul
Qur'anic: "Adevarat, Dumnezeu a cumparat de la credincio?i pe sine ?i bunurile
lor". (9: 111) Dumnezeu este clientul meu, El ma ia pentru ca numai El poate
cumpara. Rumi Moraqebehul ale?ilor este cunoscut numai lui Dumnezeu, caci potrivit
unei tradi?ii sacre: "Sfin?ii mei sunt sub adapostul meu, nimeni nu ?tie dec�t pe
Mine. " Ace?ti prieteni ai lui Dumnezeu sunt mul?umi?i ?i mul?umi?i de acest
moraqebeh, a?a cum este descris �n versetul coranic: "Fi?i con?tien?i, prietenii
lui Dumnezeu nu se tem ?i nu va supara?i". (10:62) 2. De la Crea?ia la Goda.
Moraqebehul Shari'at Moraqebehul shari'at-ului este rezultatul aten?iei acordate
lui Dumnezeu (Coran, 96:14), "Nu ?tie ca Dumnezeu �l vede?" �n moraqebeh, omul ?tie
ca Dumnezeu este con?tient de ceea ce face. Astfel, el este vigilent pentru ca
Dumnezeu �l prive?te. Ansari a povestit urmatorul articol �n aceasta privin?a: Ibn
Omar sa �nt�mplat cu un sclav care a luat o turma de v�rf de oaie. El a spus:
"Slava, vinde-mi una din aceste oi". Theslave a raspuns ca oile nu �i apar?ineau.
Ibn'Omar a spus apoi: "Daca proprietarul solicita, spune?i-i bine
>>>>?>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
un darvish, daca cineva se comporta prost fa?a de tine, nu ia �n considerare
el o persoana rea. Privi?i-l ca pe cel care are o boala ?i
fii bun cu el. Daca te compor?i �n felul asta, cu adevarat
poseda sanatatea spiritului.
Exista cinci principii pe care le respecta
Ordinul Nimatullahi ar trebui sa puna �n practica:
Zekr (Remembrance)
Fekr (Contemplarea)
Moraqebeh (medita?ie)
Mohasebeh (auto-examinare)
Verd (invocare)
-----------------
"C
t>.) J.
ZEKR
Inima
din practica Sufi
NUMELE PRIETENIEI
Spune?i mereu numele Prietenului �ncet, lent;
cu aceasta alchimie schimba?i cuprul inimii �n aur
incet incet
Be?i din vinul de unire �n taverna Unita?ii
a?a ca T ?i "tu" vor fi luate din mintea ta
incet incet
?tampila?i-va piciorul pe capul existen?ei, goli?i-va m�inile
din ambele lumi,
?i vei deveni confident al secretului lui Dumnezeu
incet incet.
Cauta?i un drum de la �mparatul care are "boga?ia lui Allah", *
?i mai devreme sau mai t�rziu el te va despar?i de tine
incet incet.
�n raionul de dragoste nerabdarea aduce pierderi, din moment ce dificulta?ile
va fi u?urata prin predare ?i mul?umire
incet incet.
Exista mii de teste �n magazin pentru un iubitor sincer,
toate pentru ca el sa vina sa cunoasca secretul Iubirii
incet incet.
Cunoscatorul lui Dumnezeu care se straduie?te cu adevarat va calatori �n sta?ii
a drumului;
va calatori pe drumul lui baqa dupa drumul lui Fana
incet incet.
�n ?coala de iubitori, tacerea este mai buna dec�t vorbirea.
o Nurbakhsh, aceasta declara?ie a fost clarificata
incet incet.
* Ni'matullah
ESTE REMEMBERER ?I SUNT REMEMBERED
Cele mai fericite au fost momentele petrecute cu cei dragi;
Restul a fost zadarnic ?i fara rost.
Hafez
DEFINIREA ZEKR
Zekr este definit �n dic?ionar ca "amintire". �nsa
cuv�ntul zekr a fost, de asemenea, folosit pentru a �nsemna:
1. Contractele de uitare.
2. Atitudini ?i amintiri cu limba.
3. O imprimare a min?ii �ntr-un mod care este permanent ?i
de neuitat.
4. O expresie speciala care a cobor�t din Divin
�n inima, a?a cum se gase?te �n rugaciunile (namaz) ?i invocarea
(verd) de practica spirituala.
5. Con?tientizarea ac?iunilor cuiva.
6. Rememorarea inimii.
7. Conservarea.
8. Ascultarea ?i recompensele.
9. Rugaciunea zilnica.
31
32 10. Expresie.
11. Tradi?ii (Ahadith).
12. Coranul.
13. Cuno?tin?e.
14. Nobilimea.
15. Mul?umire.
16. Rugaciunile de vineri.
17. Rugaciuni de seara.
CONCEPTUL ZEKR
Potrivit lui sufis, zekr este aten?ia totala ?i fara compromisuri
la Dumnezeu, ignor�nd tot ce nu este Dumnezeu.
�?i aminte?ti de noi cu adevarat �n inima ?i sufletul tau,
Numai c�nd a?i uitat ambele lumi.
Shah Ni'matullah VaU
Confirm�nd aceasta viziune este pasajul Qur'anic (18:24), "Adu-?i aminte
atunci c�nd uita?i. ... "De?i acest pasaj
a fost interpretata sa �nsemne "Adu-?i aminte de Domnul tau c�nd e?ti
uituc. . . de la El ", unii mae?tri au spus ca este adevarat
interpretarea este: "�?i aminte?ti de Domnul tau numai c�nd ai
a uitat totul. "
Potrivit lui Imam Ja'far Sadeq:
~ pocaindu-se pocain?a �n momentul �n care �?i aminte?ti de Dumnezeu
�?i uitam amintirea lui Dumnezeu. Sa-?i aduci aminte
Duce?i-va sa uita?i tot ce este altul dec�t Dumnezeu "pentru ca Dumnezeu nu are
nicio legatura cu suma tuturor lucrurilor.
(citata de Attar, Tales of the Sints)
Textul sufi Shar-e Tq'rof afirma: "Adevaratul �n?eles al lui zekr este de 33 de ani
Imbraca orice altceva decat cel amintit. "Ana Khwajeh
I Abdollah Ansari a scris: "Zekr se elibereaza de la
Al doilea ?i uitare.
Sa spus ca zekr sta ?i a?teapta acceptarea
Ih Divin dupa deta?are de la om. Pentru ao pune �ntr - un alt mod,
n un amant este amintirea constanta a Preaiubitului.
Ahmad Khazruyeh a fost �ntrebat: "Care este semnul de a fi a
iubitul? "El a raspuns:" Nu ar trebui sa existe nimic din cele doua lumi
care este mai mare �n inima cuiva dec�t amintirea Preaiubitului. "
ZEKR �N QUR 'AN
Multe versete apar �n Coran despre zekr, cum ar fi:
�ntoarce-te de la cel care-?i �ntoarce spatele
amintirea noastra, care cauta numai via?a acestei lumi.
(53:29)
C�nd nu sunte?i �n rugaciune, aminti?i-va pe Dumnezeu �n picioare ?i
a?ezat ?i culcat. (4: 103)
Aminti?i-va numele Domnului ?i va adresa?i-L Lui
din toata inima. (73: 8)
Adu-?i aminte de Domnul tau mereu; sa-L �nal?am la o zi
?i �n �ntunericul nop?ii. (03:40)
Aminti?i-va numele Domnului dvs. diminea?a ?i �n
seara. (76:25)
O, care crede?i, aduce?i-va aminte de Dumnezeu din nou ?i din nou. (33:41)
�?i aminte?ti mereu de Dumnezeu; astfel �nc�t a?i putea avea succes.
(62:10)
�ntr-adevar, rugaciunea �ngrade?te pe cineva de rau ?i, cu siguran?a
amintirea lui Dumnezeu este cea mai mare. (29:45)
34 DEZVOLTELE ZEKR
. Se poate recita cuvintele zekr auzite de la oricine, dar zekr
�nsu?i poate fi acordata numai de un maestru perfect. Pentru a primi zekr �n
prima maniera este ca prinderea unei sam�n?e �mpra?tiate de v�nt. A?a cum a facut
Rumi
a exprimat:
To?i ?tiu ca aceasta existen?a este o capcana,
Cu toate acestea, zekr sa nascut voia
Doar da drumul iadului.
Pentru a primi zekr �n al doilea r�nd, de la un maestru perfect este
cum ar fi sam�n?a sa fie plantata �n fertila
.............
e sol. Sub �ngrijirea ?i ur�ciunea unei stap�ni desav�r?ite, sam�n?a de zekr
plantata �n inima se va lini?ti, va cre?te ?i va da roade. Zekr �nm�nat de un
maestru perfect poate fi �mpar?it �n doua tipuri: "zekr vocal" (zekr-e prison ) ?i
"zekr al inimii" (zekr-e khafi). Zekr-e jati se refera la zekr care se spune
vocal ?i, �n general, �ntr-o voce tare. Acest zekr are loc �n adunari sufi sau �n
sufi khaniqah. �n acest caz, sufisii se aduna �ntr-un cerc ?i �?i c�nta arhivatul
�n mod armonios sub �ndrumarea stap�nului lui tariqat. Zekr-ejati este practicat �n
mod regulat de ni?te ordine ca Qaderi. Orice ordine sufi prefera totu?i "zekr de
inima". La �nceput, se recomanda ca ucenicii sa acorde aten?ie pronun?arii numelui,
�ncerc�nd �n acela?i timp sa pastreze semnifica?ia Numei. Exprimarea numelui este
necesara pentru trezirea inimii, deoarece inima �ncepatorului este mai u?or de
trezit de exprimare dec�t de semnifica?ie. Astfel, �n stadiile incipiente ale
Calei, maestrul �ncurajeaza "zekr'ul vocal". Totu?i, cum inima devine treptat
familiarizata cu ceea ce este �nfaptuit? se pare ca are nevoie de "zekr vocal". Cu
toate ca zekr-e jaliIS a fost tratat �n prezen?a ?eihului �n timpul adunarii
ordinului Nimatullahi, este zekr-e khaJi care este stresat. Zekr-e khaJi sau qalbi
(de asemenea "a inimii") este integrat cu ritmul respira?iei astfel �nc�t nici o
respira?ie singulara sa nu treaca fara zgomot. Cu zekr-e khaJi, nu este nevoie de o
adunare speciala ?i, de altfel, nu este necesara o rostire. Unii mae?tri au descris
zekr drept vin spirituos, spun�nd ca ekr-e jati este ca ?i cum varsa?i vinul pe fa?
a cama?ii, �n timp ce zekr-e 35kllafi este ca sa bei vinul ?i sa te �mbe?i. Nu
exista nici un har pentru inima ?i sufletul tau pentru limba. Vinul spirituos nu �?
i va fura motivul pentru ca �l vopse?ti �n cama?a. Multe versete ale Coranului ?i
Traditiile profetului vorbesc: Zekr-e khafi: Adu-ti aminte de Domnul in inima ta,
cu umilinta, cu apeana si fara rostire, in zori si in intuneric, si nu fii
neglijent. (7: 205) Inimile acelora care cred ca sunt odihna de m�ntuirea lui
Dumnezeu; �ntr-adevar, prin amintirea lui Dumnezeu (numai) sunt �n pace. (13:28)
Fi?i rabdatori cu cei ce cheama la Domnul lor, diminea?a ?i venind, caut�nd
placerea Lui. �ntr-adevar, nu �ntoarce-?i ochii de la ei, ca ?i cum ai fi atras
doar de furnirul vie?ii lumii. Nu urma?i pe cel al carui inima ne-am �ntors de la
amintirea noastra ?i care ne urmare?te dorin?ele ?i se ratace?te de la scopul sau.
(18:28) Cea mai mare amintire este zekr-e khaJi. (Spunea Pr�fhet, citat de Ruzbehan
�n Mashrabol-arvah) Said Dumnezeu, cel mai puternic ?i pre?ios: "Pentru cineva care
ma �nsufle?e?te �n interior, 1 aminti?i-l �n exterior" (Imam Hosein, citat de
Koleini �n Osul-e KaJl) Dumnezeu, Cel mai Puternic ?i Pre?ios, "iau forma �n g�ndul
�nchinatorului Meu ?i 1 am cu el c�nd ma fac aici. Daca �?i aminte?te de Mine �n
interior, �l voi �napoia �n interior ?i daca �mi va aduce aminte de Meoutwardly. �l
voi aminti de el �n afara, pentru ca Myremembrance este cea mai mare. . .� (o
tradi?ie citata de ShahNi'matullah Vali, prima carte a lucrarilor complete) 36 Cel
care �?i aminte?te de Dumnezeu, cel mai puternic ?i pre?ios, �n interior, �?i aduce
aminte de el �n mod repetat. Adevarat, ei erau ipocri?i care ?i-au adus aminte de
Dumnezeu �n afara, dar nu ?i �n viitor. Coranul spune: "... au �n?elat poporul ?i ?
i-au adus aminte de Dumnezeu, dar pu?in". C�nd Dumnezeu spune: "Adu-?i aminte de
Domnul �n inima ta, cu umilin?a ?i cu uimire", chiar ?i �ngerul care o
�nregistreaza nu cunoa?te meritul amintirii �n inima unei persoane, pentru ca este
at�t de mare �nc�t numai Dumnezeu poate ?ti aceasta. (Osul-eKafi), Doamne, ne-am
ocupat inima cu amintirea Ta mai presus de orice alte amintiri si ne ocupam de
limbile noastre, impreuna cu Tine, mai presus de orice alta recunoastere. Doamne,
inima deschisa fa?a de bunatatea Ta de iubire ?i umple-ma cu Tatal tau. (Imam
Zeinol -'abedin, Sahifeh-ye sajjadieh) NORMELE ?I MODELE (ADAB) DIN ZEKR1.
Discipolul trebuie purificat �n permanen?a prin abla?iune (wozu 1). El (sau ea) ar
trebui sa poarte haine curate. Ar trebui sa aiba un aroma buna. El ar trebui sa
stea cu fa?a la Qiblah (direc?ia islaicei rugaciunii Mecca) .5. Se recomanda sa
stea cu ochii �nchi?i. �n cursul zekr-ului, el ar trebui sa faca apel intern pentru
ajutorul lui Theaster. Ucenicul ar trebui sa stea pe genunchi cu picioarele pliate
�n jos, a?ez�nd palma m�inii drepte pe coapsa st�nga ?i apuc�nd �ncheietura m�inii
drepte cu m�na st�nga. �n acest mod, picioarele ?i bra?ele ambele, I. wozu;
spalarea rituala a facut �nainte sa spuna rugaciuni zilnice (namaz) �n Islam (ed.),
form�nd cuv�ntul "la", care �n araba �nseamna "nu" sau "nu". Aceasta pozi?ie pune
�n eviden?a nimicnicia lui Sufi ?i negarea sensului lui "I-ness". Astfel, trupul
sau este �n armonie cu starea sa interioara, care este negarea "eului" 8. Sufi ar
trebui sa-?i goleasca inima de tot, �n afara de Dumnezeu, uit�nd chiar pe sine
�nsu?i ?i concentr�ndu-?i complet aten?ia
................
Deoarece la �nceput to?i sufisii gasesc dificil sa fie �n mod constant
ocupat cu amintirea inimii (zekr-e qalbl), ?i de atunci
cei mai mul?i sufis se simt incomod sau devin deranja?i de aceasta stare
1. Acest verset se refera la poporul mohsenin, care era �n mod special dedicat
spiritual
practica ?i care ?i-au petrecut nop?ile �n spectacolul verde ?i amintirea Divinului
(Ed.).
(�n special pentru �ncepatori care nu au capacitatea de a aduce astfel de
amintiri), 105
au fost prescrise diferite tipuri de verde. Unii sunt asemanatori corpului
namaz (rugaciune zilnica), �n timp ce altele sunt vocale, cum ar fi qera'at-e
Qur'an
(citind Qur'anul cu voce tare) ?i tasbih (invoc�nd Divinul prin rostirea
diverse cuvinte ?i fraze). ?i al?ii sunt prin inima
ca fekr sau tafakker (contemplare). �n felul acesta, g�ndul lui Sufi
ram�ne inconfortabil, �n fiecare moment av�nd o ocupa?ie speciala.
�n plus, aceasta varietate de mi?cari de la o stare la alta este aceea
�i aduce lini?te ?i seninatate.
. �n anumite puncte, �ncepatorii de pe Cale pot sa experimenteze un stat �n
pe care le considera imposibil sa se concentreze asupra amintirii
inima. �n timp ce �ncercau sa acorde aten?ie memoriei lor, pot
sa observam chiar ca starea lor evolueaza �ntr-un mod care sa le �ndeparteze
de la zekr. Astfel, la astfel de momente, este mai bine sa ne concentram asupra
exerseaza p�na c�nd aceasta stare trece ?i inima devine din nou pregatita
sa accep?i zekr.
Este adevarat ca ?iihii ?i cei perfec?i, de la a fi
cople?i?i de statul Unita?ii, au preferat uneori tacerea
la verd. Cu toate acestea, deoarece nici o stare (hal) nu este stabila, ei s-au
�ntors ?i ei
la performan?a verde dupa trecerea acestui stat. Alte
?aikhii, chiar ?i �n starea de unitate, au �ncercat sa men?ina
performan?a verde. Printre acestea a fost Jonaid, despre care
urmatoarea poveste a fost spus:
Atunci c�nd Jnnid a devenit batr�n, el a men?inut tot
invocari pe care le-a facut �n tinere?e. A lui
ucenicii i-au spus �n cele din urma: "Shaikh, tu ai devenit
vechi, renun?a la o parte din aceasta practica a verde "]
a raspuns: "Orice am gasit la �nceput a fost gasit
prin practica verde. Astfel, este imposibil
abandona?i astfel. practici la sf�r?it.
(Hojwiri, Kashfo'l-mahjub)
Principiul din spatele performan?ei continue a verde este pentru
con?tiin?a totala a Sufilor sa se concentreze asupra lui Dumnezeu. Ca asta
apare, exteriorul ?i interiorul sau devenind treptat unificate, astfel �nc�t
�n singuratate sau printre oameni el este atent doar la Unitate. Aici, el a facut-o
devin total absorbit �n Dumnezeu, ?i at�t statul sau (hal), c�t ?i al lui
discursul (qal) este numai pentru Dumnezeu ?i �n slujba lui Dumnezeu.
106 Se face referire la acest proces �n rugaciunea lui Komail, data lui
el de catre stap�nul sau "Ali:
O, Doamne! Te rog, prin Esen?a Ta ?i pe Tine
cele mai mari Atribute ?i Nume, sa ma pastra?i �n Tine
amintirea ?i slujirea tuturor zilelor ?i nop?ilor mele; ?i a
fa-mi ac?iunile demne �n ochii Tai, pentru ca ac?iunile mele sa fie
sa fie �n armonie cu cuvintele mele ?i cu starea mea �ntotdeauna �n Tine
serviciu.
MODELE DE VERD
1. Namaz (rugaciunea zilnica)
Sufi Shiikhs au sus?inut �n mod tradi?ional ca namaz este cel mai mult
virtu?i fel de verd ?i ac?iunea cea mai perfecta pe care o poate
a executa. Namaz poate fi �mpar?it �n doua categorii:
A. cele cinci rugaciuni zilnice necesare ale islamului - care ar trebui sa fie
efectuata �n mod regulat fara scuza �n conformitate cu shari'at
Islam.
b. rugaciunile recomandate - care se fac �n diferite
state cu permisiunea comandantului ?i �n conformitate cu ordinele
shari'at.
Unele dintre aceste rugaciuni recomandate sunt cunoscute sub numele de na / eleh
rugaciuni. Fiecare dintre cele cinci rugaciuni necesare ale islamului are un
caracter specific
nafeleh rugaciune asociata cu ea, pe care comandantul o poate �ndruma
discipolului sa recita. "Shaikhs of the Path" au accentuat adesea nafelehul
rugaciunile asociate cu namaz diminea?a ?i seara. Multi dintre
marii ?aikhi, totu?i, au luat �n considerare rugaciunile nafele
important ca au incercat sa nu omita pe nici unul dintre ei. Potrivit a
Sf�nta Traditie:
Sclavul meu se apropie tot mai mult de Mine prin nafele
rugaciunile p�na c�nd �l iubesc; ?i c�nd �l iubesc, vine la el
vede?i cu ochii Mei ?i asculta?i cu urechile Mele ?i vorbi?i cu limba Mea 107
?i prinde?i-va cu m�na Mea ?i a?eza?i-va cu picioarele Mele.
2. Verd Tariqat
Acest gen de verde poate fi de asemenea �mpar?it �n doua categorii: verdele
recitat dupa rugaciunile cerute ?i verdele speciale prevazute de
maestru.
A. Verdele recitate dupa rugaciunile necesare.
I. Dupa fiecare din cele cinci rugaciuni cerute, sufi trebuie sa recite
AI / aho Akbar de 34 de ori (ceea ce �nseamna ca nimic nu poate fi comparat sau
�n contrast cu mare?ia lui Dumnezeu ?i ca Dumnezeu este mai mare dec�t
indiferent ce concep?ie avem despre El), A lhamdo-Iellah de 33 de ori
(ceea ce �nseamna ca toata lauda este doar pentru ca Dumnezeu ne-a adus
existen?a din inexisten?a) ?i Sobhanallah de 33 de ori (semnific�nd
ca Dumnezeu este curat din ceea ce �i atribuim lui Dumnezeu).
2. Dupa fiecare dintre cele cinci rugaciuni cerute, sufi trebuie sa recita 3 sau
De 100 de ori La eiaha ellallah
.............("Nu exista Dumnezeu dec�t Dumnezeu" ... cine este Unul, singurul) .3.
Dupa fiecare din cele cinci rugaciuni cerute, Sufi ar trebui sa reciteasca Ayato'l-
Korsi (Qur'an, 2: 255-7): AlHiho Hi eHiha eWi hoval-hayyol-qayyum, la ta'hozohu
senatonva la nawm. Lahu ma fes-samavate va ma fel-ar z. Manzallazi yashfa'o 'endahu
ella be ezneh. Ya'iamo ma baynaaydihem VA ma khalfahom, va la yohituna fi shay'en
ella men'elmehi fi Ma?a�vase'a korsiyyohus-samavate Val-Arz, Vala ya'odohu
hefzahoma, VA Hoval'aliyyol-'azim. (255) La ekraha fed-din, ~ tabayyanar-roshdo men
al-ghayy, faman yak pentru bet-taghut va yo'men bellah faqades tamsakabel-'orvatel-
vosqa lanfesama laha vallaho sami'un 'alim. (256) 108 Allaho valiyyollazina amanu
yokhrejohom-men az-zolamateelan-nur, vallazina kafaru owliya 'ohomot-taghut,
yokhrejunahommen an-nure elaz-zolemat. Ula'eka asnabon-nar, homfiha khaledun. (257)
TRANSLA NONGod! Nu exista nici un dumnezeu, ci El, Cel viu, Sine-subsistemul
nt.Slumber nu-l izbave?te nici pe El, nici sa doarma: El este cerul ?i inima. Cine
este cel care poate sa intervina cu El ?i sa nu-?i asume autoritatea? El ?tie ce
urmeaza sa vina ?i ce a ie?it �nainte, �n timp ce nu �n?elege nimic despre cunoa?
terea Lui dec�t despre voin?a Lui; Tronul sau2 se extinde peste ceruri ?i �n apa,
iar pastrarea lor nu este o povara pentru El; El este Cel Prea �nalt ?i Mare. (255)
Nu exista nici o constr�ngere �n religie; �ntr-adevar, calea Adevarului se deosebe?
te clar de calea de eroare. De aceea, el a fost cel care a crezut �n zei?e false ?i
crede �n Dumnezeu a creat �ntr-adevar o fr�nghie puternica care nu se rupe;
Dumnezeu este AHearing ?i All-Knowing. (256) Dumnezeu este ghidul celor care cred;
El le scoate din afara ?i le aduce �n lumina; dar pentru cei care cred, prietenii
lor sunt rebelii (�mpotriva lui Dumnezeu) care conduc afara din lumina ?i �n
�ntuneric. Acestea sunt comportamentele focului �n care vor ram�ne pentru
totdeauna. (257) 4. De la a fi �n mod constant ocupata de practica verdelor ?i a
actelor devo?ionale devo?ionale, s-ar putea c�?tiga o serie de m�ndrie �ntr-o
singura �nchinare. �n astfel de momente, inima devine acoperita cu praf ?i valul
sub?ire acopera chipul g�ndurilor, separat de Dumnezeu. Astfel, dupa fiecare
rugaciune ceruta, ace?tia se �mprieteneau (�n pozi?ia namaz a sajdeh) ?i recitesc
urmatorul verd 3,5, sau de 7 ori - cu concentrare deplina, medita?ie (moraqebeh) a
inimii ?i aten?ie Dumnezeu: 2. Korsi: literalmente "cha ir" sau "tron", dar
semneaza cu "autoritate", "putere", "cunoa?tere" (ed.). 109qolubeval-absar, ya
modabberal-Laye van-Nahar, ya mohavvelal-Val-'ahval Hale, havvel Hali ahsanel-
hal.TRANSLA ela TIONo Deschizator u?ilor de gra?ie, 0 Sursa de toate dorin?ele,
0Transformer de inimi si ochi, 0 Administrator al noii ?i al zilei, al
schimbatorului de for?e ?i al starilor, schimbarea starii mele �n cele mai bune
state. Este mai bine ca sufi sa reciteasca urmatoarea rugaciune de rugaciune
(rugaciunea a spus �n timpul celui de-al doilea rak'at de namaz cu m�inile �n fa?a
fe?ei): Allahomma navver zaheribe ta'ateka, va bateni bemahab-bateka va qalbi be ma
' refateka VA Ruhi bemoshahadateka VA Serri be'esteqlale ettesale hazrateka, ya
ZOL-jalale Val-ekram.Allahomm-aj'al qalbi Nuran VA sam'i Nuran VA basarinuran VA
lesani Nuran VA yadayya Nuran VA rejlayyanuran VA jami'a javarehi Nuran, ya amren
nural-anvar.Allahomma aranal-ashya'a kamahi .. Allahomma Kon vajhati fi Kolle
vajhen, VA maqsadi fikolle qasden, VA ghayati fi Kolle sa'ien, VA malj E'i vamalazi
Fi Kolle sheddaten VA Hammen VA VAKILI fi Koll� va tavallani tavallia'enayaten voi
mahabba lcn Iikolle halen. Tu il faci pe Dumnezeu sa il luminizez pe Dumnezeul meu,
iluminand fiinta exterioara, ca si al II-lea, "Si tu si fiinta mea interioara cu
lovin g-kindll" .1'1 1'111 1111, iar eu inima cu cunoa?tere directa) 011111.
Spiritul cu viziune intima asupra lui Yo, a III-a II a bolnav, I3. Aceasta sec?iune
(nr. 4) a fost adaptata pentru a fi protejata de legea II IMOFFAR Ali-Sha Kerma ni,
una dintre pust III III SI III 1111 "Nel ll lil lilliil lilldil110 abilitatea de a
ajunge la Tronul Tau." 0 Glorios ?i �nal?at Un Dumnezeu, lumineaza inima mea ?i
urechile mele ?i ochii mei ?i limba mea ?i m�inile ?i picioarele mele ?i toata
fiin?a mea. Doamne, arata-mi lucrurile a?a cum sunt cu adevarat.?i Dumnezeu,
oriunde ma �ntorc, fii �naintea mea, �n orice direc?ie ma duc, fi destina?ia mea,
�n orice �ncercare ammin, fi ?elul meu, �n momente de dificultate ?i triste?e, �n
toate �ntreprinderile, sa fii avocatul meu ?i prin harul tau ?i bunatatea iubitoare
sa-mi iau ac?iunile �n puterea Ta. Salutarile lui Dumnezeu sunt asupra lui
Mohamed ?i a familiei sale, cea mai mare dintre toate familiile. Baayid a avut o
piatra deosebit de pura ?i frumoasa: Elahi anta ta'lamo rna norid ("0 Domnul meu,
tu ?tii ce vreau!") b. Verdele prescrise de Maestru la anumite momente ?i �n
repeti?ii specifice 1. La elaha ella anta, sobhanaka enni konto men az-za lemin.
("Nu exista alt Dumnezeu dec�t Tine. Gloria este

................
>................................
..............
�n acest fel, secretul nu va cadea �n m�inile unui om care sa-l pastreze. Prietenul
de la care a fost onorat partea de sus a gallowsbecameA fost cel care a fost acuzat
ca a dezvaluit secretele.Hafez4. Slujirea pe PathFrom �nceputul p�na la sf�r?itul
calatoriei pe Path, sufimustul se angajeaza sa accepte ?i sa se supuna cu inima ?i
spirit ?i fara a pune �ntrebari "cum" ?i "de ce", fiecare comanda ?i serviciu care
este dat de stap�n. Sufletul ar trebui sa ?tie ca ac?ionarea neatenta �n astfel de
servicii nu va face dec�t sa se �ndeparteze de pe calea devotamentului ?i a caii de
cale ferata. Un astfel de serviciu este at�t de eficient �nc�t se poate spune:
"Indiferent ce sufi gase?te, el a gasit din serviciu." , Sa'di prezinta o frumoasa
ilustrare a serviciului �n poemul sau din Bustan despre sultanul Mahmud ?i Ayaz,
servitorul sultanului. Thepoem incepe cu Cineva care critica Mahmud spunand: "Ceea
ce este mai bun!" Ayaz, favoritul lui, nu are frumusete, o floare fara 125 de
culori, fara miros, cat de ciudat este atractia de la seara! "Cand povestea acestor
cuvinte, Mahmud raspunde: Cu adevarat, dragostea mea este pe aceasta virtute, ?i nu
pe forma sau pe fa?a lui. "Sa'di continua apoi sa povesteasca cum �ntr-o procesa
ro?ie o camela �ncarcata cu bijuterii ?i perle a dat odata stomacul ?i vars�ndu-?i
pietrele pre?ioase. Sultanul Mahmud, fiind generos, a dat permisiunea adep?ilor sai
sa jefuiasca bijuteriile ?i sa mearga �n graba. To?i adep?ii au spart rangul ?i s-
au grabit sa adune bijuteriile, neglij�nd regele pentru aceasta avere. Doar Ayaz
ignora bijuteriile ?i a urmat dupa rege. C�nd Mahmud l-au vazut urm�nd, el a
strigat: "Ayaz, ce ai c�?tigat din jaf?" �n replica: "Nu am cautat bijuterii, ci am
urmat pe �mparatul meu, caci cum ma pot descurca cu darurile voastre c�nd tot ce
caut este sa slujesc?" Sa'di conchide apoi: 5. Prietenul Deeg-Jusho, daca va
apropia?i de Tron, nu neglija?i �mparatul pentru bijuteriile Lui, caci pe aceasta
cale sf�ntul nu cere niciodata ceva de la Dumnezeu dec�t de la El. ?tiu daca cauta?
i, dar harul Prietenului, entangl
..........
de dragoste. Dr. Javad Nurbankhsh din Ordinul Nimatullah Sufi spune, �ntr-unul
dintre discursurile sale, ca dragostea umana poate fi clasificata �n trei categorii
de baza. Prima forma de dragoste este prietenia bazata pe conven?ii sociale �n care
doi oameni se comporta �n conformitate cu principiul: Eu pentru mine, pentru voi
�n?iva; ne iubim unii pe al?ii, dar nu avem a?teptari reciproce. Aceasta forma de
iubire este cea a oamenilor obi?nui?i, ale caror rela?ii de dragoste tind sa fie de
aceasta natura. Cea de-a doua forma de iubire se bazeaza pe o baza mai solida, iar
cei care traiesc �mpreuna simt de obicei acest tip de dragoste: Eu pentru tine,
pentru mine; ne iubim unii pe al?ii, a?tept�ndu-ne reciproc unul pe celalalt.
Aceasta forma de dragoste include dragoste profunda, precum ?i dragostea gasita �n
cele mai multe familii ?i implica daruirea emo?ionala ?i adoptarea pe o baza mai
mult sau mai pu?in egala. Trei forme de iubire umanaSufismul vorbe?te despre trei
forme de dragoste umana cu niveluri diferite de a?teptari. Al treilea tip de iubire
depa?e?te toate conven?iile bazate pe a?teptari reciproce, fiind fondata pe
urmatorul principiu: Eu sunt pentru voi, sunte?i pentru oricine alege?i; Accept
orice vrei tu, fara nici un fel de a?teptare. Sufi?ul raspunde cu bunatate
iubitoare fa?a de cei care �i fac rau, pentru ca el vede totul �n sine ?i �n el
�nsu?i �n toate lucrurile ?i din acest motiv se spune ca cea mai �nalta forma a
iubirii umane este " Sufi love'.Love fara a?teptariSufismul cere o renun?are la a?
teptari pentru a ob?ine o iubire transcendenta.2. C�ntarea numelui divin Multe
tradi?ii spirituale includ scandarea numelui divin ca parte a practicii spirituale,
pentru atingerea calita?ilor divine ?i purificarea min?ii. �n religia hindusa,
practica de a c�nta cele 108 nume ale divinului este salutata de scripturile antice
ca fiind cea mai buna cale de a face fa?a timpurilor provocatoare. Heart-urile
devin lini?tite prin amintirea lui Allah. - Coranul 13: 28C�ntarile lui Mantra
ajuta la focalizarea ?i dezvoltarea min?ii. Se spune ca practica de c�ntare
transforma vibra?iile unei persoane, energizeaza chakrele lor ?i �?i ridica mintea,
trupul ?i spiritul �ntr-o stare mai �nalta a con?tiin?ei. Dansul ritual Ceremonia
sacra a sufitelor implica c�ntari extatice ?i chiar dans ritual. cu un pas mai
departe, cu mai multe extazuri dec�t cele mai multe tradi?ii, ?i, de asemenea, dans
ritual. Adep?ii devin absorbi?i �n repetarea ritmica a numelui lui Dumnezeu sau a
atributelor lui. Aceasta amintire a Divinului �?i umple via?a cu sfin?enie ?i
pastreaza accentul pe �n?elepciunea mai �nalta, departe de �ngrijorarile minore ale
sinelui. Unele mantre sufite frumoase sunt: ??La ilaha illa'llah ?i mantra:
Dumnezeu este dragoste, iubita ?i iubita: Ishq allah mahbud lillah.Sufis practica
Dikhr, practica devo?ionala a amintirii lui Dumnezeu. Ea se realizeaza prin
invocarea repetata a numelor ?i atributelor lui Dumnezeu ?i se bazeaza pe versetul
coranic �n care Dumnezeu spune: "Adu-?i aminte de Mine ?i �?i voi aminti de tine".
Se practica fie individual, fie �n grupuri. Dumnezeu este iubire, iubita ?i iubita.
Ishq este cuv�ntul pentru aceasta ferventa devo?iune ?i iubire pe care cautatorul o
are pentru divinitate, iar sufisul vorbeste despre a fi beat fa?a de dragostea
divina. Lucra?i cu visurile voastreSufii antice s-au �ntors spre visele lor pentru
�ndrumare, claritate ?i �n?elepciune. A fost un instrument important pentru ai
ajuta pe calea spirituala. Tradi?ia Sufi are o psihologie filosofica bine
dezvoltata, care include interpretarea visului. C�nd dormim, ne �ntoarcem de unde
am venit. Ne odihnim �n bra?e de inspira?ie. Este un timp puternic pentru cre?terea
spirituala, vindecarea ?i restaurarea. Noi devenim �nca nevinova?i ?i c�nd ne
trezim, putem avea raspunsuri clare la multe dintre provocarile vie?ii. Ia-?i pu?in
timp sa-?i aminte?ti visele c�nd te treze?ti ?i, �mparta?indu-le cu al?ii,
aprofundeaza �n?elegerea �n?elepciunii care vine �n starea ta de vis. Lumea viselor
este un portal important pentru �ndrumarea divina ?i mai �nalta. Abordarea Sufi de
a visa stiinta este sa impartasesti visele tale cu un profesor spiritual care poate
da o interpretare divina a viselor tale, mai degraba decat bazandu-se pe
interpretari obisnuite. Interpretarea expresieiSufisul se indreapta spre
interpretarea visurilor pentru cresterea spirituala, vindecare si intelepciune.
Intra?i �n devo?iune ?i slujire Mesajul esen?ial al sufismului este sa-?i
aminteasca de Dumnezeu ?i sa-i slujeasca pe al?ii. Adevarata practica a
devotamentului este slujirea. Daca dori?i sa sluji?i iubitei, trebuie sa le sluji?i
altora. �n slujirea altruista, �ncepem sa ne vedem clar. Ego-ul dur �ncepe sa fie
netezit ?i �nva?am umilin?a, tandre?ea ?i dragostea. Judeca?ile dure, arogan?a ?i
calita?ile divizibile sunt diluate �n r�ul inten?iilor noastre de ai ajuta pe al?
ii. St�lpii gemeni ai sufismului sunt servicii ?i iubire desav�r?ite. Doar un
iubitor poate servi. Sufi este un iubit al lui Dumnezeu, ?i ca orice alt iubitor,
el �?i dovede?te dragostea prin amintirea constanta a iubitului sau. Aceasta aten?
ie constanta fa?a de Dumnezeu are doua efecte: una �n afara ?i una �nauntru. - Dr.
JavadSelfismSelfismul �ncurajeaza serviciul altruist
,,,,,,,,,,,,,

pentru Tine; chiar am fost printre cei nedrep?i. "Coranul, 21: 88) A fost recitat
de 110 ori. Acest verd este cunoscut sub numele de Yunossiyeh (referitor la Iona),
se spune ca Profetul Iona, recit�nd acest verd, a fost eliberat din burta pe?ti ai
corpului �n natura oceanului �ntunecat ?i admi?i �n lumea spirituala. Vederea lui
Sufi aici este ca sinele ra?ional, ca ?i Iona, este �ntins �n �ntunericul naturii,
�n lumea materiala ?i �n de?ertul de trup al corpului. asisten?a a acestui verd,
devine atenta la Unitatea lui Dumnezeu ?i la Absolutul Lui Absolut, realiz�ndu-?i
neajutorarea ?i incapacitatea totala a omului. �n felul acesta, Dumnezeu vine sa-l
elibereze de capcanele lumii materiale ?i sa varsam lumina Shari'at-ului, tariqat ?
i haqiqat.2 Ya hayyo ya qayyum, ya man ia elaha ella anta, II Jberahmateka estaghis
(0 tu, viu ?i totdeauna, 0 Tho, nu este alt Dumnezeu dec�t tu, eu iau refugiu �n
harul tau). Recunoscut de 41 de ori.3. Sobhanallahe va behamdehi, sobhanallahe
l-'azime vabehamdehi, as taghforollah. (Dumnezeu este curat si toata lauda este cea
a lui Dumnezeu! Prea este Marele Dumnezeu si toata lauda este numai a lui Dumnezeu,
caut de la Dumnezeu.) Recitat de 100 de ori. Qol allah om rna malekal-molk,
to'teal-molka man tasha, vatanze'ol-molka memman tasha, va lazzo man tasha, va
tozelloman tasha. Beyadakal-Khar. Ennaka 'ala kolle shay'en qadir.Tulejol-layle
fin-Nahar, va tulejon-nahara fil-layl, va tokhrejolhayyamen al-mayyet, va
tokhrejol-mayyeta barba?i al-hayy, vatarzoqo om tasha'o beghayre hesab. ("Spune:"
Doamne Dumnezeule, �mparatul, Tu dai �mpara?ia peste oricine este mai tare ?i vei
�ndeparta �mpara?ia de oricine va fi cel mai �nstrainat, Tu vei �ndragosti pe cel
pe care-L vei iubi ?i pe Tar�mul celui pe care-L vei iubi, Binele este �n m�inile
Tale! arde m�ndru peste toate lucrurile, �ntinde?i noaptea �n fiecare zi ?i zi �n
noapte, aduce?i pe cei vii din mor?i ?i pe cei mor?i din cei vii ?i va darui?i pe
cel pe care-l vrei fara masura. "Coran, �n numele lui Dumnezeu, milostiv ?i
compasiune, nu exista for?a ?i putere, ci �n Dumnezeu, cel mai �nalt ?i cel mai
mare.) Recitat de 7 ori.6 Hovallaholazi la elaha ella hu, "alemol-ghaibe vash-
shahadate, hovar-rahmanor-rahim (El este Dumnezeu, nu exista alt Dumnezeu dec�t
Hristosul ?i a vazut, El este milostiv ?i milostiv.) Recitat 7 ori.7 Hovallaholazi
la elaha ella hoval-m alekol-qoddusos-salamol-mo'menol-mohaymenol- 'azizo'l-
jabbaro'l-motakabber.Sobhanallahe' am rna yoshre-kun. ("El este Dumnezeu, nu este
Dumnezeu, ci El este �mparatul Pur, fara defecte, Furnizorul de refugiu, Dragul
Tau, Omnipotentul, Supremul, Sfin?itul este Dumnezeu din tot ceea ce se asociaza cu
El". Coran, 59:23) 8. Hovallahol-khalegol-bariol-mosavver, lahol-asma '01-hosna.
Yosabbeho lahu rna fes-samavate val-arz. Va hoval'azizol-hakim. ("El este Dumnezeu,
Conceptorul, Creatorul, Producatorul, Frumosul, toate sunt Numele Virtuoase, totul
�n ceruri ?i pe pam�nt �l cheama pe El, El este �ngerul, Cel �n?elept" (Coran 59:
24) RECITAREA VERZURILOR QUR'ANE C�nd a aparut ocazia sau �nclina?ia, sufi poate
repeta oricare dintre urmatoarele versete din Coran: l. "Dumnezeul vostru este un
singur Dumnezeu: nu este Dumnezeu dec�t El, El este Cel Milostiv, Cel Milostiv".
(Coran, 2: 163) 2. Shahedallah annahu la elaha ella hu, val-mala'ekato vaulul-'elme
ga'eman bel-gest, la elaha ella hoval-'azizol-hakim. "Dumnezeu (�nsu?i) marturise?
te ca nu exista alt Dumnezeu dec�t El, �ngerii ?i cei poseda?i de cunoa?tere, care
se �mpotrivesc Drepta?ii ?i Unita?ii Divine, nu exista nici un dumnezeu, ci El,
�ngerul ?i �n?eleptul ". (3:17) 3. "Dumnezeul tau, Domnul tau, nu este alt Dumnezeu
dec�t El, Creatorul tuturor lucrurilor, de aceea sa te �nchini Lui; El este
gardianul tuturor lucrurilor ". (6: 103) 4. "Daca ace?tia (du?manii) se �ntorc,
spune?i:" Dumnezeu este de ajuns pentru mine, nu exista dumnezeu dar El, pe El, ma
bazez, ?i El este Domnul Tronului Glorios. " "(9: 129) 5. "?i daca i-ai descoperit-
o vorbind sau nu, Heknowest secretul ?i ascunsele Doamne, Dumnezeu nu este dec�t
Dumnezeu, iar Numele Lui sunt virtuoase. " (20: 7 -8) 6. "Adevarat, Dumnezeul
vostru este singurul Dumnezeu: nu este alt Dumnezeu dec�t El, El �n?elege toate
lucrurile prin cunoa?terea Lui" (Gen. (20:98) 7. Fata'alallahol-malekol-hagg, la
elaha ella hu, rabbol-'arshelkarim. "Atunci cel mai �nal?at este Dumnezeu,
�mparatul Adevarat, exista nogod, dar El, Domnul Tronului generozita?ii (23: 116).
Allaho la elaha ella ho
....................
va rabbol-'arshel-'azim. "Doamne, Dumnezeu nu este dec�t Dumnezeu El este Domnul
Tronului Glorios". (27,26) 9. Va hovallaho la elaha ella hu, lahol-Hamdo rel-Ula
valakheratva lahul-hokm VA elayhe torja'un "?i El este Dumnezeu. Nu este dumnezeu
afara de El Tot PRA ise este His, inthis lume ?i �n cea mondiala;! Lui este
autoritatea, iar la El vi se va �ntoarce. " (28: 70) 10. Va rog sa ma intalnesti cu
un baiat, Buna ziua (coloana aia). "?i nu invoca cu Dumnezeu o Olhcr 'OU; lh' r <:
nu este Dumnezeu ci El, toate lucrurile sunt peri sha bl b Ul Ilis I: a C Cine este
al lui Autoritate ?i la El va fi rlurnat "(28: 88) 114. Hoval-hayy la elaha ella
hu, fad'uhu mokhlesina lahoddin, al-hamdo lillahe rabbel-'alemin." El este cel viu,
nu exista dec�t Dumnezeu, , dedica lui El-religia, toata lauda este a lui Dumnezeu,
Domnul ofboth lumi �(40:65) 12 Allaho la elaha ella hu, va'alallahe
falyatavakkalelmo'menun..� Dumnezeu, nu exista nici un dumnezeu afara de El. ?i
"(64: 13) 13. Rabbol-ma?reqe val-maghreb, la elaha ella hu, fa'takhezhovakila:"
Domnul de la rasarit ?i de la rasarit, nu este alt Dumnezeu dec�t El, deci lua?i-l
ca avocatul vostru . "(73: 9) NOTA: Condi?iile care permit, ucenicilor li se da
permisiunea de a studia Coranul, �n special Suras 56 (AI- Waqi'ah) ?i67 (Al-
Mulk) .Ayato'l-Korsi (Coran, 2: 255) Timpul RULESANDMANNERSOF INITIATIONINTOTHE
Sufi PATHLOVE'S SECRETSThe de separare ?i de triste?e, durere ?i burninghas
passed.The ilumina?i luna si firmamentul au devenit la fel de desired.Now, �n
districtul adevarat prieten, suntem beat ?i ruinat . �ndura?i dar�maturile de
durere noaptea ?i be?i vinul cu lumina de zi. �i spun, daca �nca ma vei chinui,
vorbi?i. El zice ca mai vine vina ?i este mai greu sa vina. Lacrime ?i inimile
arderea de s�nge nu are nici un efect bun. Nimic nu a func?ionat dec�t bunatatea
Stap�nului. Starea spirituala ?i extazul nu ne-au dat pacea de o clipa. Toamna ?i
vara au fost, de asemenea, primavara. Laudam onoarea tavernei de ruina, rag-Mender
sarut threshold.Nurbakhsh ei, de ce spui secrete Love at�t de deschis? �n cazul �n
care Iubirea este, nu exista nici un secrets.Enter nu �n Taverna de Ruin'without
observ�nd manierele sale, pentru locuitorii de la doorare sau confidenti din cele
King.HafezInterfer�nd calea poporului e de inima implica reguli ?i obiceiuri "obi?
nuite" (adab) ?i ceremonii care, pentru ca nu vor fi respectate ?i aduse de sufis.
Aceste manageri ?i ceremonii au fost �nm�nate ?i �mparta?ite p�na �n prezent. Av�nd
�n vedere porunca "Calatorind pe drumul II II 01111, au calatorit �n Cale �nainte,
"aceste reguli ?i Mann rn 'IV, enumerate I II enumerate aici ?i secrete ?i
semnifica?ii ale lor, voi putea sa fie un ghid pentru cautatori. CELE PAR?I GHOSLE
1 �nainte de a fi ini?iat �n lumea (111), cei care cauta sa calatoreasca spre
Dumnezeu trebuie mai �nt�i sa gaseasca cinci ghioce �n maniera descrisa b low: I.
ghosle: actul de spalare cu ablu-spalare din til hod whol)�III II 1111 HI 1111111
111111111 I 1111 1111purpose de purificare (ed) .2 niyat:. un juram�nt sau declara?
ie de eu unul, a ll nl lOIl 10 il d Ol III II 11I1111111i11 Iii YIII 1111111 1111
IIIIIINIcommonly, namaz sau rugaciune zilnica) (ed) .tl9120 1. Ghosle of Pocantance
(tobeh) Cu acest ghosl, cautatorul se pocaie?te din vechile sale lucruri ?i rasfa?
ari. se scuza, de asemenea, atunci c�nd se une?te cu �nchinarea la Dumnezeu, pentru
pacatul precedent al �nchinarii la sine.2. Ghosl of Submission (Islam) �n ghoslul
supunerii, cautatorul care nu este deja aMoslem face un juram�nt (niyat) de a
accepta islamul ?i de a deveni musulman. Daca unul este deja un musulman prin limba
sau tradi?ie, se promite ca trebuie sa fii comis cu inima ?i spiritul (ruh) la
sf�ntul shari'at de Islam ?i "sa se comporte �n conformitate cu ordinele sale. �n
conformitate cu afirma?ia lui" Ali ", Islamul se preda", cautatorul trebuie sa se
predea pe deplin voin?ei lui Dumnezeu, at�t �n ??fa?a, c�t ?i �n interior , ?i sa
fie mul?umi?i de ceea ce Dumnezeu dore?te. Ghosh de ini?iere �n saracia spirituala
(faqr) Pentru a intra �n lumea Saraciei spirituale, trebuie sa fim pururi �n
exterior ?i �n interior. Astfel, cineva �ndepline?te ghosl exterior ?i cura?a fiin?
a exterioara, astfel �nc�t fiin?a interioara va �nclina, de asemenea, la puritate.
Purifica?i-va pe voi �n?iva, apoi trece?i la Taverna Ruinei, care nu este poluata
de voi. Hafez4. Ghosle de pelerinaj (ziyarat) Este o tradi?ie atunci c�nd vizita?i
oameni de respect �n lume pentru a cura?a corpul ?i pune pe haine curate. �n mod
similar, atunci c�nd makinga pelerinaj la perfec?ionata One, sau �Master of Path�
(pir-etariqat), ar trebui sa fie cura?ata ?i purificata �n aceea?i way.First cura?
ita, uita-te apoi uponthat Pure One.HafezFor acest motiv, solicitantul �ndepline?te
ghacul, cura?a exteriorul, �nainte de a se apropia de comandant pentru a ob?ine
ordinele din Path.5. Ghosle de �mplinire (qaza-ye
�n
See also
in, �n cadrul, �n vederea, �n acelasi timp, �n continuare, �n care, �n vigoare, �n
general, �n special, �n calitate de, se ridica �n picioare
Translations of �n
preposition
in
�n, din, la, cu, prin, sub
into
�n, spre, cu, �nspre
to
la, catre, pentru, �n, de, p�na la
on
pe, la, asupra, �n, cu privire, pentru
within
�n, �n interiorul, �nauntrul, p�na �n, �n conformitate cu, dinauntrul
at
la, �n, pe, din, spre, asupra
under
sub, �n, dedesubtul
over
peste, pe, �n, pe deasupra, mai mult de, deasupra
against
�mpotriva, contra, de, �n, pentru, �n fata
after
dupa, �n, peste, pe urmele, �n urma, �n cautarea
until
p�na la, �n
.............
hajat) Deoarece "solicitarea" (niyaz) a cautatorului �n calatoria de-a lungul Caii
este de a ajunge la rangul Perfectatului, o ghosh pentru �ndeplinirea acestui scop
este �ndeplinita �nainte de a intra �n stap�nirea stap�nii. CELE PAR?I SIMBOLURI DE
SANATATE SPIRITUALA Dupa cautatorul a efectuat cele cinci ghioce, el sau ea
pregate?te obiecte care sunt luate �mpreuna �n prezen?a maestrului ?i care i-au
fost daruite, astfel �nc�t stap�nul sa poata accepta ?i sa-l calauzeasca pe
calatorul Calatorilor Unita?ii. Aceste cinci obiecte sunt: ??c�teva metri de c�rpa
alba, un nuc?ug, un inel, o moneda ?i ni?te bomboane de roca. Fiecare dintre aceste
obiecte este simbolica a unui anumit angajament al celui care cauta sa calatoreasca
catre Dumnezeu. Aceste angajamente sunt reprezentate de obiecte astfel �nc�t
acestea sa ram�na fixe �n mintea calatorului ?i niciodata sa nu uita?i / 1. P�nza
alba (chelvar) P�nza alba luata �n prezen?a maestrului reprezinta giulgiul
travelerului ?i indica faptul ca calatorul, ca un cadavru mort �n m�inile unui
ghasal (cel care spala mor?ii), se preda �n fa?a lui Dumnezeu. �n acest fel, el
(sau ea) considera ordinele comandantului ca fiind ordinele lui Dumnezeu ?i le
asculta fara a pune la �ndoiala "cum" sau "de ce" .121122 2. Joz reprezinta capul
calatorului. �n prezentarea lui Joz la Theaster, calatorul consimte sa nu dezvaluie
niciodata secretele divine / care sunt confruntate �n el sau ea. Chiar daca ar fi
amenin?at cu decapitarea, ace?tia nu ar trebui sa dezvaluie astfel de secrete. Cu
alte cuvinte, capul calatorului este prezentat �n mod simbolic comandantului aici
ca un ostatic pentru secretele lui Dumnezeu.3. Inelul (angoshtar) Inelul dat
stap�nului la intrarea �n lumea spirituala a saraciei reprezinta trupa purtata de
sclavi �n vechime ?i semnifica devotamentul calatorului fa?a de Dumnezeu.
Prezent�nd acest inel lui Theaster, calatorul promite sa se dedice exclusiv lui
Dumnezeu ?i sa renun?e la dorin?a de orice altceva. Moneda (sekkeh) Moneda
simbolizeaza boga?ia ?i boga?ia lumii. Traderul, prezent�nd aceasta moneda
maestrului sau ?eicului, promite sa scoata inima dorin?ei de boga?ie a lumii. Aici,
ar trebui remarcat, obiectul este sa nu aiba nici o legatura cu boga?ia. Daca
sufletul este bogat �ntr-o zi, apoi saraci urmatorul, el ram�ne neafectat de orice
condi?ie. �n starea de boga?ie, sufi ar trebui sa fie generos, �n starea de
saracie, bucuroasa ?i rabdatoare. Rock Candy (nabat) Nabat reprezinta bomboana
oferita ca o oferta la al doilea copil al cautatorului. �n timp ce prima na?tere a
cautatorului este de la mama sau mama, a doua na?tere vine la intrarea �n domeniul
Spiritualita?ii saraciei. Cu aceasta noua na?tere, cautatorul patrunde �n domeniul
Spiritualita?ii, Adevarului ?i Unificarii, fiind nascut din mama naturii ?i
multiplicita?ii �n lumea Iubirii (eshq), a iubirii (mohabbat) ?i a Unita?ii
(tawhid). bomboane de bomboane, calatorul ajunge, de asemenea, sa-?i dea seama ca
Poteca ar trebui sa fie traversata cu lini?te ?i bucurie, nu cu depresie ?i nemul?
umire. CELE PAR?I ANGAJAMENTE �nainte de a intra �n cercul Saraciei spirituale,
cautatorul are cinci angajamente fa?a de stap�n. Numai atunci c�nd solicitantul
accepta ?i �n?elege semnifica?ia acestor angajamente, stap�nul vine sa-l ghideze pe
calea dreapta a Unita?ii ordinului Nimatullahi. Ascultarea Sf�ntului Shari'at al
lui Mohamed, Sigiliul lui Prophets Cautatorul, la intrarea �n lumea sufisului, face
acomodare sa asculte de "regulile ?i manierele" (adab) ale shari'at-ului islamului.
Daca el sau ea nu a fost deja musulman, cele doua marturii ale islamului
(shahadatain) ar trebui rostite aici. Acestea sunt: ??"Eu marturisesc ca nu exista
Dumnezeu dec�t Dumnezeu" (Ashhado an la elaha ella'llah) ?i "Itestif ca Mohamed
este profetul Sau" (Ashhado anna Mohammadanrasulo'llah). Cautatorul adauga apoi:
"Eu marturisesc ca" Ali este Sfin?ul lui Dumnezeu "(Ashhado anna 'Aliyan
valiyo'llah). Declar�nd astfel, cautatorul accepta cu inima ?i spiritul (ruh)
adevarul ?i spiritualitatea islamului care este acceptarea Sfin?eniei Absolute a
lui'Ali - Regele tuturor Sfin?ilor. �n acest moment, cautatorul face angajamentul
sa nu neglijeze ordinele shari'at de Islam.2. Bunatate fa?a de creaturile lui
Dumnezeu Cu acest angajament, sufletele nu se vor deranja niciodata sa se bata ?i
sa fie batr�n ?i prietenoase fa?a de toate creaturile lui Dumnezeu �n timp ce
calatoresc pe Cale. Aici, sufi ar trebui sa puna �n practica �n mod constant
cuvintele poeziei lui ?a'di, care afirma: "Sunt fericit ?i mul?umit �n lume, pentru
ca lumea este bucuroasa ?i mul?umita de El. Sunt �ndragostit de tot universul, de
to?i din univers apar?ine lui El. Pastrarea secretelor caii �nceputul calatoriei pe
Path (soluk), Sufi se angajeaza sa nu dezvaluie nimanui tainele despre care se
vorbe?te, fie ca este vorba de un strain, de un prieten sau de un coleg. Aceste
secrete constau �n amintirea ?i contemplarea sau daruirea ei, precum ?i �n toate
descoperirile ?i revela?iile �nt�lnite �n lumea unita?ii. Asemenea secrete ar
trebui sa fie discutate nimanui, cu excep?ia celor de la Theaster. eu
,....................
�n acest fel, secretul nu va cadea �n m�inile unui om care sa-l pastreze. Prietenul
de la care a fost onorat partea de sus a gallowsbecameA fost cel care a fost acuzat
ca a dezvaluit secretele.Hafez4. Slujirea pe PathFrom �nceputul p�na la sf�r?itul
calatoriei pe Path, sufimustul se angajeaza sa accepte ?i sa se supuna cu inima ?i
spirit ?i fara a pune �ntrebari "cum" ?i "de ce", fiecare comanda ?i serviciu care
este dat de stap�n. Sufletul ar trebui sa ?tie ca ac?ionarea neatenta �n astfel de
servicii nu va face dec�t sa se �ndeparteze de pe calea devotamentului ?i a caii de
cale ferata. Un astfel de serviciu este at�t de eficient �nc�t se poate spune:
"Indiferent ce sufi gase?te, el a gasit din serviciu." , Sa'di prezinta o frumoasa
ilustrare a serviciului �n poemul sau din Bustan despre sultanul Mahmud ?i Ayaz,
servitorul sultanului. Thepoem incepe cu Cineva care critica Mahmud spunand: "Ceea
ce este mai bun!" Ayaz, favoritul lui, nu are frumusete, o floare fara 125 de
culori, fara miros, cat de ciudat este atractia de la seara! "Cand povestea acestor
cuvinte, Mahmud raspunde: Cu adevarat, dragostea mea este pe aceasta virtute, ?i nu
pe forma sau pe fa?a lui. "Sa'di continua apoi sa povesteasca cum �ntr-o procesa
ro?ie o camela �ncarcata cu bijuterii ?i perle a dat odata stomacul ?i vars�ndu-?i
pietrele pre?ioase. Sultanul Mahmud, fiind generos, a dat permisiunea adep?ilor sai
sa jefuiasca bijuteriile ?i sa mearga �n graba. To?i adep?ii au spart rangul ?i s-
au grabit sa adune bijuteriile, neglij�nd regele pentru aceasta avere. Doar Ayaz
ignora bijuteriile ?i a urmat dupa rege. C�nd Mahmud l-au vazut urm�nd, el a
strigat: "Ayaz, ce ai c�?tigat din jaf?" �n replica: "Nu am cautat bijuterii, ci am
urmat pe �mparatul meu, caci cum ma pot descurca cu darurile voastre c�nd tot ce
caut este sa slujesc?" Sa'di conchide apoi: 5. Prietenul Deeg-Jusho, daca va
apropia?i de Tron, nu neglija?i �mparatul pentru bijuteriile Lui; caci pe aceasta
cale sf�ntul nu cere niciodata ceva de la Dumnezeu dec�t de la El. ?tiu daca cauta?
i, dar harul Prietenului, sunte?i �ncorporat �n �nchisoarea voastra, nu �n Hristos.
Dupa ce a intrat �n lumea Saraciei spirituale, sufi declara �n continuare: "Am
venit pentru a ma sacrifica pentru prieten". Pentru a demonstra acest lucru, a?a
cum Avraam prin poruncile lui Dumnezeu a sacrificat o oaie �n loc de Ismael, sufi
ar trebui sa pregateasca o speciala facuta dintr-o oaie �n conformitate cu tradi?ia
?i saracia spirituala ?i sa o distribuie printre daruri. Alimentele soprepared este
numit deeg-jush.rAllah, Supreme, spune ... aminti?i harul ?i binecuv�ntarile lui
Allah (ni'matullah) asupra voastra: a?i fost du?mani �ncapa?�na?i ?i El sa alaturat
iubirii voastre de inima, astfel �nc�t prin harul ?i binecuv�ntarile Sale a?i
devenit fra?i ?i surori.

.........
rs ca parte a devotamentului pur la Divin. �nva?a?i-va �n RumiSarcina dvs. nu este
sa cauta?i iubire, ci doar sa cauta?i ?i sa gasi?i toate barierele din interiorul
vostru pe care le-a?i construit �mpotriva ei. - Rumi Cel mai important dintre poe?
ii sufi este poetul din secolul al XIII-lea, Jalaluddin Rumi. Rumi a crezut cu
pasiune �n folosirea muzicii, poeziei ?i dansului ca o cale de a ajunge la
Dumnezeu. Pentru Rumi, muzica a ajutat adep?ii sa-?i concentreze �ntreaga fiin?a
asupra divinului ?i sa faca acest lucru at�t de intens �nc�t sufletul a fost at�t
distrus, c�t ?i �nviat. Practica dervi?tilor �nv�rtindu-se �ntr-un ritual, iar din
aceste idei ?i �nva?aturile lui Rumi a devenit baza ordinii Mevlevi. �n tradi?ia
Mevlevi, cautatorul �ntreprinde o calatorie mistica de ascensiune spirituala catre
Dumnezeu prin transformarea min?ii ?i inima. El cre?te prin iubire ?i elibereaza
eul, venind sa gaseasca adevarul ?i apoi �ntorc�ndu-se pentru a fi de folos
�ntregii crea?ii. Practica dervishurilor �nv�rtitoare Ritualul sacru al dervi?ilor
�nv�rli?i a fost inspirat de �nva?aturile lui Rumi. Rumi a fost �ntotdeauna un
figura masiva �n est. Andrew Harvey, traducator Rumi ?i autor al car?ii The Way of
Passion: O sarbatoare a lui Rumi, subliniaza: Odisele sale au fost c�ntate de mul?
imile pelerinilor timp de secole ?i c�ntate cu cea mai mare reveren?a, de la
Tangier la Cairo, Lahore ?i Saraievo cele mai umile ?i mai �ndepartate sate din
Afganistan, Turcia, Iran ?i India. Nici un alt poet din istorie, nici macar
Shakespeare sau Dante, nu a avut un impact at�t de �nalt ?i amplu. Andrew Harvey
considera ca Rumi este ghidul nostru sacru pentru lumea tulburata de astazi ?i este
cel care ne poate elibera de relele materialismului capitalist. El vede Rumi
ca: ... un ghid esen?ial pentru noua rena?tere mistica care se lupta sa se nasca
astazi. El este inspiratia spirituala pentru secolul 21. Tu esti intregul univers
Nu te simti singur, intregul univers este in tine. - Rumi6. Mori �nainte de a muri
Suficiii sunt iubitori de via?a ?i nu aleg care aspecte ale vie?ii sa
sarbatoreasca. Totul �n via?a da motive sa sarbatoreasca. Pentru un sufit, fiecare
moment ar putea fi ultimul. Deci este important sa fii prezent �n toata via?a ?i sa
traie?ti ca ?i cum ai putea muri �n acest moment, cu inima curata, ac?iunile tale
bune ?i rela?iile tale la pace. Este o �nva?atura similara �nva?aturilor tibetane
despre via?a ?i moarte. Sufi?ii cred ca Dumnezeu ne poate da puterea de a ne ucide
ego-ul ?i de a ne face sa "murim �nainte sa murim". �n esen?a, aceasta este o �nva?
atura despre onorarea vie?ii ?i trairea cu recuno?tin?a ?i umilin?a. Sufismul
sarbatore?te via?a Sufismul ne �nva?a sa fim prezen?i �n fiecare moment ?i sa avem
o profunda recuno?tin?a pentru via?a. Onora?i femeia divina feminina este
stralucirea lui Dumnezeu; ea nu este iubita ta. Ea este Creatorul - ai putea spune
ca nu este creata. - RumiSufismul a onorat �ntotdeauna Femininul Divin. Este un
aspect esoteric al unei religii patriarhale exterioare, de fapt, femininul divin se
afla �n centrul islamului, unii spun�nd ca este inima plina de compasiune a
islamului. Femininul divin �n islam se manifesta metafizic ?i �n expresia
interioara a religiei. C�nd onoram femininul divin, ne deschidem spre primirea �n?
elepciunii superioare. Sufismul pre?uie?te secretul esoteric al femeii, chiar daca
sufismul este aspectul esoteric al unei religii aparent patriarhale. Musulmanii se
roaga de cinci ori pe zi cu care se confrunta ora?ul Makkah. �n fiecare Moschee
este o ni?a sau ni?a, numita Mihrab - un dreptunghi vertical �ndoit �n partea de
sus care indica spre direc?ia Mekka. Sufi?ii cunosc Mihrab-ul ca un simbol vizual
al unui concept abstract: vaginul transcendent al aspectului feminin al divinita?
ii. - Laurence GalianSufismul onoreaza femininul divinMuzeul moschei, sau Mihrab,
este un simbol vizual al onorarii Femininului Divin. Lucrarea reala este �n
inimaRabia Basri a fost o femeie sf�nta musulmana ?i mistica sufi, ?i ea este
amintita ca unul dintre marii sfin?i din secolul al VIII-lea. Lucrarea reala este
�n inima: Trezi?i-va inima! Pentru ca atunci c�nd inima este complet treaz, atunci
nu are nevoie de nici un prieten. - Rabia BasriMuslim ?i mistica Rabia BasriRabia
Basri a fost un sf�nt musulman ?i un mistic Sufi care a scris despre trezirea
inimii.Sufii originali erau mistici. Oamenii care au urmat o forma pioasa a
islamului ?i care credeau ca o experien?a personala directa a lui Dumnezeu ar putea
fi ob?inuta prin medita?ie. Cu at�tea persoane ademenite �n lume, calea Sufi face
un drum �napoi spre unirea cu Preaiubitul ?i �n acest quest, toate religiile se
destrama ?i numai iubitorii ?i Preaiubi?ii ram�n. Inima mea a devenit capabila de
orice forma: este o pa?une pentru gazele ?i o manastire pentru cre?tini, un templu
pentru idoli ?i pelerinii Ka`ba ?i mesele Tora ?i cartea Coranului. Urmam religia
iubirii: orice fel iau camilele iubirii, aceasta este religia ?i credin?a mea. -
Ibn ArabiRead Urmatorul: Liderii musulmani spun Da sa iubeascaCum sim?i despre
acest articol? Alatura?i-va conversa?iei. �mparta?i?i-va pe FacebookTweet despre
acest lucru pe Tw
aceasta
See also
aceasta, pentru aceasta, prin aceasta, la aceasta, despre aceasta, cu aceasta
Translations of aceasta
pronoun
this
acest, aceasta, acesta
it
aceasta, ea, -l, se, o, el
such
aceasta, acesta

,,,,,,,,,,,,
itterShare pe Google + Trimite?i-mi acest e-mail catre cinevaAzriel ReShelWriter,
Editor, Moderator Yoga & Facilitator de vindecareClick aici pentru a viziona filmul
"?tiin?a �n spatele yoghiei" FEATUREDResearch Shows Suntem construi?i pentru a fi
buni Cum ideea de "unicitate" ne poate ajuta �n secolul 21 # MeToo : Povestirile
YogaPOPULAR1Lao Tzu Cele patru reguli pentru obiceiurile de relatii sanatoase
Living2Six Cele mai multe persoane cred ca sunt obiceiuri toxice3Six ale
persoanelor cu un nivel ridicat de empatie46 Exercitiile Qigong pentru cultivarea
energiei vindecatoare Adevarul socant al cauzelor dependenteiSubscribe la adresa
UPLIFTemail ... Inregistreaza-te Include saptamana DigestUPLIFT este dedicat pentru
a spune noului povestea de co-creatie inspirata. Obtineti update-uri gratuite si
stiri despre evenimentele UPLIFT si filmele. CUPRINDE Cum ritualurile sacre pot
transforma viata voastra zilnica Pacea in fiecare momentActivismul pentru lumea pe
care o stim este posibil Puterea iubirii in actioncanele Via?a pe care vre?i sa o
elibera?i din ceea ce va ?ine �napoi! Iata c�teva masuri clare pentru a va ajuta sa
trai?i via?a pe care o dori?i. Drepturile femeilor au rela?ii intime. Renun?a?i la
sinele adevarat pentru intimitate? Exprima-?i drepturile ?i stai �n picioare pentru
ca ei sa gaseasca o fericire autentica. Este timpul sa renun?i la rela?ia ta?
�nchiderea este dureroasa, dar uneori este exact ceea ce avem nevoie. Iata c�teva
sfaturi pentru a va ajuta sa ?ti?i c�nd sa va da?i drumul ?i sa va deplasa?i mai
departe. Mai multe articole de inspira?ie7 Povestiri Zen despre Ego care va vor
face sa vede?i lucrurile �n mod diferit Aceste pove?ti scurte sunt �nalte cu �n?
elepciune pentru a lini?ti mintea ?i a hrani sufletul. Evita?i supra�ncarcarea
Empower-te sa spui NU c�nd ai nevoie ?i sa rec�?tigi echilibrul �n via?a ta.
Vaginul tau este mai frumos dec�t crezi ca atinge o privire �n inima vulnerabilita?
ii feminine. Urmare?te UPLIFT pe comentariile. �ntre Conversa?ie4 Comentarii despre
"?apte �nva?aturi Sufi pentru a-?i lumina Way "AvatarulUn discu?ieSort de: cel mai
vechi | cel mai vechi | cel mai votatUPLIFT LogoUPLIFT reprezinta unitatea, pacea ?
i dragostea �ntr-un c�mp de transcenden?a�nregistra?i-va pe FacebookToate despre
acest post pe TwitterScrie?i pe Google + trimite?i-i acest e-mail cuiva Copyright �
2018 UPLIFED �n �nchisoarea dvs., La intrarea �n lumea Saraciei spirituale, sufi
declara �n continuare: "Am venit pentru a ma sacrifica pentru Prieten". Pentru a
demonstra acest lucru, la fel cum Abra sunetul prin poruncile lui Dumnezeu a
sacrificat o oaie �n loc de Ismael, sufi ar trebui sa pregateasca o speciala facuta
dintr-o oaie �n conformitate cu tradi?ia ?i saracia spirituala ?i sa o distribuie
printre daruri. Alimentele soprepared este numit deeg-jush.rAllah, Supreme,
spune ... aminti?i harul ?i binecuv�ntarile lui Allah (ni'matullah) asupra voastra:
a?i fost du?mani �ncapa?�na?i ?i El sa alaturat iubirii voastre de inima, astfel
�nc�t prin harul ?i binecuv�ntarile Sale a?i devenit fra?i ?i surori.