scolar Elena Ispas oJehnici eficiente de redactare 2 Modele de aplicare a acestor tehnici ‘2 Teme propuse pentru a exersa tehnicile de lucrn ‘ORaspunsuri cupringdnd unele solufii propuse penten rezolvarea temelor © Mic dictionar de expresii trumoase clasele JUUI—JLY, LRRDLucrarea este realizata in conformitate cu programele scolare in vigoare. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei ISPAS, ELENA Compunerea scolar / Elena Ispas. - Bucuresti Erc Press, 2007 ISBN 978-973-706-778-4 371.3:372.464:373.3 ISBN (10) 973-706-778-9 (13) 978-973-706-778-4 © Copyright Editura ERC PRESS Toate drepturile rezervate Piata Presei Libere, nr. 1 sector 1, Bucuresti Telefon: redactie 031 405.53.29, difuzare 021 318.70.27 Fax: 021 318.70.28 e-mail: ercpress @zappmobile.ro; Referent stiintific: institutor gr. | Alexandra Manea Desene: Adina Visan Redactor: Gabriela Mangu Tehnoredactare: Gabriela Mangu, Simona Mogoseam: Coperta: Lorena TonicttARGUMENT Dragi devi, pitingi gi invapitari, Folosivea acestui material awilicy, on ghid de redoctare a compurerilar soolare, aorsit ori la sooali, pune bade autoistruinit Dig dai, anestit luoae vine in gaijirad vestry, in pegitinn aterté. a Secizei lapii de compurere. in omnstiadegpe se regitese tonte tari ce compari, find un avilier Gidert si ceorebit de util pertru ca xe does si devinti, attisti at astrtiie" indade! ¢.alka ati povestit aul cngined wer suste texte itaae, ti redizet anpuer adie, wind a spot de anostae a beni teojuttore fogte rede, imegini dn notwi, materide figuntive. Spe sfirsind dasi a IVa vei pita dbpiecben ck a rediza in mod indgenckt corpuei sis, pe bau experiente bopete de observac a hari nave titi s pines grea posarpesatdrs- dor de redetare a. aestora Exercitiile popes contrilase la fouren si consoliderea. amnostirtedlor dobarcite la soda. Exyresiile atistice prezartote at puncte ce pleawe fuedzan conpseiler eke prinfi a teri petruansi Stinregi coleg iradgiton, hurarea ch fotii vi pra la depnitie netak talwiic voriate ce redatae a tutor tail & core sola, fondu spot ted in desitaycen odor & comstare soisi atét la linia rors at gi late discipline: echuctie plastio’, echantie cvici, stitrte etc. Sovanile de baru prose la Sa exersam! au grab dferite de dficitate si trebusie opticcte in furefie de dost G@lfasualva, cb nivel das respective, dev sin fingie ce, Modklele de corynmeri sunt prezentate on mocksi de orientivi, si mut on sobgii sau rezolvivi, aiid in orice compunere este nevoie, mai mult ca ornare, ck ovntivitate, Asadar, va irwit, dagi prieteni, si dey fidu liber inmginaticl! succes | Auutoarea 3CUPRINS J. CE TAINE ASCUNDE COMPUNEREA? ,......., é IL. PARTILE UNEI COMPUNERI .,,.. .12 Modelul I. Norul cel urias ...... Modelul al M-lea. Emotii de scolar Sa exéreim! |... sty ta panties Lame taconite 18 In, TIPURILE DE COMPUNERI ORALE §1 SCRISE 19 * Conpanerea dupi un plan deidei dat... 0... Modelul I. Aniversarea lui Nicusor . ; rie Modelul al I-lea (O intémplare) . . Modelul al HI-lea. O fapta buna . Sa exersdm!.............. © Conpuneres az tith: dat , Modelul I. Cartea, 0 com . Coun taccta ‘ Modelul I. O decizie buna ... Modelul al -lea. Puiul de veverita Sa exersaim! © Componerea dupi un tablou (oinngine) .. Modelul I. ,,faranca din Muscel “(Nicolae Modelul al IlI-lea. Darurile lui Mos Nicolae Modelul al Ii1-lea. Jarna, anotimpul steluyelor albe Sa exersim! AF « Compunere: dapii un sir de inmgini : Modelul I. in asteptarea lui Mog Criciun Modelul al I-lea. Singura acasi ......, Sa exersim! Modelul I. Primavara . Modelul al I-lea. in ziua deI. CE TAINE ASCUNDE COMPUNEREA? Compunerile scolare realizeaza o sinteza a tot ceea ce ai invatat in activitatile gcolare, extrascolare, in mediul familial, sub raportul corectitudinii exprimarii. Pe de alta parte, ele constituie cel mai nimerit prilej de valorificare a experientei tale de viata, de manifestare a imaginatiei $i fan- teziei creatoare. ¥ Compunerile iti cer sa fii UN BUN OBSERVA- ITOR a tot ceea ce te inconjoard: oameni, plante de tot felul, animale mari si mici, fenomene ale naturii, rotirea anotim- purilor, natura in toata complexitatea ei. ¥ Cum putem observa? Deschide ochii! Ascultdi-ti siraurile! Priveste culoarea si inspira parfumul florii care te-a fas- cinat, sau al aceleia pe care ai primit-o in dar, ori al florii pe care o vei darui persoanei dragi. Urmareste surdsul cald si duios al mamei, bratul protector al tatalui, parul nins gi ochii mAngiietori ai bunicilor. despre ceva imaginar. Este important doar sa crezi in ceea ce simti, in ceea ce scrii, sa crezi in tine si in oameni. Sa crezi in pomii infloriti ca-ti vor darui parfumul gi gingasia lor. Sa crezi in rodul bogat al pamantului, aga cum el crede ca tu il vei ocroti! | Y Visexntt cu ochii deschisi! Viseaza la casa pe care ti-ai dorit-o intotdeauna, la masina viitorului. Gandeste-te ca vei gasi odata bagheta magica. Ce fapte bune poti sa faci cu ea? Ce lucruri posibile sau chiar misterioase ai putea realiza? 6Y Deschide-i inimal Ascultdl Asculta-ti rasul cristalin, atunci cand parintii stiu sa transforme orice zi in sarbatoare! Asculta dojenirea caldi a mamei, atunci cand gresesti sau iei o nota slaba. Asculta plansetul de durere al celui ce pierde o fiinta draga! Plangi alaturi de el! Asculta ,,zgomotul“ asurzitor al celui ce sta sa cada in pripastie! intinde-i o mand, nu-! lisa s4 se prabuseasca! Ce poate sa fie ,un zgomot“, copile? Sa fie el, drogul? Sa fie alcoolul? Sa fie tigara? Sa fie neascultarea? Giseste un rispums mai neasteptat, cauta o solutie de rezolvare la toate intrebiwile tale! Traieste si tu bucuria reusitei unui coleg, a unui prie- ten. Razi alaturi de el! Prinde-te in jocurile copilariei. ¥ Alege cuvintele cele mai frumoase si mail neobisnuite! De unck iti alegi cuvintele? Cuvintele se pot alege din textele studiate la scoala, din lecturile citite, din povestile pe care ti le-a citit mama cand erai mic, din basmele audiate sau vizionate de pe casete, CD-uri, DVD-uri etc. Nu.uita sai iti notezi in caietul de vocabular orice expresie fru- moasi sau avant neobisnuit! Citeste lecturile suplimentare recomandate la scoala. Prin lectura iti imbogatesti vocabularul cu expresii si cuvinte noi. Scrie-le in caietul vocabular si foloseste-le atunci cand ai nevoie de ele. Dictionarul si-ti fie prietenul cel mai drag. El te poate ajuta ori de cate ori nu intelegi un cuvant. Foloseste cuvintele noi in dialogul tau cu parintii, invatatorii, cu prietenii sau colegii, in compunerile scolare.Povesteste mai intai prin cuvinte simple, dar bine ordo- nate, pentru a putea fi inteles. Alcatuieste cu aceste cuvinte planul povestirii (compunerii) tale. Dezvolta apoi propozi- tile, introducénd cuvinte frumoase. Fii atent la aranjarea cuvintelor in propozitii! ¥ Cum giisim expresiile frisnoase? Un lucru deosebit de important este pregittirea vocabularului si imbogittirea hui cu expresii artistice. De exemplu, ca s-o descrii pe mama ta, foloseste cuvinte din ghicitori sau porneste de la o serie de fragmente din textele literare. Poti povesti despre mama ta, alcdtuind propozitii cat mai frumoase. Ai putea spune: Mama mea este hamici precum o alhini. Din aceasta propozitie se desprinde o insugire pe care o folosesti in definirea mamei fntr-un mod neobisnuit (albirmga harnica). Din propozitia: Iubirea ef este fara de mmrgini. ai putea desprinde o alta definitie a mamei. Te gandesti la ceva fara margini. Cine poate fi atat de mare? Desigur, Universul. Cine este precum Universul de mare? Iubirea mamei se identifica cu insusi Universul gi o definesti ,,universul iubirii“ $.a.m.d. ¥ Cuvinte care ,,zidesc“! Cum alegi cuvintele cele mai frumoase? Te poti juca! © iti propunem un joe: ,,Ragurele de miere“. Se deseneazi un fagure de miere. il definesti apoi printr-un cuvant care are legatura cu titlul compunerii. De exemplu, pentru compunerea ,,Mama, scumpa mama!“, definesti fagurele prin cuvantul ,mama“, pentru cd este numele de baza pe care ni-I sugereaza titlul si este, totodata, cel mai des intalnit in compunere. In fiecare hexagon scrii denumirea acestui cuvant intr-un mod neobisnuit. 8| Po cet rt ners franoase gissite de tine! Cu aceste expresii alcdtuieste enunturi. Le ordonezi apoi intr-o succesiune logica, pentru a forma un text despre mama.© Alte exemple de cuvinte magice, pe tema ,,Toamna“, pot fi: pasari = sigeti repezi; copaci = bitrini cu plete ruginii; frunze = fiéntwri de raze aurii etc. ¥ Adjectivele in comunicare Toate obiectele din lumea inconjurdtoare au diferite insusiri. Lucnile si fenomenele naturii cu doar 6 insusiri i fizice, pe cind fiintele pot avea, pe angi insusiri fizioe, si insusivi sufletesti. Pentru o exprimare mai placuta, mai expresiva, mai poetica, mai precisa se folosesc, de obicei, cuvinte care exprima insusiri. Acestea se numesc in limba romana adjective. Ele sunt cuvinte magice. Fara ele, exprimarea este saraca, simpla si produce mai pufine emotii si sentimente pentru cititor. & iti aduc aminte! Citeste mult si vei realiza compuneri frumoase! Foloseste expresii din opere literare. 10%% Ce propozitii poti forma cu expresiile subliniate in fragmentele de mai jos? © ,,Joanma impristia arome duld si amirui, miresrre stinse,.. Deasupra ei, merele pline incovoicu crengutele ca cerceti cu grele nesternate... Pe masa de stejar ciicleau frunze, hanini de soare si ruci intunecate in cogile verzi.“ (lonel Teodoreanu, La Medeleni) © ,,Din viadih, aumplita iarnéi cerne norii de ziipada, Fulgii zor; plutesc in aer oa un roi de flutiwi albi, Réspandind fiori de gheoté pe ai tirii umeri dalbi.“ (Vasile Alecsandri, Iarna) © ,,S-azvonit atin chanbrava fis noasit si veche s-ar oflaozana subgire si albi, cu ochii albogtri si as pirul de au: S-a dus faima zénei peste nouli mini si nouit teri.“ (Mihail Sadoveanu, Dumbrava nimontid) @ ,,Ea deschise odhui plini de viswwi, El sedea langji ea, intinse bropul ¢-i cuprinse mijloail. Intravié in polatul de marmuai.“ (Mibai Eminescu, Rit-Frorosdin-Lavimi) [Realizeaza un ermal cin Ea i sus! Ton Andreescu. ||" JamaIl. PARTILE UNEI COMPUNERI Caracteristici generale ® Ce trebuie si cuprinda o compunere? ¥ O compunere cuprinde mai intai o TEMA, adica tre- buie sa stabilesti despre ce sau despre cine doresti sa scrii. Cum stabilesti term? Ce inseamna acest lucru? Te gandesti la ceva sau cineva, apoi incerci sé povestesti tot ce stii sau doresti sa stii despre lucrul respectiv. Ordonezi ideile intr-o succesiune logica. #* Exemplu: Gandeste-te la anotimpul toanna. Ce cuvinte au legatura cu acest anotimp? Poti enumera: zile, nopti, etc. Denumeste aceste cuvinte si altfel, alcatuind expresii fru- Imoase si neobisnuite. Alcatuieste propozitii despre toamna, folosind lexpresiile create, apoi agaza-le! intr-o succesiune logica. Poti fi personajul principal al povestirii tale, Thi poti imagina ca esti o floare, un extraterestru, un anotimp prefe- rat, un animal neobisnuit. Poti intra in dialog cu oricine doresti. Creeaza-ti o lume} a ta, asa cum ti-o doresti. Un lucru este necesar: sa stii ce-ti doresti. 12¥ Alcatuieste apoi un plan al conpunerii. Acest plan poate fi intocmit sub forma de intrebari, sub forma de titluri, sau de enunturi, care sa contina ideile de baza ordo-| nate intr-o succesiune logica a desfasurarii evenimentelor. ¥ Stabileste TITLUL compunerii si ai grija ca acesta sa aiba legatura cu tema propusa. Compunerea trebuie s4 fie structurata pe trei parti: introducere, cuprins $i incheiere. 1. INTRODUCEREA. in aceasta prima parte se| prezinta load, timpul si personajele compunerii. Sunt si situatii cand unele personaje apar ulterior, in timpul desfasurarii actiunii. Deci nu toate personajele pot fi prezentate in introducere. Aceasta parte a compunerii este de mici dimensiuni. % 2. CUPRINSUL stabileste auza sau motivul besftisumtarii dntmwlivilor. Faptele sunt redate intr-o ordine fireasca, intr-o sic- cedare logica a evenimentelor. Aceasta este partea cea mai dezvoltata a compunerii. 3. INCHEIEREA arata cum se sfarsesc intamplirile, ce twatatura sau concluzie putem desprinde din faptele| |prezentate. Compunerea se poate incheia, de asemenea, cu lo impresie personala. Aceasta parte a compunerii este de mici dimensiuni. | O compunere trebuie sa cuprinda cel puyin trei ali- neate, conform partilor ei componente. 13& MODELUL | NORUL CEL URIAS % Introducerea: loci, timpul, personajele. E ora amiezii. Stau in gradina si privesc indelung bolta azurie. Deodata, pe marea cea albastra a cerului isi face aparitia un nor cenusiu, ce se modeleaza in forme ciudate. # Cuprinsul: cauza care schimbi situatia de inceput; intamplirile. inchid ochii si, cufundat in visare, vad uriagul diform apropiindu-se. Se mareste, se mareste, muscand tot mai mult din seninul cerului. Uriasul inghite azurul, apoi se frange intr-o multime de picaturi reci de apa. Cu ultima lui suflare isi imprastie apa peste intregul pamant. - Bine ati-venit din imparatia cerului! Va multumesc pentru darurile aduse! zise pamantul. — Am venit sd facem botezul semintelor de grau, spusera bucuroase picaturile de apa. Dorim sa aveti la primavara campuri inverzite, iar culturile sa creascd sub binecuvantarea noastra. - O sa va rasplatesc pentru darnicia voastra. Vreau sa redeveniti ceea ce-ati fost. Eu va ofer stropi de apa din sudoarea vietuitoarelor, din roua florilor si din suflarea calda a marilor albastre. Vantul si razele de soare or sa va ridice la inaljimea de unde ati pornit. Va astept din nou, sa-mi potoliti setea de apa proaspata. — Ideea este minunata. Vom pastra o legatura vesnica, spusera multumite picaturile de ploaie. 14%& Incheierea: fasited intarmplerilor; 0 i ; i Deschid ochii. De sus, ploaia deasa si marunta incepe sa curga. Intru repede in casa, cu gandul la minunea picaturilor de ploaie. Observam! ® Compunerea prezinté un fenomen al natwii. Elementele naturii (pamantul, ploaia) primesc insusiri lomenesti gi devin personajele povestirii. @ In compunere se impletesc marafiunes, cescrierea si ® Compunerea are trei parti: 1. in introducere este stabilita situafia de inceput: afara (locul), la amiaza (timpul), aparitia norului cenugiu in iprivirile celui ce povesteste (personajele povestirii); 2. in cuprins se afla amza care schimbi situatia de inceput (visarea) $i inta@mplarile ce decurg din aceasta. Este partea cea mai dezvoltata a compunerii; 3. in incheiere are loc sfargitul visarii si revenirea la| ealitate. Asemenea introducerii, aceasta este de mici pro- portii. Autorul compunerii aratd aanse sfargeste povestirea, ce invataturd sous impresie se desprinde din aceasta. & Fiecare idee importantaé a compunerii este marcata cu alineat. [ Nicolae Grigorescu. | Hee a& MODELUL AL II-LEA C8 Citeste compumerea de mai jos. C8 Delimiteazéi pirtile compunerii: introduces, cuprins indheiere EMOTII DE SCOLAR Este o zi racoroasa de duminica. Din ingalbenitul codru soseste toamna cea domoala. Soarele palid vesteste inceperea unui nou an scolar. Razele lui timide imi goptesc ca voi invata bine gi anul acesta. Ma asez la umbra unui stejar. Privesc miscarea norilor si jocul ,,De-a v-ati ascunselea“ cu Globul de Aur. Formele ciudate de pe bolta azurie imi trezesc amintirea colegilor de clasa. Parca ii vad pe Razvan, Mihai, Vlad, Petre si Andrei bronzati de soarele verii. Ei se apropie de mine si ma cuprind in brate. Eu ii intreb mirat: - Unde sunt fetele, colegele noastre? N-au sosit inca? — Au sosit inaintea noastra, spune Vlad. S-au grupat toate si deapdna amintiri din vacanta mare. Ma uit in departare si ziresc siluetele unor fete mai mari decat cele pe care le-am lasat in urma cu trei luni de zile. ~ Nu te mira, Iulian, cu totii am crescut in aceasta vacanta. ~ E adevarat. Simona s-a inaltat de-a binelea. Haideti sa le uram ,,Bun sosit!“. Curtea scolii devine tot mai neincdpatoare de multimea elevilor si parintilor. Preotul ne da binecuvantarea de incepere a cursurilor. Busuiocul imprastie stropi reci de aghiazma pe chipurile bronzate ale scolarilor. 16Ma trezesc din visare. Picdturile de sudoare imi tradeaza emoftiile asteptarii momentului reintalnirii cu colegii de clas’. Mama ma cheami in casa. imi aduce aminte ca trebuie sa ma pregatesc pentru a intampina cum se cuvine noul an colar. 7