Sunteți pe pagina 1din 14

PECS II LaboratorVI – Instala ia de legare la p mânt

INSTALA IA DE LEGARE LA P MÂNT

6.1. Generalit i
Instala iile de legare la p mânt se folosesc pentru asigurarea unei exploat ri normale,
f r pericole a instala iilor i echipamentelor electrice. Dintre func iile importante amintim:
asigurarea siguran ei personalului de deservire i ale persoanelor care pot atinge p r ile
metalice ale instala iilor electrice care nu sunt sub tensiune dar care în mod accidental
pot fi puse sub tensiune, precum i a persoanelor care circul în apropierea acestora; se
urm re te realizarea deconect rii rapide a sectorului în care a ap rut defectul i limitarea
tensiunii de atingere i de pas sub valorile admise;
legarea la p mânt a punctelor neutre ale unor re ele trifazate;
realizarea protec iei împotriva supratensiunilor atmosferice sau de circula ie (interne);
legarea la p mânt temporar a unor elemente care fac parte din c ile de curent, pentru a
proteja personalul care face revizii i repara ii împotriva electrocut rilor produse prin
desc rcarea unor sarcini capacitive sau apari ia unei tensiuni neprev zute în instala ia
respectiv .
Tensiunea de atingere este partea din tensiunea unei instala ii de legare la p mânt la acre
este supus omul aflat la o distan de 0,8 m fa de obiectul atins.
Tensiunea de pas se în elege partea din tensiunea unei instala ii de legare la p mânt la
care este supus omul atunci când atinge dou puncte de pe sol situate la distan de 0,8 m între
ele.

6.2. Elementele componente ale instala iei de legare la p mânt


De obicei, o instala ie de legare la p mânt de protec ie este format din urm toarele
elemente:
priza de p mânt format din unul sau mai mul i electrozi;
conductoarele de leg tur dintre electrozi;
conductorul principal de legare la p mânt;
conductoarele de ramifica ie de la conductorul principal la echipamentele electrice legate
la p mânt;
conductorul de leg tur dintre priza de p mânt i conductorul principal de legare la
p mânt;
piese de separare destinate separ rii prizei de p mânt pentru m surarea rezisten ei sale.

Fig. 6.1. Alc tuirea unei instala ii de legare la p mânt


de protec ie
1 – construc ie; 2 – echipament electric;
3 – electrod; 4 – conductor de leg tur între electrozi;
5 – conductor principal de legare la p mânt;
6 – conductor de ramifica ie; 7 – conductor de leg tur
între prize de p mânt i conductorul principal de legare
la p mânt a re elei.

1
PECS II LaboratorVI – Instala ia de legare la p mânt

O priz de p mânt se compune din unul sau mai mul i electrozi în contact cu p mântul i
conductoare de leg tur dintre electrozi.
Priza de p mânt fiind elementul principal al instala iei de legare la p mânt, la
alegerea i dimensionarea electrozilor i a conductoarelor de leg tur se va avea în vedere
limitarea rezisten ei electrice Rp a acesteia, deoarece de valoarea lui Rp depinde direct
tensiunea instala iei de legare la p mânt i deci tensiunile de atingere i de pas.
Rezisten a electric a prizei se compune din: rezisten a electrozilor i a conductoarelor
de leg tur , rezisten a de contact între electrozi i sol i rezisten a solului la trecerea curentului
de defect.
Este indicat s fie amplasate prizele de p mânt în soluri cu umiditate ridicat , în unele
cazuri se introduce în sol o solu ie de s ruri.

6.3. Clasificarea prizelor de p mânt


Din punct de vedere constructiv prizele de p mânt se împart în: prize naturale i prize
artificiale.
Prizele naturale constau din diverse construc ii metalice care au contact electric cu
p mântul, stabil i de rezisten redus cum sunt: conductele de ap ; arm turi metalice ale
construc iilor din beton armat, stâlpilor, funda iilor, etc.;
Prizele artificiale se prev d atunci când valoarea rezisten ei de dispersie a prizelor
naturale nu corespunde valorilor impuse.
Dup modul de realizare prizele artificiale pot fi:
prize de p mânt verticale care se realizeaz de obicei din eav zincat pentru a
preîntâmpina coroziunea.
prize de p mânt orizontale care se utilizeaz când straturile de la suprafa a solului au o
rezistivitate mai mic . Electrozii sunt din band sau profile rotunde.

Prizele naturale i prizele artificiale pot fi:


singulare – constituite dintr-un singur electrod vertical sau orizontal fiind rar întâlnite
deoarece nu realizeaz rezisten a cerut de norme;
multiple – sunt realizate prin utilizarea mai multor electrozi de acela i fel;
complexe – ob inute din prize multiple verticale i orizontale.

6.4. Algoritm de dimensionare a unei instala ii de legare la p mânt


Se va dimensiona conform normelor în vigoare, instala ia de legare la p mânt a unei sta ii
de interconexiune 400/220/20 kV.
Se cunosc urm toarele date:
n=7 - num rul de linii electrice aeriene din sta ie (6 linii + 1 linie scurt );
suprafa a de teren ocupat de sta ie (îngr dit ) L× l =336 m × 106 m ;
x=3 m - distan a la care este situat priza complex fa de gardul (îngr direa) sta iei;
lb=10 m - lungimea electrodului orizontal (prizei orizontale singulare sau benzii
îngropate);
lv=3 m - lungimea electrodului vertical (prizei verticale singulare sau ru ului);
d=63,5 mm - diametrul electrodului vertical (prizei verticale singulare sau ru ului)
(1 ol= 1 inch=25,4 mm);
hv= 0,6 m - adâncimea de îngropare a electrodului vertical (prizei verticale singulare sau
ru ului);
hb= 0,8 m - adâncimea de îngropare a electrodului orizontal (prizei orizontale singulare
sau benzii îngropate);
b=8·10-3 m - l imea electrodului orizontal singular (benzii de leg tur );
a×b=(50×8) mm2 sec iunea transversal a electrodului orizontal singular (benzii de
leg tur );

2
PECS II LaboratorVI – Instala ia de legare la p mânt

y=4 m - distan a la care este situat priza de dirijare a distribu iei poten ialului fa de
priza contur;
hd=0,4 m - adâncimea de îngropare a prizei de dirijare a distribu iei poten ialului
(hd<hv<hb);
dd= 12 sau 6 m - distan a între conductoarele principale de legare la p mânt a prizei de
dirijare a distribu iei poten ialului (12 m) dispuse perpendicular pe lungimea sta iei. Dup
retehnologizare s-a prev zut îndesirea benzilor de o el zincat prin montarea de benzi noi
de o el zincat, la distan e de 6 m de benzile existente;
ad×bd=(50×8) mm2 - sec iunea transversal a benzilor de leg tur din o el zincat care
alc tuiesc re eaua de dirijare a distribu iei poten ialelor;
z= 4 - num rul pieselor de separa ie prev zute între priza de contur i priza de dirijare a
distribu iei poten ialului;
ρ=62 [Ω·m] - rezistivitatea solului (valoare m surat prin metoda celor 4 electrozi,
f cându-se sondaje pân la adâncimea de aproximativ 2 m, corespunz toare adâncimii
medii a electrozilor prizei);
rLEA= 2,4 [Ω/linie] - rezisten a de dispersie a prizelor de legare la p mânt ale LEA (fir de
gard i prize stâlp);
Ip= I sctot1 = 35,58 kA - curentul maxim de punere la p mânt (curentul de scurtcircuit
monofazat pe barele sta iei de 220 kV);
tf - timpul total de lucru al protec iei i întreruptoarelor de protec ie;
platband din o el zincat pentru conductoarele de ramifica ie SrSTAS= 2 × (50 × 6) mm 2 ;
platband din o el zincat pentru conductoarele principale SpSTAS= 40×5 mm2; 50×6 mm2.

Realizarea unei prize de înp mântare complex

x y y x yx

l
yx

Priza de contur
Piese de separa ie Îngr direa sta iei

Priza de dirijare a distribu iei


poten ialelor
Fig. 6.2. Priz de împ mântare complex

3
PECS II LaboratorVI – Instala ia de legare la p mânt

a. Un contur de prize verticale ( ru ), amplasate în interiorul gardului sta iei la x=3 m


fa de gard, amplasate la distan a lb=10 m, una fa de alta.
Se calculeaz num rul de electrozi verticali (prize verticale) :
2 × [(L − 2 × x ) + (l − 2 × x )]
nv =
lb
Electrozii verticali sunt lega i între ei cu ajutorul unei platbande de o el, ce constituie
conductoarele de leg tur , îngropate la adâncimea de hb= 0,8 m.

b. Priza de dirijare a distribu iei poten ialului se prevede în interiorul prizei contur, la
o distan de y=4 m de aceasta, îngropat la adâncimea hd= 0,4 m.
Se calculeaz suprafa a ocupat de priza de dirijare a distribu iei poten ialului:
S = [(L − 2 × x − 2 × y) × (l − 2 × x − 2 × y)]
Conductoarele principale de legare la p mânt a prizei de dirijare a distribu iei
poten ialului sunt dispuse la distan a dd= 6 m unul de altul, perpendicular pe lungimea prizei de
contur.
Se calculeaz num rul echivalent al conductoarelor principale de legare la p mânt a
prizei de dirijare a distribu iei poten ialului:
l − 2× x − 2× y
nd = +1
dd
Între priza de contur i priza de dirijare a distribu iei poten ialului se vor prevedea z=4
leg turi prin intermediul pieselor de separa ie.

c. Determinarea rezisten ei de dispersie a prizelor


hv

t d

lv L

d 2d

Fig. 6.3. Priz vertical singular ( ru )

d. Rezisten a unei prize verticale singulare se determin cu rela iile :


ρ 2l 1 4t + l v
rv = 0,366 (lg v + lg ) [Ω ]
lv d 2 4t − l v
sau
ρ 2l 1 4t + l v
rv = (ln v + ln ) [ Ω]
2πl v d 2 4t − l v
unde:
lv
t = hv +
[ m]
2
Rezisten a prizei verticale multiple (a tuturor prizelor verticale), Rv

4
PECS II LaboratorVI – Instala ia de legare la p mânt

rv 1
Rv = ⋅ [Ω ]
nv uv
unde:
nv= 86 - num rul de electrozi verticali
uv - coeficientul de utilizare a electrozilor verticali conform tabelului 9.1 (se va determina prin
interpolare liniar ) dup ce s-a determinat
raportul lb/lv.
nv uv
n v1 = 60 u v1 = 0,62
n v 2 = 100 u v 2 = 0,60

(u v1 − u v 2 )(n v 2 − n v )
u v = u v2 +
n v 2 − n v1

Tabelul 6.1. Coeficien ii de utilizare pentru electrozii verticali


A ezare în rând A ezare în contur Observa ii
Se vor considera pentru uv valorile
lb/lv nv uv lb/lv nv uv
minime
1 2 0,84…0,87 1 4 0,66…0,72
2 2 0,90…0,92 2 4 0,76…0,80
3 2 0,93…0,95 3 4 0,84…0,86
1 3 0,76…0,80 1 6 0,58…0,65
2 3 0,85…0,88 2 6 0,71…0,75
3 3 0,90…0,92 3 6 0,78…0,82
1 5 0,67…0,72 1 10 0,52…0,58
2 5 0,79…0,83 2 10 0,56…0,71
3 5 0,85…0,88 3 10 0,74…0,78
1 10 0,50…0,62 1 20 0,41…0,50
2 10 0,72…0,77 2 20 0,61…0,66
3 10 0,79…0,83 3 20 0,68…0,73
1 15 0,51…0,56 1 40 0,38…0,44
2 15 0,66…0,73 2 40 0,55…0,61
3 15 0,76…0,80 3 40 0,64…0,69
1 20 0,47…0,50 1 60 0,36…0,42
2 20 0,65…0,70 2 60 0,52…0,58
3 20 0,76…0,76 3 60 0,62…0,67
1 100 0,35
2 100 0,50
3 100 0,60

e. Rezisten a unei prize orizontale singulare (de leg tur ) se determin cu rela iile :
ρ 2 ⋅ l 2b ρ 2 ⋅ l 2b
rb = 0,366 lg [Ω] sau rb = lg [ Ω]
lb b ⋅ h b 2π ⋅ l b b ⋅ h b
În cazul benzilor orizontale de profile diferite, simple sau în contur închis, îngropate la
adâncimea hb în sol, rela ia general de calcul este:
ρ l2 ρ k ⋅ l 2b
rb = (ln b + A ) = ln [Ω]
2π ⋅ l b d ⋅ hb 2π ⋅ l b d ⋅ h
A = ln k este un coeficient ce ine seama de forma prizei orizontale; pentru band de
sec iune dreptunghiular k=1.
b 0,008
d= = = 0,004 m - diametrul electrodului orizontal - pentru banda de l ime
2 2
(dimensiunea cea mic a sec iunii dreptunghiulare b).

5
PECS II LaboratorVI – Instala ia de legare la p mânt

hb hb >lb/4
b

lb 2d

Fig. 6.4. Priz orizontal singular (band )

f. Rezisten a prizei orizontale multiple (a întregii prize platband de leg tur ), Rb


r 1 10,1997 1
Rb = b ⋅ = ⋅ [Ω ]
nb ub 86 0,339
unde:
n b = n v = 86 - (în cazul a ez rii pe contur închis);
ub - coeficientul de utilizare a electrozilor orizontali conform tabelului 9.2 (se va determina prin
interpolare liniar ) dup ce s-a determinat raportul lb/lv.
nb ub
n b1 = 70 u b1 = 0,35
n b 2 = 100 u b 2 = 0,33

(u b1 − u b 2 )(n b 2 − n b )
u b = u b2 +
n b 2 − n b1
Tabelul 6.2. Coeficien ii de utilizare pentru electrozii orizontali (benzi de leg tur )
A ezare în rând Num rul electrozilor verticali (tuburilor) în rând
lb/lv 4 5 8 10 20 30 50 65 100
1 0,77 0,74 0,67 0,62 0,40 0,31 0,21 0,20 -
2 0,89 0,86 0,79 0,75 0,56 0,46 0,36 0,34 -
3 0,92 0,90 0,85 0,82 0,68 0,58 0,49 0,47 -
A ezare în contur Num rul electrozilor verticali (tuburilor) în contur
lb/lv 4 6 8 10 20 30 50 70 100
1 0,45 0,40 0,36 0,34 0,27 0,24 0,21 0,20 0,19
2 0,55 0,48 0,43 0,40 0,32 0,30 0,28 0,26 0,24
3 0,70 0,64 0,60 0,56 0,45 0,41 0,37 0,35 0,33

g. Rezisten a prizei de dirijare a distribu iei poten ialului (priz de tip re ea f r


electrozi verticali, suficient de deas ), Rdp, în sol omogen se poate calcula cu o eroare de ± 10% ,
cu rela ia:
ρ 62
R dp = (0,5...0,7) = 0,6 [Ω ]
S 29624
unde :
S=29624 m2 - suprafa a re elei (ocupat de priza de dirijare a distribu iei poten ialului)

h. Rezisten a echivalent a firelor de gard i prizelor stâlpilor LEA


r 2,4
R LEA = LEA = [ Ω]
n 7
n - num rul de linii electrice aeriene din sta ie;

6
PECS II LaboratorVI – Instala ia de legare la p mânt

rLEA= 2,4 Ω/linie - rezisten a de dispersie a prizelor de legare la p mânt ale LEA (liniilor
electrice aeriene) (fir de gard i prize stâlp) în func ie de tipul LEA (tensiunea nominal , simplu
sau dublu circuit)

Tabelul 6.3. Rezisten a de dispersie a prizelor de legare la p mânt ale LEA


Tensiunea nominal [kV]
110 220
rLEA[Ω/linie]
Cu simplu circuit 2,4
Cu dublu circuit 1,2 Ω /1 circuit

i. REZISTEN A DE DISPERSIE A ÎNTREGII INSTALA II DE LEGARE LA


P MÂNT (împ mântare), rezult din rela ia :
1 1 1 1 1
= + + +
R p R v R b R dp R LEA
Rpadmisibil = 0,3 Ω - limita orientativ indicat în 3RE-I23-1988 „Instruc iuni pentru
exploatarea i între inerea instala iilor de legare la p mânt”.

j. Dimensionarea conductoarelor de legare la p mânt


În aprecierea stabilit ii termice a prizei trebuie luate în considerare i conductoarele
metalice ale prizei. Acestea nu trebuie s dep easc temperatura de 200° C, în medii cu pericol
de incendiu i de 300° C, în cazul în care nu exist acest pericol.
Conductoarele de ramifica ie se dimensioneaz la curentul total de punere la p mânt
(pentru conductor din o el) :
Ip t f
S r ≥ S r admisibil = [mm 2 ]
j
2
S ⋅j
tf = r
Ip
unde :
Ip = I sctot1 =35580 A - curentul maxim de punere la p mânt;
tf - timpul total de lucru al protec iei i întreruptoarelor de protec ie (aproximativ timpul de lucru
al protec iei de rezerv );
j[A/mm2] - densitatea de curent maxim admisibil în conductoarele de legare la p mânt, în
cazul scurtcircuitelor, care se determin (acoperitor) cu rela ia:
pentru conductoare din o el :
66 A
j= 2
t mm
Se va alege platband din o el zincat Sr STAS= × mm2≥Sr[mm2]

Conductoarele principale de leg tur , constituind circuite buclate, se dimensioneaz la


jum tate din circuitul de punere la p mânt :
S r admisibil I p t
S p ≥ S p admisibil = = ⋅ f [ mm 2 ]
2 2 j
Se va alege platband din o el zincat Sp STAS=(50×6) mm2≥Sp admisibil [mm2]
2
2 ⋅ Sp ⋅ j
tf = [s]
Ip
Cealalt sec iune existent pentru conductoarele principale:

7
PECS II LaboratorVI – Instala ia de legare la p mânt

Sp=40×5=200 mm2 < Sp admisibil [mm2] deci nu verific condi ia


2
2 ⋅ Sp ⋅ j
tf =
Ip

k. Verificarea la stabilitate termic


O priza de p mânt este stabil termic atunci când, în oricare din condi iile de exploatare
pentru care a fost proiectat nu d na tere în nici un punct al solului unor temperaturi mai mari
de 100° C.
Pentru a avea un coeficient de siguran , se admite ca temperatura maxim în sol s nu
dep easc (85…90)° C.
În regim tranzitoriu, se calculeaz suprafa a necesar unei prize pentru a putea suporta
regimul de scurtcircuit.
În mod acoperitor (pentru acoperire) se ia în calcul numai priza contur de p mântare,
suprafa a lateral a acestei prize trebuind s satisfac condi ia:
Slat ≥ αI p ρ ⋅ t f ⋅ 10 −4 [m 2 ]
unde :
α=1,2 - este un coeficient de ecranare.
Se calculeaz suprafa a lateral a prizei contur, inând seama de coeficien ii de utilizare
uv i ub:
[ ]
S lat = n v u v S v + n b u b S b = n v ⋅ u v π ⋅ d ⋅ l v + n b ⋅ u b ⋅ l b (a + b) m 2
a×b=(50×8) mm2
În regim termic stabilizat, priza va fi stabil termic daca se îndepline te condi ia:
U p regim termic stabilizat [V] ≤ 2λρ(θ f − θ i )
unde :
λ = conductibilitatea termic a solului, ( λ = 1,2 W / m 0 C );
θ f = temperatura final a solului ( θ f = max im (85...90) 0 C ) ;
θ i = temperatura ini ial a solului ( θ i = 35 0 C ).
Se poate determina valoarea rezisten ei de dispersie a prizei, care corespunde din punct
de vedere al regimului termic stabilizat:
U p regim termic stabilizat
R p regim termic stabilizat = [ Ω]
Ip
l. Determinarea tensiunilor de atingere i de pas
O priz de p mânt este corect dimensionat dac tensiunile de atingere i de pas se
încadreaz în valorile prescrise de norme (tabelul 9.4).

Tabelul 6.4. Tensiunile de atingere i de pas maxim admisibile


pentru instala ii i echipamente peste 1000V
Nr. Timpul de întrerupere a curentului de punere la p mânt
Categoria instala iei i a echipamentului
crt. prin priz , în secunde
≥ 0,8 dar
0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7
<30
I Zone cu circula ie frecvent 125 100 85 80 75 79 65
II Zone cu circula ie redus 250 200 165 150 140 130 125
Zone cu circula ie redus , în care se folosesc
III 500 400 330 300 280 260 230
mijloace individuale de protec ie

În interiorul sta iei, în zona prizei de dirijare a distribu iei poten ialului:

8
PECS II LaboratorVI – Instala ia de legare la p mânt

0,7
K at =
1 L2d
(ln + 2A)
2π d dp ⋅ h d
unde :
L d = n d ⋅ ( L − 2 × x − 2 × y) [ m] - lungimea însumat a electrozilor paraleli echivalen i ce
alc tuiesc priza (orizontal ) de dirijare a distribu iei poten ialului;
b
d dp = d [ m]
2
hd= 0,4 m - adâncimea de îngropare a prizei de dirijare a distribu iei poten ialului
(hd<hv<hb).
( L − 2 × x − 2 × y) 2 n d −1
A = ln
n
d d2 n d −3 ⋅ L2d [( d − 1)!] 2 (n d − 1)!
2
U at = U pas = K at ⋅ U p [V]
max

unde:
U p [V] = I p ⋅ R p
Se compar cu valorile tensiunilor de atingere i de pas maxim admisibile, pentru sta ie
cu circula ie redus (conform tabelului 6.4).
U at [V] = U max pas ≤ U pas admis

La marginile prizei, în afara prizei dar în imediata ei apropiere, când priza de dirijare a
distribu iei poten ialului are form de plas :
ks ⋅ ki
k pas =
1 L2d
(ln + 2A)
2π d dp ⋅ h d
unde :
k i = 0,65 + 0,172 ⋅ n d
1 1 1 1 1 1
ks = [ + + + + ... + ]
π 2 ⋅ h b dd + h b 2 ⋅ dd 3⋅ dd ( n d + 1) ⋅ d d
U 'at [V] = U max
pas [ V ] = k pas ⋅ U p
'

Trebuie verificat condi ia de mai jos, când în zona periferic a sta iei va trebui s se
circule foarte rar (când U 'pas admis = 230 V ) sau s se foloseasc mijloace individuale de protec ie.

pas ≤ U pas admis


U max '
[V]
m. Transformarea zonei periferice a sta iei într-o zon cu circula ie frecvent
Izolarea amplasamentelor instala iilor electrice se aplic în cazul în care tensiunile de
atingere U 'at [ V] i de pas U max '
pas [ V ] rezultate în urma dirij rii distribu iei poten ialelor, dep esc

valorile tensiunilor de atingere U at [ V] i de pas U pas [ V] maxim admise de norme.


Pentru zone cu circula ie frecvent , tensiunea de pas sau de atingere admis , conform
normelor (tabelul 6.4) este: U at = U pas = 65 V
Tensiunea de pas i respectiv de atingere rezultat din calcule, este la periferia sta iei,
U 'at [V ] = U max
pas [ V ] = 122,315 V
'

Rezisten a de izolare a amplasamentului Rd, pentru sta ii exterioare, considerând


materialele de izolare în condi ii de umiditate excesiv , trebuie s satisfac rela ia:

9
PECS II LaboratorVI – Instala ia de legare la p mânt

U 'at
Rd ≥ 6⋅ − 1 [ kΩ ]
U at
Alegerea materialului de acoperire, ca i grosimea stratului de acoperire se stabile te cu
ajutorul rela iei :
ρ' h 1
R d [kΩ] = ( − ) ⋅10 − 3
2 600 55 ⋅ 2χ
unde :
ρ ' [Ω ⋅ cm] = (rezistivitatea materialului izolant în condi ii de umiditate)
Ca material pentru izolarea amplasamentului, se folose te piatra sf râmat (macadam):
ρ [Ω ⋅ cm] = 50 ⋅10 4 ; h=15…20 cm.
'

h[cm] - grosimea stratului de izolare.


ρ ' [Ω ⋅ cm]
χ= - raportul dintre rezistivitatea materialului izolant (macadam) i rezistivitatea
ρ[Ω ⋅ m] ⋅ 10 2
solului.
Grosimea stratului de material izolant se calculeaz cu rela ia :
2 ⋅ R d [kΩ] 1
h = 600 ⋅ ( ' −3
+ ) [cm]
ρ [Ω ⋅ cm] ⋅ 10 55 ⋅ 2 ⋅ χ
Pentru dimensionarea instala ia de legare la p mânt a unei sta ii de interconexiune s-a
realizat un program de calcul în Visual Basic 6.0 al pre ului energiei electrice i deci stabilirea
tarifului optim în func ie de consum.

10
PECS II LaboratorVI – Instala ia de legare la p mânt

11
PECS II LaboratorVI – Instala ia de legare la p mânt

12
PECS II LaboratorVI – Instala ia de legare la p mânt

13
PECS II LaboratorVI – Instala ia de legare la p mânt

14