Sunteți pe pagina 1din 2

PROGRESE ÎNREGISTRATE ÎN AJUSTAREA 4.1.3. Politicile sociale şi ale resurselor umane 4.

2 Armonizarea legislaţiei şi crearea structurilor


STRUCTURALĂ A DEZVOLTĂRII REGIONALE ÎN • În procesul de ajustare structurală un loc important îl instituţionale pentru gestionarea fondurilor structurale
ROMÂNIA constituie creşterea gradului de ocupare a populaţiei şi • Datorită complexităţii şi implicaţiilor majore ale
4.1. Politici de ajustare structurală armonizarea legislaţiei interne privind piaţa muncii cu angajamentelor privind armonizarea cadrului legislativ,
4.1.1. Politicile macroeconomice acquis-ul comunitar. Politica în acest sector va trece privind dezvoltarea structurii instituţionale şi aplicarea
Principalul obiectiv al politicilor macroeconomice, stabilit treptat de la măsuri pasive la măsuri active, punându-se principiilor şi mecanismelor specifice gestionării
prin Programul Economic de Preaderare, a fost stabilizarea mai puţin accent pe asigurarea cu mijloace financiare a asistenţei acordate de către Comisia Europeană, au fost
economiei şi aşezarea ei pe o traiectorie de creştere durabilă, şomerilor şi mai mult pe recalificarea lor şi pe crearea elaborate acte normative care constituie bazele
cu scopul final de creştere a standardului de viaţă şi de de locuri de muncă. pregătirii instituţionale pentru implementarea asistenţei
reducere, în continuare, a decalajului care separă România de • Politicile sociale şi cele privind resursele umane sunt comunitare şi sunt în curs analize pentru definirea
standardele medii ale Uniunii Europene. construite în baza prevederilor Cartei Sociale Europene relaţiilor şi mecanismelor necesare pentru asigurarea
Opţiunile strategice care au stat la baza configurării politicii revizuite şi a Codului Social European. Ele vor reflecta concordanţei cu cerinţele Regulamentelor comunitare.
macroeconomice pentru perioada următoare (aşa cum au fost practicile instituite de Uniunea Europeană şi dezvoltate • Pentru consolidarea gestionării eficiente a fondurilor
prezentate şi în Programul Economic de Preaderare) au fost de modelul social european. nerambursabile acordate de Uniunea Europeana prin
următoarele: • Principalele obiective în domeniul resurselor umane şi programele Phare, ISPA şi SAPARD a fost adoptată
• asigurarea creşterii economice; al politicii sociale urmăresc, de asemenea, Legea nr. 231/2002 pentru aprobarea Ordonanţei
• realizarea unei macrostabilizări consolidate prin asigurarea implementarea reformei în domeniul muncii, educaţiei, Guvernului nr. 6/24.01.2002 privind modificarea şi
unor progrese semnificative în cadrul reformei structurale şi culturii, sănătăţii şi sistemului social. completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului
în domeniul disciplinei financiare; • Politica socială vizează diferitele categorii de populaţie nr.63/1999 (aprobata prin Legea nr. 22/2000)
• îmbunătăţirea substanţială a mediului de afaceri pe baza care întâmpină dificultăţi în procesul de tranziţie referitoare la gestionarea fondurilor nerambursabile
asigurării unui cadru economico-financiar şi legal economică (persoane cu handicap, persoane în vârstă alocate României de către Comunitatea Europeană,
corespunzător; sărace etc.) şi se referă la îmbunătăţirea sistemului de precum şi a fondurilor de co-finanţare aferente acestora.
• accelerarea şi aprofundarea, în mod coerent, a reformei pensii, axarea pe măsuri active în domeniul ocupării • Ordonanţa prevede organizarea şi exercitarea auditului
fiscale – prin reducerea gradului de fiscalitate, îmbunătăţirea populaţiei şi protecţiei şomerilor, armonizarea public intern şi a controlului financiar preventiv în toate
controlului cheltuielilor bugetare, sporirea eficienţei legislaţiei cu normele Uniunii Europene, lupta structurile de implementare.
colectării impozitelor şi taxelor ; împotriva sărăciei şi continuarea reformelor sistemului • Prin acest act normativ, Ministerul Finanţelor Publice
• accelerarea procesului de privatizare şi restructurare, pe de ocrotire a copiilor. este abilitat să avizeze normele metodologice specifice
baza principiului “privatizare pentru relansare”, astfel încât privind organizarea şi exercitarea auditului public intern
transferul de proprietate să se concretizeze în capitalizare, 4.1.4. Politicile de protecţie a mediului pentru operaţiunile finanţate din contribuţia financiară a
modernizare, investiţii; • Politica de protecţie a mediului este concepută ca parte Comunităţii Europene, să evalueze la toate structurile
• promovarea unor politici coerente, compatibile cu cele ale integrantă a programului de dezvoltare şi restructurare de implementare modul de aplicare a acestor norme,
Uniunii Europene vizând: restructurarea selectivă a economică şi are ca scop armonizarea politicii şi precum şi să efectueze inspecţii la toate structurile de
economiei, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice, practicii româneşti în domeniul mediului cu directivele implementare.
ştiinţifice şi sociale, revitalizarea industriilor cu potenţial Uniunii Europene în domeniu. • În Hotărârea Guvernului nr. 1010/2002 privind
competitiv, dezvoltarea unei agriculturi în concordanţă cu • Politica în domeniul mediului se referă nu numai la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comitetului
potenţialul natural, economic şi uman de care dispune măsurile şi acţiunile de refacere a zonelor afectate, ci şi interministerial pentru programe şi obiective de
România, sprijinirea activităţilor bazate pe tehnologia la cele de prevenire a producerii altor dezastre. investiţii de mare importanţă, sunt create premizele
informaţiei, dezvoltarea turismului, diversificarea sectorului • În cadrul Planului Naţional de Adoptare a Acquis-ului accelerării procesului de modernizare economico-
terţiar, astfel încât, în momentul aderării, România să fie Comunitar de Mediu, România va asigura transpunerea socială a României.
capabilă să facă faţă presiunilor concurenţiale din cadrul legislativă a acquis-ului comunitar de mediu, în special, • Comitetul interministerial are sarcina de a elabora un
Uniunii Europene. în domeniile evaluării impactului asupra mediului program de investiţii de interes naţional pe termen
Structurarea politicilor de dezvoltare ale Românei se bazează (calitatea aerului, a apei, managementul deşeurilor, mediu şi lung, în concordanţa cu cerinţele Planului
pe următoarele principii mai importante: controlul poluării industriale, a substanţelor chimice şi a Naţional de Dezvoltare pentru perioada 2002-2005,
• promovarea sectorului privat, ca o acţiune de forţă zgomotului), dar va asigura şi întărirea capacităţii respectiv ale Programului Economic de Preaderare la
majoră, în procesul de creare a unei cât mai depline instituţionale specifice. Uniunea Europeană.
ocupări a populaţiei apte de muncă şi a unei economii a • Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională a fost
bunăstării; 4.1.5. Politica regională modificată şi completată, într-o primă etapă, prin
• stabilirea unui cadru democratic şi transparent pentru • Cadrul legal al politicii şi dezvoltării regionale este Ordonanţa Guvernului nr. 27/2003. Prin acest act
luarea deciziilor; asigurat, în principal, de Legea nr.151/1998 privind normativ se stabileşte obligativitatea avizării statutului
• promovarea dezvoltării durabile şi protejarea mediului, dezvoltarea regională, care stabileşte obiectivele, cadrul de organizare şi funcţionare a fiecarui ADR de către
în toate domeniile activităţii economice; instituţional, competenţele şi instrumentele specifice autoritatea centrală şi se introduce responsabilitatea
• dezvoltarea procesului de învăţământ, în general, şi a pentru realizarea politicii de dezvoltare regională în consiliilor judeţene, a celor locale, inclusiv a
formării continue în special, cu promovarea mijloacelor România. municipiului Bucureşti, de a adopta hotărâri în vederea
necesare pentru realizarea sistemului de învăţare pe tot • Obiectivele generale ale politicii de dezvoltare aplicării deciziilor Consiliilor pentru Dezvoltare
parcursul vieţii; regională se referă la diminuarea dezechilibrelor Regională, în termen de 30 de zile de la data
• promovarea oportunităţilor şi tratamentului egal pentru regionale existente, stimularea dezvoltării echilibrate, comunicării lor.
toţi membrii societăţii. revitalizarea zonelor defavorizate, prevenirea producerii • Prin Hotărârea Guvernului nr. 1323/2002 privind
de noi dezechilibre, stimularea cooperării interregionale elaborarea în parteneriat a Planului Naţional de
4.1.2. Politicile de ajustare structurală interne şi internaţionale care contribuie la progresul Dezvoltare, au fost reglementate rolul şi atribuţiile
• Acţiunile de ajustare structurală vor urmări, prioritar, economic şi social. partenerilor implicaţi în elaborarea PND, precum şi
sporirea productivităţii, a eficienţei şi calităţii Obiectivele strategice ale dezvoltării regionale în România structurile parteneriale create la nivel naţional şi
produselor şi serviciilor. vizează: regional pentru analiza şi punerea de acord asupra
• Procesul de restructurare a economiei româneşti are în • promovarea mecanismelor economiei de piaţă în toate priorităţilor naţionale de dezvoltare regională ce vor fi
vedere implementarea unui pachet de politici care să regiunile ţării, în vederea îmbunătăţirii competitivităţii incluse în PND 2004 -2006.
asigure compatibilizarea structurilor intra-sectoriale cu şi realizării unei creşteri economice permanente; • Hotărârea stabileşte, de asemenea, cu mai multă
cele existente şi de perspectivă din ţările Uniunii • promovarea unei dezvoltări spaţiale armonioase şi a claritate, rolul ministerelor, al Agenţiilor de Dezvoltare
Europene, ajustarea şi consolidarea structurilor reţelei de localităţi; Regională şi al altor instituţii implicate în elaborarea
economice pentru apropierea progresivă de nivelurile • creşterea capacităţilor regiunilor de a-şi susţine propriul PND.
de competitivitate din economia ţărilor comunitare, proces de dezvoltare;
inclusiv pentru imbunătăţirea condiţiilor de acces pe • crearea şanselor egale în ceea ce priveşte accesul la
piaţa Uniunii Europene a produselor româneşti. informare, cercetare-dezvoltare tehnologică, educaţie şi
• Procesul de ajustare sectorială va cuprinde, pe de o formare continuă a populaţiei din zonele periferice;
parte, modernizarea şi dezvoltarea agenţilor economici • promovarea unor politici diferenţiate, conform unor
cu potenţial de competitivitate şi, pe de altă parte, particularităţi zonale;
reorientarea, redimensionarea, închiderea parţială sau • reducerea decalajelor de dezvoltare dintre judeţe, dintre
totală a unor unităţi de producţie fără perspective de a mediul urban şi rural, dintre zonele centrale şi
face faţă pieţei interne şi celei externe, acţiuni ce vor fi periferice;
precedate de rezolvarea problemelor sociale. • prevenirea apariţiei unor zone probleme.
Obiectivele generale şi strategice se realizează treptat şi
etapizat, prin implementarea Planului Naţional de Dezvoltare
Regională (PNDR), care este parte integrantă a Planului
Naţional de Dezvoltare. Prin PNDR sunt stabilite şi
fundamentate priorităţile naţionale de dezvoltare regională,
identificate măsurile şi programele prin care se pot realiza,
este asigurat cadrul instituţional pentru implementarea
acestora.
Structurile parteneriale nou create pentru elaborarea 4.3 Instituţiile şi organismele responsabile cu coordonarea,
PND sunt: implementarea şi gestionarea fondurilor structurale
• Comitetul Interinstitutional pentru elaborarea PND • Instituţiile desemnate prin Hotărârea Guvernului nr.
(CIP), care include reprezentanţi ai ministerelor, ADR- 1555/2002, cu modificările ulterioare, pentru a îndeplini
urilor, altor instituţii publice centrale, institute de rolul de autorităţi de management şi de plata în
cercetări şi instituţii de învaţământ superior, precum şi gestionarea Fondurilor Structurale sunt următoarele:
reprezentanţi ai partenerilor economici şi sociali, care a) Ministerul Integrării Europene desemnat iniţial ca
prin reprezentarea nivelului regional, nu este numai un Autoritate de Management pentru Cadrul de Sprijin
organism de coordonare interministerială, ci Comunitar, cu rolul de a asigura coordonarea implementării
interinstituţională, ceea ce face posibilă corelarea, în asistenţei financiare comunitare din Fondurile Structurale, rol
cadrul acestei structuri, a obiectivelor de dezvoltare care începând cu anul 2004 a fost preluat de Ministerului
sectorială cu cele regionale. Finanţelor Publice.
• Comitetele Regionale pentru elaborarea Planurilor de b) Pentru gestionarea financiară a Fondurilor Structurale a
Dezvoltare Regionale (CRP) includ reprezentanţi ai fost stabilit un organism unic -Agenţia Naţională de
ADR–urilor, reprezentanţi ai Prefecturilor, Consiliilor Plăţi, în cadrul Ministerului Finanţelor Publice.
Judeţene, serviciilor descentralizate ale instituţiilor Prin desemnarea unei Agenţii Naţionale de Plăţi, unice, s-a
publice centrale, instituţii de învăţământ superior şi urmărit simplificarea fluxului financiar prin concentrarea
institute de cercetări, precum şi reprezentanţi ai activităţilor într-o singură instituţie responsabilă, o coordonare
partenerilor economici şi sociali. CRP-urile sunt mai rapidă şi nebirocratică şi implicarea unui personal
reprezentate în CIP de coordonatorii lor, având specializat.
posibilitatea nu numai de a prezenta şi susţine Pentru fiecare Program Operaţional sunt
obiectivele prioritare de dezvoltare ale regiunilor, ci de desemnate Autorităţi de Implementare, respectiv:
a participa direct, efectiv, la analiza si dezbaterea • Agenţiile pentru Dezvoltare Regionala (ADR) pentru
priorităţilor sectoriale de dezvoltare şi la armonizarea implementarea sub-programelor regionale;
obiectivelor regionale cu cele sectoriale, precum şi la • Centrul Naţional de Management Programe pentru
întreg procesul de realizare a consensului, între implementarea Programului Operaţional Sectorial
partenerii implicaţi, asupra priorităţilor de dezvoltare pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare;
stabilite în PND. • Agenţia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de Muncă
• Legea auditului public intern nr. 672/2002 aduce noi pentru implementarea Programului Operaţional
reglementări în legătură cu organizarea şi desfăşurarea Sectorial pentru politica socială şi de ocupare a forţei de
auditului public intern în România, astfel aceasta muncă;
defineşte modul de desfăşurare a auditului public intern • Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru implementarea
şi crează organisme noi cu atribuţii foarte clare, cum ar Programului Operaţional Sectorial pentru agricultură,
fi: dezvoltare rurală şi pescuit (pentru fondurile de
• Comitetul de Audit Public Intern (CAPI), cu rol preaderare);
consultativ, acţionand pentru definirea strategiei şi • Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură
îmbunătăţirea activităţii de audit public intern, în (pentru fondurile structurale de după aderare);
sectorul public; • Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit-
• Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public fostul SAPARD (pentru fondurile structurale de după
Intern (UCAAPI), ce are ca obiectiv, printre altele aderare);
elaborarea, conducerea şi aplicarea unei strategii unitare Pentru implementarea dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr.
în domeniul auditului public intern, precum şi 1555/2002 şi dezvoltarea capacităţii administrative adecvate,
monitorizarea la nivel naţional a acestei activităţi; toate ministerele desemnate, au elaborat planuri de acţiune şi
• Compartimentele de audit public intern din entităţile măsuri concrete având în vedere următoarele aspecte:
publice. • definirea clară a rolului, responsabilităţilor şi funcţiilor
fiecărei autorităţi desemnate, atât la nivel naţional cât şi
la nivel regional, precum şi a relaţiilor dintre acestea şi
celelalte organisme implicate în asigurarea
funcţionalităţii sistemului de gestionare a Fondurilor
Structurale;
• precizarea modalităţilor de transformare/integrare a
actualelor structuri create pentru utilizarea fondurilor de
pre-aderare în structuri specifice Fondurilor Structurale;
• stabilirea calendarului precis privind înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea acestor structuri în cadrul
instituţiilor şi organismelor desemnate;
• identificarea şi evaluarea resurselor (materiale şi
umane) necesare funcţionării eficiente a acestor
structuri ;
• definirea strategiei de pregătire a personalului implicat
în gestionarea şi implementarea Fondurilor Structurale;
• identificarea măsurilor concrete de dezvoltare a
capacităţii administrative şi stabilirea calendarului
realizării acestora;
• precizarea mecanismelor de cooperare inter-
institutională, la nivel naţional şi regional, a
modalităţilor de transferare a atribuţiilor între
Autorităţile de Management şi organismele de
implementare şi între Agenţia Naţională de Plăţi şi
organismele de implementare;
• precizarea calendarului şi a modalităţii de organizare a
procesului de programare, rolul şi sarcinile instituţiilor
implicate la nivel naţional şi regional în diferite faze ale
programării, finanţării, evaluării şi monitorizării
asistenţei prin Fondurile Structurale;
• dezvoltarea sistemelor şi procedurilor prin care se va
asigura aplicarea principiilor fundamentale ale
Fondurilor Structurale: concentrarea, programarea,
parteneriatul, subsidiaritatea, adiţionalitatea;
• precizarea legislaţiei şi procedurilor prevăzute a fi
adoptate, precum şi modificările care sunt necesare
asupra cadrului legislativ existent pentru a asigura
conformitatea cu acquis-ul comunitar şi implementarea
efectivă a Fondurilor Structurale şi precizarea
calendarului de adoptare a acestei legislaţii.