Beamer Cap1 Sisteme Liniare - Metode Directe

Rezolvarea sistemelor liniare
Metode directe
Nicolae D¼ aneţ
Departamentul de Matematic¼ a şi Informatic¼
a
Universitatea Tehnic¼
a de Construcţii Bucureşti
Octombrie 2015
Nicolae D¼
aneţ (UTCB) Sisteme liniare. Metode directe Octombrie/2015 1 / 67
Avertisment!
Aceste note de curs sunt distribuite gratuit numai studenţilor de la Master,
anul I, Facultatea „C¼
ai Ferate, Drumuri şi Poduri” din Universitatea
Tehnic¼a de Construcţii Bucureşti pentru utilizare personal¼
a.
Este interzis¼
a comercializarea sub orice form¼
a sau a…şarea pe orice site a
acestui text.
c Nicolae D¼
aneţ 2015
Bibliogra…e
D¼
aneţ, N.: Metode numerice. Note de curs şi probleme rezolvate în
Mathcad, 2015 (trimise prin e-mail),
D¼
aneţ, N.: Analiz¼a numeric¼a. Cu aplica¸
tii rezolvate în Mathcad.,
Editura MatrixRom, Bucureşti, 2002 (la biblioteca CFDP).
D¼aneţ, N.: Analiz¼a numeric¼a. Probleme rezolvate cu Mathcad, Carte
electornic¼
a în Mathcad, Editura MatrixRom, Bucureşti, 2005 (la
editur¼
a, pe CD).
Nicolae D¼
Introducere
Un sistem de n ecuaţii liniare cu n necunoscute, pe scurt un sistem liniar
de ordinul n, are forma
8
>
> a11 x1 + a12 x2 + + a1n xn = b1 ,
<
a21 x1 + a22 x2 + + a2n xn = b2 ,
(1)
>
>
:
an1 x1 + an2 x2 + + ann xn = bn ,
unde coe…cienţii aij şi termenii liberi bi (i, j = 1, 2, . . . , n ) sunt numere
reale. Notaţii:
2 3 32 2 3
a11 a12 a1n x1 b1
6 a21 a22 a2n 7 6 x2 7 6 b2 7
A=6 4
7,
5 x=6
4
7,
5 b=6
4
7.
5
an1 an2 ann xn bn
A este o matrice p¼ a de tipul n n, iar x şi b sunt vectori din Rn .
atrat¼
A = matricea sistemului, x = vectorul necunoscutelor,
b = vectorul termenilor liberi.
Nicolae D¼
Cu aceste notaţii sistemul (1) se scrie sub forma matriceal¼
a
2 32 3 2 3
a11 a12 a1n x1 b1
6 a21 a22 a2n 7 6 x2 7 6 b2 7
6 76 7=6 7, (2)
4 54 5 4 5
an1 an2 ann xn bn
sau, simbolic,
Ax = b. (3)
Vom presupune întotdeauna c¼
a matricea A este nesingular¼
a, adic¼
a,
det A 6= 0 , rang(A) = n.
Atunci matricea extins¼a a sistemului
2 3
a11 a12 a1n b1
6 a21 a22 a2n b2 7
(A jb ) = 64
7,
5
an1 an2 ann bn
care este o matrice de tipul n (n + 1), are acelaşi rang cu A. Conform
teoremei Kronecker-Capelli sistemul are soluţie unic¼ a.
Nicolae D¼
Se numeşte metod¼ a direct¼a de rezolvare a sistemului Ax = b orice
metod¼a care permite obţinerea soluţiei exacte efectuând un num¼ ar
…nit de operaţii elementare:
Nicolae D¼
1 - adun¼
ari/sc¼
aderi;
Nicolae D¼
1 - adun¼
ari/sc¼
aderi;
2 - înmulţiri/împ¼
arţiri;
Nicolae D¼
1 - adun¼
ari/sc¼
aderi;
arţiri;
3 - extrageri de r¼
ad¼
acin¼
a p¼
atrat¼
a.
Nicolae D¼
1 - adun¼
ari/sc¼
aderi;
arţiri;
ad¼
acin¼
a p¼
atrat¼
a.
O metod¼ a direct¼
a este apreciat¼
a dup¼
a num¼
arul de operaţii
elementare necesare pentru rezolvarea problemei. Cu cât acest
num¼ar este mai mic, cu atât metoda este mai bun¼a.
Nicolae D¼
1 - adun¼
ari/sc¼
aderi;
arţiri;
ad¼
acin¼
a p¼
atrat¼
a.
a este apreciat¼
a dup¼
a num¼
arul de operaţii
Într-un calculator orice operaţie elementar¼
a este însoţit¼
a de o eroare
de rotunjire.
Nicolae D¼
1 - adun¼
ari/sc¼
aderi;
arţiri;
ad¼
acin¼
a p¼
atrat¼
a.
a este apreciat¼
a dup¼
a num¼
arul de operaţii
a este însoţit¼
a de o eroare
de rotunjire.
Soluţia calculat¼
a printr-o metod¼a direct¼
a difer¼
a de soluţia
exact¼a datorit¼
a erorilor de rotungire.
Nicolae D¼
1 - adun¼
ari/sc¼
aderi;
arţiri;
ad¼
acin¼
a p¼
atrat¼
a.
a este apreciat¼
a dup¼
a num¼
arul de operaţii
a este însoţit¼
a de o eroare
de rotunjire.
Soluţia calculat¼
a printr-o metod¼a direct¼
a difer¼
a de soluţia
exact¼a datorit¼
a erorilor de rotungire.
O metod¼ a direc¼
a se numeşte stabil¼
a dac¼
a, intuitiv vorbind, este puţin
sensibil¼
a la acumularea erorilor de rotungire.
Nicolae D¼
Studiul complet a unei metode directe necesit¼
a:
1 Determinarea formulelor de calcul pentru obţinerea soluţiei exacte.
Nicolae D¼
a:
2 Stabilirea num¼ arului de operaţii elementare care se efectueaz¼
a
pentru obţinerea soluţiei.
Nicolae D¼
a:
2 Stabilirea num¼ arului de operaţii elementare care se efectueaz¼
a
pentru obţinerea soluţiei.
3 Studiul propag¼
arii erorilor de rotungire şi al stabilit¼
aţii metodei.
Nicolae D¼
Metoda lui Cramer
Metoda lui Cramer pentru rezolvarea unui sistem de ecuaţii liniare este
bazat¼
a pe calculul unor determinanţi de ordinul n.
Acest¼
a metod¼ a nu se foloseşte în practic¼
a datorit¼
a num¼arului mare de
operaţii elementare care trebuie efectuate pentru calculul unui
determinant.
Num¼ arul total de operaţii elementare in metoda Cramer este de
ordinul lui n!.
Mai precis, este
(n + 1)(n! 1) + (n 2 1)n + n = (n2 + n )n! 1.
Pentru n = 10 acest num¼ ar este (102 + 10) 10! 1 = 399.167.999. Deci

pentru rezolvarea unui sistem de 10 ecuaţii cu 10 necunoscute sunt
necesare aproximativ 400 de milioane operaţii elementare.
Nicolae D¼
Metode de descompune LU.
Se numeşte metod¼ a de descompunere LU pentru rezolvarea sistemului
Ax = b, orice metod¼ a bazat¼ a pe scrierea matricei A ca produsul a dou¼ a
matrice A = LU, unde
2 3
L11 0 0 0
6 L21 L22 0 0 7
6 7
6 L31 L32 L33 0 7
6 7
L = 6 . .. .. .. .. 7 , inferior triunghiular¼
a
6 .. . . . . 7
6 7
4 Ln 1,1 Ln 1,2 Ln 1,n 1 0 5
Ln1 Ln2 Ln.n 1 Lnn
2 3
U11 U12 U13 U1n
6 0 U22 U23 U2n 7
6 7
6 0 0 U U 7
6 33 3n 7
U = 6 . .. .. .. .. 7 , superior triunghiular¼a
6 .. . . . . 7
6 7
4 0 0 0 Un 1,n 1 Un 1,n 5
0 0 0 0 Unn
Nicolae D¼
Rezolvarea unui sistem liniar folosind o metod¼
a LU
Dac¼ a sub forma A = LU, atunci sistemul
a matricea A a fost descompus¼
Ax = b cap¼at¼
a forma
LUx = b. (4)
am y = Ux. Sistemul (4) devine
Not¼
Ly = b.
În acest mod, rezolvarea sistemului liniar
Ax = b
se reduce la rezolvarea, mai întâi, a sistemelui inferior triunghiular
Ly = b, (5)
de unde se obţine y , urmat¼
a de rezolvarea sistemului superior
triunghiular
Ux = y , (6)
de unde se obţine x, soluţia sistemului dat.
Deoarece det A 6= 0, sistemul Ax = b are soluţie unic¼
a.
Nicolae D¼
În cazul descompunerii matricei A sub forma A = LU, obţinem
det L det U = det A 6= 0.
Matricele L şi U …ind triunghiulare, determinanţii lor sunt egali cu

produsul elementelor de pe diagonala principal¼a, deci
det L = L11 L22 Lnn 6= 0, det U = U11 U22 Unn 6= 0.
Prin urmare, dac¼

a o matrice nesingular¼
a A are o descompunere de tip LU,
atunci elementele de pe diagonalele principale ale maticelor L şi U,
L11 , L22 , . . . , Lnn şi U11 , U22 , . . . , Unn
sunt nenule.
Nicolae D¼
Descompunerea LU a unei matrice nu este unic¼
a.
Într-adev¼
ar, dac¼
a matricea A nesingular¼
a ar avea dou¼
a descompuneri
A = L 1 U1 = L 2 U2 ,
atunci
1
U1 U2 = L1 1 L2 .
Inversa şi produsul matricelor inferior (superior) triunghiulare sunt tot
inferior (superior) triunghiulare. Prin urmare, în egalitatea de mai sus,
membrul stâng este o matrice superior triunghiular¼ a iar membrul drept o
matrice inferior triunghiular¼a. Acest fapt nu este posibil decât dac¼ a ambii
membri sunt egali cu o matrice D de form¼ a diagonal¼ a,
2 3
d11 0 0 0
6 0 d22 0 0 7
6 7
6 0 7
D=6 0 0 d33 7.
6 . . 7
4 . 0 5
0 0 0 dnn
Nicolae D¼
Când descompunerea LU este unic¼
a?
1
Prin urmare, U1 U2 = L1 1 L2 = D, de unde obţinem egalit¼aţile
1
L2 = L1 D, U2 = D U1 .
Dou¼
a descompuneri LU ale aceleiaşi matrice A difer¼
a printr-o
matrice de form¼
a diagonal¼
a.
Descompunerea poate … unic¼

a dac¼
a matricea D este unic determinat¼
a.
Acest lucru este posibil dac¼

a se aleg elemetele de pe diagonala
principal¼
a a matricei L sau U.
Nicolae D¼
Metode de descompunere unic¼
a: Doolittle şi Crout
Dac¼
a se impune condiţia ca elementele de pe diagonala principal¼
aa
matricei L s¼
a …e egale cu 1, metoda de descompunere LU se numeşte
metoda Doolittle.
Dac¼a se alege ca elementele de pe diagonala principal¼

a a matricei U
s¼
a …e egale cu 1, atunci metoda de descompunere LU se numeşte
metoda Crout.
Num¼arul de operaţii elementare necesar pentru a se realiza o astfel de

2n3
descompunere LU este aproximativ , unde n este dimensiunea matricei
3
A.
Nicolae D¼
Rezolvarea unui sistem inferior triunghiular
Fie sistemul inferior triunghiular Ly = b,
8
> L11 y1
> = b1 ,
>
> L21 y1 + L22 y2 = b2 ,
>
>
<
(7)
>
> Li 1 y1 + Li 2 y2 + + Li ,i 1 yi 1 + Lii yi = bi ,
>
>
>
>
:
Ln1 y1 + Ln2 y2 + + Ln,n 1 yn 1 + Lnn yn = bn .
Dac¼a det L = L11 L22 Lnn 6= 0, atunci sistemul (7) are soluţie unic¼a.
Pentru determinarea acesteia se procedeaz¼ a astfel: din prima ecuaţie se
determin¼a y1 :
b1
y1 = .
L11
Odat¼a ce y1 este cunoscut, se determin¼
a y2 din ecuaţia a doua
b2 L21 y1
y2 = .
L22
Nicolae D¼
Presupunem c¼ a au fost determinate necunoscutele y1 , y2 , . . . , yi 1 şi
stabilim formula pentru determinarea lui yi . În acest scop scriem ecuaţia i
sub forma
i 1
∑ Lij yj + Lii yi = bi ,
j =1
arţim cu Lii 6= 0. Obţinem

trecem suma în membrul drept şi împ¼
bi ∑ij =11 Lij yj

yi = .
Lii
În concluzie, sistemul inferior triunghiular (7) se rezolv¼ a pe baza formulelor
8
> b1
>
> y1 = ,
>
< L11
(8)
>
> i 1
>
> b i ∑ j = 1 L ij yj
: yi = , i = 2, 3, . . . , n.
Lii
Aceast¼
a metod¼
a de rezolvare a unui sistem inferior triunghiular se numeşte
metoda substituţiei directe.
Nicolae D¼
Rezolvarea unui sistem superior triunghiular
Fie sistemul superior triunghiular Ux = y ,
8
> U11 x1 + U12 x2 +
>
>
+ U1n xn = y1 ,
>
> U22 x2 + U23 x3 + + U2n xn = y2 ,
>
<
(9)
>
> Uii xi + Ui ,i +1 xi +1 + + Uin xn = yi ,
>
>
>
>
:
Unn xn = yn .
Dac¼a det U = U11 U22 Unn 6= 0, sistemul (9) are soluţie unic¼
a.
Pentru determinarea acesteia se procedeaz¼ a astfel: din ultima ecuaţie se
determin¼a xn :
yn
xn = .
Unn
Din penultima ecuaţie Un 1,n 1 xn 1 + Unn xn = yn 1 , se determin¼ a xn 1 :
yn 1 Unn xn
xn 1 = .
Un 1,n 1
Nicolae D¼
Presupunem c¼ a au fost determinate necunoscutele xn , xn 1 , . . . , xi +1 şi
stabilim formula pentru determinarea lui xi . Pentru aceasta scriem ecuaţia
i sub forma
n
Uii xi + ∑ Uij xj = yi ,
j =i +1
arţim cu Uii 6= 0. Obţinem

trecem suma în membrul drept şi împ¼
yi ∑nj=i +1 Uij xj
xi = .
Uii
În concluzie, sistemul superior triunghiular (9) se rezolv¼
a pe baza
formulelor
8 yn
>
> xn = ,
>
< Unn
(10)
>
> y ∑nj=i +1 Uij xj
>
: xi = i , i =n 1, n 2, . . . , 1.
Uii
Aceast¼
a metod¼
a de rezolvare a unui sistem superior triunghiular se
numeşte metoda elimin¼arii inverse.
Nicolae D¼
Num¼ arul de operaţii elementare necesare pentru rezolvarea
unui sistem triunghiular
Rezolvarea sistemului superior triunghiular (9) necesit¼

a:
1) n împ¼ arţiri;
(n 1)n n2 n
2) 0 + 1 + 2 + + (n 1) = = adun¼
ari;
2 2 2
3) acelaşi num¼ ar de înmulţiri.
Deci, num¼arul total de operaţii elementare necesar pentru rezolvarea unui

sistem superior triunghiular este
n2 n
n+2 = n2 .
2 2
Acelaşi num¼
ar de operaţii elementare este necesar şi pentru rezolvarea unui
sistem inferior triunghiular.
Nicolae D¼
Metoda Doolittle în Mathcad
Metoda Doolittle este implementat¼
a în Mathcad în forma descris¼
a
mai jos.
Dac¼
a A este o matrice p¼
atratic¼
a de ordinul n, atunci funcţia lu( ) din
Mathcad, aplicat¼
a matricei A, furnizeaz¼
a un rezultat de forma
lu (A) = (P L U ),
unde P, L şi U sunt trei matrice de ordinul n, care au propriet¼
aţile:
1) L este inferior triunghiular¼
a cu elementele de pe diagonala principal¼
a
egale cu 1;
2) U este o matrice superior triunghiular¼
a n;
a (det(P ) 6= 0) cu proprietatea c¼
3) P este o matrice nesingular¼ a PA = LU.
Avem echivalenţa Ax = b , PAx = Pb. Dac¼ am c := Pb, se obţine

a not¼
LUx = c,
şi apoi se aplic¼
a metoda general¼
a LU de determinare a soluţiei x.
Nicolae D¼
Metoda Crout
Condiţii în care se poate obţine o descompunere LU.

Teorem¼ a. Dac¼a
2 3
a11 a12 a13
a11 a12
a1,1 6= 0, rang = 2, rang 4 a21 a22 a23 5 = 3, . . . ,
a21 a22
a31 a32 a33
2 3
a11 a12 a1n
6 a21 a22 a2n 7
rang 6
4
7 = n,
5
an1 an2 ann
atunci exist¼a o unic¼a matrice inferior triunghiular¼a L = [Lij ] şi o unic¼a
matrice superior triunghiular¼a U = [Uij ], cu elementele de pe diagonala
principal¼a Uii = 1, (i = 1, 2, . . . , n ) astfel încât A = LU.
Nicolae D¼
Formulele de calcul pentru determinarea elementelor matricelor L şi U
2 3
L11 0 0 0
6 L21 L 0 0 7
6 22 7
6 L31 L32 L33 0 7
6 7
L=6 . .. .. .. .. 7
6 .. . . . . 7
6 7
4 Ln 1,1 Ln 1,2 Ln 1,n 1 0 5
Ln1 Ln2 Ln.n 1 Lnn
2 3
1 U12 U13 U1n
6 0 1 U23 U2n 7
6 7
6 0 0 1 U3n 7
6 7
U=6 .. .. .. .. .. 7
6 . . . . . 7
6 7
4 0 0 0 1 Un 1,n
5
0 0 0 0 1
Nicolae D¼
Determinarea celor dou¼a matrice L şi U se face simultan, determinându-se
mai întâi coloana k din matricea L şi apoi linia k din matricea U,
k = 1, 2, . . . , n.
Determinarea coloanei 1 din matricea L. Pentru j = 1 şi i = 1, . . . , n
avem
Li 1 = ai 1 , i = 1, . . . , n.
Determinarea liniei 1 din matricea U. Pentru i = 1 şi j = 2, . . . , n
a U11 = 1)
(reamintim c¼
a1j
U1j = , j = 2, . . . , n.
L11
Nicolae D¼
Presupunem c¼ a am determinat elementele coloanelor 1, 2, . . . , k 1 din
matricea L şi elementele liniilor 1, 2, . . . , k 1 din matricea U.
Determinarea elemetelor coloanei k din matricea L :
k 1
Lik = aik ∑ Lis Usk , i = k, k + 1, . . . , n.
s =1
Determinarea elementelor liniei k din matricea U :

k 1
akj ∑ Lks Usj
s =1
Ukj = , j = k + 1, . . . , n.
Lkk
Nicolae D¼
Sisteme tridiagonale
Un sistem liniar Ax = f se numeşte sistem tridiagonal dac¼ a matricea sa

este o matrice tridiagonal¼a, adic¼ a este o matrice de forma
2 3
a 1 c1 0 0 0
6 b 2 a 2 c2 0 0 7
6 7
6 0 b 3 a3 c3 0 7
6 7
A=6 . .. .. .. .. .. 7 . (11)
6 .. . . . . . 7
6 7
4 0 0 b n 1 a n 1 cn 1 5
0 0 0 bn an
Pentru a p¼astra notaţia des întâlnit¼

a pentru elementele unei matrice
tridiagonale, în aceast¼
a secţiune vom nota termenul liber al sistemului dat
cu f în loc de b.
Nicolae D¼
Descompunerea Crout a unei matrice tridiagonale
O matrice tridiagonal¼a A are 3n 2 valori nenule. Ea admite o

descompunere Crout de forma A = LU, unde
2 32 3
α1 0 0 0 0 1 γ1 0 0 0
6 b2 α 2 0 0 7 6
0 7 6 0 1 γ2 0 0 7
6 7
6 0 b 3 a3 0 0 76 0 0 1 γ 0 7
6 76 3 7
A=6 . .. . . .. .. .. 7 6 .. .. .. .. .. .. 7
6 .. . . . . 7 6
. 76 . . . . . . 7
6 7
4 0 0 bn 1 α n 1 0 5 4 0 0 0 1 γn 1
5
0 0 0 bn an 0 0 0 0 1
Deoarece:
1) determinarea matricei L necesit¼

a determinarea a 2n 1 necunoscute,
2) determinarea matricei U necesit¼
a determinarea a n 1 necunoscute,
în total sunt 3n 2 necunoscute, tot atâtea câte elemente nenule are
matricea A.
Nicolae D¼
Formulele pentru determinarea elementelor αi (i = 1, 2, . . . , n ) şi γi
(i = 1, 2, . . . , n 1) sunt
8 c1
>
> α 1 = a1 , γ1 = ,
>
> α1
>
>
<
ci
> α i = ai b i γ i 1 , γi = , i = 2, 3, . . . , n 1,
>
> αi
>
>
>
:
α n = an b n γ n 1 .
Dup¼
a cum se observ¼ a din formulele de mai sus, descompunerea LU a unei
matrice tridiagonale este posibil¼
a dac¼
a
αi 6= 0, i = 1, 2, . . . , n.
Acest lucru se întâmpl¼

a dac¼
a matricea A este pozitiv de…nit¼ a sau tare
diagonal dominant¼ a (aceste noţiuni vor … studiate ulterior).
Nicolae D¼
Condiţii su…ciente pentru ca o matrice tridiagonal¼ a s¼
a admit¼
ao
descompunere LU.
Teorem¼ a. Dac¼
a elementele ai , bi , ci ale matricei tridiagonale (11) stisfac
condiţiile
1. ja1 j > jc1 j > 0,
2. jai j j b i j + j ci j , bi , ci 6= 0, i = 2, 3, . . . , n 1,
3. jan j > jcn j > 0,

atunci A este nesingular¼
a şi
jγi j < 1, i = 1, 2, . . . , n 1,
j ai j j b i j < j α i j < j ai j + j b i j , i = 2, 3, . . . , n.
a, αi 6= 0 pentru orice i = 1, 2, . . . , n.
În consecinţ¼
Nicolae D¼
Dup¼ a descompunerea matricei A sub forma A = LU, sistemul liniar Ax = f
devine LUx = f . Not¼ am y = Ux şi obţinem pentru determinarea soluţiei
dou¼a sisteme: unul inferior triunghiular Ly = f , de unde se determin¼ a y , şi
unul superior triunghiular Ux = y , de unde se obţine x, soluţia sistemului.
a sistemul inferior triunghiular Ly = f are forma
În cazul de faţ¼
8
>
> a1 y1 = f1 ,
>
>
>
> b2 y1 + a2 y2 = f2 ,
>
< b3 y2 + a3 y3 = f3 ,
. .. ..
>
> .
>
>
>
> b y + a y = fn 1
>
: n 1 n 2 n 1 n 1
bn yn 1 + an xn = fn .
Soluţia sa este dat¼
a de formulele
8
> f1
>
> y1 = α ,
< 1
>
>
: yi = fi
> bi yi 1
, i = 2, 3, . . . , n.
αi
Nicolae D¼
Sistemul superior triunghiular Ux = y are şi el o form¼
a particular¼
a
8
>
> x1 + γ1 x2 = y1 ,
>
>
>
> x2 + γ2 x3 = y2 ,
>
< x3 + γ3 x4 = y3 ,
. .. ..
>
> .
>
>
>
> x + γ x = y n 1,
>
: n 1 n 1 n
xn = yn .
Soluţia acestui sistem este
xn = yn ,
xi = yi γi xi +1 , i =n 1, n 2, . . . , 1.
Nicolae D¼
Intermezzo - Matrice pozitiv de…nite
atratice de ordinul n, A = [aij ], reale şi simetrice
Unei matrice p¼
T
(A = A ), i se asociaz¼a o form¼a p¼atratic¼a Q : Rn ! R de…nit¼ a prin
formula
Q (x ) = x T Ax.
Dac¼a x = (x1 , . . . , xn )T este un vector oarecare din Rn , atunci forma
p¼
atratic¼
a de…nit¼ a de matricea A se scrie explicit sub forma
2 32 3
a11 a12 a1n x1
6 a12 a22 a2n 76 x2 7
6 76 7
Q (x1 , x2 , . . . , xn ) = [x1 , x2 , . . . , xn ] 6 .. .. .. .. 76 .. 7
4 . . . . 54 . 5
a1n a2n ann xn
2 3
∑nj=1 a1j xj
6 ∑nj=1 a2j xj 7 n n
6 7
= [x1 , x2 , . . . , xn ] 6 .. 7 = ∑ ∑ aij xi xj .
4 . 5 i =1 j =1
∑nj=1 anj xj
Nicolae D¼
Ţinând seama c¼ a matricea A este o matrice simetric¼ a, deci aij = aji , suma
dubl¼a din de…niţia formei p¼
atratice se poate scrie astfel
n n n
Q (x1 , . . . , xn ) = ∑ aii xi2 + 2 ∑ ∑ aij xi xj . (12)
i =1 i =1 j >i
Reciproc, dac¼
a forma p¼
atratic¼
a este de…nit¼a prin formula (12), atunci ei îi
corespunde o matrice p¼ a A = [aij ] de ordinul n, real¼
atratic¼ a şi simetric¼
a.
De…niţie. (i) Forma p¼ a Q : Rn
atratic¼ ! R, Q (x ) = x T Ax, se numeşte
pozitiv de…nit¼ a dac¼
a
Q (x ) = x T Ax > 0, 8x 2 Rn , x 6= 0.
În cazul în care Q (x ) = x T Ax 0, 8x 2 Rn , forma p¼

atratic¼
a se numeşte
pozitiv semide…nit¼ a.
(ii) O matrice p¼atratic¼
a simetric¼
a A se numeşte pozitiv de…nit¼ a.
(semide…nit¼ a) dac¼a forma p¼atratic¼ a ei, Q (x ) = x T Ax, este o
a asociat¼
form¼a p¼
atratic¼
a pozitiv de…nit¼
a (semide…nit¼a).
Nicolae D¼
Exemplu de matrice pozitiv de…nit¼
a
Exemplu. Forma p¼
atratic¼
a asociat¼
a matricei
2 3
1 1 1 Q (x1 , x2 , x3 ) = x12 + 2x1 x2 + 2x1 x3
A=4 1 2 3 5 este +2x22 + 6x2 x3
1 3 6 +6x32
Ea poate … scris¼
a sub forma unei sume de p¼
atrate de forme liniare
Q (x1 , x2 , x3 ) = (x1 + x2 + x3 )2 + (x2 + 2x3 )2 + x32 ,
deci Q (x1 , x2 , x3 ) a Q (x1 , x2 , x3 ) = 0, atunci

0. Dac¼
x1 + x2 + x3 = 0,
x2 + 2x3 = 0,
x3 = 0,
de unde rezult¼ a x1 = x2 = x2 = 0. Prin urmare, matricea A este pozitiv

a c¼
de…nit¼
a.
Nicolae D¼
Exemplu de matrice pozitiv semide…nit¼
a
Exemplu. Matricea A de mai jos nu este pozitiv de…nit¼ a deşi forma

p¼
atratic¼
a asociat¼
a ei se scrie ca o sum¼ a de p¼ atrate.
2 3
1 1 0 Q (x1 , x2 , x3 ) = x12 2x1 x2 + x22 + x32
A=4 1 1 0 5 = (x1 x2 )2 + x32 .
0 0 1
Într-adev¼ a x1 = x2 şi x3 = 0, atunci Q (x1 , x2 , x3 ) = 0, ceea ce arat¼

ar, dac¼ a
c¼
a forma p¼ a Q (x1 , x2 , x3 ) se poate anula f¼
atratic¼ ar¼
a ca toate componentele
vectorului x = (x1 , x2 , x3 ) s¼
a se anuleze. Aceasta arat¼a c¼a, în acest caz,
matricea A este pozitiv semide…nit¼ a.
Nicolae D¼
Condiţii necesare pentru ca o matrice s¼
a …e pozitiv de…nit¼
a
Teorem¼ a. Fie A = [aij ] o matrice de tipul n n pozitiv de…nit¼

a. Atunci
sunt adev¼arate urm¼atoarele a…rma¸tii:
1 a, adic¼a, det(A) 6= 0.
Matricea A este nesingular¼
Nicolae D¼
a

a. Atunci
2 Elementele de pe diagonala principal¼
a sunt strict pozitive, i. e.,
aii > 0, i = 1, 2, . . . , n.
Nicolae D¼
a

a. Atunci
aii > 0, i = 1, 2, . . . , n.
aii aij
3 Determinanţii = aii ajj (aij )2 > 0, 8 i, j = 1, . . . , n,
aij ajj
i 6= j.
Nicolae D¼
a

a. Atunci
aii > 0, i = 1, 2, . . . , n.
aii aij
3 Determinanţii = aii ajj (aij )2 > 0, 8 i, j = 1, . . . , n,
aij ajj
i 6= j.
4 Elementul de modul maxim din matricea A se a‡¼a pe diagonala
a: max jaij j = jai0 i0 j, unde indicele i0 2 f1, 2, . . . , n g.
principal¼
1 i ,j n
Nicolae D¼
a
Teorema anterioar¼
a furnizeaz¼
a criterii necesare pentru ca o matrice s¼
a …e
pozitiv de…nit¼
a.
Ele ne permit s¼
a constat¼
am rapid dac¼
a o matrice nu este pozitiv de…nit¼
a.
Criteriile sunt îns¼

a numai necesare, nu şi su…ciente, dup¼
a cum arat¼
a
exemplul care urmeaz¼ a.
Exemplu. Matricea
2 3
3 2 2 Q (x1 , x2 , x3 ) = 3x12 + 4x1 x2 4x1 x3
4 2 3 2 5 +3x22 + 4x2 x3
2 2 3 +3x32
satisface condiţiile necesare din teorema anterioar¼a, dar nu este pozitiv

defnit¼a.
Într-adev¼ar, pentru vectorul nenul x = (1, 1, 1)T , Q (x ) = 3.
Nicolae D¼
O condiţie necesar¼
a şi su…cient¼
a
Un criteriu necesar şi su…cient pentru a veri…ca dac¼
a o matrice este
pozitiv de…nit¼
a este criteriul lui Sylvester.
Criteriul se aplic¼
a în practic¼
a numai matricelor de ordin mic din cauza
num¼ arului mare de operaţii elementare necesare pentru calculul
determinanţilor.
Teorem¼ a (Criteriul lui Sylvester) O matrice simetric¼a este pozitiv
de…nit¼
a dac¼a şi numai dac¼a toţi determinanţi principali ai matricei
sunt strict pozitivi.
a11 a12 a13
a11 a12
∆1 = a1,1 > 0, ∆2 = > 0, ∆3 = a21 a22 a23 > 0, . . . ,
a21 a22
a31 a32 a33
a11 a12 a1n
a21 a22 a2n
∆n = > 0.
an1 an2 ann
Nicolae D¼
Matrice tare diagonal dominant¼
a
De…niţie. O matrice de tipul n n, A = [aij ], se numeşte tare diagonal

dominant¼ a dac¼
a, pe …ecare linie, modulul elementului de pe diagonala
principal¼
a este strict mai mare decât suma modulelor elementelor
nediagonale, adic¼a,
n
jaii j > ∑ jaij j, i = 1, . . . , n.
j =1
j 6 =i
Exemplu de matrice tare diagonal dominant¼

a
2 3
5 1 3
A=4 1 4 2 5
3 2 6
Matricea A se numeşte slab diagonal dominant¼ a dac¼

a una sau mai
multe, dar nu toate, dintre inegalit¼
aţile de mai sus devin egalit¼
aţi.
Nicolae D¼
O condiţie su…cient¼
a ca o matrice s¼
a
Un criteriu su…cient pentru a decide dac¼

a o matrice este pozitiv
de…nit¼a este dat de urm¼
atoarea terorem¼
a.
Teorem¼ a. Dac¼a matricea A 2 Rn n este

1) simetric¼
a;
2) tare diagonal dominant¼ a;
3) are elementele de pe diagonala principal¼
a strict pozitive;
atunci A este pozitiv de…nit¼
a.
Nicolae D¼
Exemple de matrice care sunt, sau nu sunt, pozitiv de…nite
Care dintre matricele de mai jos sunt pozitiv de…nite?

2 3 2 3
5 1 3 5 1 3
A1 = 4 1 4 2 5 ; A2 = 4 1 4 8 5;
3 2 6 3 8 6
2 3 2 3
6 1 4 3 2 2
A3 = 4 1 4 2 5 ; A4 = 4 2 3 2 5;
4 2 7 2 2 3
2 3 2 3
3 1 2 3 1 6
A5 = 4 1 3 1 5 ; A6 = 4 2 3 4 5.
1 2 3 1 2 2
Nicolae D¼
Folosind condiţiile necesare, în special condiţiile 2) şi 4), vom observa
mai întâi care dintre ele nu sunt pozitiv de…nite.
A1 nu este pozitiv de…nit¼
a pentru c¼
a are un element negativ pe
diagonala principal¼
a.
A2 nu este pozitiv de…nit¼a pentru c¼
a elementul de modul maxim este
8, dar acesta nu se a‡¼
a pe diagonala pricipal¼
a.
A3 este pozitiv de…nit¼a pentru c¼a este tare diagonal dominant¼
a şi are
elementele de pe diagonala principal¼
a strict pozitive.
a conform criteriului lui Sylvester deoarece
∆3 = 25.
A5 este pozitiv de…nit¼
a în baza criteriului lui Sylvester deoarece
∆1 = 3 > 0, ∆2 = 8 > 0, ∆3 = 8 > 0.
a deoarece det(A) = 0 (coloanele 1 şi 3 sunt
proporţionale).
Nicolae D¼
Metoda Cholesky
Matricele reale care sunt pozitiv de…nite admit o descompunere LU de

form¼
a special¼
a descris¼
a de teorema urm¼atoare.
Teorem¼ a. Dac¼a A = [ai ,j ] este pozitiv de…nit¼
a, atunci exist¼a o unic¼a
matrice superior triunghiular¼ a U, cu elementele de pe diagonala
principal¼
a strict pozitive, astfel încât
A = U T U.
Variant¼
a
Dac¼a A = [ai ,j ] este pozitiv de…nit¼
a, atunci exist¼a o unic¼a matrice
inferior triunghiular¼ a L, cu elementele de pe diagonala principal¼ a strict
pozitive, astfel încât
A = LLT
Metoda Cholesky este implementat¼
a în Mathcad în cea de a doua variant¼
a.
Nicolae D¼
Metoda Cholesky
Algoritmul Cholesky constituie o metod¼

a practic¼
a de a demonstra
c¼
a o matrice A este pozitiv de…nit¼
a.
Dac¼a algoritmul funcţioneaz¼
a pân¼
a la cap¼
at obţinându-se matricea U cu
proprietatea c¼ T
a U U = A, atunci A este pozitiv de…nit¼ a.
n3 n3 n2
Metoda Cholesky necesit¼ a: adun¼ari; înmulţiri; împ¼
arţiri; n
6 6 6
extrageri de radicali de ordinul doi.
Deci num¼
arul de operaţii elementare în metoda Cholesky este de ordinul
n3
,
3
precis
n3 n2
2 + + n.
6 6
Nicolae D¼
Metoda Gauss
8
>
> E1 : a11 x1 + a12 x2 + + a1n xn = b1 ,
>
>
<
Ei : ai 1 x1 + ai 2 x2 + + ain xn = bi ,
>
>
>
>
:
En : an1 x1 + an2 x2 + + ann xn = bn .
Dou¼
a sisteme liniare se numesc echivalente dac¼ a au aceiaşi soluţie.
Metoda Gauss: se transform¼ a un sistem liniar în unul echivalent de form¼
a
superior triunghiular¼a folosind trei tipuri de transform¼ ari elementare:
1 Ecuaţia Ei este înmulţit¼
a cu num¼ arul real λ 6= 0 şi ecuaţia rezultat¼
a
a în locul ecuaţiei Ei . Simbolic: (λEi ) ! (Ei ).
este folosit¼
Nicolae D¼
Metoda Gauss
8
>
> E1 : a11 x1 + a12 x2 + + a1n xn = b1 ,
>
>
<
>
>
>
>
:
Dou¼
a
a
este folosit¼
a cu num¼ arul real λ 6= 0 şi se adun¼
a la ecuaţia
Ej . Ecuaţia rezultat¼
a se foloseşte în locul ecuaţiei Ej :
(Ej + λEi ) ! (Ej ).
Nicolae D¼
Metoda Gauss
8
>
> E1 : a11 x1 + a12 x2 + + a1n xn = b1 ,
>
>
<
>
>
>
>
:
Dou¼
a
a
este folosit¼
a cu num¼ arul real λ 6= 0 şi se adun¼
a la ecuaţia
Ej . Ecuaţia rezultat¼
a se foloseşte în locul ecuaţiei Ej :
(Ej + λEi ) ! (Ej ).
3 a între ele: (Ei ) ! (Ej ).
Ecuaţiile Ei şi Ej se permut¼
Nicolae D¼
Metoda Gauss
Folosind transformarile elementare obţinem Ax = b , Ux = y . Prin
aceste transform¼ari valoarea determinantului matricei nu se schimb¼a:
det(A) = det(U ).
Exemplu. Fie sistemul liniar
8
>
> E1 : x1 + x2 + 3x4 = 4,
<
E2 : 2x1 + x2 x3 + x4 = 1,
(13)
>
> E3 : 3x1 x2 x 3 + 2x4 = 3,
:
E4 : x1 + 2x2 + 3x3 x4 = 4.
Folosind prima ecuaţie elimin¼
am necunoscuta x1 din celelalte ecuaţii
efectuând urm¼atoarele transform¼ arii elementare: (E2 2E1 ) ! (E2 ),
(E3 3E1 ) ! (E3 ), (E4 ( 1)E1 ) ! (E4 ). Sistemul rezultat este:
8
>
> E1 : x1 + x2 + 3x4 = 4,
<
E2 : x2 x3 5x4 = 7,
>
> E : 4x x 7x = 15,
: 3 2 3 4
E4 : 3x2 + 3x3 + 2x4 = 8.
Nicolae D¼
Metoda Gauss
8
>
> E1 : x1 + x2 + 3x4 = 4,
<
E2 : x2 x3 5x4 = 7,
>
> E : 4x2 x3 7x4 = 15,
: 3
E4 : 3x2 + 3x3 + 2x4 = 8.
În noul sistem obţinut folosim ecuaţia E2 pentru a elimina necunoscuta x2
din ecuaţiile E3 şi E4 . Pentru aceasta efectu¼
am transform¼
arile
(E3 4E2 ) ! (E3 ) şi (E4 ( 3)E2 ) ! (E4 ). Sistemul rezultat acum
8
>
> E1 : x1 + x2 + 3x4 = 4,
<
E2 : x2 x3 5x4 = 7,
(14)
>
> E : 3x + 13x = 13,
: 3 3 4
E4 : 13x4 = 13,
este un sistem superior triunghiular care se rezolv¼

a folosind metoda
substituţiei inverse.
Nicolae D¼
Metoda Gauss
8
>
> E1 : x1 + x2 + 3x4 = 4,
<
E2 : x2 x3 5x4 = 7,
>
> E : 3x3 + 13x4 = 13,
: 3
E4 : 13x4 = 13,
a x4 = 1. Ecuaţia E3 permite determinarea lui x3
Din ecuaţia E4 rezult¼
astfel
13 13x4 13 13 1
x3 = = = 0.
3 3
Continuând acest procedeu, din ecuaţia E2 obţinem
x2 = ( 7 + x3 + 5x4 ) = ( 7 + 0 + 5 1) = 2,
iar din ecuaţia E1 rezult¼
a
x1 = 4 x2 3x4 = 4 2 3 1= 1.
Prin urmare, soluţia sistemului (14), deci şi a sistemului (13), este
x1 = 1, x2 = 2, x3 = 0 şi x4 = 1.
Nicolae D¼
Metoda Gauss
Prin metoda lui Gauss de eliminare vom înţelege procedeul de a rezolva

sistemul de ecuaţii liniare Ax = b prin reducerea acestuia la un sistem
superior triunghiular echivalent Ux = y . Sistemul superior triunghiular
astfel obţinut se rezolv¼
a apoi metoda substituţiei inverse.
Metoda Gauss este o metod¼
a de descompunere LU.
Dac¼a not¼am cu L matricea inferior triunghiular¼a ce conţine elementele
folosite pentru eliminarea necunoscutelor de sub diagonala principala,
numite pivoţi, şi cu U matricea superior triunghiular¼
a a sistemului
transformat, atunci A = LU.
2 3 2 3
1 0 0 0 1 1 0 3
6 2 1 0 0 7 6 5 7
L := 6 7 şi U := 6 0 1 1 7.
4 3 4 1 0 5 4 0 0 2 13 5
1 3 0 1 0 0 0 13
Nicolae D¼
Metoda Gauss (f¼
ar¼
a pivotare)
am sistemul iniţial Ax = b sub forma A(1 ) x = b (1 ) , adic¼
Not¼ a,
8
> (1 ) (1 ) (1 ) (1 )
>
> E1 : a11 x1 + a12 x2 + + a1n xn = b1 ,
>
> (1 ) (1 ) (1 ) (1 )
>
> E2 : a21 x1 + a22 x2 + + a2n xn = b2 ,
>
<
(1 ) (1 ) (1 ) (1 ) (15)
>
> Ei : ai 1 x1 + ai 2 x2 + + ain xn = bi ,
>
>
>
>
>
>
: (1 ) (1 ) (1 ) (1 )
(1 )
Presupunem c¼ a a11 6= 0 şi elimin¼am necunoscuta x1 din ecuaţiile Ei ,
i = 2, 3, . . . , n, astfel: se înmulţeşte ecuaţia E1 cu cu multiplicatorii mi 1
daţi de formulele
(1 )
ai 1
mi 1 = (1 ) (16)
a11
a din ecuaţia Ei : (Ei
şi se scade ecuaţia obţinut¼ mi 1 E1 ) ! (Ei ).
Nicolae D¼
Noua ecuaţie Ei are forma
n
mi 1 a11 x1 + ∑ aij
(1 ) (1 ) (1 ) (1 ) (1 ) (1 )
ai 1 mi 1 a1j xj = bi mi 1 b .
| {z } j =2 | {z } | {z 1 }
(2 )
0 aij
(2 ) bi
Not¼
am coe…cienţii acestei ecuaţii cu indicele 2 sus:
8
< a(2 ) = a(1 ) mi 1 a(1 ) , i, j = 2, 3, . . . , n,
ij ij 1j
: (2 ) (1 ) (1 )
bi = bi mi 1 b1 i = 2, 3, . . . , n.
Atunci sistemul (15) devine A(2 ) x = b (2 ) ,

8
> (1 ) (1 ) (1 ) (1 )
>
> E1 : a11 x1 + a12 x2 + + a1n xn = b1 ,
>
> (2 ) (2 ) (2 )
>
> E2 : a22 x2 + + a2n xn = b2 ,
>
<
> (2 ) (2 ) (2 )
>
> Ei : ai 2 x2 + + ain xn = bi ,
>
>
>
>
>
: (2 ) (2 ) (2 )
En : an2 x2 + + ann xn = bn .
Nicolae D¼
unde 2 3 2 3
(1 ) (1 ) (1 ) (1 )
a11 a12 . . . a1n b1
6 (2 ) (2 ) 7 6 (2 ) 7
6 0 a22 . . . a2n 7 6 b2 7
A (2 )
=6
6 .. .. ..
7,
7 b (2 )
=6
6 ..
7,
7
4 . . ... . 5 4 . 5
(2 ) (2 ) (n )
0 an2 . . . ann bn
(1 )
Elementul a11 6= 0 se numeşte primul pivot al elimin¼ arii. În plus,
( 2 )
det A 6= 0.
Se procedeaz¼
a apoi la fel asupra sistemului liniar de ordinul n 1 asociat
matricei 2 3
(2 ) (2 )
a22 a2n
6 . .. 7
Ã(2 ) = 6
4 .
. . 75
(2 ) (2 )
an2 ann
det A(2 )
ceea ce este posibil deoarece det Ã(2 ) = (1 )
6= 0.
a11
Nicolae D¼
Metoda lui Gauss de eliminare const¼ a în a genera n 1 sisteme
echivalente cu sistemul (15), sisteme care au forma
A(k ) x = b (k ) , k = 2, 3, . . . , n,
unde matricele A(k ) şi vectorii b (k ) sunt

2 (1 ) (1 ) (1 )
3 2 (1 )
3
a a12 a1n b1
6 11 (2 ) (2 ) 7 6 (2 )7
6 a22 a2n 7 6 b2 7
6 7 6 7
6 .. .. 7 6 .. 7
6 . . 7 6 . 7
6 7 6 (k ) 7
(k )
A =6 6 (k 1 ) (k 1 ) 7, b (k ) = 6 bk 1 7
6
ak 1,k 1 ak 1,n 7 7,
6 (k ) (k ) 7 6 (k ) 7
6 ak ,k ak ,n 7 6 bk 7
6 .. .. 7 6 . 7
6 7 6 . 7
4 . . 5 4 . 5
(k ) (k ) (k )
ank ann bn
(17)
iar det A(k ) 6= 0.
Trecerea de la sistemul A(k ) x = b (k ) la sistemul A(k +1 ) x = b (k +1 ) se face
la fel cum s-a f¼acut trecerea de la sistemul A(1 ) x = b (1 ) la A(2 ) x = b (2 ) .
Nicolae D¼
(i ) (k )
Deoarece det A(k ) = ∏ki =11 aii det Ã(k ) 6= 0, unde Ã(k ) = [aij ]k i ,j n ,
(k )
putem presupune c¼ a 6= 0. Atunci, pentru …ecare i = k + 1, . . . , n,
akk
înmulţim ecuaţia Ek cu multiplicatorii
(k )
aik
mik = (k )
(18)
akk
şi o sc¼
adem din ecuaţia Ei a sistemului (17). Noii coe…cienţi obţinuţi sunt
8
< a(k +1 ) = a(k ) mik a(k ) , i, j = k + 1, . . . , n,
ij ij kj
: (k +1 ) (k ) (k )
bi = bi mik bk i = k + 1, . . . , n.
Celelalte elemente sunt nule sau r¼
amân neschimbate.
(k )
Elementul akk se numeşte pivotul de ordinul k, iar linia k a matricei A(k )
se numeşte linia pivotului de ordinul k. Evident, det A(k +1 ) 6= 0.
Procedând în acest mod se ajunge la un sistem echivalent de forma
A(n ) x = b (n )
unde matricea A(n ) este superior triunghiular¼a. Acest ultimul sistem se
rezolv¼
a uşor folosind metoda substituţie inverse.
Nicolae D¼
Fie L matricea inferior triunghiular¼ a în care reţinem pivoţii mik
(k = 1, . . . .n, i = k + 1, . . . , n) şi care are toate elementele de pe
diagonala principal¼ a egale cu 1.
2 3
1 0 0 0
6 m21 1 0 0 7
6 7
6 0 7
L = 6 m31 m32 1 7.
6 .. .. .. . . .. 7
4 . . . . . 5
mn1 mn2 mn3 1
Not¼ a A(n ) obţinut¼

am cu U matricea superior triunghiular¼ a prin metoda
Gauss.
Teorem¼a. Dac¼a L şi U sunt cele dou¼

a matrice obţinute prin aplicarea
metodei Gauss de elimimare, atunci
A = LU.
Nicolae D¼
Alegerea pivoţilor
(k )
a la etapa k elementul akk = 0 se fac permut¼
1. Dac¼ ari de linii, de coloane
(k ) (k )
sau şi de linii şi de coloane, pentru a obţine akk 6= 0. Noul element akk
este pivotul de la pasul k.
(k )
2. Deoarece akk intervine în calcul la numitorul unor fracţii, din motive de
(k )
stabilitate numeric¼ a, jakk j trebuie ales, dac¼ a nu cel mai mare element
posibil, cel puţin cât mai mare. Exist¼ a dou¼ a moduri de a face alegerea
pivotului:
a) Metoda Gauss cu pivotare parţial¼ a. Se elimin¼ a coloanele în ordine
natural¼a. La pasul k linia pivotului se alege din ultimile n k + 1 linii ale
matricei A(k ) ca …ind aceea care are elementul de modul maxim pe
coloana k.
b) Metoda Gauss cu pivotare total¼ a. Coloanele nu se elimin¼ a în ordine
(k )
natural¼a. La pasul k se alege ca pivot akk elementul de modul maxim al
matricei Ã(k ) .
Aceste metode asigur¼ a stabilitatea algoritmului. În caz contrar nu se
poate garanta stabilitatea numeric¼ a a metodei Gauss.
Nicolae D¼
Metoda Gauss cu pivotare parţial¼
a. Exemplu
8
< 2x +y +z = 1,
6x +2y +z = 1,
:
2x +2y +z = 7.
Elementul de modul maxim de pe prima coloan¼ a este 6. Schimb¼am între
ele liniile 1 şi 2. Apoi elimin¼
am variabila x de pe prima coloan¼a, sub
diagonala principal¼ a.
8
< 6x +2y +z = 1,
2x +y +z = 1, E2 (2/6)E1
:
2x +2y +z = 7. E3 ( 2/6)E1
2 2 2 2 1 2 4
2 6 x+ 1 2 y+ 1 z = 1+ , y+ z= .
6 6 6 6 3 3 3
2 2 2 2 8 4 20
2+6 x + 2+2 y + 1+ z =7 , y+ z= .
6 6 6 6 3 3 3
Nicolae D¼
a. Exemplu
8
>
>
6x +2y +z = 1,
>
>
< 1 2 4
y + z = ,
> 3 3 3
>
>
>
: 8 4 20
y + z = .
3 3 3
8
>
>
6x +2y +z = 1,
>
>
< 8 4 20
y + z = ,
> 3 3 3 1
>
> E3 ( ) E2
>
: 1 2 4 8
y + z = .
3 3 3
1 81 2 41 4 20 1
y+ z = ,
3 38 3 38 3 3 8
1 1
z = .
2 2
Nicolae D¼
a. Exemplu
8
>
>
6x +2y +z = 1,
>
>
< 4 8 20
+ z = , y
> 3 3 3
>
>
>
: 1 1
z = .
2 2
Cu metoda substituţiei inverse obţinem soluţia: z = 1, y = 2, x = 1.
U - matricea sistemului superior triunghiular, L - matricea multiplicatorilor,
P - matricea permut¼arilor efectuate
2 3 2 3
6 2 1 1 0 0 2 3
6 8 4 7 6 2 7 0 1 0
6 7 6 0 7
U=6 0 3 3 7, L=6 6
1 7, P=4 0 0 1 5
4 1 5 4 2 1 5
0 0 1 1 0 0
2 6 8
PA = LU
Nicolae D¼
Num¼ arul operaţiilor elementare este de ordinul lui 2n3 /3
1. Triangularizarea
La etapa k, pentru a trece de la sistemul A(k ) x = b (k ) la sistemul
A(k +1 ) x = b (k +1 ) , se efectueaz¼
a:
n k împ¼ arţiri,
(n k )(n k + 1) adun¼ari şi acelaşi num¼ar de împ¼arţiri.
Atunci, în cadrul tuturor celor n 1 etape, avem:
n 1
n (n 1)
∑ (n k ) = 2 împ¼arţiri
k =1
n 1 n 1
(n 2 1)n
∑ (n k )(n k + 1) = ∑ p (p + 1) =
3
adun¼
ari şi acelaşi
k =1 p =1
num¼
ar de înmulţiri.
n (n 1)
2. Metoda elimin¼ atii inverse necesit¼
a adun¼
ari, acelaşi num¼
ar
2
de înmulţiri şi n împ¼
arţiri.
Nicolae D¼
Prin urmare, metoda lui Gauss necesit¼
a:
(n 2 1)n n (n 1) 2n3 + 3n2 5n
+ = adun¼
ari şi acelaşi num¼
ar de
3 2 6
înmulţiri
n (n 1) n2 + n
+n = împ¼
arţiri
2 2
Concluzie:
2n3
Num¼
arul de adun¼
ari şi de înmulţiri este de ordinul , iar num¼
arul de
3
n2
împ¼
arţiri este de ordinul .
2
Nicolae D¼
Reprezentarea numerelor reale în virgul¼
a mobil¼
a
(‡oting-point numbers)
f = d1 d2 . . . dt be , d1 6= 0,
| {z }
t
unde:
b - baza (b = 2 pentru computere, b = 10 în mod obişnuit)
e - exponentul
di - cifrele (digits), numere naturale 0 di b 1
di 2 f0, 1g în baza b = 2
di 2 f0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9g în baza b = 10
t - precizia
am cu F mulţimea …nit¼
Not¼ a a numerelor reale de precizie t.
Calculele în computere se fac aproximând mulţimea in…nit¼
a a numerelor
reale R cu mulţime …nit¼
aF R.
În prezent, pentru calculele în virgul¼
a mobil¼
a, se foloseşte standardul IEEE
754-2008 stabilit de Institute of Electrical and Electronics Engineers.
Nicolae D¼
Pentru x 2 R not¼
am
‡(x ) = cel mai aproape element din F faţ¼
a de x.
a x are în baza b = 10 scrierea
Dac¼
x = .d1 d2 . . . dt dt +1 . . . 10e , d1 6= 0,
atunci
.d1 d2 . . . dt 10e , a dt +1 < 5,
dac¼
‡(x ) =
(.d1 d2 . . . dt + 10 t ) 10e , dac¼
a dt +1 5.
De exemplu, dac¼
a se lucreaz¼
a cu 2 cifre semni…cative în baza 10, atunci
avem
3
‡ = ‡(.0375) = ‡(.375 10 1 ) = (.37 + 10 2 ) 10 1 = .38 10 1
.
80
Regulile obişnuite de calcul din R nu sunt adev¼
arate în aritmetica
numerelor în virgul¼a mobil¼a.
‡(x + y ) 6= ‡(x ) + f (y ), ‡(xy ) 6= ‡(x )f (y )
Nu avem asociativitate!
Nicolae D¼
Pentru a înţelege fenomenele care apar în calculator când se foloseşte
metoda lui Gauss, vom rezolva sistemul de ecuaţii de mai jos, folosind
calculul în virgul¼ a cu 3 zecimale (t = 3).
a mobil¼
47x + 28y = 19,

89x + 53y = 36.
Cum lucr¼ am noi

89
Se înmulţeşte prima ecuaţie cu multiplicatorul m = şi se scade din
47
ecuaţia a doua.
89 89 89
89 47 x + 53 28 y = 36 19 (19)
47 47 47
(
47x + 28y = 19,
1 1
y= .
47 47
Soluţie y = 1 şi x = 1.
Nicolae D¼
Cum lucreaz¼
a un computer în virgul¼
a mobil¼
a cu 3 zecimale
89 1 1
‡(m ) = ‡ = 1.894 . . . = .1894 10 = .189 10 = 1.89
47
‡(‡(m ) ‡(47)) = ‡(1.89 47) = .8883 102 = .888 102 = 88.8
‡(‡(m ) ‡(28)) = ‡(1.89 28) = .5292 102 = .529 102 = 52.9
‡(‡(m ) ‡(19)) = ‡(1.89 19) = .3591 102 = .359 102 = 35.9

Ecuaţia (19) devine
(89 88.8) x + (53 52.9) y = 36 35.9
Se obţine sistemul
47x + 28y = 19,
0.2x + 0.1y = 0.1
Coe…cientul lui x din ecuaţia a doua nu este 0!
Nicolae D¼
Deoarece din descrierea teoretic¼ a a algoritmului se ştie care coe…cienţi sunt
egali cu 0, se atribuie acestora valoarea 0 f¼ar¼
a a mai face calculele. Atunci
sistemul devine
47x + 28y = 19,
0.1y = 0.1
Din ecuaţia a doua obţinem y = 1.
Din prima ecuaţie avem
19 28 9
x =‡ =‡ = .191
47 47
Concluzie: dac¼ a se lucreaz¼

a în virgul¼
a mobil¼
a cu 3 zecimale soluţia
sistemului este
x = .191, y = 1
…ind total diferit¼
a de soluţia exact¼
a
x = 1, y= 1.
Nicolae D¼
Cum lucreaz¼
a mobil¼
a cu 4 zecimale
89 1 1
‡(m ) = ‡ = 1.8936 . . . = .18936 10 = .1894 10 = 1.894
47
‡(‡(m ) ‡(47)) = ‡(1.894 47) = .89018 102 = .8902 102 = 89.02
‡(‡(m ) ‡(28)) = ‡(1.894 28) = .53032 102 = .5303 102 = 53.03
‡(‡(m ) ‡(19)) = ‡(1.894 19) = .35986 102 = .3599 102 = 35.99

(89 89.02) x + (53 53.03) y = 36 35.99
47x + 28y = 19,
0.02x 0.03y = 0.01
Coe…cientul lui x din ecuaţia a doua nu este 0!
Nicolae D¼
Deoarece din descrierea teoretic¼a se ştie care coe…cienţi sunt egali cu 0, se
atribuie acestora valoarea 0 f¼
ar¼
a a mai face calculele. Atunci sistemul
devine
47x + 28y = 19,
0.03y = 0.01
Din ecuaţia a doua obţinem y = 0.3333.
Din prima ecuaţie avem
19 + 28 0.3333 19 + 9.332
x =‡ =‡ = 0.6028
47 47
Concluzie: dac¼ a se lucreaz¼

a în virgul¼
a mobil¼
a cu 4 zecimale soluţia
sistemului este
x = 0.6028, y = 0.3333
…ind diferit¼
a de soluţia exact¼
a
x = 1, y= 1.
Nicolae D¼
Rezolvarea sistemului prin metoda Gauss cu pivotare parţial¼
a
89x + 53y = 36,

47x + 28y = 19.
47 47 47
47 89 x + 28 53 y = 19 36 (20)
89 89 89
Cum lucreaz¼
a mobil¼
a cu 4 zecimale
47
‡(m ) = ‡ = 0.5281
89
‡(‡(m ) ‡(89)) = ‡(0.5281 89) = ‡(47.0009) = 47.00
‡(‡(m ) ‡(53)) = ‡(0.5281 53) = ‡(27.9893) = 27.99
‡(‡(m ) ‡(36)) = ‡(0.5281 36) = ‡(19.0116) = 19.01
Nicolae D¼
(47 47) x + (28 27.99) y = 19 19.01
89x + 53y = 36,
0.01y = 0.01,
de unde reyult¼ay= 1 şi x = 1, cea ce reprezint¼
a soluţia exact¼
aa
sistemului dat.
Nicolae D¼

Beamer Cap1 Sisteme Liniare - Metode Directe

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Beamer Cap1 Sisteme Liniare - Metode Directe

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezolvarea sistemelor liniare

(n + 1)(n! 1) + (n 2 1)n + n = (n2 + n )n! 1.

Pentru n = 10 acest num¼ ar este (102 + 10) 10! 1 = 399.167.999. Deci

det L det U = det A 6= 0.

Matricele L şi U …ind triunghiulare, determinanţii lor sunt egali cu

det L = L11 L22 Lnn 6= 0, det U = U11 U22 Unn 6= 0.

Prin urmare, dac¼

L11 , L22 , . . . , Lnn şi U11 , U22 , . . . , Unn

Descompunerea poate … unic¼

Acest lucru este posibil dac¼

Dac¼a se alege ca elementele de pe diagonala principal¼

Num¼arul de operaţii elementare necesar pentru a se realiza o astfel de

arţim cu Lii 6= 0. Obţinem

bi ∑ij =11 Lij yj

arţim cu Uii 6= 0. Obţinem

Rezolvarea sistemului superior triunghiular (9) necesit¼

Deci, num¼arul total de operaţii elementare necesar pentru rezolvarea unui

Avem echivalenţa Ax = b , PAx = Pb. Dac¼ am c := Pb, se obţine

Condiţii în care se poate obţine o descompunere LU.

Determinarea elementelor liniei k din matricea U :

Un sistem liniar Ax = f se numeşte sistem tridiagonal dac¼ a matricea sa

Pentru a p¼astra notaţia des întâlnit¼

O matrice tridiagonal¼a A are 3n 2 valori nenule. Ea admite o

1) determinarea matricei L necesit¼

Acest lucru se întâmpl¼

3. jan j > jcn j > 0,

Soluţia acestui sistem este

În cazul în care Q (x ) = x T Ax 0, 8x 2 Rn , forma p¼

Q (x1 , x2 , x3 ) = (x1 + x2 + x3 )2 + (x2 + 2x3 )2 + x32 ,

deci Q (x1 , x2 , x3 ) a Q (x1 , x2 , x3 ) = 0, atunci

de unde rezult¼ a x1 = x2 = x2 = 0. Prin urmare, matricea A este pozitiv

Exemplu. Matricea A de mai jos nu este pozitiv de…nit¼ a deşi forma

Într-adev¼ a x1 = x2 şi x3 = 0, atunci Q (x1 , x2 , x3 ) = 0, ceea ce arat¼

Teorem¼ a. Fie A = [aij ] o matrice de tipul n n pozitiv de…nit¼

Teorem¼ a. Fie A = [aij ] o matrice de tipul n n pozitiv de…nit¼

Teorem¼ a. Fie A = [aij ] o matrice de tipul n n pozitiv de…nit¼

Teorem¼ a. Fie A = [aij ] o matrice de tipul n n pozitiv de…nit¼

Criteriile sunt îns¼

satisface condiţiile necesare din teorema anterioar¼a, dar nu este pozitiv

De…niţie. O matrice de tipul n n, A = [aij ], se numeşte tare diagonal

Exemplu de matrice tare diagonal dominant¼

Matricea A se numeşte slab diagonal dominant¼ a dac¼

Un criteriu su…cient pentru a decide dac¼

Teorem¼ a. Dac¼a matricea A 2 Rn n este

Care dintre matricele de mai jos sunt pozitiv de…nite?

Matricele reale care sunt pozitiv de…nite admit o descompunere LU de

Algoritmul Cholesky constituie o metod¼

este un sistem superior triunghiular care se rezolv¼

Prin metoda lui Gauss de eliminare vom înţelege procedeul de a rezolva

Atunci sistemul (15) devine A(2 ) x = b (2 ) ,

unde matricele A(k ) şi vectorii b (k ) sunt

Not¼ a A(n ) obţinut¼

Teorem¼a. Dac¼a L şi U sunt cele dou¼

47x + 28y = 19,

Cum lucr¼ am noi

‡(‡(m ) ‡(47)) = ‡(1.89 47) = .8883 102 = .888 102 = 88.8

‡(‡(m ) ‡(28)) = ‡(1.89 28) = .5292 102 = .529 102 = 52.9

‡(‡(m ) ‡(19)) = ‡(1.89 19) = .3591 102 = .359 102 = 35.9

Concluzie: dac¼ a se lucreaz¼

‡(‡(m ) ‡(47)) = ‡(1.894 47) = .89018 102 = .8902 102 = 89.02

‡(‡(m ) ‡(28)) = ‡(1.894 28) = .53032 102 = .5303 102 = 53.03

‡(‡(m ) ‡(19)) = ‡(1.894 19) = .35986 102 = .3599 102 = 35.99

Concluzie: dac¼ a se lucreaz¼