Sunteți pe pagina 1din 23

N I I

28 ,A
r .
ă N
ic
at
em
T
ia

ic
bl
Pu

Modernizarea
exploataȚiilor agricole –
sectorul zootehnic

Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale
CUPRINS

Abrevieri .......................................................................................................................................................................................... 2

Introducere ................................................................................................................................................................................... 3

1. Implementarea tehnologiilor moderne de creștere a animalelor de interes zootehnic ............... 4

2. Tehnologii moderne de creştere a animalelor de interes zootehnic......................................................... 7


2.1. Tehnologii moderne pentru creşterea taurinelor .................................................................................................................... 7
2.2. Tehnologii moderne pentru creșterea ovinelor și caprinelor ................................................................................................ 13
2.3. Tehnologii moderne pentru creșterea suinelor  ..................................................................................................................... 19
2.4. Tehnologii moderne pentru creșterea păsărilor .................................................................................................................... 25

3. Îmbunătăţirea calităţii produselor de origine animală prin sporirea


valorii de ameliorare a animalelor............................................................................................................................ 28

4. OPORTUNITĂŢI DE FINANŢARE A PROIECTELOR DE MODERNIZARE A FERMELOR ZOOTEHNICE ........................... 36

Bibliografie selectivă  ........................................................................................................................................................... 40

Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro; www.rndr.ro

USR: Departamentul Publicaţii, 2015

Fotografie coperta I: www.shutterstock.com

Credite foto: Facultatea de Zootehnie, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, www.shutterstock.com

© RNDR, 2015

Reproducerea textelor este autorizată cu condiţia menţionării sursei.


ABREVIERI Introducere
Pe fondul secătuirii rezervelor de apă şi petrol,
omenirea traversează o perioadă de criză majoră
din punct de vedere alimentar. Creşterea cererii
EM Energie metabolică
de hrană la nivel mondial are trei cauze esenţiale:
GES Gaze cu efect de seră • creşterea populaţiei Globului;
• creşterea nivelului de bunăstare pe seama
HACCP Hazard Analysis of Critical Control Points consumului sporit de carne, lapte şi ouă;
PD Proteină digestibilă • utilizarea cerealelor în producţia de combus-
tibil pentru maşini.
PDI Proteină digestibilă intestinală

SO Valoarea producției standard


În prezent, populaţia Pământului creşte cu apro-
ximativ 80 de milioane de oameni pe an, majori-
SU Substanță uscată tatea născându-se în ţări sărace, în care recoltele complete de automatizare pentru hrănire, adă-
sunt slabe, din cauza solurilor erodate şi a surse- pare, evacuarea dejecțiilor, muls și asigurarea
UN Unitate nutritivă
lor de apă subterană insuficiente pentru irigaţii. micro­climatului. În funcţie de programul stabilit
UNC Unitate nutritivă carne Nu trebuie neglijată o categorie însemnată de lo- în programul de management integrat, se rea­
cuitori ai planetei, care compun grupul „refugia­ lizează automat reţeta de nutreț combinat, iar
UNL Unitate nutritivă lapte
ţilor climatici” şi care necesită o atenţie sporită hrana este trimisă prin conducte la boxele anima-
din punct de vedere al asigurării hranei. În acest lelor, inclusiv apa necesară. Automatizarea admi-
context socio-economic, se impune tot mai mult o nistrării hranei este din ce în ce mai des întâlni-
regândire a resurselor genetice şi a posibilităţilor tă, utilizându-se atât furajarea uscată, cât și cea
de utilizare a acestora cu consumuri minime de umedă. O furajare uscată controlată de computer
energie, de surse furajere şi financiare. permite utilizarea cerealelor proprii, care pot fi
amestecate direct în combinația dorită, com-
Creşterea animalelor este un domeniu cu o con- plet automat în bucătăria furajeră. În acest mod,
tribuţie inegalabilă în producerea şi asigurarea poate fi aplicată, foarte simplu, furajarea multi-
omenirii cu produse de larg consum de maximă fazială. De asemenea, în hale există senzori de
valoare biologică, în furnizarea materiilor prime temperatură, umiditate şi amoniac. Sistemele de
deosebit de importante pentru industria alimen- încălzire şi ventilaţie sunt tot automate şi pornesc
tară, industria uşoară, farmaceutică şi casnică, la semnalul transmis de senzori. În plus, compu-
având un rol determinant în eficientizarea şi ren- terul principal îl atenţionează pe proprietar în caz
tabilizarea agriculturii. de avarie printr-un mesaj pe telefonul mobil. În
fermele de vaci de lapte se utilizează deja roboții
Prin evoluția tehnicii moderne, în fermele desti- de muls, care ușurează munca lucrătorilor, crește
nate creșterii animalelor s-au dezvoltat sisteme gradul de siguranță și igienă a laptelui.

2 3
IMPLEMENTAREA TEHNOLOGIILOR derente care ţin de siguranţa alimentară, urmă-
rindu-se excluderea unor pesticide din mediul
stabileşte punctele critice de control generale
şi punctele critice de control specifice. Punctele
MODERNE DE CREŞTERE A ANIMALELOR de viaţă al animalelor, interdicţia de folosire a
hormonilor pentru sincronizarea fătărilor şi a
critice de control generale sunt reprezentate de
tipul adăpostului şi sistemul de cazare al ani-
DE INTERES ZOOTEHNIC antibioticelor ca biostimulatori de creştere, re- malelor, accesul la nutreţuri corespunzătoare
strângerea folosirii în hrană a reziduurilor in- din punct de vedere calitativ şi cantitativ, acce-
dustriale şi aplicarea măsurilor de protecţie a sul la apă potabilă. Punctele critice de control
Un indicator socio-economic al gradului de mediului faţă de poluarea organică şi biologică specifice se diferenţiază în funcţie de specie şi
dezvoltare al unei ţări este reprezentat de ni- prin reziduurile zootehnice. categoria de animale.
velul de trai al populaţiei umane care este in-
fluenţat de o multitudine de factori deosebit Pentru aplicarea noilor concepte în creşterea De asemenea, respectarea condiţiilor de asigu-
de complecşi. Consumul de produse de origine animalelor este necesară computerizarea fer- rare a bunăstării animalelor este importantă
animală se numără printre principalele compo- melor pe tot fluxul de creştere a animalelor şi pentru fermierii care practică agricultura eco-
nente care se iau în calcul în vederea aprecierii de obţinere a produselor alimentare, existând logică, iar un concept de bază în creşterea ani-
standardului de viaţă al unui popor. Acest indi- chiar tendinţa de folosire a roboţilor în ferme- malelor este crearea unui mediu corespunzător
cator este necesar să se coreleze cu tradiţiile şi le zootehnice (ferme de vaci echipate cu roboţi fiecărei specii. Există multe practici şi principii
obiceiurile alimentare ale oamenilor, cu gradul de muls, care asigură mulsul fără participarea implicate în acest sistem, fiecare urmărind să
de dezvoltare socio-economică a zonei geogra- mulgătorilor). ofere animalelor o viaţă confortabilă, fără stres,
fice de referinţă. nutriţională corespunzătoare. Modernizarea şi în concordanţă cu nevoile lor naturale.
implementarea tehnologiilor de creştere a ani- Avantajele aplicării noilor tehnologii de creş-
Pentru îmbunătăţirea performanţei fermelor malelor are ca scop principal asigurarea bunăs- tere a animalelor rezidă în asigurarea bunăstă- Noul Regulament al Uniunii Europene privind
de creştere a animalelor, a modernizării şi atin- tării fermierilor şi, în general, a populaţiei, prin rii animalelor de interes zootehnic, care presu- agricultura ecologică face referire directă la
gerii potenţialului de producţie se impune im- obţinerea de produse de calitate superioară. pune un anumit confort biologic minimal, fără
plementarea unor noi tehnologii de creștere a de care nu este posibilă exprimarea integrală a
animalelor, care să asigure adaptarea fermelor Aplicarea tehnologiilor moderne şi performan- vitalităţii şi atingerea performanţelor genetice
la cerinţele pieţei, respectiv să se îmbunătă- te trebuie să ţină seama de îmbinarea tehnicii ale raselor şi hibrizilor de animale. Prin aplica-
țească performanţele şi sustenabilitatea explo- de vârf cu cerinţele fiziologice ale animalelor şi rea proceselor tehnologice aliniate cerinţelor
ataţiilor. să permită valorificarea în cele mai bune condi- de bunăstare a animalelor se asigură spaţiul
ţii a potenţialului biologic productiv al anima- vital indispensabil, supravegherea zilnică a tu-
Creşterea performanţei generale a fermelor lelor, având în vedere progresele din domeniul turor animalelor, monitorizarea computerizată
zootehnice se poate realiza prin modernizarea bioeticii animale și asigurând atingerea dezide- a factorilor de microclimat, a ventilaţiei, a con-
construcţiilor, a echipamentelor şi utilajelor, ratelor privind productivitatea şi calitatea pro- sumului de furaje şi de apă, aplicarea progra-
a tehnologiilor de creştere, prin sporirea valo- duselor animaliere. melor de profilaxie a bolilor.
rii de ameliorare a animalelor, astfel încât să
se asigure o mai bună valorificare a producţiei Aplicarea în ferme a tehnologiilor performante În prezent, evaluarea bunăstării animalelor se
acestora şi obţinerea unor produse cu o valoare de creştere a animalelor este impusă şi de consi- poate realiza pe baza sistemului HACCP care

4 5
2. TEHNOLOGII MODERNE DE CREŞTERE
A ANIMALELOR DE INTERES ZOOTEHNIC

2.1. Tehnologii moderne • asigurarea unor fluxuri tehnologice opti-


pentru creşterea taurinelor me;
• menţinerea condiţiilor optime de igienă
A. Tehnologii moderne pentru creşte- şi sanitar-veterinare;
rea taurinelor pentru lapte • asigurarea mişcării active a animalelor;
• asigurarea reducerii consumurilor de
Creşterea vacilor de lapte reprezintă ştiin- materiale şi de energie pentru adăposturi
ţa dirijării şi optimizării factorilor de mediu şi pentru dotările lor, în special a celor
prin metode, mijloace tehnico-manageria- energo-intensive;
le adecvate folosirii potenţialului genetic de • creşterea productivităţii muncii şi redu-
producţie al animalelor. În esenţă, creşterea cerea efortului îngrijitorilor şi mulgători-
vacilor de lapte urmăreşte obţinerea unei lor.
producţii maxime, de calitate superioară şi
Întreţinerea liberă a vacilor de lapte repre-
eficiente sub raport economic, utilizând ve-
practicile de creştere a animalelor, precizând pundă din punct de vedere al pregătirii profesi- zintă sistemul modern, unanim acceptat şi
rigi specifice (întreţinere, hrănire, muls).
faptul că fermierii trebuie să posede cunoştin- onale, în ceea ce priveşte creşterea şi îngrijirea
ţele şi capacităţile de bază, în ceea ce priveşte animalelor. Alăturat instruirii practice, care
Întreţinerea vacilor de lapte se realizează în
nevoile de sănătate şi bunăstare ale animalelor. primează în această profesie, baza teoretică
privind protecţia şi bunăstarea animalelor în trei variante tehnologice, respectiv legată,
În acest sens, o consecinţă directă a implemen- ferme trebuie să urmărească prevederile legale. liberă şi mixtă.
tării sistemelor moderne de utilaje şi tehnologii
în creşterea animalelor a constat în posibili- Datorită volumului, diversităţii şi valorii pro- Principalele cerinţe pentru sistemul de între-
tatea reducerii personalului direct implicat în duselor care se obţin din această activitate, se ţinere a vacilor de lapte sunt următoarele:
producţia zootehnică, paralel cu creşterea gra- asigură îmbunătăţirea nivelului nutriţional • asigurarea unor ritmuri biologice intense;
dului de calificare a acestuia, ceea ce a dus la uman atât din punct de vedere cantitativ, cât şi • asigurarea unor performanţe superioare
o semnificativă rentabilizare a acestui domeniu calitativ, atingerea acestui obiectiv impunând, de producţie şi reproducţie;
de activitate. ca o necesitate majoră, elaborarea şi aplicarea • crearea unui confort tehnologic optim
unor programe referitoare la producerea, pre- pentru toate activităţile comportamenta-
Personalul angajat în fermele de creştere a ani- lucrarea şi valorificarea produselor de origine le (ingestie, odihnă, eliminarea dejecţii-
malelor trebuie să fie selecţionat şi să cores- animală. lor, sexual etc.);

6 7
Tabelul 1 - Elemente de confort tehnologic în sistemul de întreţinere Tabelul 2 - Cerințe nutritive ale vacilor în lactaţie pentru întreţinerea funcţiilor vitale
liberă a vacilor de lapte, în adăposturi și spaţii individualizate de odihnă
Greutate SU PD PDI Ca P Sare Caroten
UN UNL
Specificare UM Valoare corporală kg g g g g g mg
Mărimea grupelor tehnologice de vaci cap. 20-30 400 5,8 4,4 4,5 240 295 20 2 20 120
Lungimea cuşetei individuale m 2,20-2,40 500 7,3 5,5 5,20 300 345 25 15 25 150
Lăţimea cuşetei individuale m 1,20-1,30 600 8,8 6,6 6 360 395 30 18 30 180
Front de furajare pe animal m 0,70-0,80 700 10,2 7,7 6,6 420 445 35 21 35 210
Lăţime iesle m 0,90-1,00
Front de adăpare m 0,80-1,00 se realizează amestecul de concentrate şi se sănătate a ugerului şi durata de exploatare a
Număr vaci pe adăpătoare cap. 8-10 stabileşte cantitatea ce urmează a fi distribu- vacilor.
Nivel adăpătoare faţă de pardoseală cm 60-70 ită fiecărui animal (sau grup de animale), în
Lăţime zonă de staţionare şi circulaţie m 2,5-3,4 funcţie de producţie. Tehnologia de muls condiţionează efortul,
Lăţime culoare de legătură între adăpost şi padoc sau sala de muls m 2,0-2,5 productivitatea muncii și costul producţiei, ţi-
Mulsul vacilor de lapte reprezintă o verigă nând seama de faptul că el deţine 40% din to-
utilizat în prezent pe o arie foarte mare. Ca- O componentă foarte importantă a sistemu- tehnologică de exploatare de mare comple- talul cheltuielilor de întreţinere a animalelor.
zarea vacilor de lapte se poate realiza în adă- lui de întreţinere este gradul de igienă, reflec- xitate, ocupând 40-70% din timpul de lucru
posturi închise şi în adăposturi semideschise. tat în igiena şi sănătatea animalelor, dar şi în zilnic din fermele de vaci de lapte. Folosirea mulsului mecanic determină creşte-
Spaţiul interior de odihnă poate fi comparti- calitatea igienică a laptelui. De aceea, dintre rea productivităţii muncii de 2,5-4 ori faţă de
mentat în cuşete individuale sau spaţiul de toate sistemele tehnologice de creştere a vaci- Prin aplicarea unui muls corect şi raţional se cea întâlnită la mulsul manual. Procesele de
odihnă poate fi comun, sistem denumit „aş- lor de lapte, acesta asigură cel mai înalt grad pot îmbunătăţi cantitatea, calitatea şi igiena automatizare a mulsului reduc considerabil
ternut permanent”. de igienă. laptelui. De asemenea, printr-o aplicare efortul fizic depus de mulgător şi scad consu-
corectă a mulsului se pot influenţa starea de mul de ore-om la 1,2-1,3 ore-om/hl lapte.
În sistemul de întreţinere liberă, vacile Hrănirea vacilor de lapte reprezintă o acti- Tabelul 3 - Norme de hrană pentru producerea unui litru de lapte, cu diferite procente de grăsime
beneficiază de un regim de mişcare mai bun, vitate deosebit de riguroasă, care presupune
Procentul de grăsime SU PD Ca P Sare Caroten
cu efecte favorabile asupra producţiei de evaluarea cerinţelor nutritive de întreţinere şi UN
din lapte kg g g g g mg
lapte şi a stării de sănătate. Folosirea intensă producţie (terminarea creşterii sau gestaţiei) 3,0-3,2 0,385 0,42 42 2,5 2,1 2 15
a mijloacelor de mecanizare si automatizare (tabelele 2 și 3). 3,3-3,4 0,418 0,44 44 2,7 2,2 2 15
determină reducerea efortului fizic al 3,5-3,7 0,450 0,46 46 2,8 2,3 2 15
lucrătorului şi creşterea productivitatea Pe baza necesarului de substanţe nutriti- 3,8-4,0 0,482 0,48 48 2,9 2,4 2 15
muncii de 1,5-3 ori. Regimul liber de mişcare ve, stabilit pentru fiecare animal în parte, 4,1-4,3 0,514 0,50 50 3,0 3,5 2 15
determină o activitate de reproducţie mai se elaborează raţia de bază, folosind furaje 4,4-4,7 0,546 0,53 53 3,2 2,7 2 15
bună (manifestare mai intensă a căldurilor, de volum, raţie ce se distribuie tuturor vaci- 4,8-5,1 0,578 0,56 56 3,4 2,9 2 15
fecunditate mai ridicată, interval între fătări lor dintr-un adăpost, iar pentru completa- 5,2-5,6 0,610 0,59 59 3,7 3,2 2 15

mai redus). rea deficitului de nutrienţi ai raţiei de bază 5,7-6,1 0,640 0,63 63 4,0 3,4 2 15

8 9
Din punct de vedere ergonomic, se diminuea- utiliza şi platformele de muls mobile, cum ar te 58%; ponderea cărnii în carcasă de peste
ză incidenţa bolilor profesionale, se modifică fi platformă tip „rotolactor” sau „unilactor”. 67%; vârsta de valorificare de 3-20 de luni;
caracterul muncii mulgătorului, aceasta de- necesită personal calificat.
venind o variantă a muncii industriale. O tehnologie de muls inovativă, care se va
dezvolta în anii următori, este tehnologia Sistemul semiintensiv de îngrăşare presupu-
S-a constatat că prin muls mecanic spo- robotizată de muls. Aceasta presupune creş- ne investiţii mai reduse, însă şi o producti-
reşte cantitatea de lapte muls şi, în special, terea productivităţii prin excluderea muncii vitate a muncii mai mică. La acest sistem de
creşte conţinutul în grăsime al laptelui cu umane din sălile de muls şi folosirea unor îngrăşare se pretează rasele mixte şi de lapte.
10-20%, deoarece prin mulsul mecanic se braţe automatizate, care să realizeze toate Din punct de vedere productiv, valorificarea
poate colecta şi laptele de la sfârşitul mulsu- operaţiile obositoare de rutină. În prezent, o se realizează la vârste diferite (18, 24, 27 de
lui, care este mai bogat în grăsime. De aseme- astfel de tehnologie este costisitoare, dar cu luni), sporul mediu zilnic este în medie de
nea, calitatea igienică a laptelui se îmbunătă- trecerea timpului se va implementa în mul- 900 g/zi, cu consumul specific de 8-10 UNC/
ţeşte considerabil, reducându-se numărul de te ferme, datorită siguranţei şi a simplificării kg spor. În acest sistem se realizează un ran-
micro­­organisme nedorite. mulsului. dament mediu la tăiere de 52-55%, cu o pon-
dere medie a cărnii în carcasă cuprinsă între
În cazul întreţinerii libere a vacilor de lapte, şi consumul de ore-om/hl, iar productivita- 60 şi 65%.
mulsul se realizează centralizat la platforma tea muncii creşte de câteva ori. B. Tehnologii moderne pentru creşte-
de muls. rea taurinelor pentru carne Sistemul extensiv de îngrăşare se practică în
Din punct de vedere tehnic, vacuumul se toate regiunile Globului, caracterizându-se
Pentru realizarea mulsului, platformele de menţine constant cu mai multă uşurinţă pe Îngrăşarea taurinelor pentru carne se poa- prin investiţii reduse, prin folosirea resur-
muls sunt dotate cu mai multe încăperi: durata mulgerii, deoarece conducta este mult te realiza în trei sisteme, şi anume: sistemul selor furajere locale. Productivitatea muncii
• sala de muls propriu-zisă (construcţii mai scurtă, iar efectivul de vaci poate fi mă- intensiv; sistemul semiintensiv; sistemul ex- este foarte redusă, comparativ cu celelalte sis-
metalice pentru imobilizarea animalelor rit în cadrul fermei, fără a se efectua investiţii tensiv.
în timpul mulsului, instalaţie de muls); suplimentare pentru echipamentul de muls.
• padocul de aşteptare; Sistemul intensiv de îngrăşare impune rea-
• sala de răcire şi păstrare a laptelui; Clasificarea tehnologiilor de muls la platfor- lizarea unor investiţii mai mari pentru pro-
• generatorul de vacuum. mă se bazează pe poziţia vacilor în timpul cesul de producţie (construcţii, utilaje etc.) şi
mulsului. Astfel, există săli de muls cu pozi- necesită animale cu potenţial genetic ridicat.
Comparativ cu mulsul în adăpost, folosit în ţionarea animalelor în unghi de 300 faţă de Este sistemul cu cea mai mare productivitate
cazul întreţinerii legate a vacilor de lapte, culoarul mulgătorului (platformă tip „bră- a muncii, care permite maximizarea parame-
mulsul în săli speciale (platforme de muls) duleţ”), cu poziţionarea animalelor unul în trilor tehnici şi economici. Astfel, indicatorii
aduce un plus de confort pentru mulgător spatele celuilalt (platformă tip „tandem”) sau tehnici realizaţi sunt următorii: spor mediu
prin existenţa culoarului în care acesta stă. perpendicular pe culoarul mulgătorului (plat- zilnic de peste 1000 g/zi; consum specific de
De asemenea, scade efortul depus de angajat formă tip „side by side”). De asemenea, se pot 7 UNC/kg spor; randament la tăiere de pes-

10 11
UNC/kg spor; tineret bovin mascul-precoce, 2.2.Tehnologii moderne
care se sacrifică la 450-580 kg, la vârsta de pentru creșterea ovinelor
12-20 luni, cu un spor mediu de creştere de
și caprinelor
1200-900 g/zi şi consumul specific de 4,5-6
UNC/kg spor; tineret mascul castrat şi viţe-
le, care se sacrifică la 600-650 kg, la vârsta de
24-27 luni, cu două perioade de încetinire, cu A. Tehnologii moderne pentru creşte-
un spor mediu de creştere de 100-400-700 rea ovinelor
şi 1000 g/zi şi consumul specific de 7,0-7,2
UNC/kg spor; boi şi viţele în vârstă, care se În ţara noastră, rasele locale de ovine sunt
sacrifică la 650-750 kg, la vârsta de 36-42 rase mixte şi, ca urmare, pentru utilizarea
luni, trei perioade de încetinire, cu un spor eficientă a condiţiilor de mediu trebuie să
teme. Din punct de vedere tehnic, sporul de se menţină profilarea producţiei pe zone ge- Sistemul intensiv (în stabulaţie permanentă
mediu de creştere de 100, 300, 400, 200, sau stabulaţie combinată cu păşunatul limitat
creştere este sub 700 g/zi, consumul specific 600 şi 1000 g/zi şi consumul specific de 8-8,5 ografice, respectiv: pentru zonele de câmpie
de 10-14 UNC/kg spor, randamentul la tăiere rasele de ovine producătoare de lână fină şi la 3-4 ore/zi) permite integrarea exploatării
UNC/kg spor. ovinelor în sistemul intensiv al sectorului ve-
sub 52% la tineret, iar la animalele adulte sub carne; pentru zonele de deal şi de podiş rasele
48%, iar ponderea cărnii în carcasă sub 60%. producătoare de lână semifină, lapte şi carne, getal şi, implicit, concentrarea şi specializa-
În sistemul intensiv de îngrăşare, cea mai răs-
precum şi rasele de pielicele; pentru zonele rea producţiilor, ameliorarea numerică şi ca-
pândită metodă de creştere este îngrăşarea
Tipurile de producţie întâlnite sunt următoa- de munte rasele de ovine producătoare de litativă mai rapidă a efectivelor, mecanizarea
de tip baby-beef normal, care se întâlneşte
rele: viţel de carne uşor şi greu, care se sa- lână grosieră, lapte şi carne. şi automatizarea principalelor lucrări curente
cel mai frecvent, datorită cantităţilor mari de
crifică la 120 kg, respectiv 250 kg, la vârsta de exploatare, aplicarea unor tehnologii avan-
carne care se obţin şi a eficienţei sporite. Vi-
de 2,5-5 luni, cu un spor mediu de creştere Sistemele de creştere şi exploatare adecvate sate de reproducţie, valorificarea resurselor
ţeii sunt aduşi în ferma de îngrăşare conform
de 1100 g/zi şi consumul specific de 2,5-2,7 unui grafic de populare la vârsta de 12-15 zile. pentru rasele locale sunt: extensiv în zona de secundare din sectorul vegetal sub formă de
UNC/kg spor; tineret bovin îngrăşat tradiţi- munte, semiintensiv în zonele de deal şi coli- amestec unic, precum și aplicarea unor tehno-
onal, care se sacrifică la 250-450 kg, la vârsta Verigile tehnologice ale îngrăşării baby-beef nare şi semiintensiv sau intensiv în zonele de logii adecvate de producere, preparare şi ad-
de 7-13 luni, cu un spor mediu de creştere de normal sunt afluirea materialului biologic câmpie. În sistemul semiintensiv, animalele ministrare a acestora, folosirea adăposturilor
1200-1100 g/zi şi consumul specific de 3-5 destinat îngrăşării, întreţinerea şi hrănirea. sunt întreţinute pe perioada de iarnă în sta- la întreaga lor capacitate pe întreg parcursul
bulaţie (necesită adăposturi şi anexe de depo- anului şi o productivitate mărită asociată cu
Tabelul 4 - Parametrii tehnicii la îngrăşarea intensivă (tip baby-beef) a tineretului taurin
zitare a fânurilor, grosierelor, concentratelor reducerea efortului fizic al muncitorilor.
Metoda Vârsta la Greutatea corporală Durata îngrăşării Sporul mediu Consumul specific şi nutreţurilor însilozate), iar în sezonul cald
de îngrăşare valorificare (luni) la valorificare (kg) (zile) zilnic (g) (UNC/kg spor)
animalele sunt întreţinute pe păşuni natura- Indiferent de sistemul practicat, fermele de
Foarte precoce 6-7 240 190 1080 4,8 le, pajişti cultivate şi ocazionale, care sunt va- ovine trebuie să fie orientate către piaţă şi via­
10 350 295 1060 5,0 lorificate succesiv, o parte dintre lucrări sunt bile din punct de vedere economic. Efectivul
Precoce
12 350 365 880 5,5-5,8 mecanizate şi există un program concret de de animale din fermă poate avea o structură
Normal 13 450 390 1080 5,5-5,7
ameliorare (pe baza selecţiei individuale). formată din 65-75% oi mame, 3-5% berbeci şi

12 13
20-30% tineret ovin de prăsilă, cu o reformă ducerea atentă a creşterii şi dezvoltării aces- pentru oi tunse, țarc pentru oi tunse, cântar
la oile adulte de circa 20% şi la tineret de 10- tuia până la intrarea la reproducţie. pentru animale şi cojoace de lână, masă de
15%. sortare, spaţiu de depozitare a lânii sortate
După înţărcarea mieilor are loc pregătirea etc.).
Pentru asigurarea necesarului de furaje, fer- oilor pentru păşunat (curăţarea şi ajustarea
ma trebuie să aibă suprafeţe proprii de teren ongloanelor, examinarea stării de sănătate Adăposturile utilizate pentru ovine sunt
agricol (arabil, păşuni şi fâneţe), dimensiu- etc.), pregătirea şi parcelarea pajiştilor, construcţii simple, de regulă, de formă drep­
nea terenului agricol destinat bazei furajere precum şi pregătirea şi organizarea mulsului tunghiulară, de tip închis sau semideschis,
şi structura culturilor stabilindu-se în funcţie (amenajarea strungilor şi ocoalelor şi prevăzute pe centru sau pe una din părţile
de necesarul animalelor pe categorii fiziolo- asigurarea inventarului necesar recoltării laterale cu culoar de furajare, ce permite
gice (lactaţie, gestaţie, montă etc.), greutate, şi recepţiei laptelui – în cazul mulsului administrarea mecanizată a hranei, cu
vârstă şi sistemul de întreţinere practicat. manual). Mulsul se poate face şi mecanizat, în ajutorul remorcii tehnologice, recomandată
săli de muls mobile sau fixe (de tip brăduleţ, sub formă de amestec unic pe perioada
În cadrul sistemului semiintensiv, în cursul taţie se asigură o hrănire conform stadiului tandem sau rotolactor, prevăzute cu stand stabulaţiei. Întreţinerea ovinelor se face liber
unui an calendaristic, întreţinerea ovinelor se de gestaţie, iar animalele vor fi supravegheate de muls, sală de maşini şi sală de aşteptare), pe aşternut permanent, iar adăpostul este
face în stabulaţie 155 zile şi pe păşune 210 zile, permanent. Înainte de fătare, animalele sunt iar depozitarea laptelui se face în tancuri de compartimentat în boxe de odihnă şi mişcare,
iar în cadrul sistemului intensiv - în stabulaţie supravegheate ziua şi noaptea, se face codini- răcire. care întrunesc toate cerinţele tehnologice
permanentă sau combinat. Pentru berbecii rea oilor (în avans cu 2-3 săptămâni de data şi de microclimat specifice fiecărei categorii
de reproducţie se acordă o atenție sporită în fătării) şi se pregăteşte adăpostul prin com- Tunsul animalelor se face electromecanic, de vârstă (tabel 5). Evacuarea gunoiului se
perioada de pregătire pentru montă și montă, partimentarea acestuia în compartimente într-un loc amenajat special şi dotat adecvat face de 1-2 ori/an, în funcţie de sistemul de
prin nivelul de hrănire şi mişcare practicate pentru oile gestante (boxe pentru 50-100 oi – (țarc pentru oi netunse, culoare individuale întreţinere practicat, cu ajutorul unui tractor
și modul de utilizare la montă, iar în perioada 1,5 m2/cap), maternitate (pregătirea boxelor de trecere către tuns, puncte de tuns, culoare echipat cu lamă.
de repaus sexual se va urmări asigurarea unei de fătare: 10% din numărul oilor gestante, cu Tabelul 5 - Cerinţe tehnologice şi de microclimat specifice ovinelor
stări de sănătate şi întreţinere adecvate. o suprafaţă de 1,2 m2 per boxă; boxe comune Specificare Oi adulte Tineret 3-12 l Tineret 12-18 l Miei Berbeci
pentru oi şi miei – 25 oi cu miei/boxă – 1,6 Suprafaţă de cazare 1,0-1,5 m2 0,6-0,8 0,8-1,0 0,25-0,30 2,0-3,0
Pentru categoria oi şi mioare, în perioada de m2/cuplu) şi compartimente de întreţinere Lărgime ţarcuri 4-5 m 3-5 m - -
pregătire pentru montă se recomandă o hră- a oilor cu miei zburaţi (boxe de 50-100 oi cu Lungime front de furajare 0,35-0,40 m 0,20-0,25 m 0,25-0,30 m 0,15-0,20 m 0,5 m
nire stimulativă, care are ca scop aducerea miei – 1,6-2 m2/cuplu), unde se amenajează Culoar de furajare 4 m din care 2 x 0,50 m pentru iesle
acestora la o stare bună de întreţinere. Siste- front de furajare separat pentru miei. Număr de oi/adăpătoare 30-50 de capete (înălţime adăpători - 0,8 m)
mul de reproducţie recomandat este monta Consum de apă 5-8 litri/oaie/zi
naturală cu metoda montă dirijată (raport de Pentru categoria tineret de prăsilă se are Iluminat natural 15% din suprafaţa pardoselii, iluminare laterală
sexe de 1 mascul la 25-30 oi), pentru cunoaş- în vedere separarea pe sexe după înţărcare, Iluminat artificial 5 - 6 w/m2 (supraveghere)
terea ascendenţei şi posibilitatea realizării afluirea tineretului mascul excedentar către Umiditate relativă 70-80%
procesului de ameliorare. În perioada de ges- îngrăşare, iar pentru tineretul de prăsilă con- Viteza de aer sub 0,4 m/s

14 15
Ferma de ovine necesită şi anumite spaţii sau unic administrat de două ori pe zi (diminea-
construcţii anexe, precum: filtru sanitar, pa- ţa şi seara), fapt ce permite reducerea pier-
doc de mişcare pentru animale, parc de con- derilor de furaje cu 15-20%, mărirea gradului
tenţie sau răscol, baie fixă din ciment pentru de consum al furajelor fibroase şi grosiere cu
deparazitarea ovinelor, cameră de serviciu 20-45% şi mecanizarea tuturor lucrărilor de
pentru repausul îngrijitorilor şi supraveghe- preparare şi administrare. Îngrăşarea în sis-
rea de noapte, magazie tampon pentru depo- tem intensiv cu durata de 100 de zile se poate
zitarea nutreţurilor, fânar pentru depozitarea aplica şi la tineretul caprin, greutatea de valo-
fânurilor şi grosierelor, celulă de siloz, plat- rificare fiind de circa 30 kg.
formă de dejecţii, infirmerie (2,5 m2/100 de
oi), bucătărie furajeră (dotată cu tocătoare Tehnologia de îngrăşare a tineretului ovin în
pentru grosiere şi fibroase, moară şi ameste- sistem semiintensiv. Aceasta se plasează in-
cător, cu o suprafaţă de 7m2/100 oi). termediar între sistemul intensiv şi extensiv,
deoarece reclamă o cantitate de concentrate
B. Tehnologii de îngrăşare a ovinelor de numai circa 400 g/zi/cap şi permite folo-
sirea masei verzi de pe pajiştile naturale sau creşte cu 15-20%, în special pe seama depu- ducţia de lapte sau/şi pe pajişti cultivate sau
Tehnologia de îngrăşare a tineretului ovin în cultivate, fapt ce atrage reducerea costurilor nerii de grăsime, concomitent cu mărirea păşuni ameliorate pentru caprinele crescute
sistem intensiv. În cadrul acestei tehnologii, îngrăşării. Îngrăşarea se face în două varian- randamentului la sacrificare cu 20% şi îmbu- preponderent pentru producţia de carne.
mieii sunt preluați la greutatea de circa 12 kg te, respectiv de 140-150 de zile şi de 200 de nătăţirea semnificativă a însuşirilor calitative
și livrați la greutatea de circa 45 kg. Îngrășa- zile, mieii fiind preluaţi la greutatea de circa ale cărnii. Stabulaţia caprelor în lactaţie se face liber pe
rea cuprinde trei etape distincte (acomoda- 20 şi respectiv circa 12 kg şi îngrăşaţi în sta- aşternut permanent (care este evacuat perio-
re, îngrăşare propriu-zisă şi finisare) și are o bulaţie şi la păşunat până la greutatea de circa C. Tehnologii moderne pentru creşte- dic cu un tractor cu lamă), în adăposturi spe-
durată totală de circa 100 de zile. Hrănirea 45 kg. Scopul esenţial al stabilirii secvenţelor rea caprinelor cial construite, bine compartimentate (pre-
animalelor se face la discreție cu un amestec tehnologice este de a obține produşi care să văzute cu alee de furajare şi boxe de odihnă
prezinte o dezvoltare corporală adecvată pen- Sistemul intensiv de exploatare a caprinelor şi mişcare, delimitate în funcţie de speciali-
tru producţia de carne, iar în urma sacrificării pentru producţia de lapte este mai puţin răs- zarea producţiei), care întrunesc toate cerin-
să rezulte carcase de calitate superioară şi cu pândit în ţara noastră, întâlnindu-se, totuşi, ţele tehnologice (densitate, front de furajare,
randamente ridicate. şi ferme de capacităţi mari, apărute în special front de adăpare, luminozitate etc.) şi de mi-
în ultimii 10-15 ani, în care se cresc fie rase croclimat (volum de aer, umiditate, tempe-
Recondiţionarea animalelor adulte refor- specializate, fie metiși obținuți între rase spe- ratură etc.) specifice caprinelor (tabelul 6).
mate. Îngrăşarea animalelor adulte are loc cializate și rase locale și, în proporție redu- Ţapii, iezii până la înţărcare şi tineretul de
într-o perioadă de 2-3 luni şi se poate face la să, rase locale (autohtone). Aplicarea acestui prăsilă se întreţin într-un adăpost separat de
păşune, în stabulaţie sau mixt. Prin această sistem se face, de regulă, în stabulaţie per- capre, compartimentat adecvat şi prevăzut cu
tehnologie, greutatea corporală a animalelor manentă la caprinele exploatate pentru pro- echipamente specifice (ex. instalaţii de pre-

16 17
Tabelul 6 - Cerinţe tehnologice şi de microclimat specifice caprinelor 2.3.Tehnologii moderne
Tineret caprin femel
Specificare Capre adulte
7 luni
Iezi Ţapi pentru creșterea suinelor
Suprafaţă de cazare 1,5-2 1 m2 0,30 m2 3-5 m2
Lungime front de furajare 0,35-0,40 m 0,35 m 0,20 m 0,45-0,5 m
Lărgime ţarcuri 4,5-5 m 3-5 m - -
Datorită calităţilor lor biologice, suinele re-
Volum de aer minimum 4-5 m3 minimum 3-4 m3 minimum 2,5-3 m3 minimum 8-10 m3
Culoar de furajare 4 m minimum pentru tractor, din care 2 x 0,50 m pentru iesle
prezintă una dintre speciile implicate major
Nivel culoar de furajare 0,55 – 0,70 m
în acoperirea necesarului de carne al popula-
Lărgime iesle 0,50 m
ției umane, asigurând, în prezent, peste 30%
Înălţime adăpători 1,0-1,1 m cu loc pentru picioare pentru capre (0,6 m h) din consumul mondial.
Număr de capre /adăpătoare 25-30 de capete
Consum de apă 5-10 litri/capră/zi Tehnologiile moderne de creştere a suinelor
Înălţime perete plin 1,5 m de la pardoseală pot fi aplicate în sistemele semiintensiv şi in-
Iluminat natural 10-15% din suprafaţa pardoselii, iluminare laterală tensiv-industrial, în care se acordă o atenţie
Iluminat artificial 1,5 - 2 w/m2 (neoane protejate, amplasate la 3,5-4 m înălţime) deosebită materialului biologic exploatat.
Umiditate relativă 65-80%
Viteza de aer 0,25 m/s la iezi şi 0,5 m/s la adulte Tehnologia de creştere a vierilor de Hrănirea vierilor se face cu ajutorul unor
reproducţie hrănitoare automate, distribuirea nutreţului
parare şi echipamente de administrare a sub- – cereale, şroturi, fânuri, masă verde, siloz de efectuându-se automat, cu distribuitoare de
stituentului de lapte la iezi, adăpători etc.). porumb, premix vitamino-mineral etc.). Vieruşii ce urmează a fi utilizaţi pentru mon- diferite tipuri. Hrana trebuie să conţină toate
tă sau însămânţare trebuie să corespundă din substanţele nutritive (proteine, aminoacizi,
Furajele şi apa sunt administrate direct În afară de spaţiul destinat pentru mişcarea punct de vedere al originii, al conformaţiei şi minerale şi vitamine) şi energia metaboliza-
în adăpost (furajele sunt administrate cu şi odihna animalelor (adăpostul), fermele de al constituţiei, dar şi al capacităţii de repro- bilă necesară organismului, iar sub aspect
ajutorul remorcilor tehnologice la iesle - care caprine de tip intensiv sunt prevăzute şi cu ducţie. Vârsta optimă pentru începerea ac- cantitativ să fie asigurată la nivelul a 2,5-3,5
poate fi simplă sau autoblocantă, iar apa prin alte spaţii şi construcţii anexe specifice, care tivităţii vierilor la reproducţie este cuprinsă kg/zi, în funcţie de dezvoltarea corporală,
intermediul adăpătorilor cu nivel constant se referă în primul rând la sala de muls (bră- între 8-10 luni, la o greutate de 115-125 kg. starea de întreţinere şi intensitatea de folosi-
sau cu clapetă). Hrănirea animalelor se duleţ, în tandem sau rotolactor), care condu- re la reproducţie.
face cu raţii echilibrate din punct de vedere ce la creşterea productivităţii muncii (activi- Se recomandă cazarea vierilor de reproducţie
energetic, proteic, vitaminic şi mineral, tatea de muls implică o durată considerabilă în boxe individuale, asigurându-se condiţii Adăparea vierilor se face cu ajutorul adăpăto-
calculate în funcţie de greutatea corporală, din timpul efectiv de lucru zilnic), bază fura- de hrănire diferențiate în funcţie de vârstă şi rilor automate. Apa va fi administrată la dis-
starea fiziologică şi producţia animalelor. Este jeră proprie (fânar, celulă de siloz, magazie, de greutatea corporală a animalului. Supra- creţie, necesarul zilnic fiind de 10-15 litri.
recomandat ca furajele să fie administrate cântar basculă etc.), bucătărie furajeră, plat- faţa boxei individuale variază între 3-6 m2 şi
sub formă de amestec unic (compus din mai formă de dejecţii, filtru sanitar, utilități (apă, trebuie să asigure spaţiu suficient de odihnă, Pentru montă naturală, în unităţile de pro-
multe tipuri de nutreţuri, în funcţie de sezon curent electric) etc. precum şi posibilităţi de mişcare. ducere a porcului comercial destinat abatori-

18 19
zării, se calculează 1 vier la 25-30 de scroafe, Tehnologia de creştere a scroafelor în fătare, format din amestecuri de uruieli cu o
iar în unităţile de selecţie 1 vier la 5 scroafe. perioada de lactație treime tărâţe de grâu, care înlătură consti-
Utilizarea vierilor pentru însămânţări artifi- paţia la care sunt predispuse scroafele după
ciale este mult mai avantajoasă, deoarece un Adăposturile trebuie să asigure în permanen- fătare.
vier produce anual 1500-2000 de doze de ţă un microclimat optim, temperatura în adă-
spermă, cu care pot fi însămânţate 800-1000 posturi, la nivelul scroafei, va fi de 17-200C, Pentru hrănirea scroafelor în lactaţie se reco-
de scroafe. În plus, la recoltare fiecare ejacu- iar la nivelul purceilor, în primele șapte zile, mandă administarea unui nutreţ combinat,
lat este supus examenului de laborator, fiind de 30-320C, umiditatea relativă a aerului de în structura căruia pot intra cereale (porumb,
utilizate pentru însămânţare numai cele de 55-60%. În sezonul cald, în compartimentele orz, grâu) în proporţie de 70-80%, nutreţuri
bună calitate. dotate cu sisteme de încălzire în pardoseală, proteice de origine vegetală (şrot de soia,
în zona de creştere a purceilor, după 15 zile de şrot de floarea-soarelui, mazăre furajeră) 20-
Tehnologia de creştere a scroafelor la fătare căldura se va întrerupe. În acest caz, 25%, săruri minerale (sare, fosfat mono sau
gestante temperatura optimă este de 24-280C. În cazul dicalcic) 2,5-3% şi premix mineralo-vitami-
boxelor cu pardoseală de beton se va asigura nic 0,5-1%. Nutreţurile combinate utilizate
Pentru unităţile cu număr mic de scroafe se în prima lună de gestaţie, în vederea refacerii aşternut (rumeguş, paie curate şi uscate etc.) în alimentaţia scroafelor cu purcei pot avea
recomandă sistemul de întreţinere în care organismului scroafei şi asigurării unei bune în grosime de 6-7 cm. o caloricitate cuprinsă între 2900-3000 kcal
scroafa rămâne în aceeaşi boxă de la însă- nidaţii, precum şi în ultima lună de gestaţie, EM/kg, un nivel proteic de 15%, cu o valoa-
mânţare până la fătare. În acest fel se poate când intensitatea de creştere a fetuşilor este În ziua fătării, scroafa poate primi numai apă re biologică bună, asigurând toţi aminoacizii
stabili o conduită adaptată fiecărei scroafe şi foarte ridicată. (la temperatura adăpostului, în timp de iar- esenţiali la nivel optim (0,55-0,6% lizină şi
se pot preveni accidentele şi avorturile meca- nă) sau cel mult un barbotaj ca şi înainte de 0,45-0,5% metionină şi cistină). Un rol deo-
nice. Pentru scroafele gestante se utilizează fura- sebit în producţia de lapte îl au şi substanţele
jul combinat 0-5, la care proteina brută este minerale, recomandându-se ca nivelul de cal-
Pentru înlăturarea pierderilor de purcei în 14-15% şi energia metabolizabilă 2800-2900 ciu să fie de circa 8%, iar cel de fosfor de circa
timpul perioadei de gestaţie se va acorda o kcal/kg. Hrana se administrează în unul sau 0,5-0,6%.
atenţie deosebită hrănirii raţionale a scroa- două tainuri pe zi, respectându-se orele de
felor şi a scrofiţelor gestante. Gestaţia la distribuire şi asigurându-se pentru fiecare Furajarea scroafelor în perioada de lactaţie
scroafă durează, în medie, 114 zile (106-121). scroafă un front de furajare de 40-50 cm. este influenţată de producţia de lapte, deci
În prima parte a perioadei de gestaţie, cores- implicit de numărul de purcei alăptaţi. Având
punzătoare primelor două luni, purceii cresc Este recomandat ca scroafele să aibă în per- în vedere acest lucru se recomandă ca nutreţul
foarte puţin, în timp ce în ultima parte, de la manenţă apă pentru adăpare, la discreţie, combinat să se administreze în următoarele
două luni până la fătare, ei se dezvoltă într-un prin adăpători automate. Consumul de apă cantităţi: 1 kg pentru fiecare 100 kg greutate
ritm accelerat, mai ales în ultimele trei săp- este, în medie, de 9,2 l/scroafă/zi. Apa admi- vie (necesarul pentru întreţinere) şi 0,4-0,5
tămâni, când purceii îşi dublează greutatea. nistrată trebuie să fie la temperatura adăpos- kg pentru fiecare purcel alăptat. În vârf de
Se recomandă, astfel, o hrănire stimulativă tului. lactaţie (săptămâna 4-5) se poate ajunge la

20 21
un consum zilnic de 6-7 kg nutreţ combinat/ scot imediat din adăpostul în care au crescut Pe lângă condiţiile de întreţinere, hrănirea
cap, în funcţie de numărul de purcei alăptaţi, până atunci şi se menţin în aceleaşi boxe câ- raţională a purceilor înţărcaţi este un factor
vârsta şi greutatea corporală a scroafei. teva zile, administrându-li-se şi un furaj de important, care asigură creşterea şi dezvolta-
cea mai bună calitate. rea normală a acestora, astfel încât, la vârsta
O atenţie deosebită trebuie acordată şi de trei luni, când tineretul porcin va fi trans-
consumului de apă, care este foarte ridicat După 10-14 zile de la înţărcare, când orga- ferat în sectorul creştere-îngrășare sau testa-
în această perioadă, când se poate ajunge la nismul purceilor s-a obişnuit cu lipsa lapte- re, să înregistreze o greutate de 28-30 kg. Se
25-30 litri/cap/zi (4-4,5 litri/kg substanţă lui matern, se formează loturile, în funcţie de recomandă ca furajarea purceilor înţărcaţi să
uscată ingerată). În general, apa se asigură la greutatea corporală a acestora, recomandân- se facă, în primele 10 zile după înţărcare, tot
discreţie. du-se ca diferenţa de greutate dintre purceii cu rețeta de nutreț combinat 0-1, pentru ca
unui lot să nu fie mai mare de 2-3 kg. apoi, treptat, în 4-5 zile, să se treacă la rețeta
Tehnologia de creştere a purceilor, de de furajare 0-2.
la naştere la înţărcare Mărimea unui lot de purcei din această ca-
tegorie este diferită în funcţie de sistemul de Tehnologia de creştere a porcilor la
Perioada de timp în care purcelul este consi- exploatare, dar se recomandă ca, pentru fie- îngrășat
derat sugar durează de la fătare până la înţăr- la început circa 50 g/cap/zi, şi apoi mărind care purcel, să se asigure 0,30-0,40 m2 din
care, deci până la 4-8 săptămâni, în funcţie treptat raţia, astfel încât la înţărcare să ajun- suprafaţa boxei. Această categorie se referă la porcinele cu
de sistemul de exploatare, perioadă pe care gă până la 500 g/cap/zi. masa corporală cuprinsă între 25 (35 kg) și
purcelul o petrece în maternitate, alături de 100-110 kg. Obiectivele urmărite de crescător
scroafă. Adăparea purceilor sugari este absolut nece- la această categorie sunt: realizarea unei vite-
sară, începând cu a patra zi de viaţă. Adăpa- ze de creştere superioare; un consum specific
În prima săptămână de viaţă, purceii consu- rea se face la discreţie, cu apă proaspată, prin redus; o carcasă cu un procent crescut de ţe-
mă doar laptele matern. După vârsta de 7-8 adăpători automate, de tip pipă. sut muscular.
zile, purceilor trebuie să li se pună la dispozi-
ție hrană suplimentară, în special săruri mi- Tehnologia de creştere a tineretului Întreţinerea porcinelor se face în boxe colec-
nerale (în special fier), care sunt insuficiente porcin tive, asigurându-se o suprafaţă de 0,80-1 m2/
în laptele scroafei. Se recomandă să se dea animal. Boxa trebuie să asigure trei zone bine
purceilor, la discreţie, grăunţe de orz, mază- Categoria tineret porcin începe de la înţărca- delimitate şi anume: zona de odihnă; zona
re sau porumb, prăjite în prealabil, pentru a re până la vârsta de trei luni (greutatea maxi- de hrănire şi adăpare; zona de evacuare a
mări palatabilitatea. mă 30 kg). Începând cu momentul înţărcării dejecţiilor. Pentru a se menţine curată boxa,
şi încă 6-10 zile după acesta, purceii trec prin- spaţiul de odihnă trebuie să fie mai ridicat cu
La vârsta de 10-12 zile se începe hrănirea su- tr-o perioadă dificilă de viaţă, numită „criza circa 8-10 cm faţă de nivelul grătarelor, iar
plimentară a purceilor cu nutreţ combinat de înţărcare”. Această perioadă de criză poate adăpătorile se vor amplasa deasupra grătare-
din reţeta 0-1, sub formă uscată, calculând fi atenuată dacă purceii, după înţărcare, nu se lor. Boxa trebuie dotată cu hrănitor, eventual

22 23
compartimentat, pentru a se asigura furaja- mase corporale de 60 kg şi, în continuare, 2.4. Tehnologii moderne
rea la discreţie. Zona de defecare, plasată în 13,7% proteină brută până la 100 kg. Pentru pentru creșterea păsărilor
spatele boxei, poate fi dotată cu un grătar din porcul de carne trebuie să se asigure o carca-
beton armat cu bare de 6-8 cm şi fante de 2,5 să cu peste 56% ţesut muscular şi un strat de
cm. grăsime sub 15 mm, precum şi calităţi gusta- A) Creșterea păsărilor pentru produ-
tive deosebite ale cărnii. cerea de ouă destinate consumului
La popularea compartimentelor, animalele
sunt grupate în funcţie de sex (femele şi mas- Îngrăşarea pentru bacon se face cu scopul de Cel mai ridicat indice de consum uman pe
culi castraţi) şi greutate corporală. a obţine carcase cu un strat subţire de slănină, plan mondial îl înregistrează ouăle de găi­
porcii crescându-se până la 70-80 kg. Recep- nă. Există mai multe sisteme de creștere și
Exploatarea porcinelor din această catego- tura de nutreţ combinat folosită la furajarea exploatare a păsărilor pentru ouă și anume:
rie se bazează pe principiul „totul plin - totul porcilor pentru bacon trebuie să conţină un sisteme de creștere extensiv și semiintensiv;
gol”, respectiv după livrarea porcilor se face procent de proteină brută mai mare cu 1-2% sisteme de creștere intensiv și superintensiv;
curăţenie mecanică, dezinfecţie, verificarea decât în rețetele precedente şi un conţinut sisteme de creștere alternative.
tehnică şi reparaţia instalaţiei electrice şi a mai mic de energie metabolizabilă, pentru a
sistemului de adăpare şi furajare. nu favoriza depunerile de grăsime. 1) Sistemele intensiv și superintensiv
de creștere El permite realizarea unor producții de ouă
Pentru asigurarea parametrilor de micro- foarte ridicate, apropiate de potențialul pro-
climat se recomandă ca suprafaţa pe cap de a) Creșterea pe așternut permanent este un ductiv, permite o economie a forței de mun-
animal să fie de 0,4 m2 pentru porcii cu masa sistem intensiv de creștere în care așternu- că, marea majoritate a operațiunilor curen-
corporală mai mică de 50 kg şi de 0,8-0,9 m2 tul trebuie dispus într-un strat suficient de te (hrănire, adăpare, evacuarea dejecțiilor,
pentru cei de peste 50 kg. gros și având o umiditate de 20-30%, care să recoltarea ouălor) fiind mecanizate și chiar
favorizeze o ușoară fermentație, autousca- automatizate, o diminuare a pierderilor de
Pentru asigurarea unor temperaturi optime, rea, autosterilizarea și degajarea de căldură. furaje, ouăle produse sunt mult mai curate,
adăposturile pentru această categorie nu ne- Acest sistem, în condițiile echipării corecte cu iar pe timp de iarnă permite o economie la
cesită, iarna, încălzire, în schimb vara, mai instalații de hrănire, adăpare, climatizare și combustibil. Dezavantajele creșterii în baterii
ales în timpul căldurilor, se recomandă venti- iluminat și ale utilizării grătarelor, alături de sunt investițiile inițiale mai mari și cheltuieli-
laţia, cu mai multe ventilatoare mai mici. așternutul permanent este permis de regle- le mai ridicate pentru realizarea construcției.
mentările UE.
Îngrăşarea pentru carne este cea mai efici- 2) Sistemele alternative de creștere
entă şi începe când purceii au 25-40 kg şi ţine b) Creșterea în baterii este un sistem supe- La ora actuală există în lume diverse organi-
până ajung la 100-110 kg. Furajarea acestor rintensiv de exploatare a păsărilor, în com- zații de protecție a animalelor care militează
porci se face cu nutreţ combinat care asigură plexe de tip industrial și a apărut ca urmare pentru renunțarea la exploatarea păsărilor
15,7% proteină brută până la atingerea unei a sporirii cererii pentru produsele avicole. în sisteme industriale de creștere, problema

24 25
constituind-o sistemul de exploatare în cuști Tehnologia creșterii găinilor ouătoa- de un adăpost călduros pe timpul iernii
de baterii. În acest context, în iulie 1999 a fost re. În general, pentru creșterea hibrizilor cu cel al utilizării de suprafețe întinse de
adoptată o directivă a Uniunii Europene, prin ouători, în țara noastră se utilizează bateriile teren pe timpul verii;
care se reglementează confortul ce trebuie piramidale de tip BP-3, la care poate fi adap- • sistemul intensiv de creștere permite re-
asigurat găinilor ouătoare și în urma căreia tat și echipamentul de colectare a ouălor pe alizarea unor producții ridicate de carne
cuștile clasice au fost înlocuite, începând cu trei niveluri (I.C.O.-3). Popularea aceste ba- pe unitatea de suprafață, iar carnea ob-
anul 2012. Aceste sisteme alternative de creș- terii se face cu puicuțe în vârstă de 18 săptă- ținută este de calitate superioară, având
tere sunt reprezentate prin: mâni, la o densitate de 4 capete/colivie, dar caractere organoleptice și fizico-chimice
• sistemul de creștere în baterii deschise, periodic trebuie să se egalizeze efectivul pe asemănătoare cu cea provenită de la pă-
care combină avantajele conferite de ba- cuști. sările crescute în sistem extensiv. În acest
teria clasică, cu cele specifice așternutului caz, creșterea puilor de carne pe așternut
permanent Organizarea hrănirii găinilor ouătoare tre- permanent a copiat modelul de la găinile
• sistem de creștere în baterii cu cuști mo- buie corelată atât cu ritmul lor de creștere ouătoare;
dificate, care constă în creșterea păsărilor în greutate, cât și cu nivelul producției de • sistemul superintensiv de creștere, care
în baterii, în hale oarbe, dar care să asigu- ouă planificate. Din acest motiv, în perioada asigură densitate mult mai mare de pă-
re un anumit confort pentru a compensa de vârstă 22 până la 40 de săptămâni, când sări pe unitatea de suprafață construită
lipsa de mișcare. Principalul avantaj al păsările continuă să crească în greutate, dar și concentrări foarte mari de efective în
bateriilor cu cuști modificate este acela mari pe unitatea de suprafață (8-9 cap/ ating și vârful de ouat, este necesar ca nivelul complexele industriale de creștere.
că numărul de păsări dintr-o colectivita- m2), iar prin ridicarea păsărilor față de proteic al hranei să fie mai ridicat, de 16,5-
te este mai redus decât în alte sisteme de zona cu dejecții se îmbunătățește starea 17%. În același timp, consumul de apă la găi-
creștere alternative; lor de sănătate; nile ouătoare este de 0,22-0,24 litri pe zi.
• variante ale creșterii pe așternut perma- • creșterea pe pardoseală din plasă de sâr-
nent reprezentate prin introducerea de mă este o copie a sistemului de creștere
stinghii pentru dormit în halele de găini pe stelaje, dar suprafața de stinghii este B) Creșterea păsărilor pentru pro­duc­
ouătoare care permit exteriorizarea unor înlocuită cu plase de sârmă galvanizată ția de carne
manifestări naturale (întinderea aripilor sudată, asemănătoare cu cea de la baterii.
și a picioarelor, odihna etc.) sau creșterea Sisteme și tehnologii de creștere a
păsărilor în hale cu deschidere la pado- Pentru obținerea ouălor destinate consumu- broi­lerului de găină
curi exterioare, care combină avantajul lui public, unitățile specializate sunt orga-
unui adăpost (în care factorii de microcli- nizate în ferme pentru creșterea puicuțelor Referitor la tehnologia de creștere a broileru-
mat pot fi controlați riguros), cu influența (tineretului de înlocuire), de la o zi până la 18 lui de găină, se utilizează următoarele siste-
benefică a mediului înconjurător; săptămâni și în ferme pentru găini-ouă con- me de creștere:
• creșterea pe stelaje (paturi tehnologi- sum (19 până la 77-80 săptămâni), într-un • sistemul extensiv de creștere (cu caracter
ce), care permite utilizarea unor densități raport de 1:3. gospodăresc) combină avantajul conferit

26 27
3. ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII PRODUSELOR perfecţionate) sau prin bariere geografice (la
rasele locale).
DE ORIGINE ANIMALĂ PRIN SPORIREA
După gradul de ameliorare, nivelul izolării
VALORII DE AMELIORARE A ANIMALELOR reproductive şi diferenţele fenotipice, rasele
pot fi clasificate în: rase perfecţionate; rase
Managementul resurselor genetice repre- inventarierea populaţiilor, ameliorarea gene­ locale - populaţii izolate reproductiv prin ba-
zintă totalitatea procedeelor de organizare şi tică, conservarea sau prezervarea acesto- riere geografice; semirase - rase în curs de
conducere a activităţilor din zootehnie care ra, precum şi utilizarea resurselor genetice, formare, diferenţiate morfologic şi fiziologic
vizează utilizarea resurselor genetice (exis- deci reprezintă esenţa a tot ceea ce înseamnă de alte comunităţi similare, însă neizolate re-
tente) în vederea atingerii unor obiective ca: ştiinţe zootehnice. productiv (se află în zona de iradiaţie geneti-
asigurarea securităţii alimentare (prin elabo- că a unei alte populaţii – rasă perfecţionată);
rarea unor programe de ameliorare a popula- Rasa. De regulă, rasele sunt agregate de po- suprarase – grup monofiletic de rase.
ţiilor de animale domestice cu status normal, pulaţii, rar populaţii simple, diferenţiate fe-
în vederea obţinerii unui potenţial productiv notipic, uneori şi ecologic, cu mărime gene- Rasa Holstein este originară din SUA, are
ridicat); conservarea populaţiilor vulnerabi- tică mare, cu drum evolutiv propriu. Izolarea Rase şi hibrizi de animale
dezvoltare corporală hipermetrică, producţia
le; prezervarea populaţiilor în pericol. Astfel, reproductivă a rasei este făcută de către om, recomandate pentru fermele
medie de lapte fiind de 9000 kg lapte/lacta-
managementul resurselor genetice include cu ajutorul registrelor genealogice (la rasele din România ţie, cu 3,5-3,7% grăsime, 3,11-3,23% proteine.
Vacile au viteză foarte bună de muls (2,5 kg/
a) Rase de taurine min), simetria funcţională este bună (48%)
În prezent, pe plan mondial există peste 1000 și au o capacitate superioară de valorificare a
de rase de taurine, din care aproximativ 250 hranei (sub 0,8 UNL/l lapte).
sunt considerate rase principale. Aceste rase
se caracterizează prin însuşiri morfo-fiziolo- Rasa Friză s-a format în Olanda, are dez-
gice şi productive specifice. La nivel naţional voltare corporală eumetrică, cu producţie
se pot utiliza cu succes rasele locale şi rase- medie de lapte de 8500 kg lapte/lactaţie, cu
le universale, specializate, care se adaptează 4,34% grăsime şi 3,45% proteine. Aptitudi-
cu uşurinţă la condiţiile de creştere din ţara nile pentru mulsul mecanic sunt foarte bune
noastră. (viteză bună de muls - 2 kg/min, simetria
funcțională - 46%) şi are capacitate bună de
Rasele da taurine specializate pentru valorificare a hranei (sub 0,9 UNL/l lapte).
producţia de lapte şi recomandate a fi fo-
losite în Romania sunt: rasa Holstein, rasa Rasa Bălţată cu negru românească s-a
Friză, rasa Bălţată cu negru românească. format în România şi se încadrează în tipul

28 29
de dezvoltare corporală eumetrică. Din punct Rasa Limousine, formată în Franţa, are teza de muls 1,2-1,5 kg/min, indicele mamar
de vedere productiv, cantitatea medie de lap- dezvoltarea corporală hipermetrică. La vâr- 38-40%). Se pretează atât la îngrăşarea pe
te este de 4000-4500 kg lapte/lactaţie, cu sta de adult, masculii realizează 750 kg, cu păşune, dar şi în sistem intensiv, unde rea-
3,9% grăsime. sporuri medii de creştere de 800-1000 g/zi lizează sporuri de 1000-1400 g/zi. La vârsta
la creşterea pe păşune şi 1000-1300 g/zi la de sacrificare, greutatea tăuraşilor ajunge la
Dintre rasele de taurine specializa- îngrăşarea în sistem intensiv. Randamentul 560 kg, randamentul la sacrificare este ridi-
te pentru producţia de carne, pentru la sacrificare este de 54% la animalele adulte cat (56-58% la tăuraşi şi 52-54% la animalele
România se recomandă rasele următoare: reformate şi 63-71% la tineretul îngrăşat in- adulte reformate).
Charolaise, Limousine, Aberdeen Angus. tensiv.
Rasa Brună de Maramureş face parte
Rasa Charolaise este originară din Fran- Rasa Aberdeen Angus s-a format în Sco- din grupa raselor mixte, cu dezvoltare corpo- pentru producția de carne. Varietățile neagră
ţa, cu dezvoltare corporală hipermetrică şi ţia, având o dezvoltare corporală mică (hipo- rală eumetrică. Producţia de lapte medie este și brumărie se recomandă să fie crescute în
performanţe deosebite în producţia de car- metrică). Se caracterizeză prin viteză bună de 4000-4600 kg lapte/lactație, cu 3,82% rasă curată prin selecție sau prin încrucișare
ne. Astfel, la vârsta de 18 luni masculii ating de creştere (sporul mediu zilnic este de 1150 grăsime, cu aptitudini slabe pentru mulsul cu rasa Karakul pentru producția de pielice-
675 kg, iar femelele 459 kg, sporul mediu zil- g/zi, la vârsta de 18 luni tineretul realizând mecanic (viteza de muls 1,3 kg/min, indi- le. Rasa Țigaie (lână semifină, lapte, carne)
nic variază între 1300-1600 g/zi la masculi o greutate medie de 500 kg, deşi la naştere cele mamar 42%). Se poate îngrăşa în orice este adaptată pentru zona de deal și de podiș,
şi 800-1000 g/zi la femele. După sacrificare, greutatea este mică-25 kg). Randamentul la sistem, însă, în sistemul intensiv, tăuraşii re- fiind recomandat a fi crescută prin selecție
ponderea cărnii în carcasă este de 72% şi ran- sacrificare este foarte bun (60-70%), cu un alizează sporuri medii de 900-1200 g/zi, cu în rasă curată, sau prin încrucișare cu rasele
damentul la sacrificare poate ajunge la 68% record de 74%. Carnea în carcasă reprezintă un consum specific de 6,2-7,9 UNC/kg spor, Friză și Lacaune pentru lapte și cu rasele Île
la tăuraşii îngrăşaţi intensiv şi 55% la anima- peste 70% şi are însuşiri organoleptice deose- randamentul la sacrificare variind în funcţie de France, Texel, Suffolk, Border Leicester,
lele reformate. bite (culoare mai închisă, fină, fragedă, sucu- de categorie (tauraşii îngrăşaţi intensiv 60%, Germană cu Cap Negru și Oaia cu Cap Ne-
lentă şi marmorată). vacile recondiţionate 52-54). gru de Teleorman pentru carne. Rasa Meri-
nos de Palas (lână fină, carne) este adaptată
Rasele ameliorate de taurine de interes b) Rase de ovine pentru zona de câmpie, fiind recomandat să
naţional se încadrează în tipul morfo-pro- fie crescută prin selecție în rasă curată pentru
ductiv mixt. Cele mai importante sunt Bălţata Rase locale. Rasele de ovine locale sunt carne, lapte și lână fină. Rasa Merinos Tran-
românească şi Bruna de Maramureş. rase mixte, rustice, rezistente la boli și adap- silvănean (lână fină), este adaptată pentru
tate perfect la condițiile pedoclimatice speci- zona de câmpie și se recomandă să fie cres-
Rasa Bălţată românească aparţine ti- fice țării noastre. Rasa Țurcană (lână groasă, cută prin selecție în rasă curată pentru carne,
pului morfo-productiv mixt (lapte-carne), lapte, carne) este adaptată pentru zona mon- lapte și lână fină și prin încrucișare cu rasa
cu dezvoltare corporală hipermetrică. În tană, fiind recomandat să fie crescută prin Merinofleisch pentru carne. Rasa Karakul
producţia de lapte realizează 4600 kg lapte/ selecție în rasă curată pentru varietatea albă (pielicele, lapte) este adaptată pentru zona de
lactație, cu 3,82% grăsime, dar aptitudinile sau prin încrucișare cu rasele Awassi și Sardă deal și podiș, fiind recomandat să fie crescută
pentru mulsul mecanic sunt mai reduse (vi- pentru producția de lapte și cu rasa Lincoln prin selecție în rasă curată pentru lapte și pie-

30 31
licele. Rasa Oaia cu Cap Negru de Teleorman fi utilizate fie prin creștere în rasă curată, fie Rase de carne. Pentru sporirea producției
(lapte, carne, prolificitate) se recomandă să utilizate la încrucișări industriale simple sau de carne de caprine poate fi folosită cu succes
fie crescută prin selecție în rasă curată. trirasiale cu rasele locale. Rasele recomanda- rasa Boer, care are o precocitate și prolificita-
te în țara noastră sunt Île de France, Texel, te remarcabile, putând fi utilizată fie în rasă
Rase de lapte. Rasele specializate se carac- Suffolk, Border Leicester, Germană cu Cap curată, fie prin încrucișare cu rasa Carpatină.
terizează prin producție ridicată de lapte și Negru, Merinofleisch, Lincoln și Rasa de
durată lungă a lactației. Aceste rase pot fi uti- carne Palas.
lizate fie prin creștere în rasă curată, fie prin d) Rase de porcine
încrucișare cu rasele locale. Rasele recoman- Rase prolifice. Aceste rase sunt semi-pre-
date pentru țara noastră sunt Friză, Awassi, coce, au un sezon lung de reproducție și o Rasele de porcine se clasifică, după proveni-
Lacaune, Sardă, și Rasa de lapte Palas. prolificitate foarte ridicată. Pot fi utilizate enţa lor, în rase locale (indigene sau autohto-
pentru sporirea prolificității și producerea de ne) şi rase importate ameliorate.
Rase de carne. Sunt rase care au o precoci- miei de carne în cadrul încrucișărilor cu rase-
tate remarcabilă, capacitate ridicată de valo- le locale. Rasele recomandate în țara noastră c) Rase de caprine Rasele de porcine ameliorate se clasifică, în
rificare a furajelor, carcase superioare și ran- sunt Romanov, Finnish-Landrace și Linia funcţie de specializarea lor pe direcţii de pro-
dament ridicat la sacrificare. Aceste rase pot prolifică Palas. Rase locale. Rasele de caprine locale sunt ducţie şi după locul pe care îl ocupă în sche-
rase mixte (lapte și carne), rustice și rezisten- mele de încrucişare, în rase materne şi rase
te, dar cu o mare variabilitate a caracterelor paterne.
morfo-productive.
Rasele materne sunt rase care se carac-
Rasa Carpatină este recomandat să fie cres- terizează prin performanţe superioare de
cută prin selecție în rasă curată sau prin în- reproducţie, precum și prin performanţe de
crucișare cu rasele Saanen și Alpină Franceză creştere şi calitate a carcasei. Rasele incluse
pentru producția de lapte și cu rasa Boer pen- în această grupă sunt reprezentate de Marele
tru producția de carne. Rasa Albă de Banat alb şi Landrace şi sunt utilizate în încrucişări
este o rasă ameliorată, fiind recomandat să fie birasiale pentru producerea de scroafe de pri-
crescută prin selecție în rasă curată. mă generație (F1).

Rase de lapte. Sunt rase care au o produc- Rasa Marele Alb este originară din Anglia;
ție de lapte foarte ridicată și o durată lungă sunt animale de talie mare, robuste, cu proli-
a lactației. Aceste rase pot fi utilizate fie prin ficitate de 10-11 purcei la o fătare, consumul
creștere în rasă curată, fie prin încrucișare specific 2,1-2,8 kg nutreţ combinat/kg spor,
cu rasele locale. Rasele recomandate în țara procent de carne în carcasă 60-63% și spor
noastră sunt Saanen și Alpina Franceză. mediu zilnic de peste 475 g.

32 33
Rasa Piétrain este o rasă formată în Belgia, hibrid importat şi utilizat astăzi în România
are o prolificitate bună (9-10 purcei), are este LOHMANN BROWN.
procentul cel mai scăzut de colesterol dintre
rasele crescute la noi în ţară, spor mediu Rase de găini care participă la produ-
zilnic de peste 550 g și calitatea carcasei cerea puilor de carne
foarte bună.
Rasa Plymouth Rock alb reprezintă
Linia sintetică - 345 Periş este o rasă ce forma parentală femelă pentru producerea
provine din încrucişarea raselor Landrace hibrizilor de carne, iar rasa Cornish con-
Belgian, Duroc şi Hampshire. Precocitatea stituie forma parentală masculă pentru pro-
şi viteza de creştere sunt bune, atingând gre- ducerea hibrizilor de carne.
Rasa Landrace este specializată şi se pre-
utatea de sacrificare la 180 de zile. Calitatea
tează foarte bine pentru producţia de bacon. Producţia de carne de găină este asigura-
carcasei şi a cărnii situează aceasta linie la un
Se caracterizează prin animale cu lungime tă în ţara noastră de trei hibrizi, respectiv
nivel superior celorlalte rase paterne existen-
corporală mare, specializate pentru produc- ROBRO-69, ROBRO-70 şi MINI-ROBRO.
te în România.
ţia de carne, prolificitate de 10-11 purcei, pro- Hibrizii importaţi şi folosiţi în ţara noastră
cent de carne în carcasă 65% și spor mediu sunt ROSS, ROSS-208, LOHMANN MEAT şi
zilnic de peste 775 g. prezent varietatea albă participă la obţinerea
e) Rase de păsări de hibrizi autosexabili după culoarea pufului. SHAVER STARBRO.
Rasele paterne sunt rase specializate Greutatea corporală a păsărilor adulte este de
pentru producţie mare de carne în carcasă, Rase specializate pentru producţia de 2,4-3 kg la găini şi de 3-4 kg la cocoşi.
carne de calitate superioară, viteză mare de ouă
creştere şi consum specific redus. Rasele Producţia medie anuală de ouă este de 170-
din ţara noastră incluse în această grupă Rasa Leghorn este originară din zona me- 240, ajungând la 330-340 la hibrizii comerci-
sunt: Duroc, Hampshire, Linia Sintetică - diteraneană şi stă la baza obţinerii majorităţii ali, iar greutatea medie a ouălor este de peste
345 Periş, Pietrain şi sunt utilizate pentru hibrizilor industriali pentru ouă cu coajă albă. 60 g, cu coaja colorată brun-închis.
producerea de vieri terminali necesari în Greutatea corporală este cuprinsă între 1,75-
încrucişări trirasiale. 2,5 kg la găini şi 2,25-3 kg la cocoşi. Producţia Majoritatea hibrizilor ouători existenţi astăzi
medie anuală a găinilor din rasa Leghorn este în lume sunt produşi prin încrucişarea a trei
Rasa Duroc s-a format în SUA, animalele de 220 de ouă, cu o greutate medie de 50-67 sau patru linii diferite morfo-productiv.
au dezvoltare corporală mijlocie spre mare, g şi coaja albă.
prolificitate de 8-9 purcei la fătare, precocita- În România s-au obţinut hibrizi cu coajă albă
te foarte bună, spor mediu zilnic de peste 600 Rasa Rhode Island s-a format în SUA şi (ALBO-67, ALBO-70, SAFIR-108, SAFIR
g, carcase de calitate superioară, foarte apre- a fost introdusă în Europa în 1904. Rasa are -367), hibrizi cu coajă pigmentată (ROSO-
ciate datorită structurii perselate a cărnii. două varietăţi de culoare: roşie şi albă, iar în 70, ROSO-SL, ALBO-SL). Cel mai important

34 35
4. OPORTUNITĂŢI DE FINANŢARE de adaptare la noile tehnologii, ca urmare a
mijloacelor financiare proprii insuficiente şi
A PROIECTELOR DE MODERNIZARE a accesului redus la surse de finanţare. Aceste
ferme, în special cele de dimensiuni mici și
A FERMELOR ZOOTEHNICE mijlocii, au nevoie de sprijin pentru a-şi va-
lorifica potenţialul şi pentru a deveni compe-
Programul Naţional de Dezvoltare Ru- logic şi a desfășura activităţi agricole moder- titive. Pentru acest lucru, au nevoie de inves-
rală 2014-2020 (PNDR) este instrumen- ne, în condiţii de eficienţă şi rentabilitate. tiţii în modernizare şi construcţii de facilităţi,
tul prin care se acordă fonduri nerambursa- echipamente, maşini, spaţii post-recoltare şi
bile de la Uniunea Europeană şi Guvernul Agricultura din România este caracterizată în condiţionare, sisteme de sortare, calibrare,
României pentru dezvoltarea economico-so- prezent de un nivel insuficient de dotare cu mijloace de producţie etc.
cială a spaţiului rural din România. Ca urma- utilaje şi echipamente, uzate de cele mai mul-
re, investitorii au noi oportunităţi financiare te ori fizic sau moral, iar fermierii îşi bazează Prin abordarea acestor nevoi, fermele îşi vor
pentru proiecte de investiţii în dezvoltarea sistemele de producţie pe o mecanizare înve- îmbunătăţi baza materială de producţie şi re-
agriculturii, iar fermierii au posibilitatea de a chită şi de calitate slabă şi pe clădiri şi facilităţi coltare, vor adapta metodele de management
realiza noi investiţii pentru a se alinia la stan- de depozitare inadecvate. Multe dintre ferme agricol, vor creşte eficienţa costurilor, îşi vor
dardele europene din punct de vedere tehno- se confruntă cu dificultăţi legate de procesul diversifica veniturile, vor îmbunătăţi produc-
tivitatea muncii şi standardele – inclusiv cele
„Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
de protecţie a mediului, igienă şi bunăstare a
animalelor. şi de amoniac din agricultură’’.

În anul 2015, pentru proiectele ce vizează În cadrul domeniului de intervenţie DI 2A,


modernizarea şi dezvoltarea fermelor zoo­ prin această submăsură sunt vizate investi-
tehnice, în cadrul PNDR 2014-2020 este ţii care să conducă la creşterea nivelului de
prevăzută Submăsura 4.1 „Investiţii în dotare tehnică a exploataţiilor cu potenţial în
exploataţii agricole” care se încadrează, implementarea proiectelor de investiţii via-
conform Regulamentului (CE) 1305/ 2013, bile, care să asigure continuarea procesului
art. 17, în măsura 4. Investiţii în active fizice de modernizare a exploataţiilor agricole prin
şi contribuie la domeniile de intervenţie DI modernizarea construcţiilor fermei, echipa-
2A „Îmbunătăţirea performanţei economice mentelor şi utilajelor tehnice, îmbunătăţirea
a tuturor fermelor şi facilitarea restructură- calităţii activelor, adoptarea standardelor
rii şi modernizării fermelor, în special în ve- comunitare, îmbunătăţirea eficienţei energe-
derea creşterii participării şi orientării către tice, o mai bună gestionare a solului şi să di-
piaţă, cât şi a diversificării agricole’’ şi DI 5D recţioneze diversificarea producţiei agricole.

36 37
În cadrul domeniului de intervenţie DI 5D, online pe site-ul Agenţiei pentru Finanţarea
prin intermediul investiţiilor în fermele zoo­ Investiţiilor Rurale (AFIR): www.apdrp.ro.
tehnice, se urmăreşte atingerea unui nivel
adecvat de dotare şi facilităţi moderne pentru Beneficiarii acestei măsuri sunt fermierii, cu
depozitarea şi aplicarea gunoiului de grajd şi excepţia persoanelor fizice neautorizate, coo-
a nămolului de epurare, facilităţi de biogaz, perative (cooperativele agricole şi societăţile
utilaje folosite în agricultură pentru reduce- cooperative agricole) şi grupuri de producă-
rea amprentei GES (gaze cu efect de seră), tori, constituite în baza legislaţiei naţionale în
precum şi tehnologii care contribuie la sus- vigoare care deservesc interesele membrilor.
ţinerea unei economii cu un nivel scăzut de Sprijinul nerambursabil se va acorda, după
carbon. cum urmează:

Scopul investiţiilor în cadrul Submăsurii 4.1. 1. În cazul fermelor având dimensiunea eco-
este sprijinirea alocării de resurse pentru nomică până la 500 000 SO (valoare produc-
creşterea competitivităţii exploataţiilor agri- ţie standard) sprijinul public nerambursabil
cole prin dotarea cu utilaje şi echipamente va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile
performante în raport cu structura agricolă • creşterea valorii adăugate a produselor şi nu va depăşi: 2. În cazul fermelor având dimensiunea eco-
actuală, precum şi modernizarea fermei (în agricole prin procesarea produselor la ni- • pentru proiectele care prevăd achiziţii nomică peste 500 000 SO sprijinul public ne-
special cele de dimensiuni medii şi asocieri velul fermei şi comercializarea directă a simple maximum 500 000 de euro, res­ rambursabil va fi de 30% şi nu va depăşi:
de ferme mici şi medii) şi îmbunătăţirea cali- acestora în vederea creării şi promovării pectiv 100 000 de euro pentru fermele • pentru proiectele care prevăd achiziţii
tăţii activelor fixe. lanţurilor alimentare integrate. mici; simple maximum 500 000 de euro;
• pentru proiectele care prevăd construc- • pentru proiectele care prevăd construc-
Obiectivele submăsurii 4.1 se referă, în prin- Contribuţia publică totală aferentă sesiu- ţii-montaj maximum 1 000 000 de ţii-montaj maximum 1.000 000 de euro
cipal, la următoarele aspecte: nii anuale 2015 este de 205 776 952 euro, euro pentru sectorul vegetal, respectiv pentru sectorul vegetal, respectiv maxi-
• îmbunătăţirea performanţelor generale compusă din contribuţia Guvernului Româ- 200 000 de euro pentru fermele mici din mum 1.500 000 de euro pentru legume în
ale exploataţiilor agricole prin creşterea niei şi contribuţia Uniunii Europene. În ca- sectorul vegetal şi maximum 1 500 000 spaţii protate (sere) şi sectorul zootehnic;
competitivităţii activităţii agricole, a di- drul acestei sesiuni de depunere a proiectelor, de euro pentru legume în spaţii proteja- • pentru proiectele care prevăd crearea de
versificării producţiei agricole şi a calităţii alocarea financiară se va face distinct pentru te (sere) şi sectorul zootehnic, respectiv lanţuri alimentare integrate maximum
produselor obţinute; sectorul vegetal, zootehnic, zona montană şi 300 000 de euro pentru fermele mici din 2 000 000 de euro.
• restructurarea exploataţiilor de dimensi- ferma de familie. Astfel, pentru sectorul zo- sectorul zootehnic;
uni mici şi medii şi transformarea acesto- otehnic este prevăzută în anul 2015 suma de • pentru proiectele care prevăd crearea de 3. În cazul cooperativelor şi al grupurilor de
ra în exploataţii comerciale; 72 021 933 euro. Măsura este activă în pe- lanţuri alimentare integrate maximum producători sprijinul va fi 50% fără a depăşi
• respectarea standardelor comunitare rioada 25 martie 2015 - 30 octombrie 2015, 2 000 000 de euro, respectiv 400 000 de maximum 2 000 000 de euro, indiferent de
aplicabile tuturor tipurilor de investiţii; iar depunerea proiectelor se poate face şi euro pentru fermele mici. tipul investiţiei.

38 39
Bibliografie selectivă
Brown, R. L. 2011. Lumea pe marginea prăpastiei, Editura Tehnică, Bucureşti.
Dinescu S., 2003. Creşterea ovinelor pe coordonatele secolului XXI. Editura Ceres, Bucureşti.
Georgescu, Gh. și col. 1987, 1995. Tratat de creştere a bovinelor, vol. II, III, Ed. Ceres, Bucureşti.
Grosu H., 2003. Programe de ameliorare. Editura AgroTehnica, Bucureşti.
Oancea I., 2003. Tehnologii agricole performante. Editura Ceres. Bucureşti.
Onaciu, G., 2014. Ghid practic pentru creşterea bovinelor, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
Popa R., 2009. Programe de ameliorare, Editura Printech, Bucureşti.
Răducuţă I., 2008. Filiera laptelui în România, Ed. Cermi, Iaşi.
Taftă V., Vintilă I., Zamfirescu S., 1997. Producţia, ameliorarea şi reproducţia ovinelor.
Editura Ceres, Bucureşti.
Taftă V., 2002. Producţia şi reproducţia caprinelor, Editura Ceres, Bucureşti. Contact:

Taftă V., 2008. Creşterea ovinelor şi caprinelor, Editura Ceres, Bucureşti. Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961
Usturoi, M.G., Păduraru G., 2005. Tehnologii de creștere a păsărilor. Editura Alfa, Iași.
Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215
Van I. și col., 2009. Creșterea și exploatarea pentru ouă a găinilor ouătoare, Editura Total Publishing,
București. E-mail: info@rndr.ro

Internet: www.rndr.ro
Van I. și col., 2010. Creșterea și industrializarea puilor de carne, Editura Total Publishing, București.
Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea
Vidu, Livia, 2006. Filiera cărnii, Editura Printech, Bucureşti.
Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat prin FEADR prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007 - 2013.
Vidu, Livia, 2006, Tehnologia producerii laptelui, Editura Printech, Bucureşti.
2015
***Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR): www.apdrp.ro
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
***Colecția de reviste Poultry Science, 1996-2010. Se distribuie gratuit.
***Food and Agriculture Organization of the United Nations, FAOSTAT-Agriculture, 2011 -2014
(www.fao.org).
***Institutul Naţional de Statistică (INS), 2011 -2014 (www.insse.ro).
Departamentul Publicaţii USR
***Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, 2012-2014 (www.madr.ro).

40 41

Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale