CURS 4

6. Betoane argiloase propriuzise

Se obtin din diferite amestecuri, care treubie sa indeplineasca o serie de conditii referitoare la
compozitia granulometrica, caracteristicile mortarului argilos, gradul de compactare si capacitatea
portanta.
Compozitia granulometrica – trebuie sa fie continua si se stabileste pe baza unor reguli bine
determinate. Dimensiunea maxima a granulelor agregatelor utilizate in straturile superioare de
fundatie se recomanda sa fie 25-31.5mm, in mod exceptional 40-50mm, iar pentru straturile
inferioare, 50-60mm, in mod exceptional 80-100mm. In functie de grosimea h a stratului ce se
realizeaza, dimensiunea maxima a granulelor nu treubie sa depaseasca 1/2h in cazul straturilor
superioare, si 2/3h in cazul straturilor inferioare.
Continutul de parti fine trebuie sa aiba valori cuprinse intre 5-12% pentru stratul de fundatie, si
intre 12-25% pentru stratul de baza si intre 25-35% pentru imbracaminte.
Caracteristicile mortarului argilos – sunt determinate pentru comportarea acestuia in regim de
umiditate.
Gradul de compactare – trebuie sa fie de minimum 85% Proctor modificat pentru straturile
inferioare, si mai mare de 95% pentru straturile superioare.
Capacitatea portanta - se exprima prin: modulul de deformatie (Ez), modul de elasticitate (E)
sau prin indicele CBR.
La straturile de baza, modulul de deformatie se recomanda sa fie cuprins intre 700-
800daN/cm2, iar la straturile de fundatie, intre 400-450daN/cam2 pentru stratul superior de fundatie
si intre 200-250 daN/cam2 pentru stratul inferior de fundatie.

7. Fundatii din pamanturi stabilizate cu lianti

Stabilizarea cu ciment
Amestecarea pamantului si a diferitelor materiale cu anumite cantitati de ciment si apa, urmata
de o compactare energica a amestecului, conduce la imbunatatirea proprietatilor acestora, atat fizico-
mecanice, cat si chimice.
Materialele stabilizate cu ciment, se folosesc la:
 Executarea straturilor de fundatie si a straturilor de baza din alcatuirea sistemelor rutiere
nerigide si rigide
 Largirea fundatiilor existente
 Realizarea straturilor portante la s\drumurile cu trafic redus
 Executia platformelor si a locurilor de parcare
 Consolidarea benzilor de incadrare, de stationare si a acostamentelor
Acest tip de stabilizare se poate aplica unei game largi de materiale:
 Pamant din zona drumului sau din zone apropiate
 Impietruiri existent
 Agregate naturale de balastiera sau de cariera
 Deseuri de cariera
Ca urmare a stabilizarii cu ciment, are loc o crestere a coeziunii, o micsorare a sensibilitatii
pamantului la actiunea apei, si de asemenea opbtinerea unor caracteristici mecanice cu valori mai
ridicate.
Conditii termice pentru materialele componente
COMPOZITIA GRANULOMETRICA
Curbele granulometrice ale pamantului sau ale materialului de impietruire, trebuie sa se
incadreze in aceasta zona corespunzatoare.

Toate materialele ce urmeaza a fi stabilizate cu ciment, trebuie sa aiba o granulozitate

continua, iar coeficientul de neuniformitate Un>8%.
Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, se va face o ameliorare granulometrica a materialului,
exceptie stratul inferior de fundatie. Aceasta ameliorare se poate face prin adaos de:
  Agregate naturale
 Pamant
 Zgura granulata
 Cenusa de termocentrala

CONTINUTUL DE IMPURITATI
Continutul de substante organice si humus, poate fi de cel mult 2%. Cimenturile utilizate, sunt
in general cimenturi de tip Portland cu adaosuri, sau ciment pentru drumuri.

STABILIREA DOZAJULUI DE CIMENT

Se efectueaza in laborator, pe baza caracteristicilor fizico-mecanice, ale caror valori se
determina pe ebruvete.
Ca valori recomandate a procentului de ciment se iau:
- pentru stratul de baza intre 5 –7%;
- pentru stratul de fundatie, sau pentru consolidarea benzilor de incadrare, stationare si a
acostamentelor, intre 4 –10%;
- pentru straturile de forma, intre 3-10%.

EPRUVETELE
Sunt de forma cilindrica, cu dimensiuni in functie forma de dimensiunea maxima a granulelor
din amestec, astfel incat: pentru dimensiunea maxima a granulelor de 31mm, diametrul epruvetei
d=7,14cm, iar inaltimea h=10,50cm.
Pentru dimensiunea maxima a granulelor de 7mm, diametrul epruvetei d=5,05cm si h=7,50cm.
Epruvetele se confectioneaza prin compactare cu o presa sau cu o soneta normala, la
umiditatea optima, si la un grad de compactare de cel putin 98% Proctor modificat.
Epruvetele se pastreaza in urmatoarele conditii si intervale de timp:
 in atmosfera umeda 7,14 si 21 de zile;
 in atmosfera umeda 7 zile si imersate total in apa alte 7 zile;
 in atmosfera umeda 7 zile dupa care urmeaza 7 cicluri de saturare-uscare, fiecare ciclu fiind
compus din: o perioada de uscare in etuva la 71grade celsius timp de 18 ore si o imersare in apa la
25grade celsius timp de 5 ore.
 In atmosfera umeda 7 zile, dupa care 14 cicluri de inghet-dezghet.
Un ciclu de inghet-dezght cuprinde o perioada de inghet la –5 grade celsius timp de 16 ore, si
8 ore la 25 grade celsius.

Criteriile pentru stabilirea dozajului optim de ciment

1. Criteriul rezistentei la compresiune a epruvetelor pastrate 7 zile in atmosfera umeda, determinata

la o viteza de incarcare de 5mm/min.
2. Criteriul stabilitatii la apa – consta in determinarea scaderii rezistentei la compresiune, a umflarii
volumice si a absorbtiei de apa a epruvetelor pastrate 7 zile in atmosfera umeda si 7 zile imersate in
apa.
3. Criteriul comportarii la cicluri de saturare-uscare si la cicuri de inghet-dezghet, bazat pe
determinarea pierderii de masa a epruvetelor in procente dupa cele 14 cicluri de saturare-uscare sau
de inghet-dezghet.
Dozajul optim de ciment se adopta ca fiind valoarea maxima obtinuta pe baza celor 3 criterii.
Pe santier se sporeste dozajul de ciment stabilit in laborator cu 0.5–2% pentru a compensa
pierderile de ciment care apar.

Realizarea straturilor din pamant stabilizat cu ciment

Amestecarea materialelor se poate realiza pe platforma drumului (pe loc sau in miscare) sau
in statii fixe.
In cazul amestecarii pe loc, utilajul actioneaza asupra materialelor asternute si nivelate pe
platforma fara a le ridica sau deplasa.
 Daca are loc o amestecare in miscare, materialele stranse sub forma unui cordon in axa
drumului sunt ridicate si amestecate intr-un malaxor.
Aceste metode sunt folosite pentru pamanturi coezive sau foarte coezive si in cazul
impietruirilor existente.
Cand materialele ce urmeaza sa fie amestecate se afla in depozit, se utilizeaza metoda
amestecului în statii fixe. Aceste statii pot fi: betoniere cu amestec fortat sau instalatii de nisip
stabilizat (INS).
Compactarea straturilor rutiere stabilizate cu ciment se face cu compactoare pe pneuri, cu
tamburi netezi sau cu compactoare vibratoare.
Gradul de compactare a straturilor stabilizate cu ciment trebuie sa fie minimum100% in cel
putin 95% din punctele de masurare si minimum 98% in toate punctele de masurare pentru drumuri
de clasa tehnica I-III si minimum 98% din 95% din punctele de masurare si minumum 95% in toate
punctele de masurare pentru drumuri de clasa tehnica IV-V, platforme, locuri de parcare, benzi de
circulatie, statii.
Grosimea minima a straturilor de ciment stabilizate cu ciment:
 10cm pentru stratul de forma;
 12cm pentru stratul de fundatie sub o imbracaminte din beton de ciment;
 15cm pentru stratul de fundatie sau de bazsa sub o imbracaminte bituminoasa sau sub
pavaje.
Straturile utilizate cu ciment se protejeaza cu un strat de nisip dupa executia lor o perioada de
cel putin 7 zile, timp in care nu se circula pe suprafata lor,