CONSTRUCŢII DIN LEMN

CARACTERISTICI TEHNICE ALE

LEMNULUI DE CONSTRUCŢII

 CARACTERISTICI MECANICE (rezistenţă la

solicitări, deformabilitate, lucrabilitate)
 GREUTATE SPECIFICA (funcţie de specie)
 POROZITATE (funcţie de specie)
 SENSIBILITATE LA UMEZEALA (concepţie
preventivă + tratament hidrofug)
 DEGRADARE BIOLOGICA (concepţie preventivă
+ tratament antiseptic)
 SENSIBILITATE LA FOC (concepţie preventivă +
dimensionarea pieselor + tratament ignifug
 CARACTERISTICI MECANICE
ALE LEMNULUI
 Proprietătile mecanice ale unui
element din lemn depind de:
 regularitatea creşterii
 prezenţa, dispunerea şi dimensiunile
nodurilor sau altor defecte
 CLASE DE CALITATE A LEMNULUI
 Rezistenţa mecanică creşte odată
cu greutatea specifică
 Rezistanţa mecanică scade odată cu
creşterea conţinutului de apă
 Lemnul are un comportament
mecanic ANIZOTROP
 ANIZOTROPIA LEMNULUI

 PENTRU O SOLICITARE, REZISTENŢA MECANICĂ ESTE

DIFERITĂ FUNCŢIE DE DIRECŢIA DE SOLICITARE

 PE ACEEAŞI DIRECŢIE DE SOLICITARE, REZISTENŢELE

LA INTINDERE ŞI COMPRESIUNE SUNT DIFERITE

 Rezistenţa la compresiune este de

cca 5 ori mai mare pe direcţie
axială decât pe direcţie
transversală

 Pe direcţie axială, rezistenţa la

intindere este mai mare decât cea
la compresiune (de 1.3 - 2.0 ori)
 ANIZOTROPIA LEMNULUI

 Pentru elemente de aceleaşi

dimensiuni şi pentru aceleaşi
forţe acţionând perpendicular
pe axă, rezistenţa la încovoiere
depinde de dispunerea în
secţiune a inelelor de creştere
(a - max; c - min)
 SENSIBILITATEA LA UMEZEALĂ
A LEMNULUI
 umiditatea lemnului influenţează:
 greutatea specifică (creşte cu umiditatea)
 dimensiunile (variază)
 forma (se modifică)
 rezistenţa mecanică (scade cu umiditatea)
 contracţia lemnului prin uscare produce tensiuni interne şi
deformaţii, cu efecte diferite funcţie de secţiunea interesată
 umiditatea acceptabilă pentru utilizare in construcţii:
 la interior: 8 - 12 %
 la exterior: 13 - 18 %
 SENSIBILITATEA LA UMEZEALĂ

PREVEDEREA SENSULUI PROBABIL AL VARIAŢIILOR

DIMENSIONALE ŞI DE FORMĂ  CRITERIU DE PROIECTARE
ŞI PUNERE IN OPERĂ !
 PROTECŢIA LEMNULUI
IMPOTRIVA UMEZELII

A. PREVENIREA ACUMULĂRII DE UMIDITATE

PRIN PROIECTARE
a. PROTECŢIA FAŢĂ DE SURSELE DE APĂ
b. VENTILAREA ALCĂTUIRILOR

B. APLICAREA DE TRATAMENTE HIDROFUGE

 PROTECŢIA FAŢĂ DE
SURSELE DE APĂ
PROTEJAREA
FAŢADELOR
(streşini ample, retrageri
succesive)

ETANŞEITATEA INCHIDERILOR
(forma bârnelor în secţiune, straturi
de material izolant)
 PROTECŢIA FAŢĂ DE
SURSELE DE APĂ
FAVORIZAREA SCURGERII RAPIDE A APEI ŞI
IMPIEDICAREA ACUMULĂRILOR
PLACARE EXTERIOARĂ
CU SCÂNDURI VERTICALE
2 - scânduri
fălţuite cu
geometrie
adecvată;
3,4 - scânduri
în caplama, cu
lăcrimar;
suprapunere
Favorizează scurgerea min. 10 cm
rapidă a apei de ploaie.
Rezolvare preferabilă la PLACARE EXTERIOARĂ CU SCÂNDURI
faţade neadăpostite ORIZONTALE
 PROTECŢIA FAŢĂ DE
SURSELE DE APĂ
FAVORIZAREA SCURGERII RAPIDE A APEI ŞI
IMPIEDICAREA ACUMULĂRILOR

IMBINARE EXPUSĂ
PREVĂZUTĂ CU LĂCRIMAR

IMBINARE EXPUSĂ CU
POSIBILITATEDE DRENARE RAPIDĂ A
APEI DIN SCOBITURĂ
 PROTECŢIA FAŢĂ DE
SURSELE DE APĂ
FAVORIZAREA SCURGERII RAPIDE A APEI ŞI
IMPIEDICAREA ACUMULĂRILOR

NUTURILE VERTICALE PERMIT

SCURGEREA RAPIDĂ A APEI DE
PLOAIE ŞI TOTODATĂ PREVIN
FORMAREA DE CRĂPĂTURI
ALEATORII DIN CONTRAGEREA
LEMNULUI
 PROTECŢIA FAŢĂ DE
SURSELE DE APĂ
FAVORIZAREA SCURGERII RAPIDE A APEI ŞI
IMPIEDICAREA ACUMULĂRILOR

EVITAREA SUPRAFEŢELOR
ORIZONTALE EXPUSE ŞI/SAU
ACOPERIREA LOR CU PROTECŢII DIN
LEMN SAU METAL UŞOR DE INLOCUIT
1- scândură+tratament hidrofug; 2- piesă de
protecţie cu secţiune curbă; 3- copertină de
tablă; capăt expus protejat cu o piesă din
lemn cu lăcrimar
 PROTECŢIA FAŢĂ DE
SURSELE DE APĂ
PROTEJAREA SECŢIUNILOR DE CAPĂT
(CU CAPACITATE MARE DE ABSORBŢIE)

Grindă ce traversează un zid exterior;

faţa exterioară a grinzii trebuie protejată
1- tratament hidrofug; 2- piesă de
protecţie cu lăcrimar; 3- placă de calare

1- Traversă de parapet cu
curbură şi lăcrimar, protejând
capetele montanţilor
2- Stâlp tăiat oblic + protecţie
peliculogenă
 PROTECŢIA FAŢĂ DE
SURSELE DE APĂ
PROTEJAREA LEMNULUI IMPOTRIVA
UMIDITĂŢII DIN ZĂPADĂ ŞI A
RICOŞEULUI APEI DE PLOAIE
PROTEJAREA
LEMNULUI
IMPOTRIVA
TRANSFERULUI DE
UMIDITATE PRIN
CAPILARITATE
PERETE DIN LEMN PE
SOCLU DIN ZIDĂRIE
STÂLP DE LEMN PE SOCLU DIN BETON H soclu min 30 cm
H soclu min 30 cm, cu pante spre exterior. HIDROIZOLAŢIE interpusă.
Talpă metalică în formă de T încastrată + Talpa de lemn în consolă
ţeavă pătrată + buloane (3); crestătură + paramentul exterior
închisă cu mastic elastic (4) formează lăcrimar
 VENTILAREA ALCĂTUIRILOR
PLACAJE
EXTERIOARE
VENTILATE
3 variante de rezolvare a
scheletului suport pentru a
permite circulaţia de aer în
spatele placajului

ACOPERIŞ VENTILAT
Streaşină cu prize de aer
VENTILAREA ALCĂTUIRILOR

VENTILAREA CAPETELOR
DE GRINZI INCASTRATE

GOL SANITAR VENTILAT

SUB PLANŞEU PE PĂMÂNT
 CONTROLUL DEFORMĂRII
LEMNULUI

ORIENTAREA CORECTĂ A
PIESELOR INCOVOIATE
Deformarea datorată contragerii axiale (mai
mare către periferia secţiunii) este
contrabalansată de ‘săgeata’ din încovoiere

ORIENTAREA CORECTĂ A
PIESELOR DIN IMBINĂRI IN CLEŞTE
Contragerea tangenţială este de cca 2 ori
mai mare decât cea radială; piesele se
deformează prin uscare, dar fiind dispuse în
acest fel rămân stabile şi întăresc legătura
 CONTROLUL DEFORMĂRII
LEMNULUI

ORIENTAREA
RAŢIONALĂ A
BÂRNELOR DIN LEMN
ECARISAT ŞI A
SCÂNDURILOR DE
PLACARE
Crăpăturile din uscare apar
către interior
 CONTROLUL DEFORMĂRII
LEMNULUI
FIXAREA SCÂNDURILOR DE PLACARE CU UN
SINGUR RÂND DE CUIE AŞA INCÂT SĂ NU FIE
IMPIEDICAT ‘LUCRUL’ LEMNULUI

CRESTĂTURILE
PRACTICATE IN
LUNGUL
SCÂNDURILOR
PERMIT DEFORMAREA
ACESTORA FĂRĂ A
CRĂPA
PREVENIREA STRIVIRILOR LOCALE

REZEMAREA LEMNULUI PE ZIDĂRIE SAU BETON

a) Rezemare prin intermediul

unei tălpi de lemn care
repartizează încărcarea din
grinzi pe zidărie şi previne
posibila strivire locală a
grinzilor
b) Rezemare pe consolă
metalică
c) Rezemare într-un gol
practicat în zidărie, cu piese
de calare
PREVENIREA STRIVIRILOR LOCALE

EFECTELE TASĂRILOR PRIN USCARE

Contragerea transversală a
lemnului este mai mare decât
cea axială.
Ca atare, îmbinările între piese
verticale şi orizontale trebuie
astfel realizate încât să nu
împiedice ‘lucrul’ diferit al
lemnului pe cele 2 direcţii.