MODEL TEHNICO-ECONOMIC CADRU

PENTRU CREŞTEREA OVINELOR

1. Rasele de ovine
• Zonarea raselor de ovine
Nr.crt. După Rasa Zonare
origine
1. Rase locale Ţurcană (lână grosieră, cu munte
producţie mixtă -lapte,
carne, lână)

Ţigaia şi Spancă (lână deal şi podiş

semifină, producţie de lapte,
carne şi lână)

câmpie
Merinos (lână fină,
producţie de carne şi lână)
2. Rase de Merinosul australian-lână
import fină;
Merinosul caucazian, Ille de câmpie, deal şi
France pentru carne şi lână; podiş
Karakul pentru pielicele;
Landrace, Romanov pentru
prolificitate
Awasi pentru lapte

1
 2. Construcţii zootehnice
Saivanele

• Suprafaţa pe animal
1,0m² /oaie adultă fără miel
1,2 -1,6m²/ oi cu miel
0,3-0,6m²/ tineret sub 1 an
1,6-2,0 m²/ berbec în turmă
4,6-6,0 m²/ berbec ţinut în boxă

Tipuri de adăposturi
Capacităţile de cazare pentru ovine sunt construcţii simple numite
saivane, cu trei pereţi: unul în spate şi două laterale. Sunt construite
din materiale ieftine, să se poată asigura igiena. Saivanele trebuie să
permită: evacuarea gunoiului, asigurarea apei, să poată fi
compartimentat pentru separarea oilor gestante, oilor fătate şi să
asigure spaţii pentru hrănirea suplimentară a mieilor. Pe partea liberă,
saivanele sunt prevăzute cu padoc în care oile sunt grupate după
starea fiziologică:oi gestante şi oi fătate .

• Ingrijirea adăposturilor
Aşternutul să fie curat, uscat pentru a împiedica
apariţia afecţiunilor podale şi să asigure temperaturi
de 8-10º C. Vara să se asigure umbrare, deoarece
temperaturile ridicate afectează sănătatea animalelor.

• Cerinţe microclimat

Temperatura în compartimentul oilor gestante: 8-10º C;

In maternitate 16-20º C;
In compartimentul oi cu miei 16-1º C;
Coeficientul de luminozitate 1:15;
Umiditatea relativă 65-75%.

2
 • Echipamente
In padocuri se găsesc grătare în care se administrează
nutreţurile de volum (fânuri şi grosiere) şi uluce în care se
administrează uruieli sau nutreţuri combinate şi sare.

3. Construcţii anexe
Lăptăria, depozit de furaje, filtrul sanitar veterinar, birouri .

4. Reproducţia la animale
Se practică monta naturală şi însămânţarea artificială .
Pe durata ciclului de călduri ,femela poate fi montată de mai
mulţi berbeci (în libertate,la păşune), la montă în harem se
alcătuiesc loturi de 40-50 oi/1 berbec şi monta dirijată se face
pe baza unui program de împerechere.

5. Flux tehnologic
Din 365 zile/an oile sunt la stabulaţie 155 zile, adică de la 10
nov.a.c.-10 aprilie anul viitor şi la păşunat 210 zile,adică de la 10
aprilie -10 nov. acelasi an.
Structura optimă a efectivului de ovine: oi şi mioare 62,5% din
efectiv: mieluţe din anul precedent 15% din efectiv; mieluţe din
anul în curs 20% din efectiv; berbeci de reproducţie 2,5% din
efectiv.

3
 • Furajarea ovinelor
Orientativ, recomandăm următoarele raţii furajere:

Categoria berbeci adulţi 70-80kg.

Iarna kg/zi vara kg/zi total /an

Fân 0,5 kg 2,0 Kg 415 kg
Grosiere - 1.5kg. 232kg
Masa verde 9,0 kg - 1890 kg
Apa 6,0 litri 6,0 litri 2190 litri
Sare 10 grame - 3,65 kg
Concentrate+P.V.M. 0,5 kg 20 zile/an, - 10,0 kg
la pregătirea
pentru montă)
Suculente - 2,0 kg 415 kg

Categoria oi
Vara (oi mame) iarna (oi gestante) Total an
Fân 1,4 kg 217 kg
Grosiere - 1,5 kg 233 kg
Suculente - 2,5 kg 387kg.
Masa 10kg - 2100 kg
verde
Apa 5 litri 5 litri 1825 litri
Sare 0,010 kg 0,010 kg 3, 65 kg

Uruiala 0,2 kg 0,2 kg 73

Nutreţurile mucegăite, alterate se elimină din hrană.
Apa să fie curată, proaspătă, la discreţie, iar iarna să nu fie îngheţată.

4
 • Exploatarea ovinelor
Oferă câştiguri importante crescătorilor, nefiind legată de
existenţa exclusivă a terenului pentru producerea de furaje.
Exploatarea ovinelor este eficientă când parametri tehnici sunt
respectaţi:
• prolificitatea 105%, producţia de lână 3,0 kg; producţia
medie de lapte 75 kg.; reforma anuală 255; berbecuţi
reţinuţi pentru prăsilă 20 capete; vânzări carne 100
capete (cifre calculate la un efectiv de 100 capete oi).

• Faze tehnologice de creştere a tineretului de prăsilă:

Faza de alăptare: 0-10zile când suge 350 g lapt colostral/zi/cap;
- 11-20 zile când suge 900-1000g
-21-30 zile când consumă 1100-1300g.
lapte/cap/zi+furaje combinate +fân de bună calitate.
Faza de creştere după 30 zile, când mieii pot fi scoşi la păşune,
cantitatea de lapte supt scăzând treptat până la înţărcare.
Faza de îngrăşare sau de creştere pentru producţie.
Optimizarea procesului de creştere a tineretului prin elaborarea planului
de creştere, ţinând seama de:
o greutatea corporală prevăzută a fi atinsă de animal la
vârsta pentru reproducţie;
o greutatea animalului în diferite faze;
o sporul mediu zilnic prevăzut pentru fiecare etapă;
o consumul specific.

Optimizarea raţiilor furajere şi elaborarea planului de furajare,

presupune următoarele:
o stabilirea listei de furaje existente în fermă;
o fixarea normelor de furaje pe cap şi zi;
o calcularea furajelor necesare pentru fiecare categorie
de vârstă;
o stabilirea necesarului anual de furaje pe baza normelor
de hrană şi numărul de animale pe fiecare categorie de
vârstă.

5
 6. Organizarea păsunatului
Determinarea capacitatii de păşunat, stabilirea duratei
păşunatului pe o parcelă, stabilirea producţiei păşunii,
tarlalizarea păşunii, organizarea stânii, sursa de apă şi timpul
de refacere al păşunii.

7. Îngrăşarea păşunilor prin târlire

Este o metoda simplă; stâna se mută la anumite perioade în alt

loc pe păşune.

8. Măsuri sanitar-veterinare de prevenire şi combatere a

bolilor în fermele de ovine
o împrejmuirea fermei cu gard protector;
o filtru sanitar în care se află camera de igienizare a
personalului;
o punct de însămânţări artificiale;
o punct de tăiere de necesitate cu spaţii frigorifice
(facultativ);
o anexă pentru ecarisaj sau folosind investiţiile locale din
zonă;
o limitarea circulaţiei persoanelor şi vehiculelor străine;
o respectarea regulilor sanitar-veterinare de prelucrare,
depozitare şi valorificare a produselor de origine
animală;
o control periodic medical al personalului de deservire;
o introducerea în efectiv numai a animalelor din unităţi
indemne de boli infecto-contagioase;
o dezinfecţia adăpostului;
o în spaţiile destinate fătării şi creşterii tineretului în
primele 3-4 săptămâni de viaţă se va respecta
curăţenia şi igiena administrării alimentelor, făcându-se
dezinfecţia după fiecare ciclu de fătare.
o dezinfectia staţionarului sanitar-veterinar;
o deratizări generale;
o dezinsecţia.
o obligativitatea controlului sanitar-veterinar.

6
 9. Calcule economice estimate pentru anul 2008 pentru 100 capete
ovine
UM Cantitate Preţ Total
lei/UM lei
Venituri (V) 21.562,50
• vânzare producţie principală
• branză
• carne miel Kg 700 10,00 7.000
• pielicele Kg 200 18,00 3.600
• vânzare producţie secundară buc. 50 200,00 10.000
• lână
• piei
Kg 400 2,00 800,00
• subvenţii naţionale şi europene buc. 25 6,50 162,50
Conform
legislaţiei in
vigoare
Cheltuieli (C) 16.075,00
• furaje 5.900
• material biologic -
• energie, 500
• apă, combustibil
• medicamente 250
• forţa de muncă zile 365 25,00 9.125
• alte cheltuieli 300
Rezultat financiar 5487,50
(R = V - C) + suvenţii

10. Modul de acordare al subventiilor

• Pentru a beneficia de subvenţii, solicitantul trebuie să fie înscris în Registrul
Fermelor, iar suprafaţa pe care o posedă să nu fie mai mică de 1 ha,
formată din parcele de cel puţin 0,3 ha;
• Subvenţiile se acordă în urma completării unei cereri care se depune la
sediul APIA unde îşi are domiciliu solicitantul
• Se acordă plăţi directe pe hectar din fondurile Uniunii Europene şi plăţi
naţionale complementare din bugetul Ministerului Agriculturii.
• Prima pe cap de animal se acorda o singura data pe an, pentru femele
ovine care indeplinesc cumulativ următoarele condiţii :
- efectivul din exploatatie să fie de minimum 50 de capete de ovine, care au
împlinit vârsta de minim un an până la 31 martie a anului în care se face
solicitarea;
- efectivul de ovine pentru care se solicită prima este înscris în Registrul
agricol la data solicitării primei;
- efectivul de ovine pentru care se solicită prima să fie menţinut în exploataţie
la adresa menţionată în cerere, în perioada 16 iunie-14 septembrie, pentru

7
 controlul pe care îl va efectua delegatul A.P.I.A.
- să nu aibă datorii la bugetul de stat şi la bugetul local.

Cererile se depun la centrul judeţean A.P.I.A., în perioada 1 mai -15iunie 2008.

11. Trasabilitatea
 Înregistrarea tuturor elementelor care constituie filiera de
trasabilitate respectiv :
- lanţul animalier
- lanţul furajer
- lanţul medicamentos
- lanţul alimentar
- lanţul de distribuţie şi comercializare