MODEL TEHNICO – ECONOMIC CADRU

PENTRU CREŞTEREA SUINELOR

(ÎNGRĂŞAREA SUINELOR)

1. Rasele de porcine – clasificare şi zonare :

După locul de formare:
a) Locale - Stocli (Oltenia, Deltă, Nordul Moldovei), Porcul de Bazna (Ardeal), Alb
de Banat (Banat), Românesc de carne (Buzău, Galaţi), Mangaliţa (Banat, Bihor, Tulcea),
Porcul de Strei (Hunedoara).
b) Importate - Marele Alb (toată ţara), Alb Mijlociu (Banat), Alb German (nobil
german – Banat, Transilvania), Berk (ameliorează rasa Bazna şi Porcul de Strei ), Marele
Negru (Cornwall – Ardeal şi Banat în creştere industrială), Rasa Landrace (toată ţara),
Duroc, Wessex.

2. Construcţii zootehnice – se proiectează după normele de creştere a porcinelor, în

aşa fel încât să permită fiecărui porc :
- să stea întins, să se odihnească, să stea lejer în picioare;
- să aibă un loc curat pentru odihnă;
- să vadă alţi porci;
- compartimentele să asigure un flux continuu.
a) Suprafaţa pe animal

Categoria la îngrăşat Suprafaţa utilă ( m 2 /cap) Suprafaţa padoc ( m 2 /cap)

10-20 kg 0,2 1 – 1,5
20 – 30 kg 0,3 1 – 1,5
30 – 50 kg 0,4 1,5
50 – 85 kg 0,55 2
85 – 100 kg 0,65 2
peste 100 kg 1,0 2,5

b) Tipuri de adăposturi:
Se adaptează în funcţie de scopul urmărit în fermă.
- adăposturi închise – ferestrele pe ambii pereţi longitudinali;
- cu padocuri – ferestrele pe peretele opus accesului porcilor din padoc;
Materialele folosite sunt: cărămidă, panouri cu izolaţie, materiale uşoare.
 c) Îngrijirea adăposturilor:
Acţiunea:
 întreţinerea:- eliminarea
bălegarului, presărarea cu var şi
rumeguş, spălarea geamurilor,
curăţirea prafului, îndepărtarea
resturilor de furaje;
 de ordin gospodăresc –
reparaţii;
 igienizare:- văruitul pereţlior în
alb, dezinfecţia padocurilor.
Scopul urmărit:
- se elimină mirosul, scade umiditatea,
se asigură lumina naturală;
- nu permite dezvoltarea microbilor,
previne intoxicaţiile, dezinfectează şi
asigură luminozitate;
- menţine temperatura optimă.

d) Amplasarea adăposturilor – Se execută cu avizul Agenţiei Naţionale Sanitar

Veterinare;

Se asigură distanţele Locuinţe: În unităţi:

prevăzute în norme faţă de:
Drumuri publice:
18 m – drum comunal;
20 m – şosea judeţeană;
22 m – şosea naţională;
- cale ferată;
Conform legislaţiei. 10 m de la pavilionul
sanitar;
10 m între adăposturi;
200-500 m între ferme
producţie;
150 m între ferme de
selecţie.

e) Orientarea adăposturilor - are ca scop: protecţia faţă de vânturile dominante,

asigurarea iluminatului natural, îmbunătăţirea bilanţului termic;
Adăposturile închise – cu axul lung paralel pe direcţia vântului.
Adăposturile cu padocuri – pereţii cu ferestre opuşi pe direcţia vântului.
f) Cerinţe de microclimat
Indicatorii Compartiment de tineret Hale de îngrăşare

Temperatura 20 – 220C 18 – 20 0C
Umiditatea 55 – 70 60 – 75
Viteza curenţilor de aer
- vara 0,5 m/s 0,5 – 1,0 m/s
- iarna 0,2m/s 0,2 – 0,5m/s
Gaze nocive - %
- bioxid de C 3,5 3,5
- amoniac 0,026 0,026
- hidrogen sulfurat 0,015 0,015
Ventilaţie m³/cap/oră
- vara 50 100
- iarna 10 20

g) Echipamentele folosite sunt pentru: furajare, adăpare, evacuare dejecţii, iluminare,

ventilaţie, transport tehnologic

3. Construcţii anexe – filtru sanitar, abator sanitar, magazii, etc.

4. Flux tehnologic

Această activitate constă în preluarea din creşă a tineretului destinat îngrăşării sau
cumpărarea de tineret porcin la îngrăşat, înteţinerea acestuia până la atingerea greutăţii
de livrare către abatoare în vederea sacrificării.
Faze tehnologice de creştere
1. Optimizarea procesului de creştere a tineretului prin elaborarea planului de
creştere ţinând seama de:
- greutatea corporală prevăzută a fi atinsă de animal la vârsta de
sacrificare;
- greutatea animalului în diferite faze de îngrăşare şi la finisare;
- sporul mediu zilnic prevăzut pentru fiecare etapă;
- consum specific
Faza de exploatare Greutatea Spor mediu Consum /kg spor
corporală kg zilnic kg (medie)
I. pregătire 35 – 40 0,4 -
II. îngrăşare 50 – 60 0,5 -
III. finisare 80 – 100 0,7 -
la sacrificare 110 - 3,6
2. Optimizarea raţiilor furajere şi elaborarea planului de furajare, presupune
următoarele:
- stabilirea listei de furaje existente în fermă;
- fixarea normelor de furaje /cap şi zi;
- calcularea furajelor necesare pentru fiecare categorie de vârstă;
- stabilirea necesarului anual de furaje pe baza normelor de hrană
şi numărului de animale pe fiecare categorie de vârstă.

• Furajarea tineretului porcin la îngrăşat

Cantităţi de furaje folosite la porci la îngrăşat în procente din raţie:

Furajul I Fază II Fază

Porumb 30% 40%
Orz 43% 32%
Mazăre 11% 12%
Făinuri (oase) 15% 10%
Lucernă - 5%
Sare 1% 1%

Exemplu de raţie furajeră pentru porci la îngrăşat

- spor mediu zilnic de 500 grame
- cerinţe U.N. 2,2

Sortimentul Cantitatea kg/zi

Concentrate (combinate) 1,8
Porumb boabe 0,7
Orz 0,6
Grâu 0,1
Tărâţe 0,008
Şrot 0,28
Sare 0,01
Săruri minerale 0,04

Notă:
Vara se administrează masă verde (lucernă, trifoi) – 0,6 – 1 kg/zi
 • Exploatarea tineretului porcin la îngrăşat:

Sectorul de îngrăşare a porcinelor livrează porcii graşi la abatoare.

Se are în vedere respectarea condiţiilor de întreţinere, igienă, furajare de care
depinde sporul în greutate şi se urmăresc următoarele etape:
- pregătirea halelor pentru populare prin curăţire, reparaţie, dezinfecţie.
- popularea prin preluarea porcilor sănătoşi la greutatea recomandată,
masculii să fie castraţi.
- tineretul să fie lotizat pe structuri de greutate.
- lotizarea continuă pe toată perioada îngrâşării.

Mod de calcul al numărului de zile pentru o serie de porci la îngrăşat

(100 kg la livrare – 35 kg la cumpărare) : 0,6 kg spor = 108 zile
Perioadă livrare 8 zile
Pregătire populare 5 zile
Populare 5 zile
TOTAL 136 zile

5. Măsuri sanitar – veterinare de prevenire şi combatere a bolilor în

fermele de porci la îngrăşat

- împrejmuirea fermei cu gard protector

- filtru sanitar în care se află camera de igienizare a personalului
- spaţiu pentru tăieri de necesitate
- limitarea circulaţiei persoanelor străine prin ferme
- control periodic medical al personalului de deservire
- introducerea în efectiv a animalelor numai din unităţi indemne de boli
specifice porcinelor
- respectarea curăţeniei şi igienei în boxele de creştere şi întreţinere în perioada
de îngrăşare
- dezinfecţia după fiecare ciclu de producţie a tuturor spaţiilor, dezinsecţii şi
deratizări repetate, controlul sanitar veterinar al animalelor şi vaccinarea preventivă.
- respectarea regulilor sanitar – veterinare în spaţiile de valorificare a produselor
de origine animală.
 6. Calculele economice se efectuează în fiecare fermă în funcţie de factoriii
locali, venituri şi cheltuieli.
Exemplu pentru o fermă cu 100 porci la îngrăşat

Specificare U.M. Cantitate Preţ Total lei

lei/U.M.
VENITURI ( V) 40.000

Vânzare producţie principală kg 10.000 4,0 40.000

Vănzare producţie secundară - - - -

Subvenţii naţionale şi europene Conform

legislaţiei
CHELTUIELI (C) 31.150,00

Furaje Kg 19.500 0,90 17.550,00

Material biologic Cap. 100 100 10.000,00
Energie - - 1000,00
Apă, combustibil - - 1000,00
Medicamente - - 500,00
Forţă de muncă - - 1000,00
Alte cheltuieli - - 100,00
REZULTAT FINANCIAR R = V – C = 40.000 – 31.150 = 8.850 + subvenţii

7. Modul de acordare al subvenţiilor

- pentru a beneficia de subvenţii, solicitantul trebuie să fie înscris în Registrul
Fermelor, iar suprafaţa pe care o posedă să nu fie mai mică de 1 ha, formată din
parcele de cel puţin 0.3 ha;
- subvenţiile se acordă în urma completării unei cereri care se depune la
sediul APIA unde schemelor de plăţi naţionale
îşi are domiciliul directe complementare în sectorul zootehnic, îm acord
solicitantul;
cu reglementările comunitare în domeniu.
- depunerea se face la începutul fiecărui an (pentru 2008 perioada de
depunere a cererilor a fost între 01.03.2008 – 15.06.2008, conform OUG nr125/2006,
Legii nr.139/2007 şi OM nr. 64/31.01.2008);
- se acordă plăţi directe pe hectar din fondurile Uniunii Europene şi plăţi
naţionale complementare din bugetul Ministerului Agriculturii.
- pentru a beneficia de subvenţii, crescătorii din sectorul zootehnic trebuie să
ţină cont de prevederile Ordinul nr.255/30/04/2008 pentru stabilirea modului de
implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea
schemelor de plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, în acord cu
reglementările comunitare în domeniu.

 Înregistrarea tuturor elementelor care constituie filiera de trasabilitate respectiv :

- lanţul animalier
- lanţul furajer
- lanţul medicamentos
- lanţul alimentar
- lanţul de distribuţie şi comercializare
8. Trasabilitatea