Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Semiologie 4
Semiologie 4
la inspectia generala
2)Decubituri functionale
-ortopneea- se defineste ca fiind o pozitie asezata pe care o adopta bolnavii spre a-si
usura respiratia. In fapt, trebuie distinse doua situatii: bolnavul cu insuficienta cardiac
stanga si bolnavul cu disfunctie ventilatorie obstructiva.
Bolnavul cu insuficienta cardiaca are, intr-o prima faza, dispnee (respiratie dificila) la
efort, putand mentine decubitul dorsal indiferent nestanjenit. Progresia bolii duce la
aparitia dispneei de decubit, in care bolnavul, pentru a-si usura respiratia, se odihneste
in pozitie semisezand pe mai multe perne sau in fotoliu. Ulterior, pdihna devine
posibila numai in pozitie sezanda, deseori bolnavul dormind in scaun cu capul sprijinit
pe masa. Aceste pozitii usureaza dispneea prin diminuarea intoarcerii venoase
(consecutive stazei in membrele inferioare) si cresterea capacitatii cutiei toracice.
Bolnavul cu disfunctie ventilatorie obstructiva (exmemplul tipic este astmul) adopta si
el pozitia sezand, tinandu-se cu mainile de marginea scaunului sau a patului pentru a-
si fixa centura scapulara si a oferi punct de sprijin muschilor expiratori accesori,
usurandu-si astfel respiratia.
In general, cand se vorbeste de ortopnee fara alte precizari, se subintelege pozitia din
insuficienta cardiac, cealalta fiind definite ca pozitia astmaticului.
-semnul altitudinilor- inrudit cu cel precedent, se intalneste in pericardita lichidiana si
grupeaza de fapt 2 pozitii. Bolnavul adopta o pozitie aplecat inainte (uneori stand pe
perna tinuta pe genunchi- semnul pernei) sau in pozitie genupectorala (semnul
rugaciunii mahomedane), pentru a permite acumularea de lichid in partea anterioara a
sacului pericardic, a diminua intoarcerea venoasa si a diminua astfel dispneea
secundara compresiei cordului prin lichidul pericardic.
-pozitia copiilor cu tetralogie Fallot (malformatie congenitala cuprinzand comunicarea
interventriculara, stenoza de artera pulmonara, hipertrofie ventriculara dreapta si
malpozitie spre dreapta a aortei, care sta “calare pe sept”): asezat pe vine (pozitie de
screamat) diminueaza suntul dreapta-stanga.
-decubitul in revarsatele lichidiene pleurale- importante sau pneumotoraxul masiv este
pe partea bolnava, opus celui din pleurita uscata, pentru a permite expansionarea
libera a hemitoracelui sanatos si a usura respiratia.
3)Decubituri strict impuse de boala.
-in tetanos, la cea mai mica stimulare, bolnavul adopta involuntar pozitia opistotonus,
foarte dureroasa, respectiv, apare o contractura intensa a tuturor muschilor somatici.
Bolnavul sta sprijinit pe ceafa si calcaie, arcuat (se poate introduce mana pe sub
trunchi), cu membrele superioare flectate. Uneori se poate
intalni pleurostotonusul (incurbarea pe o parte) sau emprostotonusul (incurbarea
inainte “ca fatul in uter”).
Faciesul
1) Faciesul in bolile endocrine
a) Faciesul in boala Basedow- hipertiroidie cu semne acute, este caracterizat prin:
-exoftalmie bilateral usor asimetrica;
-fanta palpebrala larg deschisa
-sclera vizibila deasupra corneei si irisului
-privire vie, inteligenta
-clipire rara
-tremiratura pleoapelor
-pigmentare perioculara
Manifestarile ocular ale bolii Basedow sunt dependente de secretia factorului
exoftalmiant diencefalic:
-tegumentul fetei ester roz, catifelat, elastic, uneori bolnavul avand temperatura
crescuta
Aspectul de “spaima inghetata”, denumit si facies anxios.
b) Faciesul din mixedem (gr. myxa “mucus”, gr. oedema “umflatura”) (infiltratie
cutanata care antreneaza o umflare a fetei si membrelor, fiind
caracteristica hipotiroidiei) este caracterizat prin:
-tegumentele fetei uscate, infiltrate si palide
-privire inexpresiva
-alopecia jumatatii externe a sprancenelor
-nas trilobat
-macroglosie (crestere in volum a limbii) cu amprentele dintilor
-voce aspra si groasa (infiltrarea cu mucopolizaharide a laringelui)
-pavilionul urechii ingrosat, aspect gelatinos.
-par rar, aspru, uscat, decolorat, friabil.
Aspectul- inexpresiv, denumit si facies buhait.
-in mixedemul congenital, fata nu se dezvolta si nu se maturizeaza, pastrand
caracterele infantile, insa capul ramane mare in raport cu trunchiul, fontanelele
persistand multa vreme deschise, fruntea este mica, nasul scurt si plat, bilobat; ochii
sunt indepartati (hipertelorism), cu pleoapele ingrosate care reduc deschiderea
palpebrala; tegumentul este ingrosat, fata este rotunda (asemanator cu “luna plina”);
gura este mare, cu buze groase, rasfrante si limba mare; dintii apar tardiv si au o
coloratie galbena. Ansamblul acestor trasaturi si expresia fetei, datorata intarzierii
mintale, dau bolnavului o infatisare cretinoida.
c) Faciesul din acromegalie caracterizat prin trasaturi grosiere:
-marirea capului, mai ales a mandibulei, proeminenta in “galos”
-nasul este mai mare, turtit, urechile si buzele sunt marei
-pliurile fruntii sint ingrosate
-mainile si picioarele sunt marite, mai ales in grosime.
d) Faciesul in boala si sindromul Cushing (hipercorticism-cortizol crescut)
-fata rotunda, in “luna plina”
-gura pare mica din cauza rotunjirii obrajilor
-la femei se constata pilozitatea buzei superioare si a barbiei
-frecvent survine acneea
-gatul se ingroasa, apare scurtat, iar depunerea de grasime in spatiul interscapular si in
fosele supra si infraclaviculare determina aparitia “cefei de bizon”.
Este denumit facies “in luna plina”.
e) Faciesul din insuficienta corticosuprarenaliana cronica (boala Addison).
Este caracterizat prin pigmentarea tegumentelor si mucoaselor- cu aspect cafeniu,
pamantiu sau de ardezie,in special la nivelul zonelor expuse la soare sau cu risc de
frecare (fata, in special periocular, gat, incheieturi, etc), precum si la nivelul
mucoaselor-, pete ardezii sau violacee; hiperpigmentarea este reversibila sub
tratament corticoid.
Se asociaza cu obezitatea de tip troncular, HTA, poliglobulie si scaderea tolerantei la
hidratii de carbon.
f) Faciesul din insuficienta hipofizara (boala Sheen), apare post-partun sau dupa
hemoragie masiva cu soc hipovolemic si necroza a hipofizei anterioare cu deficit
ulterior de hormoni (tropi) hipofizari.
-faciesul este sters, cu tegument periocular galben-palid, infiltrate, ridat, adesea ca
facies buhait.
-pilozitatea din 1/3 externa a sprancenelor se diminueaza pana la disparitie
-diminuarea pilozitatii axilare si pubiene
-depigmentarea areolelor mamare
-stare de denutritie progresiva
-agalactie (cel mai precoce semn la femeia post-partum), ulterior amenoree (lipsa
menstruatiei).
g) Faciesul din rubeoza diabetica
-apare la tinerii blonzi,avand culoarea roz
-fata este “in luna plina”
-nu are teleangiectazii (vase de singe dilatate situate aproape de suprafata pielii sau a
mucoaselor).
h) Faciesul din insuficienta gonadica la barbati.
Este caracterizat prin absenta pilozitatii fetei, fiind un facies depilat sau span. Apare in
insuficienta testiculara la indivizii hipoorhitici.
i) Faciesul din hirsutism (drept cresterea excesiva a firelor groase de par, inchise la
culoare in zone unde la femei acesta este minim sau absent)sau virilism pilar
suprarenal(exces de secretie a hormonilor adrogeni (masculini) de catre glandele
suprarenale).
Caracterizat prin hiperpilozitatea fetei la femei (denumit si facies hiperpilos). Survine
in hiperfunctia corticosuprarenala si hiperfunctia corticosuprarenoovariana.
j) Faciesul pigmentat
Apare in: supraexpunerea la soare, coloratie etnica, insuficienta suprarenala si sarcina.
k) Faciesul zbarcit
Intervine –constitutional- in constitutie presenila sau suferinte gonadice.
l) Faciesul din nanismul hipofizar (microsomie hipofizara) este caracterizat prin:
-facies infanto-senescent (aspect in acelasi timp infantile si imbatranit)
-rar hiperpigmentare “in fluture” a obrajilor si nasului
-dezvoltarea deficitara a arcadelor dentare, cresterea dezordonata a dintilor, limba
subtire si ascutita.
-slaba dezvoltare a pilozitatii faciale
m) Faciesul din carcinoid- coloratie rosu-aprins ce apare brusc la nivelul fetei
(“flash”) ca urmare a hipersecretiei de serotonina de catre tumori carcinomatoase ale
celulelor argentafine, localizate la nivelul intestinului subtire. Coloratia fetei este
tranzitorie si se asociaza pe moment cu dureri abdominal si diaree.
2) Faciesul in bolile neurologice
a) Faciesul in parkinsonism- imobil, fix-caracterizat prin fixitate, imobilitate= fijat
-este ca o masca
-desi psihicul este normal, starile sufletesti nu se exprima prin mimica din cauza
leziunilor extrapiramidale ce determina pierderea miscarilor mimicii.
b) Faciesul din paralizia (pareza) faciala este asimetric. Este diferit in paralizia
periferica fata de cea centrala.
Periferica
-partea afectata prezinta: trasaturile sterse (prosoplegie), pliurile naso-geniene si cele
frontale sterse
-comisura bucala este trasa in jos
-bolnavul nu poate increti fruntea
-bolnavul nu poate fluiera
-bolnavul nu poate umfla obrazul (semnul pipei)
-bolnavul nu poate inchide ochiul- lagoftalmie si daca incearca sa faca aceasta, ochiul
deviaza in sus si in afara (semnul Bell)
-epifora –lacrimile se scurg pe hemifata afectata
-etiologia paraliziei faciale periferice este in feneral virala (a frigore), traumatic sau
tumorala.
Centrala
-este interesata jumatatea inferioara a fetei; insoteste de obicei hemiplegia.
c) Faciesul Hutchison- facies adormit, caracterizat prin:
-ptoza palpebrala bilateral- bolnav cu aspect adormit
-globi ocular imobili
-frontalul este cotractat-fruntea apare contractata, incretita
-capul este dat pe spate
Este dat de oftalmoplegia externa din pareza oculomotorului extern (III, IV, VI).
d) Faciesul miopatic se caracterizeaza prin:
-aceleasi trasaturi ca sic el precedent, dar pliurile frontale sunt sterse
-cand rade, bolnavul tuguie buzele “in tartita” (“en cul de poule”).
e) Faciesul din tetanos, este caracterizat printr-o adevarata masca, are expresia unui
ras dureros, cu comisurile bucale in sus si in afara, descoperind partial dintii (muschii
mimicii sunt cotractati).
Este denumit facies sardonic, iar rasul –risus sardonicus.
f) Faciesul pseudobulbar
-spre deosebire de cel parkinsonian, mimica este foarte bogata “cand rade, cand
plange”, insotindu-se de trairile crespunzatoare.
3) Faciesul din unele boli cardiace
a) Faciesul mitral este intalnit in valvulopatiile mitrale, in special in stenoza si se
caracterizeaza prin:
-roseata pometilor ce da bolnavului (adesea femeilor) aspect de papusa (“labeaute
mitrale”).
-mai tarziu apare cianoza buzelor
-in fazele avansate, fata este cianotica si buhaita- “masca mitrala”.
b) Faciesul Shattuck, caracterizat prin:
-aspectul cianotic si subicteric al fetei- cu o nuanta oliv, fata parand luminata de o
lampa cu vapori de mercur.
Este intalnita in leziunile tricuspidiene care insotesc des leziunile mitrale, iar
subicterul este produs de staza hepatica.
c) Faciesul pletoric (gr. plethora “plenitudine, abundenta de sange”)
Faciesul este rosu, cu teleangiectazii pe pometii obrajilor.
Apare la:
-hipertensivi (HTA “rosie”)
-bolnavii cu ateroscleroza
-obezi, picnic
d) Faciesul cianotic este caracterizat prin:
-cianoza fetei bolnavului
-cianoza accentuate a buzelor si limbii, mult mai evident la effort
-hipocratism digital
-asocierea frecventa a nanismului
Apare in:
-cardiopatiile congenital cianogene cu sunt dreapta-stanga, denumite si “boli
albastre”= “maladie blue”
Tipul comun = tetralogia Fallot sau cardiopatii cu sunt stanga-dreapta atunci cand se
inverseaza suntul.
e) Faciesul din angina pectoral, infarctul miocardic.
-expresia este anxioasa, cu privirea fixa, fanta palpebrala largita, adesea cu buze
cianotice, cu teama mortii iminente.
-in infarctul miocardic ce evolueaza cu stare de soc, impresioneaza paloarea marcata,
tegumentele acoperite cu transpiratii reci, ochii infundati in orbite si trasaturile sterse.
4) Faciesul din boli de sange
a) Faciesul rosu- caracterizat prin nuanta visinie a pielii si mucoasei; este asemanator
celui pletoric.
Survine in poliglobulie, dar poate fi intalnit si la indivizii bine hraniti, care lucreaza in
aer liber.
b) Faciesul palid.
Este caracterizat prin paloarea pielii.
Apare in anemii.
5) Faciesul in boli digestive.
a) Faciesul gastritic
Este caracterizat prin fata trasa, sputa, obrajii fara bula de grasime Bichat, brazdati de
cute longitudinal, cuta nasolabiala pronuntata, fizionomie concentrate, suferinda.
Apare la bolnavii cu gastrite, ulcere gastrice si/sau duodenale, rezectii gastrice etc.
b) Faciesul galben
Este caracterizat prin culoarea galbena, uneori icterica a tegumentelor.
Survnie in: icter; anemii marcate; la bolnavii cu cancer (facies “galben ca paiul”); la
bolnavii care au luat atebrina, santonina, acid picric.
c) Faciesul hipocratic
Caracterizat prin:
-obraji supli, palizi, cenusii, cianotici
-nas ascutit
-buze si urechi reci, cianotice
-ochi infundati in orbite- incercanati.
Apare in stadiile tardive ale peritonitelor acute (fiind expresia tulburarilor grave
hidroelectrolitice si a insuficientei circulatorii periferice) sau diarei profuze, varsaturi
incoercibile(care nu pot fi controlate) ( din: holera, febra tifoida, toxiinfectii
alimentare).